www.kaeser.com www.kaeser.

com

Tehnica aerului
comprimat
Noţiuni fundamentale, sfaturi şi sugestii

www.kaeser.com
www.kaeser.com
www.kaeser.com

Informaţii şi instrumente suplimentare pentru corecta

planificare a sistemului Dvs. de aer comprimat le puteţi
accesa online la:
www.kaeser.ro > Servicii > Analiză şi consiliere
P-2010RO.2/09 Specificaţiile se pot modifica fără notificare prealabilă

KAESER KOMPRESSOREN SRL

011181 Bucureşti – 1 – România – Tel: +4 021 2245681 – Fax: +4 021 2245602
www.kaeser.com – e-mail: info.romania@kaeser.com
Cât de mult vă costă Cuprins
aerul comprimat?
04 1. Ce este aerul comprimat?
Pentru a afla, solicitaţi de la KAESER o analiză a consumului de 06 2. Tratarea eficientă a aerului comprimat
aer comprimat (ADA). Veţi găsi mai multe informaţii în capitolele
11 ÷ 13 din broşura noastră "Analiză şi consiliere". 08 3. De ce avem nevoie de aer comprimat uscat?
10 4. Condensul: Evacuare corectă
12 5. Condensul: Tratare sigură şi economică
Informaţii şi instrumente suplimentare
pentru corecta planificare a sistemului 14 6. Controlul eficient al compresorului
Dvs. de aer comprimat le puteţi accesa
online la: 16 7. Control în bandă de presiune:
Coordonarea optimă a compresoarelor în funcţie de consum
www.kaeser.com 18 8. Economie de energie prin recuperare de căldură
> Servicii
> Analiză şi consiliere 20 9. Evitarea pierderilor de energie (1):
Proiectarea şi instalarea unei reţele de aer

22 10. Evitarea pierderilor de energie (2):

Optimizarea unei reţele de aer existente

24 11. Proiectarea corectă a sistemelor de aer (1):

Nume:
by KAESER
Analiza necesarului de aer (ADA)
Firmă:

Adresă:
26 12. Proiectarea corectă a sistemelor de aer (2):
... sau trimiteţi un fax la

Stabilirea celei mai eficiente soluţii

021 224 56 02

Localitate & cod

poştal: 28 13. Proiectarea corectă a sistemelor de aer (3):

Analiza necesarului de aer (ADA) – Stabilirea situaţiei actuale
Telefon şi fax:

KAESER 30 14. Proiectarea corectă a sistemelor de aer (4):

Da,
vă rog trimiteţi-mi, gratis şi
fără nicio obligaţie, o broşură KOMPRESSOREN SRL Răcirea eficientă a compresoarelor – Răcire cu aer
"Analiză şi consiliere".

32 15. Utilizarea corectă a sistemelor de aer:

Da,
sunt interesat în efectuarea Bdul. Ion Mihalache 179
unei analize. Vă rog să mă
011181 Bucureşti – 1, România Asigurarea pe termen lung a fiabilităţii şi costurilor minime
contactaţi.
Cât de mult vă costă Cuprins
aerul comprimat?
04 1. Ce este aerul comprimat?
Pentru a afla, solicitaţi de la KAESER o analiză a consumului de 06 2. Tratarea eficientă a aerului comprimat
aer comprimat (ADA). Veţi găsi mai multe informaţii în capitolele
11 ÷ 13 din broşura noastră "Analiză şi consiliere". 08 3. De ce avem nevoie de aer comprimat uscat?
10 4. Condensul: Evacuare corectă
12 5. Condensul: Tratare sigură şi economică
Informaţii şi instrumente suplimentare
pentru corecta planificare a sistemului 14 6. Controlul eficient al compresorului
Dvs. de aer comprimat le puteţi accesa
online la: 16 7. Control în bandă de presiune:
Coordonarea optimă a compresoarelor în funcţie de consum
www.kaeser.com 18 8. Economie de energie prin recuperare de căldură
> Servicii
> Analiză şi consiliere 20 9. Evitarea pierderilor de energie (1):
Proiectarea şi instalarea unei reţele de aer

22 10. Evitarea pierderilor de energie (2):

Optimizarea unei reţele de aer existente

24 11. Proiectarea corectă a sistemelor de aer (1):

Nume:
by KAESER
Analiza necesarului de aer (ADA)
Firmă:

Adresă:
26 12. Proiectarea corectă a sistemelor de aer (2):
... sau trimiteţi un fax la

Stabilirea celei mai eficiente soluţii

021 224 56 02

Localitate & cod

poştal: 28 13. Proiectarea corectă a sistemelor de aer (3):

Analiza necesarului de aer (ADA) – Stabilirea situaţiei actuale
Telefon şi fax:

KAESER 30 14. Proiectarea corectă a sistemelor de aer (4):

Da,
vă rog trimiteţi-mi, gratis şi
fără nicio obligaţie, o broşură KOMPRESSOREN SRL Răcirea eficientă a compresoarelor – Răcire cu aer
"Analiză şi consiliere".

32 15. Utilizarea corectă a sistemelor de aer:

Da,
sunt interesat în efectuarea Bdul. Ion Mihalache 179
unei analize. Vă rog să mă
011181 Bucureşti – 1, România Asigurarea pe termen lung a fiabilităţii şi costurilor minime
contactaţi.
 Cu aerul comprimat este acelaşi
lucru ca şi cu multe alte aspecte
din viaţă: o cauză mică poate
avea un efect major – atât în sens
pozitiv cât şi în sens negativ. La
o privire mai atentă, lucrurile sunt
adesea diferite de ceea ce păreau
1. Ce este
aerul comprimat?
iniţial. În condiţii nefavorabile aerul
comprimat poate fi costisitor, dar
în condiţii bune este incredibil
de economic. Sfaturile noastre
după toate probabilităţile vor oferi
rezultate pe termen lung mai bune
decât cele ale unui consultant de
investiţii. În acest prim capitol
vă vom explica termenii utilizaţi
în tehnica aerului comprimat şi
lucrurile pe care ar trebui să le
aveţi în vedere în legătură cu
aceştia.
1. Debit de aer
Debitul de aer al unui compresor
(cunoscut şi ca debit de aer raportat la
condiţiile de aspiraţie sau FAD – "free
air delivery") este volumul expandat
de aer pe care acesta îl împinge în
reţeaua de aer într-un interval de timp
dat. Metoda corectă pentru măsurarea
acestui volum este dată în standardele:
ISO 1217, anexa C şi DIN 1945, partea 1,
apendice F (anterior CAGI-Pneurop
PN 2 CPTC 2). Pentru a măsura debitul
de aer se procedează astfel: întâi
se măsoară temperatura, presiunea
atmosferică şi umiditatea la aspiraţia
compresorului. Apoi, se măsoară pre-
siunea maximă de lucru, temperatura
4 5
şi volumul de aer comprimat la refu-
larea compresorului. În final volumul V2
măsurat la refularea compresorului este
raportat la condiţiile de aspiraţie folo-
Putere nominală motor
sind următoarea ecuaţie (vezi mai jos).
Rezultatul este debitul de aer (FAD) al
compresorului în ansamblu. Acesta nu
trebuie confundat cu debitul blocului de
compresie.
V2 x P2 x T1
V1 =
T2 x P1
Notă:
DIN 1945 şi ISO 1217 se referă doar
la debitul blocului de compresie.
Acelaşi lucru este valabil şi pentru
norma anterioară CAGI-Pneurop
PN 2 CPTC 1.
2. Putere la arbore motor
Puterea la arborele motor este puterea
mecanică pe care motorul o furnizează
la arbore. Puterea nominală a moto-
rului este puterea la arborele motor
obţinută prin utilizarea optimă a puterii
electrice şi a factorului de putere cos ϕ
fără a supraîncărca motorul. Puterea
nominală este indicată pe plăcuţa de
identificare a motorului.
Notă: Dacă puterea la arborele moto-
rului se abate prea mult de la puterea
nominală a motorului, compresorul
va funcţiona ineficient şi/sau va fi
supus unui grad mai mare de uzură.
3. Putere specifică
Puterea specifică a unui compresor este
raportul dintre puterea electrică consu-
mată şi debitul de aer livrat la o presiune
de lucru dată. Puterea electrică consu-
mată este suma puterilor consumate de
toţi consumatorii dintr-un compresor, de
exemplu, motor de antrenare, ventilator,
pompă de ulei, încălzire suplimentară,
etc. Dacă este nevoie de puterea spe-
cifică pentru o evaluare economică,
trebuie să se ţină seama de compresor
în ansamblu şi de presiunea maximă
de lucru. Puterea totală consumată la
presiune maximă este apoi împărţită la
debitul de aer la presiune maximă.
4. Consum de putere electrică
Consumul de putere electrică repre-
zintă puterea absorbită de motorul de
antrenare de la reţeaua de alimentare,
la o încărcare dată a arborelui (putere
la arbore motor). Consumul de putere
depăşeşte puterea la arborele motor
cu valoarea pierderilor din motor – atât
electrice cât şi mecanice – de la rul-
menţi, ventilator, etc. Consumul ideal
de putere electrică P poate fi calculat cu
următoarea formulă. Un, ln, si cos φn
sunt date pe plăcuţa de identificare a
motorului.
P = Un x ln x √3 x cos ϕn
5. EPACT – noua formulă pentru
antrenare cu economie de energie
Eforturile din SUA de a reduce consumul
de energie al motoarelor asincrone trifa-
zate au avut ca rezultat Documentul cu
Randamentul motorului ţine seama
de pierderile interne
Consum de energie
privire la Politica Energetică (EPACT)
devenit lege în 1997. Din 1998 KAESER
vinde în Europa doar compresoare cu
şurub conforme cu acest standard strict.
Motoarele "EPACT" asigură câteva
avantaje importante:
a) Temperaturi de funcţionare mai
scăzute
Pierderile interne de putere cauzate
de generarea de căldură şi de fre-
cări pot fi între 20 % la motoarele mici
şi 4-5 % la motoarele mai mari de
160 kW. În cazul motoarelor EPACT,
această pierdere de căldură este mult
mai mică – în timp ce creşterea tem-
peraturii de lucru în cazul unui motor
convenţional la încărcare nominală
este de aproximativ 80 K cu o rezervă
de temperatură de 20 K (considerând
Debit de aer Puterea electrică
clasa de izolaţie F). Creşterea tempe-
consumată
raturii la un motor EPACT este de doar
65 K cu o rezervă de temperatură de a bornelor. Rezultatul este o durată de de până la 6 % a debitului de aer com-
40 K în aceleaşi condiţii. viaţă semnificativ mai lungă. primat şi o îmbunătăţire de 5 % în ceea
ce priveşte puterea specifică. Aceasta
b) Durată de viaţă mai lungă c) 6 % mai mult aer comprimat cu un înseamnă un randament îmbunătăţit,
Temperaturi de lucru mai scăzute consum mai mic de energie durată de funcţionare a compresorului
înseamnă o solicitare termică mai mică O pierdere mai mică de căldură duce mai mică şi un consum mai mic de
a motorului, a rulmenţilor motorului şi este în măsură să obţină o creştere putere electrică pe metrul cub de aer
comprimat produs.
 Legendă:
Alegeţi clasa necesară de tratament conform domeniului aplicaţiei: THNF = Filtru sac
Specialiştii dezbat de ani de zile Tratamentul aerului folosind uscător cu refrigerare (punct de rouă sub presiune + 3 °C) Curăţă aerul aspirat foarte contaminat şi cu praf
ZK = Separator centrifugal
subiectul privind cea mai eficientă Exemple: Selecţia claselor de tratament conform ISO 8573-1 1)
Solide Apă Ulei Bacterii La Instalaţie pentru Separă condensul acumulat

KAESER
Tehnologia aerului pur şi a cerere consum foarte fluctuant ED = ECO-Drain

KAESER
metodă de tratare a aerului camerei curate
La
cerere 4 1 Purjor de condens cu senzor electronic de nivel

KAESER

KAESER
FB = Prefiltru

KAESER
comprimat. Tema principală o FST

KAESER
Industria laptelui şi a berii 1 4 1 FC = Prefiltru
Filtru
constituie întrebarea: care este FD = Filtru de particule (fărâmiţare)

KAESER
Recipient de aer UR ZK
*
Industria alimentară şi alimente FE = Microfiltru

KAESER
1 4 1

KAESER
KAESER
sistemul de compresoare care de lux AMCS FD ACT FF Separă aerosolii de ulei şi particulele solide
Aer pentru transport foarte curat, FE FE = Microfiltru
oferă cea mai eficientă metodă industria chimică 2 4 1 AMCS
Separă aerosolii de ulei şi particulele solide
La FG = Filtru cu carbon activ

KAESER
de producere a aerului comprimat Tehnologia aerului pur şi
a camerei curate
La
cerere 4 1
cerere Pentru adsorbţia vaporilor de ulei

KAESER
FFG = Combinaţie microfiltru şi filtru
* carbon activ

KAESER
FST

KAESER
Industria farmaceutică 4 1 UR = Uscător cu refrigerare
1

KAESER
2. Tratarea eficientă
FFG

KAESER
Pentru uscarea aerului comprimat, punct de rouă
sub presiune până la +3 °C
Maşini de ţesut,
1 4 1 UR ED Compresor THNF UA = Uscător cu adsorbţie
laboratoare foto *

a aerului comprimat
AMCS Pentru uscarea aerului comprimat, punct de rouă
sub presiune până la -70 °C

KAESER
Vopsire cu pistol pulverizator,
acoperire cu pulberi 1 4 1 AMCS FF ACT = Adsorbant cu carbon activ
* Pentru adsorbţia vaporilor de ulei

KAESER
Ambalaje, aer de comandă şi aer 1 4 2 FST = Filtru steril
instrumental AMCS FE Pentru aer comprimat steril
Aer industrial de uz general, Aquamat = Sistem de tratare a condensului
sablări de calitate 2 4 3 AMCS = Sistem de umplere a reţelei
AMCS
FC

KAESER
Sablare cu alice Aquamat
2 7 3
fără ulei? Lăsând la o parte ceea 10 mg/m³. De-asemenea sunt prezente c) Uscarea aerului comprimat FB

ce pretinde fiecare producător,
nu există îndoială că cea mai
bună calitate, de aer comprimat
fără ulei, poate fi obţinută atât cu
sisteme de compresie uscată cât
şi alte impurităţi precum dioxidul de
sulf, funinginea, metalul şi praful.
2. De ce se tratează aerul?
Orice compresor, indiferent de model,
aspiră aerul contaminat, concentrează
impurităţile prin compresie şi, dacă nu
KAESER
Sablare grosieră cu alice
Înainte ca aerul comprimat să fie furni- 3 7 4
zat utilizatorului trebuie să fie suficient Pentru compresoare cu şurub KAESER
Impurităţi:
+ Solide –
Aer de transport pentru sistemele de *Microfiltrele FE pot fi
de uscat pentru a fi potrivit cu aplicaţia tratare a apelor reziduale
3 9 4 instalate opţional pe
modelele de uscătoare
+ Apă / Condens –
Alte echipamente + Ulei –
respectivă. În majoritatea cazurilor se Aer fără cerinţe de calitate cu refrigerare de la
8 9 5
seria TG la TI. + Bacterii –
foloseşte uscarea prin refrigerare deoa- Pentru reţele ce funcţionează la temperaturi negative:
rece este cea mai eficientă metodă Tratamentul aerului comprimat cu uscător cu adsorbţie (punct de rouă sub presiune până la -70 °C)
Grad de filtrare:
(vezi "De ce avem nevoie de aer com- Solide Apă Ulei Bacterii La

KAESER
cerere Particule solide 1) Umiditate2) Conţinut
Tehnologia aerului pur şi La

Clasa ISO 8573 -1

se iau măsuri pentru a le îndepărta, primat uscat?", pagina 8). cerere 1-3 1 total de
şi cu compresoare răcite cu fluid. le eliberează în reţeaua de aer com-
a camerei curate
Instalaţie pentru consum
ulei2)

KAESER
FST foarte fluctuant Dimensiune Concentraţie Punct de rouă
Industria farmaceutică,
Ideal deci, singurul factor care primat. 3. Alegerea celui mai potrivit 1 1-3 1 max. max. de sub presiune

KAESER
industria laptelui şi a berii

KAESER
particule (x = cantitatea

KAESER
particulă
de apă în stare
sistem de comprimare Producţia de microcipuri, lichidă în g/m³) mg/m³

KAESER
trebuie luat în considerare atunci µm mg/m³

KAESER
optică, industria alimentară şi 1 1-3 1 AMCS FE FD ACT

KAESER
a) Calitatea aerului în cazul Alegerea unui compresor fără ulei pen-

KAESER

KAESER
producţia alimentară de lux n.b. Consultaţi Kaeser cu privire la tehnologia
când se alege un sistem de aer compresoarelor "fără ulei" tru o anumită aplicaţie sau a unui com- Vopsitorii 2 1-3 1
Filtru
Recipient de aer UA FE ZK
0 aerului pur şi a camerei curate
AMCS 1 0,1 0,1 ≤ - 70 ≤ 0,01
este eficienţa. Aceasta se aplică în special la compre- presor răcit cu ulei pentru altă aplicaţie La

KAESER
cerere 2 1 1 ≤ - 40 ≤ 0,1
La
soarele cu aşa-numita compresie "fără nu trebuie să depindă doar de calitatea Tehnologia aerului pur şi cerere 1-3 1 3 5 5 ≤ - 20 ≤ 1

KAESER
a camerei curate

KAESER
ulei". Datorită poluării sus-menţiona-

KAESER
aerului comprimat produs de compre- 4 15 8 ≤ + 3 ≤ 5

KAESER
FST

KAESER
5 40 10 ≤ + 7 –
1. Ce este aerul comprimat "fără te, este imposibilă producerea aerului sor ci şi de costul total al producerii şi Aer de proces, industria 1 1-3 1
farmaceutică 6 – – ≤ + 10 –
ulei"? comprimat fără ulei cu un compresor tratării aerului pentru a obţine calitatea 7 – – x ≤ 0,5 –

KAESER
Laboratoare foto 1 1-3 1 Compresor THNF 8 – – 0,5 < x ≤ 5 –

KAESER

În conformitate cu ISO 8573-1, aerul
comprimat poate fi descris ca fiind fără
ulei dacă conţinutul de ulei (inclusiv
uleiul în stare de vapori) este mai
mic de 0,01 mg/m³. Aceasta reprezin-
tă aproximativ patru sutimi din uleiul
conţinut în aerul atmosferic. Această
cantitate este atât de mică încât de-
abia poate fi măsurată. Dar ce se poate
spune despre calitatea aerului aspirat
de compresor?
Aceasta depinde, fireşte, în mare
măsură de condiţiile de ambient. Chiar
şi în zonele cu un grad normal de
contaminare hidrocarburile din aer cau-
zate de emisiile din industrie şi tra-
fic se pot situa între 4 şi 14 mg/m³.
În zonele industriale, unde uleiul este
folosit ca mediu de ungere, răcire şi
prelucrare, conţinutul de ulei mineral
din aer poate fi mult mai mare de
echipat doar cu un filtru de praf de trei
microni. În afară de aceste filtre de
praf, aşa-numitele compresoare fără
ulei nu au alte componente de tratare
a aerului.
b) Calitatea aerului produs de
compresoare răcite cu ulei
Prin contrast, în cazul compresoare-
lor cu şurub răcite cu ulei, materiile
agresive sunt neutralizate şi particulele
solide parţial eliminate de fluidul (ulei)
de răcire. În ciuda gradului înalt de
puritate al aerului comprimat produs,
tot nu se poate obţine aer comprimat
fără conţinut de ulei folosind acest
tip de compresoare fără o formă de
tratare a aerului. Nici compresoarele
fără ulei şi nici cele răcite cu fluid/ulei
nu pot furniza fără tratare un aer cla-
sificat ca fără ulei în conformitate cu
ISO 8573-1.
dorită. Factorii care trebuie luaţi în
considerare includ energia consumată,
costurile de întreţinere şi service, care
pot reprezenta până la 90 % din costul
total al producerii aerului comprimat.
Partea leului, de 75 până la 85  % o
reprezintă costul cu energia. În gama
de presiuni de la 500  mbar până la
aproximativ 3 bar, sistemele fără ulei
cum ar fi suflantele rotative [până la
2 bar] sunt foarte eficiente din punct de
vedere energetic. Prin contrast, com-
presoarele cu şurub răcite cu ulei sunt
net superioare celor aşa-numite "fără
ulei" din punct de vedere al eficienţei
energetice în domeniul de presiune
de la 4 la 16  bar. La presiuni de peste
5 bar, compresoarele "fără ulei" trebuie
să fie construite cu două trepte de com-
presie pentru a putea obţine un raport
rezonabil între consumul de energie şi
debitul de aer livrat. Numărul mare de
Aer uscat în mod special pentru 1)
transport, vopsiri, regulatoare fine 2
de presiune
răcitoare necesare, turaţiile ridicate, difi-
cultăţile de comandă şi control, răcirea
cu apă şi costurile mari de achiziţie pun
sub semnul întrebării utilizarea compre-
soarelor fără ulei în domeniul acesta
de presiuni. Un dezavantaj suplimentar
este acela că aerul comprimat pro-
dus de compresoarele "fără ulei" este
agresiv datorită condensului care se
formează şi a componenţilor sulfului
aspiraţi din aerul atmosferic; valoarea
pH-ului este între 3 şi 6.
4. Tratarea aerului cu sistemul
KAESER Pure Air
Compresoarele cu şurub moderne răci-
te cu fluid/ulei sunt cu 10 % mai efici-
AMCS FG
1-3 2 AMCS
ente decât cele "fără ulei". Sistemul
Pure Air, dezvoltat de KAESER pentru
compresoarele cu şurub răcite cu ulei,
asigură importante economii de până
la 30 %. Conţinutul de ulei rezidual
din aerul comprimat obţinut cu acest
sistem este mai mic de 0,003 mg/m³
şi deci cu mult sub limitele stabilite de
standardul ISO. Sistemul conţine toate
componentele necesare pentru obţine-
rea calităţii necesare a aerului. În func-
ţie de aplicaţie, se folosesc uscătoare
cu refrigerare sau cu adsorbţie (vezi
"De ce avem nevoie de aer comprimat
uscat?", pagina 8) împreună cu diverse
combinaţii de filtre. Calitatea aerului
începând de la aer uscat continuând cu
KAESER
FD UA FE ED
9 – – 5 < x ≤ 10 –
Conform ISO 8573 -1:1991 (Specificaţia pentru conţinutul de
Aquamat particule nu este măsurată conform ISO 8573-1:2001, deoarece
limitele definite pentru Clasa 1 sunt aplicabile 'Camerelor Curate').
2)
Conform ISO 8573 -1: 2001
aer fără conţinut de particule şi fără ulei
şi până la aer steril se obţine în mod
fiabil şi la costuri reduse în conformi-
tate cu clasele de calitate stabilite prin
standardul ISO.
5. Diagrama tratării aerului
O diagramă a tratării aerului, ca cea de
mai sus, este acum inclusă în toate bro-
şurile pentru compresoarele cu şurub
KAESER. Astfel se poate stabili imediat
combinaţia corectă de echipamente de
tratare a aerului pentru orice aplicaţie.

6 7
 Când aerul atmosferic este răcit
după comprimare, aşa cum se
întâmplă într-un compresor,
vaporii de apă se transformă în
condens. În condiţii obişnuite,
un compresor de 30 kW cu
un debit de aer de 5 m3/min la
3. De ce avem nevoie de
aer comprimat
7,5 bar "produce" aproximativ
20 litri de apă pe schimb. Acest
condens trebuie îndepărtat din
sistemul de aer pentru a evita
deteriorările şi problemele ce
pot apărea la linia de producţie.
Astfel, uscarea aerului comprimat
reprezintă o parte importantă a
procesului de tratare a aerului. În
acest capitol veţi găsi informaţii
utile cu privire la uscarea
economică şi nedăunătoare
mediului a aerului comprimat.
Aer ambiant: 10 m³/min la
20 °C cu 102,9 g/min apă, grad
de saturaţie 60 %
8 9
1. Un exemplu practic
Dacă un compresor cu şurub răcit cu
ulei aspiră 10 m³ de aer pe minut la pre-
siune atmosferică, la 20 °C şi umiditate
relativă de 60 %, acest aer conţine apro-
ximativ 100 g de vapori de apă. Dacă
acest aer este comprimat la o presiune
absolută de 10 bar cu un raport de com-
presie de 1:10, atunci se obţine ceea ce
se cheamă 1 metru cub de lucru. În orice
caz, la o temperatură de 80 °C după
comprimare, aerul poate reţine până la
290 g de apă pe metru cub. Cum sunt
disponibile doar aprox. 100 g, aerul
este foarte uscat cu o umiditate relativă
de circa 35 %, astfel încât nu se poate
forma condens. Temperatura aerului
este apoi scăzută de la 80 la aprox.
30 °C în răcitorul final al compre-
Raportul de compresie Răcire: 1 m³ la +3 °C
1 : 10 cu 102,9 g/min apă, grad de saturaţie
1 m3/min, la 80 °C cu 1728 %, condens format 96,95 g/min,
102,9 g/min apă, 46536 g/8h = aprox. 47 litri
grad de saturaţie 35 %
sorului. La această temperatură, un
metru cub de aer poate reţine doar
30 g de apă. Rezultă un exces de aprox.
70 g/min de apă care condensează şi
apoi este separată. Aceasta înseamnă
că în timpul unui schimb de lucru de
opt ore se acumulează aproximativ 35
litri de condens. Încă 6 litri de condens
se separă la fiecare schimb dacă după
compresor se utilizează un uscător cu
refrigerare. Iniţial, în aceste uscătoare
aerul este răcit până la +3 °C şi apoi
este reîncălzit la temperatura ambiantă.
Aceasta conduce la un deficit de satu-
rare cu vapori de aprox. 20 % şi deci un
aer comprimat uscat, de calitate mai
bună.
2. Cauzele umidităţii
Aerul ambiant conţine întotdeauna o
cantitate mai mică sau mai mare de
apă. Cantitatea de umezeală din aer
depinde de temperatura aerului. De
exemplu, aerul saturat 100 % cu vapori
de apă conţine la temperatura de
+25 °C aproape 23 g de apă pe metru
cub.
3. Formarea condensului
Condensul se formează dacă se reduc
în acelaşi timp volumul de aer şi tem-
peratura acestuia. Astfel, se reduce
capacitatea aerului de a absorbi apa.
Exact acelaşi lucru se întâmplă în blocul
de compresie şi în răcitorul final ale unui
compresor.
4. Termeni importanţi –
o scurtă explicaţie
a) Umiditatea absolută a aerului
Umiditatea absolută a aerului este con- siuni de 10 bar (a) cu un punct de rouă
ţinutul de apă din aer, în g/m³. sub presiune de +3 °C are o umiditate
absolută de 6 g pe metrul cub de lucru.
b) Umiditatea relativă (Hrel.) Pentru mai multă claritate – dacă metrul
Umiditatea relativă este raportul cub sus-menţionat este expandat de la
dintre umiditatea absolută actuală şi 10 bar (a) la presiunea atmosferică
umiditatea absolută maxim posibilă atunci volumul său se măreşte de 10
(100 % Hrel.). Aceasta variază în funcţie ori. Conţinutul de vapori de apă de
de temperatură; aerul cald poate reţine 6 g rămâne neschimbat, dar acum se
o cantitate mai mare de vapori de apă distribuie la un volum de 10 ori mai
decât cel rece. mare. Aceasta înseamnă că fiecare
metru cub de aer liber poate conţine
c) Punct de rouă atmosferic acum numai 0,6 g de vapori de apă,
Punctul de rouă atmosferic este tem- ceea ce corespunde unui punct de rouă
peratura la care aerul atinge gradul de atmosferic de – 24 °C.
saturaţie de 100 % umiditate relativă
(Hrel.) la presiune atmosferică (condiţii 5. Uscarea eficientă şi ecologică a
ambiante). aerului comprimat
a) Uscător cu refrigerare sau cu
Câteva exemple: adsorbţie?
Noua legislaţie a mediului referitoare
Punct de rouă în °C Conţinut max. de la agenţii frigorifici nu poate schimba
apă în g/m³ faptul că uscătoarele cu adsorbţie nu
+40 50,7 constituie o alternativă la uscătoarele
cu refrigerare, nici din punct de vedere
+30 30,1
economic şi nici ecologic. Uscătoa-
+20 17,1 rele cu refrigerare consumă doar 3 %
+10 9,4 din energia necesară compresorului
0 4,9 pentru a produce aerul comprimat; în
schimb, uscătoarele cu adsorbţie con-
-10 2,2
sumă 10 până la 25 % sau mai mult.
-20 0,9 Din acest motiv, uscătoarele cu refri-
gerare ar trebui utilizate ori de câte ori
-25 0,5
este posibil. Utilizarea unui uscător cu
d) Punct de rouă sub presiune adsorbţie este oportună numai dacă
Punctul de rouă sub presiune (PDP) este este necesar un aer extrem de uscat cu
temperatura la care aerul comprimat îşi un punct de rouă sub presiune de –20,
atinge punctul de saturare cu umidi- – 40 sau –70°C.
tate (100 % Hrel.) în condiţii de presiune
absolută. Aceasta înseamnă, în cazul b) Ce agent frigorific se utilizează?
de mai sus, că aerul supus unei pre- CFC-urile (cloroflorocarburi) precum
Agent frigorific Formula chimică Potenţial de degradare Potenţial de încălzire
ozon ODP
[R 12 = 100 %] [R 12 = 100 %]
HCFC R 22 CHClF2 5 %
HFCR 134A CH2F-CF3 0 %
Amestecuri R 404A R 143a/125/134a 0 %
R 407C R 32/125/134a 0 %
R 12 şi R 22 nu mai sunt permise în sis-
temele de refrigerare. Tabelul de mai
jos arată influenţa agenţilor frigorifici
asupra mediului.
Până în anul 2000 majoritatea pro-
ducătorilor utilizau R 22, un CFC
parţial halogenat. În comparaţie cu R 12
acesta avea un potenţial de degradare
a ozonului de numai 5 %, iar potenţialul
încălzirii globale de 12  % era mult mai
mic. Astăzi, totuşi, se preferă utilizarea
HFC-ului R 134a (hidrofluorocarbon)
ca agent frigorific recomandat de
autorităţi ca alternativă la R 12 şi R 22
datorită potenţialului său de 0 % degra-
dare a stratului de ozon. Avantajul lui
R 134a constă în faptul că echipamen-
tele mai vechi care foloseau R 12 pot fi
adaptate cu uşurinţă şi cheltuieli minime
la noul agent frigorific.
Astăzi sunt disponibili şi alţi agenţi fri-
gorifici cu potenţial zero de degradare
a stratului de ozon precum R 404A şi
R 407C. Aceştia sunt agenţii numiţi
"amestecuri", combinaţii de diferiţi
agenţi frigorifici, care suferă fiecare de
"alunecări" de temperaturi diferite, adică
deviaţii de la temperatura la care se eva-
poră şi condensează componentele lor
şi de asemenea au un potenţial mai mare
de încălzire globală în comparaţie cu
R 134a (vezi tabelul de mai jos). Din
acest motiv, R 407C este luat în con-
siderare numai în cazul unor aplicaţii
speciale. Pe de altă parte, datorită unei
alunecări mai mici de temperatură,
R 404A prezintă interes doar în cazul
unor debite mari de aer de 24 m³/min
şi peste.
Alunecarea de temperatură
globală GWP Variaţia temperaturii de
evaporare şi condensare
[K]
12 % 0
8 % 0
26 % 0,7
11 % 7,4
 Condensul este un produs
secundar inevitabil al producerii
aerului comprimat. Am discutat
deja despre cum se formează
în capitolul "De ce avem nevoie
de aer comprimat uscat?"
(pag . 8). Am explicat cum, în
4. Condensul:
Evacuare corectă
condiţii obişnuite, un compresor
de 30 kW cu un debit de
5 m³/min produce 20 litri de
condens pe schimb. Acest
lichid trebuie îndepărtat din
sistemul de aer pentru a preveni
problemele de funcţionare,
oprirea accidentală a producţiei şi
coroziunea. În acest capitol vom
explica modul în care condensul
poate fi evacuat în mod corect şi
cum în acelaşi timp se pot face
importante economii de bani.
1. Purjarea condensului
Condensul, contaminat cu diverşi
poluanţi, se colectează în anumite
puncte ale oricărui sistem de aer (vezi
figura de sus). De aceea este esenţială
purjarea fiabilă a condensului, altfel
calitatea aerului, fiabilitatea şi eficienţa
sistemului de aer comprimat pot fi
serios afectate.
a) Colectarea condensului
şi locurile de purjare
Iniţial, colectarea şi evacuarea conden-
sului se face cu elemente mecanice ale
sistemului de aer. Astfel, se colectează
70 până la 80 % din cantitatea totală de
condens – în condiţia în care compre-
soarele au o răcire finală eficientă.
10
Separator centrifugal:
Este un separator mecanic care separă
condensul din aer cu ajutorul forţei cen-
trifuge (vezi figura din dreapta jos).
Pentru a asigura eficienţa maximă, fie-
care compresor ar trebui să fie echipat
cu propriul său separator centrifugal.
Răcitoare intermediare:
La compresoarele
cu două trepte
şi răcitor intermediar,
condensul se colectează şi în sepa-
ratorul răcitorului intermediar.
Recipiente de aer:
Pe lângă funcţia principală de sto-
care sau tampon, recipientul de aer
separă gravitaţional condensul din
aer. Dacă are dimensiunea necesară
(debitul compresorului FAD în m³/min
împărţit la 3 dimensiunea recipientului
în m³), recipientul de aer este la fel
de eficient ca un separator centri-
fugal. Totuşi, faţă de separatorul
centrifugal, recipientul de aer poate fi
utilizat pe conducta principală a sis-
a condensului îndreptate în jos, aşa-
numitele capcane de condens, permit
îndepărtarea condensului de pe traseul
de aer.
Dimensionată corect şi cu o viteză
de curgere a aerului de 2 până la
3 m/s o capcană de condens plasată
în sistemul de aer separă condensul
la fel de eficient ca şi un vas tampon
(Figura 1).
temului de aer comprimat, cu condiţia
ca intrarea să se facă în partea inferi-
oară iar ieşirea în partea superioară. Figura 1: Capcană de condens cu purjor
În plus, recipientul de aer răceşte aerul
datorită faptului că suprafaţa sa mare b) Uscătoare de aer
acţionează ca un răcitor, îmbunătăţind Cum deja s-a menţionat, există şi alte
şi mai mult separarea puncte de colectare şi purjare precum
condensului. cele din uscătoarele de aer.
Uscătoare cu refrigerare:
Mai departe condensul este separat în
Capcane de uscătoarele cu refrigerare datorită efec-
condens: tului de uscare al răcirii aerului.
Pentru a evita cur-
gerea necontrolată Uscătoare cu adsorbţie:
a condensului, Datorită efectului considerabil de răcire
traseul de aer ar al aerului pe traseu, condensul poate
trebui proiectat fi colectat la prefiltrul de la intrarea în
astfel încât toate uscătorul cu adsorbţie. În uscătorul cu
intrările şi ieşi- adsorbţie propriu-zis, apa există numai
rile să se facă în stare de vapori datorită condiţiilor de
deasupra sau în presiune parţială care predomină în
lateral. Acest lucru uscător.
se aplică la toate
zonele 'umede' ale c) Separatoare locale:
sistemului. Punc- Dacă nu există sisteme centrale de
tele de colectare uscare, la separatoarele locale mon-
tate imediat înainte de consumatori se
colectează mari cantităţi de condens.
Totuşi, aceste sisteme necesită lucrări
intensive de întreţinere.
2. Sisteme de purjare utilizate în
mod obişnuit
În prezent se utilizează în principal trei
sisteme:
a) Purjorul cu flotor (Figura 2)
Purjorul cu flotor reprezintă unul dintre
Figura 2: Purjor de condens
cele mai vechi sisteme de purjare şi a
înlocuit complet purjarea manuală ine-
ficientă şi neviabilă. Cu toate acestea,
chiar şi purjarea condensului folosind
principiului flotor s-a dovedit extrem de
expusă la erori de funcţionare datorită
impurităţilor din aerul comprimat.
b) Electroventile
Electroventilele cu comandă în timp sunt
mai fiabile decât purjoarele cu flotor dar
trebuie verificate cu regularitate pentru
a nu se înfunda şi contamina. Perioa-
dele de deschidere incorect ajustate pot
cauza pierderi de aer şi consum mai
mare de energie.
c) Purjoare de condens cu senzor
electronic de nivel (ECO-DRAIN,
Figura 3)
La ora actuală, sunt predominant utili-
zate purjoarele cu control inteligent al
nivelului. Acestea au avantajul că flo-
torul, care este foarte expus defectelor,
este înlocuit de un senzor electronic.
Aceasta elimină defectele cauzate de
murdărie sau uzură mecanică asociate
purjoarelor cu flotor. Mai mult, pierderile
de aer (care apar în cazul purjoarelor cu
flotor) sunt eliminate datorită controlului
automat al perioadelor de deschidere
ale ventilului. Alte beneficii constau în
automonitorizare şi posibilitatea de a
transmite semnale unui sistem central
de comandă şi control.
Figura 3: ECO DRAIN cu robinet cu bilă
d) Instalare corectă
Între sistemul de separare a conden-
sului şi purjorul de condens ar trebui
montată o conductă scurtă echipată cu
un robinet de izolare (Figura 3).
Aceasta permite izolarea purjorului în
timpul operaţiunilor de întreţinere iar sis-
temul de aer comprimat poate rămâne
în funcţiune.
11
 Prin producerea aerului
comprimat rezultă cantităţi
considerabile de condens (vezi
capitolele 3 şi 4). Termenul
de 'condens' este derutant
deoarece se poate înţelege
greşit că acesta se referă numai
5. Condensul:
Tratare sigură şi economică
la vapori de apă condensaţi.
Aveţi grijă! Fiecare compresor
funcţionează ca un aspirator
supradimensionat; aspiră polu-
anţii din mediul înconjurător şi îi
transmite într-o formă concentrată
condensului din aerul comprimat
netratat.
1. De ce să tratăm condensul?
Utilizatorii care înlătură condensul
pur şi simplu aruncându-l în reţeaua
de canalizare riscă amenzi serioase.
Aceasta deoarece condensul care se
acumulează în timpul generării aerului
comprimat este un amestec foarte dău-
nător. Pe lângă particule solide, acesta
conţine cantităţi din ce în ce mai mari
de hidrocarburi, dioxid de sulf, cupru,
plumb, fier şi alte substanţe datorate
creşterii gradului de poluare a mediului.
În Germania, înlăturarea condensului
este reglementată de Documentul
privind gospodărirea apelor. Acest docu-
ment prevede că apa poluată trebuie
tratată în conformitate cu "reglemen-
tările tehnologice general aprobate".
Aceasta se referă la toate tipurile de
condens – inclusiv condensul de la
compresoarele "fără ulei".
Există limite legale pentru toţi agenţii
poluanţi şi pentru valorile pH-ului.
Acestea variază în funcţie de ţară şi
ramură tehnologică. Limita maximă
admisă pentru hidrocarburi, de exemplu,
este de 20 mg/l, iar limita pH-ului pentru
condensul aruncat variază între 6 şi 9.
12
2. Compoziţia condensului
a) Dispersie
Condensul poate avea diferite com-
poziţii. În general, dispersia apare la
compresoarele cu şurub răcite cu ulei
care funcţionează cu fluide de răcire
sintetice cum este de exemplu "Sigma
Fluid Plus" de la Kaeser. Acest condens
are în mod normal o valoare a pH-ului
între 6 şi 9, putând fi considerat neutru.
În cazul acestui condens, agenţii polu-
anţi aspiraţi din atmosferă sunt reţinuţi
de stratul de ulei ce se formează cu
uşurinţă la suprafaţa
apei.
b) Emulsie
Un semn de emulsie
vizibil îl constituie un
fluid lăptos care nu se
separă nici după câteva
zile (vezi 1 în figura din
dreapta). Această com-
poziţie apare adesea în
cazul compresoarelor
cu piston, cu şurub şi
cu palete culisante care
funcţionează cu uleiuri
convenţionale. Agenţii
poluanţi dintr-o astfel de
compoziţie sunt de ase-
menea captaţi de ulei.
Datorită amestecului
gros, stabil, uleiul, apa şi
agenţii poluanţi precum
praf şi metale grele nu
pot fi separate prin acţiunea gravitaţiei.
Dacă aceste uleiuri conţin compuşi de
ester, atunci condensul poate fi agresiv
şi trebuie neutralizat. Tratarea acestui
tip de condens este posibilă doar cu
echipamente separatoare de emulsie.
c) Condensul de la compresoarele
fără ulei
Datorită creşterii gradului de poluare
atmosferică, condensul din compresoa-
rele fără ulei conţine totuşi o proporţie
considerabilă de componente uleioase.
Un astfel de condens are adesea un
conţinut ridicat de dioxid de sulf, metale
grele şi/sau alte particule solide. Acest
condens este în general nociv, cu o
1 2
valoare a pH-ului între 3 şi 6. Condensul
de acest tip nu poate fi înlăturat ca apă
reziduală, deşi se pretinde adesea
acest lucru.
3. Îndepărtarea specializată a con-
densului
Desigur, este posibilă colectarea con-
densului şi tratarea acestuia de către o
firmă specializată. Totuşi aceste costuri
se ridică la 40 ÷ 150 €/m³. Ţinând cont
de cantitatea de condens acumulată,
tratarea locală a acestuia constituie o
metodă mai economică. Aceasta are
avantajul că rămâne de îndepărtat
numai 0,25  % din volumul original în
conformitate cu reglementările referi-
toare la protecţia mediului.
4. Procesul de tratare
a) Dispersii
Pentru tratarea acestui tip de con-
dens se foloseşte un separator cu trei
camere, două camere de separare
iniţială şi o cameră cu filtru de carbon
activ. Separarea propriu-zisă este rea-
lizată de forţa gravitaţională. Stratul de
ulei care pluteşte la suprafaţa fluidului
din camera de separare este colectat
într-un recipient şi înlăturat ca ulei rezi-
dual. Apa rămasă este apoi filtrată în
două etape şi poate fi evacuată ca apă
reziduală. Prin acest proces se econo-
3 separare sub formă de pudră. Acesta
Toate compresoarele aspiră vapori de apă
şi agenţi poluanţi odată cu aerul atmosferic.
Condensul rezultat trebuie curăţat de ulei şi alţi
agenţi contaminanţi (figura de sus, 2) înainte de a
putea fi evacuat ca apă curată (3)
misesc până la 95  % din costul tratării neutralizarea pH-ului prin adăugarea
condensului de către o firmă speciali- unui agent alcalin şi legarea şi concen-
zată. Acest tip de separatoare poate fi trarea compuşilor de metale grele într-o
turtă de filtrare care trebuie îndepărtată
furnizat pentru compresoare cu debite
de până la 160 m³/min. Dacă este ca deşeu periculos. Acest proces este
necesar, pot fi conectate în paralel mai de departe cel mai complex. Trebuie
multe separatoare. obţinute aprobări speciale pentru a
îndepărta deşeurile, care să acopere nu
numai componentele uleioase din con-
dens, dar şi agenţii poluanţi concentraţi
extraşi din aerul din mediu. Aceştia din
urmă pot contamina într-o mare măsură
condensul.
Separatoarele gravitaţionale precum acest
Aquamat tratează condensul tip dispersie în mod
fiabil şi economic
b) Emulsii
În general, pentru tratarea emulsi-
ilor stabile sunt folosite două tipuri de
separatoare:
Sistemele de separare cu membrană
acţionează pe principiul ultra-filtrării, uti-
lizând aşa-numita curgere încrucişată.
În timpul acestui proces, condensul
prefiltrat curge de-a lungul membranei.
O parte din condens penetrează mem-
brana, şi părăseşte separatorul sub
formă de apă curată ce poate fi eva-
cuată ca apă reziduală. Al doilea tip
de separator utilizează un agent de
încapsulează mai multe particule de
ulei, formând particule mai mari şi mai
uşor de filtrat. Acestea sunt reţinute cu
uşurinţă în filtre cu o anumită dimen-
siune a porilor. Apa rezultată poate fi
evacuată ca apă reziduală.
c) Condensul de la compresoarele
Separatoarele cu membrană sunt utilizate în
fără ulei
general pentru emulsii stabile de condens
Condensul din compresoarele fără ulei
trebuie tratat cu ajutorul unui proces
chimic de separare. Acesta include-
13
 În ciuda tuturor beneficiilor, aerul
comprimat constituie un mediu
energetic relativ scump. Aceasta
înseamnă că ar trebui făcute
economii ori de câte ori este
posibil. În cadrul multor aplicaţii,
una din principalele cauze care
6. Controlul eficient
al compresorului
determină creşterea costurilor
este nepotrivirea debitului de
aer al compresorului cu cererea
fluctuantă de aer comprimat.
Adesea, factorul de încărcare
al compresorului este de numai
50%. Mulţi utilizatori nici nu
sunt conştienţi de acest lucru
deoarece compresoarele lor au
un indicator care arată numai
orele de funcţionare, nu şi orele
de mers în sarcină. Nişte sisteme
de comandă bine adaptate pot
ajuta prin creşterea factorului de
încărcare până la peste 90 %,
obţinând economii de energie de
până la 20 % şi chiar mai mult.
1. Control intern
a) Comandă mers în sarcină/ gol
Majoritatea compresoarelor au motoare
de antrenare trifazice asincrone.
Frecvenţa de pornire permisă a acestor
motoare este cu atât mai joasă cu cât
este mai mare puterea de antrenare.
Aceasta nu corespunde frecvenţei
de pornire necesare pentru a cupla şi
decupla compresorul cu diferenţe mici
care să satisfacă cererea momentană
de aer comprimat. Aceste cicluri doar
14
descarcă zonele presurizate din com-
presor. Motorul de antrenare, pe de
altă parte, trebuie să continue să
funcţioneze o anumită perioadă pentru
a evita depăşirea numărului permis
de porniri. Puterea necesară pentru a
antrena motorul în timpul acestei peri-
oade de mers în gol trebuie privită ca o
pierdere. Consumul de energie al unui
compresor la mers în gol reprezintă încă
20 % din energia necesară funcţionării
în sarcină.
b) Antrenare cu frecvenţă variabilă
Eficienţa compresoarelor cu turaţie vari-
abilă prin convertizor de frecvenţă nu
este constantă în toată gama de reglaj.
În limitele cuprinse între 30 şi 100 %
aceasta se reduce de la 94 până la
86 % în cazul unui motor de 90 kW, de
exemplu. Pe lângă aceasta se adaugă
pierderile convertizorului de frecvenţă
şi caracteristica de putere neliniară a
compresoarelor.
În cazul în care compresoarele cu turaţie
variabilă sunt utilizate incorect, acestea
se pot transforma în mari consumatoare
de energie fără ştirea utilizatorului.
Aceasta înseamnă că antrenarea cu
frecvenţă variabilă nu constituie un
remediu universal în ceea ce priveşte
funcţionarea eficientă şi economică.
2. Clasificarea consumului de aer
În general, ţinând cont de funcţia lor,
compresoarele pot fi clasificate în
unităţi ce preiau încărcarea de bază,
încărcarea medie şi încărcarea de vârf
sau ca unităţi de rezervă.
a) Consumul de bază
Consumul de bază este debitul de aer
necesar în mod constant pentru o uni-
tate de producţie.
b) Consumul de vârf
Prin contrast, consumul de vârf este
debitul de aer cerut în momentele de
consum maxim. Acesta este variabil
datorită variaţiei cererii de la diverşii
consumatori.
Pentru a răspunde cât mai bine diver-
selor cerinţe de consum, fiecare
compresor trebuie să fie controlat indi-
vidual printr-un controler intern. Aceste
controlere trebuie să poată susţine
funcţionarea compresorului şi, deci,
alimentarea cu aer comprimat în cazul
apariţiei unei defecţiuni a controlerului
central.
3. Controlere centrale
Controlerele centrale coordonează
operarea compresoarelor în cadrul sis-
temului de aer comprimat şi pornesc
sau opresc compresoarele în funcţie de
cererea de aer comprimat.
a) Repartizarea consumului
Aceasta presupune împărţirea compre-
soarelor cu mărimi şi tipuri de comandă
şi control identice sau diferite în funcţie
de consumurile de aer comprimat
de bază şi de vârf ale unei unităţi de
producţie.
b) Funcţiile controlerului central
Coordonarea funcţionării unei staţii
de compresoare este o sarcină difi-
cilă şi complexă. Controlerele centrale
Presiune
Control Dual Presiune
Control Quadro
Comandă Sarcină – Gol – Oprit Comandă Sarcină – Gol – Oprit cu selectarea
automată a regimului optim
Sarcină Sarcină
Gol Gol
Oprit Oprit
% din puterea nominală a motorului Timp % din puterea nominală a motorului Timp
Presiune Control proporţional Presiune
SFC (motor cu turaţie variabilă)
Presiune constantă, control continuu al debitului cu Convertizor de frecvenţă – control continuu al debitului
controler proporţional prin variaţia turaţiei motorului
Sarcină Sarcină
Gol Gol
Oprit Oprit
% din puterea nominală a motorului Timp % din puterea nominală a motorului Timp
Controlerul intern "KAESER Sigma Control" oferă patru tipuri diferite de control
moderne nu trebuie numai să poată ca defectele de tipul pierderii continu- tanţe mari într-un timp foarte scurt
porni compresoare de diferite mărci şi ităţii la un cablu de conexiune să fie (figura de jos). Aceasta înseamnă că
dimensiuni în acelaşi timp. Trebuie de imediat recunoscute. nu este obligatorie amplasarea contro-
asemenea să poată monitoriza sistemul lerelor centrale în centrala propriu-zisă
pentru întreţinere, echilibrând orele de Metode de transfer obişnuite: de aer comprimat.
funcţionare ale maşinilor şi înregistrând 1. Contacte fără potenţial
defecţiunile pentru a micşora costurile 2. Semnale analogice de 4 – 20 mA
legate de service şi pentru a creşte 3. Interfeţe de comunicaţie, ex.:
fiabilitatea. RS 232, RS 485 sau Profibus DP
c) Gradarea corectă Cea mai modernă metodă de transfer
O condiţie importantă a unui controler este Profibus. Acest sistem poate
central eficient, adică în stare să eco- transmite volume mari de date pe dis-
nomisească energie, este gradarea
Profibus oferă o legătură rapidă de date de la sistemul de aer comprimat la controlerul central şi la
perfectă a compresoarelor. Suma
centrul de comandă şi control
debitelor de aer comprimat a compre-
soarelor de vârf trebuie, deci, să fie mai
mare decât debitul compresorului de SMS pe telefonul mobil
bază ce urmează a fi cuplat. Dacă se
Centru de Centru de comandă
utilizează un compresor cu convertizor Service "Sigma Air Control"
de frecvenţă, gama de reglaj a acestuia
trebuie să fie mai mare decât debitul Vânzări/ Service Modem
compresorului de bază ce urmează a fi
cuplat, altfel nu poate fi garantată efici- Modem
enţa furnizării aerului comprimat.
d) Siguranţa transferului de date SIGMA AIR Ethernet
O altă cerinţă importantă necesară func- MANAGER
Profibus DP
ţionării perfecte şi eficienţei controlerului Compresoare
central de comandă este siguranţa tran-
sferului de date. Trebuie să se asigure
Filtru cu Eco
transferabilitatea mesajelor între toate Drain
compresoarele şi între compresoare Tratarea aerului
şi controlerul central. În plus, căile de
comunicaţie trebuie monitorizate pentru
15
 Sistemele de aer comprimat sunt
în mod obişnuit compuse din mai
multe compresoare de dimensiuni
similare sau diferite. Din moment
ce controlul corespunzător
este esenţial pentru operarea
unui sistem eficient, pentru
7. Controlul în bandă de presiune:
Coordonarea optimă a compresoarelor în funcţie de
cererea de aer comprimat
coordonarea echipamentelor
individuale este nevoie de un
controler central. Această sarcină
era relativ simplă, deoarece
deobicei implica doar rotirea
compresoarelor de aceleaşi
dimensiuni pentru a satisface
consumul de bază în aşa fel
încât timpul lor de funcţionare
să fie aproximativ acelaşi. Astăzi
cerinţele sunt mai complexe
deoarece acum este necesar să
se adapteze cu grijă furnizarea
de aer comprimat la cererea
variabilă de aer comprimat pentru
a obţine maximum de eficienţă
energetică. De fapt, există două
sisteme diferite de control al
compresoarelor; controlul în
cascadă şi controlul în bandă de
presiune.
1. Control în cascadă
Controlul în cascadă este metoda
clasică de control al unui grup de com-
presoare. Astfel fiecare compresor este
scos sau adăugat în funcţie de presiu-
nile de comutare în vederea adaptării
la consumul din sistem. Dacă trebuie
coordonate mai multe compresoare,
16
prin această strategie rezultă un sistem a) Control în cascadă folosind pre-
de control în cascadă, sau trepte. Când sostatul tradiţional
cererea de aer comprimat este scăzută, Dacă se utilizează presostate sau mano-
funcţionează un singur compresor iar metre cu contact pentru controlul în
presiunea creşte şi fluctuează în inter- cascadă, în general diferenţa minimă
valul superior între presiunea minimă dintre presiunea de cuplare şi cea de
(pmin) şi presiunea maximă (pmax) a decuplare ar trebui fixată la 0,5 bar pentru
acestui compresor. Când cererea de fiecare compresor în parte, în timp ce valo-
aer comprimat creşte, presiunea scade rile de comutare ar trebui decalate cu cel
şi sunt pornite alte compresoare pentru puţin 0,3 bar. Numărul maxim de compre-
a o satisface (Figura 1). Aceasta are soare care ar trebui comandate în acest
ca rezultat o variaţie totală de presiune mod este de patru, ceea ce în general
relativ mare cu valori maxime cu mult determină o variaţie totală a presiunii de
1,4 bar.
Comparaţie între controlul în
b) Control în cascadă
cascadă şi în bandă de presiune
folosind achiziţia elec-
Fluctuaţia de presiune cu comutare tronică a presiunii
secvenţială tradiţională a încărcării de bază
Utilizarea traductoarelor
electronice de pre-
siune reduce presiunea
diferenţială a compre-
soarelor individuale
Marjă de
siguranţă
Timp
la 0,2 bar şi permite
de-asemenea redu-
cerea decalajului dintre
Fluctuaţia de presiune cu SAM sau VESIS
(Control în bandă de presiune)
valorile de comutare.
Figura 1: Compararea fluctuaţiilor şi a reducerilor de Aceasta poate reduce variaţia totală de
presiune folosind controlul în cascadă (comutarea
secvenţială a încărcării de bază) şi controlul în
presiune a grupului la 0,7 bar. Aşa cum
bandă de presiune ("SAM" sau "VESIS") a fost menţionat, controlul în cascadă
nu ar trebui folosit la mai mult de patru
peste presiunea nominală de lucru, compresoare. Altfel există pericolul ca
mărind importanţa pierderilor de aer prin pierderile de energie şi de aer să fie
neetanşeităţi şi a pierderilor de energie extrem de ridicate datorită variaţiei mari
corespunzătoare; pe de altă parte, a presiunii.
în cazul în care consumul este mare,
presiunea scade mult sub valoarea pre- 2. Control în bandă de presiune
siunii nominale de lucru şi rezerva de Fără îndoială, cea mai modernă şi efi-
presiune din sistem este redusă. cientă metodă de coordonare a mai
multor compresoare este controlul în
bandă de presiune. Funcţionarea unui
număr oricât de mare de compresoare
poate fi coordonată astfel încât să
păstreze presiunea din sistem într-o
singură aşa-numită bandă de presiune
(Figura 1). Cu toate acestea, utilizarea
unui comutator asistat de un micropro-
cesor sau, şi mai bine, un calculator
industrial cu rol de controler reprezintă o
condiţie vitală. Există mai multe metode
de control în bandă de presiune, precum
cele explicate mai jos.
a) Controlul vectorial
În cazul controlului vectorial, viteza de
creştere sau scădere a presiunii siste-
mului, între valorile minime şi maxime
stabilite, este interpretată ca diferenţa
dintre debitul de aer comprimat furnizat
şi consum. Pe baza calculării consu-
Vector
Presiunea
creşte în timp
Vector 1
Figura 2: Control vectorial
mului anterior, controlerul selectează
apoi cele mai potrivite compresoare
(Figura 2). În anumite condiţii, aceasta
poate duce la oscilaţii ale presiunii sis-
temului în cazul în care consumul de
aer comprimat este fluctuant, ceea ce
determină necesitatea corectării acestor
variaţii de presiune prin amortizarea lor.
Un punct vital în acest caz îl reprezintă
alegerea compresoarelor. În general, în
cazul acestei metode de control vari-
aţiile de presiune nu pot fi reduse sub
0,5 bar deoarece valorile de referinţă
le reprezintă presiunea minimă şi cea
maximă setată.
b) Control în bandă de presiune
cu recunoaşterea tendinţei (de vari-
aţie)
Controlul în bandă de presiune cu
recunoaşterea tendinţei este mult mai
eficient decât controlul vectorial deoa-
rece pot fi atinse variaţii ale presiunii de
0,2 bar. Aceasta este cea mai îngustă
bandă de presiune cunoscută la ora
actuală în tehnologia aerului comprimat.
Recunoaşterea tendinţei nu se bazează
pe creşterea şi scăderea de presiune
pe termen scurt într-o perioadă stabi-
lită. În acest caz se urmăreşte profilul
consumului din sistem după cuplarea
Control în bandă de presiune pentru un grup de
compresoare (SAM/VESIS)
Primul punct de cuplare a unui compresor
Al doilea punct de cuplare a unui compresor
Figura 3: Controlul în bandă de
presiune cu recunoaşterea tendinţei
(deasupra)
unui compresor şi apoi se
Vector
Presiunea trag concluziile corespunză-
scade în timp
toare pentru selecţionarea
următorului compresor
(Figura 3). Recunoaşterea
tendinţei, care funcţionează
cu o acurateţe între 0,01 şi
0,03 bar, este actualizată
Vector 2
continuu, permiţând con-
trolerului să coordoneze
compresoarele cu diferenţe
de presiune minime între
cuplare şi decuplare, chiar şi în condiţiile
unei cereri extrem de fluctuante. Astăzi,
este posibil din punct de vedere tehnic să
se comande 16 compresoare în acelaşi
timp într-o bandă de presiune de numai
0,2 bar. În cazul consumului extrem de
mare, o bandă de presiune de urgenţă
poate proteja banda de presiune func-
ţională, asigurând o producţie de aer
comprimat sigură şi fiabilă. Aceste
controlere pot contribui la importante
economii de energie în cadrul siste-
melor de alimentare cu aer comprimat.
O reducere de numai 0,1 bar duce la o
economie de 1 % în ceea ce priveşte
consumul de energie.
c) Controlul legat de consumul de vârf
Controlerele bazate pe controlul în
bandă de presiune cu recunoaşterea
tendinţei grupează compresoarele
în funcţie de capacitatea acestora.
Aceasta înseamnă nu numai că pot
încărca compresoarele în mod egal în
funcţie de orele totale de funcţionare şi
orele de mers în sarcină, dar şi că pot
selecta compresorul potrivit exact la
momentul potrivit (Figura 4). O cerinţă
importantă o constituie, totuşi, repartizarea
optimă. O repartizare (împărţire) repre-
zintă gruparea compresoarelor de aceeaşi
mărime sau de mărimi diferite
în funcţie de consumul de bază
şi cel de vârf (vezi şi capitolul 6
"Controlul eficient al compre-
soarelor"). Cu toate acestea,
Valoarea
prescrisă
această metodă de control
al compresoarelor, cea mai
eficientă în prezent, nece-
sită transferul şi prelucrarea
unui mare volum de date.
Numai calculatoarele indus-
triale inteligente cum este
Sigma Air Manager (SAM) produse
de KAESER sunt capabile să prelu-
Figura 4: Utilizarea îmbunătăţită a compresoarelor
cu ajutorul coordonării eficiente a acestora şi a
repartizării optime a consumului
creze asemenea volume mari de date.
Acest tip de calculatoare industriale
pot fi uşor interconectate cu sistemele
centrale de control şi, pe lângă faptul
că sunt controlere foarte eficiente ale
sistemului de aer comprimat, pot înde-
plini şi funcţia de server web cu pagini
HTML programate. Acest lucru permite
înregistrarea datelor operaţionale ale
compresoarelor fără a fi necesar un
software special, precum şi utilizarea
eficientă a întregului sistem de aer com-
primat, vizualizarea datelor într-un mod
inteligibil, evaluarea acestora şi luarea
măsurilor corespunzătoare (vezi şi
"Sigma Air Manager", pagina 27).
17
 Ca urmare a creşterii continue
a preţurilor la energia electrică,
utilizarea eficientă a energiei
nu este importantă doar pentru
mediu, ci este şi o tot mai mare
necesitate economică. Produ-
cătorii de compresoare pot să
8. Economie de energie
prin recuperare de căldură
furnizeze diverse soluţii în acest
sens, precum de ex. sistemele
de recuperare a căldurii produse
de compresoarele cu şurub.
1. Compresoarele generează
în primul rând căldură
Greu de crezut, adevărul este că 100 %
din energia electrică utilizată de compre-
soare se transformă în căldură. Acţiunea
de comprimare a aerului încarcă aerul
din compresor cu energie potenţială.
Această energie este eliberată în
momentul utilizării prin expansiunea
aerului comprimat însoţită de absorbţia
căldurii din mediul înconjurător.
2. Până la 94 % energie utilizabilă
Cea mai mare parte a energiei recupe-
rabile sub formă de căldură, aproximativ
72 %, se găseşte în uleiul de răcire al
compresorului, aproximativ 13 % chiar
în aerul comprimat şi până la 9 % sunt
pierderile prin căldură din motor. Într-un
compresor cu şurub complet închis răcit
cu fluid/ulei chiar şi pierderile de căldură
ale motorului electric pot fi recuperate
sub formă de aer cald. Aceasta face
ca proporţia totală a energiei disponi-
bile sub formă de căldură să ajungă la
94%. Din energia rămasă, 2 % radiază
din compresor şi 4 % rămâne în aerul
comprimat (vezi diagrama fluxului de
căldură de la pagina 19).
3. Modalităţi de recuperare căldură
Utilizatorii care doresc să economi-
18
sească mai mult cu staţia lor de aer
comprimat pot alege una dintre următoa-
rele metode de recuperare a căldurii:
a) Încălzirea aerului
Cea mai simplă şi directă metodă de
recuperare a căldurii generate de un
compresor cu şurub răcit cu fluid/ulei
constă în utilizarea căldurii din aerul de
răcire încălzit rezultat de la compresor.
Acest aer încălzit este direcţionat cu
ajutorul unei tubulaturi pentru a fi folosit
la încălzirea încăperilor în depozite şi
ateliere (Figura 1). Aerul cald poate fi
de-asemenea utilizat şi în alte aplicaţii
precum uscarea, perdelele de căldură
şi preîncălzirea aerului. Când aerul
încălzit nu este necesar, este eliberat
în exterior printr-o clapetă sau jaluzea
Vara: aer
evacuat
Figura 1: Sistem de recuperare căldură cu tubulatură şi clapetă comandată pentru a direcţiona fluxul de
aer cald de la compresor
manuală sau automată. Clapeta poate fi
reglată cu ajutorul unui termostat pentru
a menţine temperatura constantă
dorită. Metoda de încălzire a încăperilor
permite recuperarea a 94 % din energia
electrică consumată de un compresor
cu şurub.  Şi acest lucru este avantajos
chiar şi pentru echipamente mici, deoa-
rece un compresor de 18,5 kW poate să
producă cu uşurinţă suficientă căldură
pentru a încălzi o locuinţă obişnuită.
b) Apă caldă
Apa caldă poate fi recuperată pentru
diverse scopuri de la un compresor
răcit cu aer sau cu apă prin inter-
mediul unui schimbător de căldură
(Figura 2) instalat în circuitul uleiului de
răcire al blocului de compresie. Se utili-
Iarna:
aer cald
Schimbător de căldură
Circulaţie apă în plăci
industrială
Figura 2: Sistem de recuperare căldură cu schimbător de căldură în plăci pentru încălzirea apei la 70 °C
zează schimbătoare de căldură cu plăci, Desigur, cu condiţia unei dimensionări
standard sau autoprotejate, în funcţie de corecte.
scopul în care este folosită apa: pentru
încălzire, spălătorie sau duşuri, pro- 4. Considerente în ceea ce priveşte
ducţie sau curăţare industrială umedă. fiabilitatea
Cu ajutorul acestor schimbătoare de În mod normal, sistemele de răcire pri-
căldură pot fi atinse temperaturi ale apei mare ale compresoarelor nu ar trebui
de maximum 70 °C. Experienţa arată că niciodată utilizate atât pentru răcire cât
pentru compresoare cu capacitate de la şi pentru sistemul de recuperare a căl-
18,5  kW în sus, costurile adiţionale durii. Aceasta deoarece, dacă sistemul
pentru aceste sisteme de recuperare de recuperare a căldurii s-ar defecta,
a căldurii se amortizează în doi ani. răcirea compresorului, şi deci producţia
Diagrama fluxului de căldură
Aer ambiant 2 %
Răcirea aerului comprimat 13 %
Răcitor ulei 72 %
Motor 9 %
Energie Puterea electrică
calorică totală consumată
recuperabilă 100 %
94 %
Căldură rămasă în
aerul comprimat
4 %
Circulaţia uleiului de răcire în
compresor
de aer comprimat, ar fi în pericol. Cea
mai sigură metodă este de a monta în
compresor un schimbător de căldură
suplimentar, destinat numai recuperării
de căldură. Astfel, în eventualitatea
unei defecţiuni sau dacă apa caldă nu
este necesară, compresorul poate uti-
liza sistemul de răcire primar cu aer sau
apă şi astfel poate continua să funcţio-
neze. Producţia de aer comprimat este
asigurată.
5. Concluzie
Recuperarea căldurii rezultată în urma
compresiei în scopul utilizării ei consti-
tuie un mod inteligent de a îmbunătăţi
costurile producţiei de aer comprimat
şi de a proteja în acelaşi timp mediul
înconjurător. Efortul necesar în acest
scop este relativ mic. Investiţia se recu-
perează repede în funcţie de condiţiile
locale, scopul în care se recuperează
căldura şi metoda de recuperare
aleasă.
19
 Aerul comprimat, ca mediu ener-
getic, este extrem de flexibil dar
nu tocmai ieftin. Folosirea aces-
tuia este rentabilă doar dacă
echipamentele pentru producţie,
tratament şi distribuţie sunt
perfect armonizate între ele.
9. Evitarea pierderilor
de energie (1): lentă a conductelor. Oricum, în primele
Proiectarea şi instalarea unei reţele de aer
Acest lucru implică atât proiec-
tarea corectă a sistemului cât
şi dimensionarea şi instalarea
corectă a reţelei de distribuţie a
sistemului.
1. Producţia economică de aer
comprimat
Când se ţine cont de costul energiei,
al mediului de răcire, al întreţinerii şi
al amortizării utilajelor, costul fiecărui
metru cub de aer comprimat produs,
este, în funcţie de dimensiunea com-
presorului, utilizare, stare de funcţionare
şi model, între 0,5 şi 2,5 cenţi (Euro).
Multe unităţi de producţie pun mare preţ
pe producţia de aer comprimat cu ade-
vărat economică. Acesta este şi motivul
pentru care compresoarele cu şurub
răcite cu ulei au devenit aşa de popu-
lare: pot economisi până la 20 % din
costurile producţiei de aer comprimat
faţă de alte tipuri de compresoare.
2. Influenţa tratării aerului
asupra reţelei de aer comprimat
Oricum, în practică se acordă foarte
puţină importanţă tratării aerului com-
primat. Acest lucru este regretabil,
deoarece, numai aerul tratat corect
poate reduce costurile de întreţinere ale
sculelor şi echipamentelor pneumatice,
ale conductelor, etc.
a) Uscătoarele cu refrigerare reduc
costurile de întreţinere
20
Un uscător cu refrigerare oferă o calitate
a aerului comprimat suficientă pentru
a satisface 80 % din aplicaţii. Adesea,
uscătoarele cu refrigerare economisesc
căderile de presiune cauzate de filtrele din
reţeaua de aer şi consumă numai aprox.
3 % din energia pe care ar utiliza-o altfel
compresorul pentru a compensa aceste
căderi de presiune. În plus, economiile
de cost în ceea ce priveşte întreţinerea
şi reparaţiile consumatorilor de aer
comprimat şi a reţelelor de conducte pot
fi cu uşurinţă de zece ori mai mari decât
costul uscării prin refrigerare.
b) Combinaţii cu economie de spaţiu
Combinaţiile cu economie de spaţiu for-
mate din compresor cu şurub, uscător
cu refrigerare şi recipient (Figura din
dreapta), sau combinaţiile alcătuite din
compresor cu şurub şi uscător sunt dis-
ponibile pentru aplicaţii mici sau locale.
3. Proiectarea şi instalarea
unei reţele de aer comprimat
La proiectarea unei noi staţii
de aer comprimat trebuie să se
stabilească dacă alimentarea cu
aer comprimat se va face la nivel
local sau centralizat. Un sistem
centralizat este de obicei suficient
pentru unităţile de producţie mici
şi mijlocii, deoarece nu gene-
rează problemele întâlnite într-o
reţea de aer comprimat mare,
cum ar fi costurile de instalare
ridicate, pericolul îngheţului con-
ductelor exterioare neizolate şi
pierderile mari de presiune dato-
rate traseelor lungi de conducte.
a) Dimensionarea corectă a reţelei
Întotdeauna este nevoie de un calcul
pentru a dimensiona corect reţeaua
de aer comprimat. Acest calcul se
bazează pe regula unei căderi de pre-
siune între compresor şi consumatori
(inclusiv sistemul de tratare normal, de
ex. uscare prin refrigerare) de maxim
1 bar.
Căderile de presiune specifice pot fi
considerate după cum urmează (Figura
din dreapta):
Reţeaua principală 1 0,03
Conductele de distribuţie 2 0,03
Conductele de conexiune 3 0,04
Uscător cu refrigerare 4 0,20
Filtru/regulator/lubrificator
şi furtunuri 5 0,50 bar
Total max. 0,80 bar
Această listă arată importanţa calcu-
lului căderilor de presiune din secţiunile
individuale. De-asemenea ar trebui să
se ţină seama de fitingurile turnate şi
robinetele de izolare. De aceea nu este
suficient ca în cadrul formulei sau al
tabelului să se ia în considerare numai
lungimea totală a conductelor, ci trebuie
determinată lungimea tehnic echiva-
etape ale proiectării nu se poate stabili
cu acurateţe numărul exact de fitinguri
şi robinete. De aceea, lungimea echi-
valentă a conductelor se estimează
înmulţind lungimea totală în linie
dreaptă cu un factor de 1,6. Diametrul
conductelor poate fi determinat uşor cu
2 d) Important – îmbinarea corectă
5 1
bar
bar
bar
bar
ajutorul nomogramelor de calcul (vezi
figura din dreapta jos).
b) Trasee de conducte avantajoase
energetic
Pentru a economisi energie, traseul
conductelor ar trebui să fie cât mai drept
şi cât mai direct posibil. De exemplu, se
pot evita coturile atunci când se mon-
tează conductele în jurul unui obstacol,
repoziţionând traseul în linie dreaptă
pe lângă obstacol. Unghiurile drepte, la
90° C produc căderi mari de presiune
şi ar trebui înlocuite cu coturi cu rază
mare. În loc de robinetele de apă obiş-
nuite ar trebui utilizate robinete cu bilă
sau fluture cu trecere nerestricţionată.
În zonele de aer umed, de ex. doar în
camera compresoarelor în cazul sis-
temelor de aer comprimat moderne,
conexiunile la şi de la conducta princi-
pală ar trebui să se facă de sus sau cel
puţin din lateral. Conducta principală
ar trebui să coboare cu 2 la 1000. Cel
mai de jos punct al acestei conducte ar
trebui prevăzut cu posibilitatea montării
unui purjor de condens. În zonele de
aer uscat, conducta poate fi orizontală
cu linii secundare conectate direct în
jos.
c) Ce material să utilizăm pentru
conducte?
Nu se pot face recomandări specifice
cu privire la proprietăţile materialelor.
3 prin sudare, cu adeziv sau filetate şi
4
Lungime conductă (m) Necesarul de aer
m³/h m³/min
Numai preţul nu poate influenţa foarte
mult alegerea, deoarece conductele
din oţel zincat, cupru sau plastic costă
aproximativ la fel dacă se consideră şi
costurile de instalare. Conductele din
inox sunt cam cu 20 % mai scumpe.
Oricum, metodele de prelucrare mai efi-
ciente au determinat scăderea preţurilor
în ultimii ani.
Majoritatea producătorilor oferă tabele
în care sunt prezentate condiţiile optime
pentru fiecare material. Este bine să
se studieze aceste tabele înainte de a
lua o decizie, să se ia în considerare
încărcările viitoare ale reţelei de aer
comprimat şi apoi să se stabilească
specificaţia pentru reţea. Numai aşa se
poate obţine o reţea de aer comprimat
cu adevărat bună.
Conductele trebuie să fie îmbinate fie
lipite cu adeziv. Este foarte important ca
îmbinarea să se facă corect, pentru a
se asigura că aceasta este stabilă din
punct de vedere mecanic şi nu există
pierderi de aer, chiar dacă va fi dificil de
demontat.
Diametru nominal Cădere de presiune
Presiunea din
sistem (bar)
21
 În fiecare an se pierd mii de Euro
datorită sistemelor de distribuţie
îmbătrânite sau prost întreţi-
nute care permit ca energia să
se piardă în loc să fie utilizată.
Rezolvarea acestor deficienţe
necesită o gândire atentă şi
10. Evitarea pierderilor de
energie (2): T = Timpul total (min)
Optimizarea unei reţele de aer existente
implică multă muncă. Prezentăm
în continuare câteva sfaturi utile
cu privire la recondiţionarea unei
reţele de aer comprimat.
1. Cerinţa de bază:
aer comprimat uscat
La planificarea unei reţele noi, se pot
evita greşelile care ar putea genera pro-
bleme în viitor. Modernizare unei reţele
de aer comprimat existente implică
dificultăţi şi nu are sens dacă aerul ce
alimentează reţeaua de distribuţie este
umed. Înainte de a începe o astfel de
modernizare, asiguraţi-vă că aerul este
uscat la sursă.
2. Ce se întâmplă în cazul în care
există o cădere excesivă de pre-
siune în reţea?
Dacă căderea de presiune din reţea
este mare, chiar şi după instalarea unui
sistem de tratare satisfăcător, atunci
cauza o constituie probabil depunerile
din conducte. Murdăria din aerul com-
primat se depune pe pereţii conductelor,
reducând diametrul efectiv şi îngustând
calea de trecere a aerului comprimat.
a) Înlocuire sau suflare
Dacă depunerile sunt foarte aderente
s-ar putea să trebuiască înlocuite sec-
ţiuni din conducta afectată. Oricum, este
posibilă suflarea conductelor dacă dia-
metrul interior este doar uşor îngustat de
22
depuneri, urmată de o uscare completă
înainte de a le repune în funcţiune.
b) Instalarea de conducte
suplimentare
O bună metodă de a mări diametrul
efectiv al unei reţele de aer este de a
conecta o a doua conductă în paralel.
De-asemenea poate fi instalată o a
doua reţea inel dacă diametrul ţevilor
din reţeaua inel existentă este prea mic
(Figura 1). Dacă este corect dimensio-
nată, o conductă suplimentară sau un
inel dublu nu numai că elimină problema
căderii de presiune, dar în acelaşi timp
măreşte fiabilitatea reţelei de distribuţie
în general. Altă posibilitate de a îmbu-
nătăţi curgerea aerului într-o reţea inel
constă în utilizarea conductelor încruci-
şate, aşa cum se arată în Figura 2.
3. Identificarea şi eliminarea
Figura 1: Modernizarea unei reţele de aer comprimat prin
adăugarea unei reţele inel suplimentare
pierderilor
Un prim obiectiv al oricăror lucrări de
recondiţionare trebuie să îl constituie
eliminarea, pe cât posibil, a pierderilor
de aer din reţea.
a) Determinarea totalului pierderilor
dintr-o reţea de aer
Înainte de a căuta pierderile individuale,
trebuie stabilit volumul total al pierderilor
din reţea. Acest lucru este relativ simplu
de realizat, cu ajutorul unui compresor
– toţi consumatorii de aer comprimat
sunt conectaţi dar opriţi şi se măsoară
timpii de funcţionare în sarcină ai com-
presorului într-un interval de timp dat
(Figura 3).
Rezultatele sunt apoi utilizate pentru
a stabili pierderile cu următoarea În momentul în care s-a localizat şi
formulă: eliminat ultima pierdere, iar diametrul
Legendă: efectiv al conductelor este suficient
VL = Pierderi (m³/min) pentru debitul cerut, vechea reţea rede-
VC = Debit vine un sistem eficient de distribuţie al
compresor (m³/min) aerului comprimat.
∑x = t1 + t2 + t3 + t4 + t5
Timpul în care compresorul
a mers în sarcină (min)
VC x ∑ tx
Figura 4 : Măsurarea pier-
derilor la consumatori
VL =
T
Figura 5
Figura 2: Mărirea capacităţii
reţelei prin adăugarea unor
conducte încrucişate
b) Măsurarea pierderilor
la consumatorii de aer
Prima dată, se efectuează măsură-
toarea (Figura 4) pentru a stabili totalul
pierderilor din reţea. Apoi se închid
robinetele de izolare montate înainte de
fiecare consumator şi se efectuează iar
măsurătoarea pentru a stabili pierderile
din reţeaua de distribuţie (Figura 5).
Diferenţa dintre totalul pierderilor şi
pierderile din reţea reprezintă pierderile
la consumatori şi racordurile acestora.
4. Unde apar majoritatea pierderilor?
Experienţa arată că 70 % din pierderile
dintr-o reţea de aer comprimat apar pe
ultimii metri ai reţelei, adică la punctul
Presiune de lucru
de utilizare sau în apropierea acestuia.
Aceste pierderi pot fi de obicei uşor
depistate cu ajutorul soluţiilor de săpun
t1 t2 t3 t4 t5
sau a spray-urilor speciale. Reţeaua
principală poate prezenta pierderi
însemnate numai dacă vechile etanşări
cu câlţi din reţeaua alimentată iniţial cu
aer umed, au fost uscate prin alimen-
tarea ulterioară cu aer uscat. Pierderile Timp T
din reţea sunt detectate cel mai bine Figura 3: Stabilirea totalului pierderilor prin măsurarea timpilor de mers în sarcină ai
cu ajutorul aparatelor cu ultrasunete. compresorului cu toţi consumatorii opriţi
23
 Instalaţiile moderne de aer
comprimat sunt în general sis-
teme complexe. Acestea pot
fi exploatate în cele mai bune
şi economice condiţii numai prezente şi posibil viitoare ale utilizato- încă acceptabilă. ADA
atunci când se ţine cont de acest rului. Acest proces asistat de calculator, ar trebui utilizată şi dacă
elaborat de Kaeser şi denumit ADA (Air compresoarele trebuie
lucru în toate etapele inclu-
Demand Analysis – analiza necesarului înlocuite cu unele noi.
de aer), trebuie să ţină seama de condi- Astfel se vor evita even-
ţiile specifice aplicaţiei: tualele erori în ceea

11. Proiectarea corectă ce priveşte alegerea

a) Proiectarea unui nou sistem de mărimii compresoa-
alimentare cu aer relor care pot determina

a sistemelor de aer (1): Se prezintă clientului un chestionar

complet care oferă informaţii necesare
proiectării noului sistem (Figura 2).
cicluri de funcţionare
ineficiente şi se va putea
alege un sistem central

Analiza necesarului de aer (ADA) Un consultant KAESER poate apoi

zând planificarea, extinderea şi
modernizarea lor. KAESER a
dezvoltat un serviciu complet în
sprijinul acestor procese. Acesta
îmbină elemente clasice cum ar
fi componentele staţiei de aer
comprimat, consultarea clien-
tului şi recomandările cu ajutorul
posibilităţilor moderne oferite de
tehnologia informaţiei aplicată în
tehnica aerului comprimat.
Aerul comprimat este utilizat în mai
multe aplicaţii decât poate cineva să-şi
imagineze. Dar, cerinţa comună pentru
utilizarea eficientă a aerului comprimat
este producţia fiabilă şi tratarea aerului
comprimat propriu-zis. Sistemul de aer
trebuie să poată furniza aer în canti-
tatea şi la calitatea specificată şi la un
preţ corect.
1. Consultanţa influenţează
economia
Un sistem de aer comprimat este efi-
o modalitate de a trata condensul acu-
mulat şi, dacă este posibil, trebuie să
existe o metodă de recuperare a căldurii
generate de compresoare. Instrumentul
KESS (Kaeser Energy Saving
System – Sistemul Kaeser de
economisire a energiei)
ţine seama
Figura 1: Facilităţile unui sistem CAD 3D modern permit proiectarea sistemului de aer comprimat în cele
mai mici detalii şi dispunerea acestuia în funcţie de necesităţile utilizatorului
de toate aceste aspecte incluzând
analiza necesarului de aer, pla-
nificarea (Figura 1), realizarea
Proie resoare
Com
practică, instruirea ulterioară şi
de comandă adecvat
(Figura 4).
interpreta acest ghid în vederea stabilirii
echipamentelor necesare pentru a face d) Schimbări în condi-
în ceea ce priveşte reducerea costurilor faţă în cel mai eficient mod consumului ţiile de funcţionare
care ţin mai curând de consumul de de aer comprimat. Întrebările acoperă Când condiţiile în care
energie şi întreţinere decât de preţul de toate aspectele legate de un sistem funcţionează un sistem de
achiziţie propriu-zis. de aer comprimat economic şi aer comprimat se schimbă,
ecologic. merită să fie consultat un
2. Analiza necesarului de aer specialist. Deseori modificări
Punctul de plecare pentru fiecare b) Extindere şi simple ale metodelor de tratare
analiză KESS constă într-o modernizare a aerului sau stabilirea presiunii
investigaţie amănunţită Faţă de noile pro- potrivite pot fi efectuate pentru a
a cererilor de aer iecte, extinderea sau se adapta noilor condiţii, determi-
Figura 3:
comprimat modernizarea unei Pentru măsurarea nând importante economii.
instalaţii exis- consumului de aer
tente oferă de şi a presiunii minime şi
obicei o bază maxime a unui sistem de aer
de plecare comprimat existent se folosesc
diferite metode şi echipamente
de măsură. Pe baza acestor
informaţii, se poate optimiza
sistemul de aer comprimat.
suficientă pentru proiectare, care să
corespundă cerinţelor.
KAESER asigură instrumente de
măsură şi echipamente pentru achiziţia
datelor cu care se poate stabili precis
necesarul de aer în locuri şi la momente
diferite. Este foarte important să se
t
rima
i de
aer c
omp determine maximul şi minimul, precum
te mulu
ctare
as
p
is
şi valorile medii (Figura 3).
de lu
cru la
cons
umat
ori

imă uţie

serviciul deosebit. Factorii deci- c) Testarea eficienţei

a min

cient din punct de vedere al costurilor iune distrib

Pres a de
n re ţeau
iu ne di
pres tiv
rea de on ac
Căde carb

numai dacă este potrivit pentru apli- sivi precum calitatea consultanţei unui sistem de aer existent
u cu
– Filtr al)
es iune iţi
re de pr iune (in
Căde pres re)
in. de imba
re m (sch

caţia pe care trebuie să o deservească, şi selecţia tehnologiei corecte au Se recomandă să se verifice din când
Căde iune
pres
ax. de
re m
Căde

rofil tru

pentru amplasarea şi condiţiile specifice cel mai mare potenţial în când eficienţa sistemului de aer
– Mic
iune al)
pres (iniţi
re de iune
Căde pres re)
in. de imba
re m (sch
Căde iune

de funcţionare. Cu alte cuvinte: com- comprimat cu ajutorul unei analize

es
. de pr
re max
Căde
r
căto

Figura 2: Un chestionar special este utilizat ca

– Us

presoarele, echipamentul de tratare asistate de calculator care stabileşte

iune
pres
re de oare
Căde mpres
– Co

ghid de planificare pentru utilizatorii potenţiali.

nţială
difere

şi reţeaua de conducte trebuie corect dacă încărcarea compresoarelor este

iu nea oare
Pres mpres
– Co
imă

Acesta poate fi descărcat în format pdf direct

max
iune
Pres

alese, dimensionate şi supuse unor mij- de pe site-ul KAESER www.kaeser.ro, (Servicii > (încă) corectă, dacă sistemele de con-
loace de comandă eficiente. Mai mult, Analiză şi consiliere > Reducerea costurilor punct trol sunt (încă) corect programate şi
trebuie asigurată o ventilaţie adecvată şi cu punct – Chestionar). dacă proporţia pierderilor de aer este Figura 4: Datele achiziţionate cu ADA pot fi reprezentate grafic pentru a arăta puterea specifică
necesară unui sistem de aer comprimat vechi (graficul de sus) şi nou (graficul de jos).

24 25
 Un sac fără fund, sau o sursă
de economie? Un sistem de aer
comprimat poate fi ori una ori
alta. Cheia este "Optimizarea
sistemului". Optimizarea sistemului
ar putea economisi 30  % din
cheltuielile cu producerea aerului
12. Proiectarea corectă a
sistemelor de aer (2): utilizate de KAESER oferă un
Stabilirea celei mai eficiente soluţii
comprimat dacă ar fi universal
adoptat în întreaga Europă.
Aproximativ 70 până la 80  % din
aceste economii ar proveni din
reducerea consumului de energie.
Mai mult, prognozele indică
creşterea costurilor energetice şi
nicidecum ieftinirea lor. Aceasta
înseamnă că este tot mai important
ca utilizatorii să beneficieze de
cel mai eficient sistem de aer
comprimat.
Sistemul KAESER de economisire a
energiei (KESS) include calculul asistat
al optimizării sistemului. Aceasta uşu-
rează alegerea celui mai potrivit sistem
de furnizare a aerului comprimat pentru
aplicaţia specifică a utilizatorului dintre
mai multe alternative posibile. Un
chestionar standard completat cu grijă
cu ajutorul unui consultant KAESER
constituie baza noului sistem ce ţine
cont de toţi factorii, inclusiv consumul
general de aer comprimat anticipat şi
fluctuaţiile zilnice. Pentru sistemele
de aer comprimat existente, calculul
se bazează pe caracteristica profilului
zilnic stabilit prin analiza cererii de aer
comprimat (ADA).
1. Rezultate obţinute cu ajutorul
calculatorului
Înainte de a se putea optimiza un sistem
26
existent, sunt introduse în programul
KESS toate datele tehnice referitoare la
acesta şi orice noi alternative posibile.
KESS ajută la alegerea versiunii optime
dintre alternativele posibile calculând
economia de costuri în comparaţie cu
celelalte variante.
În acelaşi timp se calculează şi con-
sumul de putere momentan în raport cu o
cerere de aer comprimat stabilită, inclu-
zând toate pierderile. De asemenea, se
poate obţine o imagine precisă a gra-
ficului de putere specifică a sistemului
pe întreaga perioadă de funcţionare
(Figura 1). Aceasta înseamnă că se
pot detecta dinainte şi se pot remedia
orice puncte slabe în cazul funcţionării
la încărcare parţială.
Rezultatul general al analizei este o
concluzie clară asupra potenţialului de
economie şi amortizare.
Figura 1: Comparaţie între consumul de putere al unui sistem de aer comprimat existent şi sisteme
alternative noi pe parcursul unei perioade de o zi în funcţie de necesarul de aer
2. Combinaţia este cea care
contează
În majoritatea cazurilor, alăturarea şi
coordonarea unor compresoare de
mărimi diferite s-a dovedit a fi alegerea
corectă. În general sistemul este alcătuit
din combinaţia unor compresoare mari
ce preiau consumul de bază cu com-
presoare de rezervă şi cu compresoare
mai mici ce preiau consumul de vârf.
Funcţia controlerului central este de a
asigura cel mai mic consum de putere
specifică. Pentru aceasta, controlerul
trebuie să poată selecta automat cea
mai potrivită combinaţie între com-
presoarele de bază şi cele de vârf;
maxim 16 compresoare care lucrează
într-o bandă de presiune de numai
0,2 bar. Sistemele centrale de comandă
inteligente, precum "Vesis" şi "Sigma
Air Manager" de la KAESER îndepli-
nesc aceste cerinţe şi permit controlul
avansat al sistemului. Aceste controlere
pot fi conectate şi cu alte compresoare
şi componente cum ar fi purjoarele de
condens, uscătoarele etc. şi permit
comunicarea prin schimb de date via
sistem bus. De-asemenea, acestea pot
Înălţime încăpere
5m
Figura 2 a: Plan de amplasare pentru sistemul de aer al unei economiseşte între 30 şi 40 %
uzine constructoare de automobile
Traseu condens
Figura 2 b: Schema de curgere (diagrama P&I) a aceluiaşi
sistem de aer comprimat
Figura 2 c: Imaginea animată 3-D generată pe calculator permite o plimbare virtuală printre componentele
instalaţiei şi oferă o imagine a utilajelor din aproape orice unghi
direcţiona datele de funcţionare către o
cameră de comandă, printr-o interfaţă.
3. Optimizare structurală
Un sistem de aer comprimat nou sau
modernizat ar trebui să utilizeze în
mod optim spaţiul în care este
instalat. Sistemele de proiec-
tare moderne cum sunt cele
sprijin redutabil în acest sens.
În timpul proiectării, acestea
utilizează nu numai planurile
de amplasare şi diagramele
de curgere, ci şi imagini 3-D
generate pe calculator şi ani-
maţii. Aceasta înseamnă că
adesea se pot obţine avantaje
din răcirea economică a aerului
în ciuda înghesuielii din camera
compresoarelor. Răcirea cu aer
din costuri faţă de sistemele
de răcire cu apă. Un avantaj
suplimentar este acela că even-
tualele puncte slabe şi surse de
defecţiuni pot fi identificate şi
eliminate din proiect, permiţând
optimizarea structurală a insta-
laţiei (Figurile 2 a ÷ c).
4. Optimizare funcţionare
şi comandă
Pentru a asigura furnizarea eco-
nomică a aerului comprimat pe
termen lung, trebuie neapărat
să existe un raport costuri/
beneficii optim şi o transparenţă
totală cu un control eficient. Aici
Figura 3: Pe lângă interacţiunea optimă între toate
componentele sistemului, noul controler central
Sigma Air Manager asigură o disponibilitate
semnificativ mai mare şi un control eficient al
furnizării de aer comprimat
este locul în care calculatorul integrat
Sigma Control de la Kaeser îşi
intră în drepturi, prin cele cinci moduri
de comandă pre-programate şi capaci-
tatea sa de achiziţie şi transfer a datelor
către o reţea locală. La nivelul central de
comandă se utilizează un alt calculator
industrial, "Sigma Air Manager"
deja menţionat (Figura 3). Sarcina
acestuia, pe lângă controlul corespun-
zător şi monitorizarea sistemului de aer
comprimat, este de a achiziţiona toate
datele relevante şi de a le transmite
unei reţele de calculatoare (Ethernet).
Acest lucru poate avea loc prin Internet
sau prin programul "Sigma Control
Centre". Împreună cu sistemul de
vizualizare "Sigma Air Control",
acest program de calculator poate
afişa o listă a tuturor compresoarelor
împreună cu datele lor cele mai impor-
tante. Cu ajutorul acestuia se poate
vedea dintr-o privire dacă sistemul
funcţionează corect, dacă mesajele de
întreţinere sau alarmele sunt activate şi
cât de mare este presiunea din sistem.
Nivelul de detaliu al informaţiilor poate
fi selectat cu uşurinţă după caz. De
exemplu, pot fi urmărite evenimente
de funcţionare, pot fi afişate grafice
ale consumului de energie, ale cererii
de aer comprimat şi ale presiunii, şi
se pot programa lucrări de întreţinere
preventivă. Acest instrument de control
modern joacă un rol extrem de impor-
tant în asigurarea furnizării neîntrerupte
a aerului comprimat în cantitatea şi la
calitatea cerute – la costuri minime.
27
 Puţine din sistemele de aer
comprimat utilizate în prezent
au o structură optimizată a
costurilor. Pentru toate celelalte
se recomandă optimizarea
sistemului. Cerinţa de bază
pentru optimizarea sistemului
13. Proiectarea corectă a
sistemelor de aer (3): 3. Inspecţia
Analiza necesarului de aer (ADA) – Stabilirea condiţiei actuale
este o analiză detaliată a
consumului de aer (ADA), aşa
cum s-a arătat deja în capitolul
11, pagina 24. În capitolul de
faţă vom descrie pas cu pas cum
se poate stabili practic starea în
care se află un sistem de aer
comprimat.
Cheia pentru o analiză şi implicit o
optimizare reuşită constă în strânsa
colaborare dintre utilizator şi specialistul
în domeniul aerului comprimat. Aceasta
include punerea la dispoziţia specialis-
tului a tuturor informaţiilor necesare.
1. Informaţii de la utilizator
a) Planul de amplasare
Trebuie să existe un plan de amplasare
al instalaţiei pentru orientare generală
(Figura 1). Acesta trebuie să deta-
lieze reţeaua principală a sistemului
de aer, conductele de interconexiune
şi punctele de intrare a aerului. Trebuie
de asemenea menţionate detalii refe-
ritoare la diametrele şi materialele din
care sunt alcătuite conductele, punctele
principale de utilizare şi orice puncte de
utilizare a aerului comprimat cu presiuni
şi cu calităţi speciale.
b) Aplicaţii ale aerului comprimat
Aerul comprimat fiind un mediu foarte
flexibil, este esenţial ca utilizatorul să
Figura 2: O schemă de curgere (diagramă P&I)
desenată de mână pentru sistemul de aer com-
primat propus
28
specifice detalii exacte pentru aplicaţiile
la care îl foloseşte. Aceste informaţii
trebuie să indice, de exemplu, dacă
aerul comprimat este folosit ca aer de
comandă, pentru tratarea suprafeţelor,
pentru scule rotative, pentru curăţare
sau ca aer de proces, etc.
c) Compresoare instalate
Pe lângă modelul şi tipul, trebuie men-
ţionate, de asemenea, datele tehnice
ale compresorului cum ar fi presiunea
de lucru, debitul de aer, consumul de
energie, tipul de răcire şi utilizarea căl-
durii recuperate.
d) Tratarea aerului
În ceea ce priveşte tratarea aerului
comprimat, este important să se
cunoască dacă acest lucru se face
la nivel central sau local şi ce clase
de calitate sunt necesare. Evident,
trebuie specificate datele tehnice
ale componentelor iar o schemă
de curgere va oferi privirea de
ansamblu necesară (Figura 2).
Planul cu reţeaua de aer comprimat
Aer comprimat:
Roşu = Ţeavă de 3"
Albastru = Ţeavă de 2"
Verde = Ţeavă subterană Cameră
Maro = Ţeavă de ¾" compresoare
e) Controlul şi monitorizarea
compresoarelor
Deoarece economia unui sistem de aer
comprimat este semnificativ influenţată
atât de caracteristicile compresoarelor
individuale cât şi de modul în care inter-
acţionează între ele, este important să
fie incluse detaliile privind tehnicile de
control şi monitorizare folosite.
2. Discuţii între utilizator
şi specialist
Când informaţiile de mai sus sunt dis-
ponibile, specialistul în aer comprimat
trebuie să se familiarizeze cu docu-
Schema de curgere P&I (schiţă) Staţia 2
Compresoare Tratarea aerului
Figura 1: Schema
amplasării reţelei de aer
comprimat într-o secţie de
producţie tipică
Cameră
compresoare
mentele respective şi apoi
să discute orice problemă
legată de alimentarea cu aer
comprimat. Aceste probleme pot fi:
presiunea scăzută sau fluctuantă,
slaba calitate a aerului şi utilizarea
necorespunzătoare a compresoarelor
sau probleme cu răcirea.
Etapa cea mai importantă o constituie
inspecţia sistemului de aer comprimat.
Aceasta trebuie să înceapă întot-
deauna din zona cea mai critică, adică
acolo unde se aşteaptă cea mai mare
cădere de presiune (Figura 3) sau cea
mai slabă calitate a aerului. Experienţa
arată că acestea sunt adesea punctele
finale de utilizare. Se recomandă să se
acorde o atenţie deosebită următoa-
relor puncte:
a) Furtunuri de conectare, regu-
latoare de presiune, purjoare de
condens
În cele mai multe cazuri pierderile de
aer din sistem sunt localizate la furtu-
nurile de conectare ale consumatorilor.
Acestea trebuie verificate cu grijă. Dacă
este instalat un regulator de presiune
Figura 3: Căderea de presiune într-un sistem de
aer comprimat
atunci presiunile (presiunea la intrare
şi presiunea la ieşire) trebuie verificate
în sarcină (Figura 4). Trebuie verificată
funcţionarea şi eliminate eventualele
blocaje ale purjoarelor de condens
montate înainte de regulatoarele de
presiune. Acelaşi lucru se aplică şi în
cazul conductelor conectate direct în
jos (Figura 5).
b) Robinete de izolare
Conductele de distribuţie şi fitingurile
Figura 4: Regulator local de presiune
consumator de energie, cu separator de condens
acestora ce se ramifică din conducta
principală au o influenţă majoră asupra
eficienţei sistemului. Robinetele de izo-
lare şi componentele similare joacă şi
ele un rol important: Acestea trebuie
dimensionate adecvat, să fie cu sec-
ţiune integrală, tip bilă sau fluture, nu
robinete de apă ineficiente sau robinete
de colţ.
c) Inelul principal
Cel mai important punct îl constituie
detectarea cauzelor căderilor de pre-
siune cum ar fi secţiunile de curgere
îngustate.
d) Sisteme de tratare a aerului
Cele mai importante criterii de inspecţie
în acest caz sunt
punctul de rouă
sub presiune atins
(gradul de uscare)
şi căderea de pre-
siune la fiecare
componentă în
parte. Pot fi nece-
sare controale de
calitate suplimen-
tare în funcţie de
aplicaţie.
e) Sistemul de generare aer
comprimat
Sistemul de aer comprimat propriu-zis
poate avea propriile sale deficienţe.
Trebuie verificate în special poziţia
compresoarelor, ventilaţia, răcirea
şi instalaţia de conducte. În plus,
trebuie verificate variaţia totală de pre-
siune a compresoarelor, dimensiunea
vasului tampon şi poziţia punctelor de
măsură a presiunii de la care sunt con-
trolate compresoarele.
f) Stabilirea punctelor de măsură
pentru ADA
La terminarea inspecţiei, specialistul şi
utilizatorul hotărăsc punctele în care se
vor face măsurătorile. Cerinţele minime
constau în puncte de măsură înainte
şi după sistemul de tratare a aerului
comprimat şi la ieşirea din reţeaua
principală.
4. Măsurarea presiunii şi a consu-
mului de aer (ADA)
În timpul măsurării presiunii şi consu-
mului de aer comprimat, funcţionarea
sistemului de aer comprimat este moni-
Apă în sistem?
Testare prin
deschiderea
robinetului
Curge apă după
deschidere?
Figura 5: Apă în sistem? (Testare)
torizată pe o perioadă de minimum 10
zile cu ajutorul unui dispozitiv modern
pentru achiziţia datelor. Înregistratorul
de date colectează datele relevante şi
le transferă unui calculator care cre-
ează o diagramă a consumului de aer
comprimat. Graficul arată căderile de
presiune, fluctuaţiile de presiune şi
consum, perioadele de mers în gol,
perioadele de mers în sarcină şi de
oprire a compresoarelor şi relaţia dintre
performanţa fiecărui compresor în parte
şi consumul respectiv de aer. Pentru a
completa imaginea, trebuie aflate şi
pierderile de aer. Aceasta se face aşa
cum s-a arătat la capitolul 10, pagina
22 şi necesită închiderea selectivă a
unor secţiuni ale reţelei pe perioada
weekend-ului.
29
 Compresoarele convertesc
aproape 100 % din energia
electrică consumată în căldură.
Chiar şi un compresor relativ
mic, de 18,5 kW, generează
un surplus de energie termică
suficient pentru încălzirea unei
locuinţe obişnuite. De aceea
14.Proiectarea corectă
a sistemelor de aer (4): 3. Diferite metode de ventilaţie
Răcirea eficientă a compresorului – Răcirea cu aer
răcirea eficientă este esenţială
pentru funcţionarea fiabilă a
sistemului de aer comprimat.
Căldura generată de compresoare este
o sursă ideală de economie de energie.
Cu ajutorul unui sistem adecvat căldura
poate fi recuperată în proporţie de până
la 94 % din energia consumată şi dacă
aceasta este judicios folosită, costu-
rile producţiei de aer comprimat sunt
semnificativ reduse (vezi capitolul 8,
pagina 18). Oricum, chiar dacă căldura
este recuperată, compresorul tot are
nevoie de un sistem de răcire propriu.
Costurile răcirii cu aer pot fi cu peste
30 % mai mici decât cele pentru siste-
mele răcite cu apă. De aceea ar trebui
să se prefere sistemele răcite cu aer ori
de câte ori este posibil.
1. Mediul de lucru al compresorului
a) Curat şi răcoros este cel mai bine
Una din cerinţele principale ale
reglementărilor pentru prevenirea
accidentelor se referă la instalarea
compresoarele astfel încât să se asi-
gure un acces corespunzător şi o răcire
suficientă. Reglementările referitoare la
instalarea compresoarelor cer ca tem-
peraturile mediului în care funcţionează
compresoarele răcite cu aer şi cu ulei
nu pot depăşi +40 °C. Reglementă-
rile prevăd, de-asemenea, faptul că
substanţele periculoase nu pot fi nici-
odată eliberate în vecinătatea admisiei
compresoarelor. Aceste reglementări
reprezintă doar cerinţele minime. Scopul
30
lor este de a minimaliza riscul acciden-
telor cât mai mult posibil. Funcţionarea
şi întreţinerea economică a compreso-
rului implică, oricum, mult mai mult.
b) Camera compresorului
nu este o magazie din grădină
Camera compresorului nu este un spaţiu
de depozitare. Aceasta înseamnă că
trebuie să fie în permanenţă curăţată de
praf şi alte substanţe contami-
nante, nu trebuie
să con-
Un sistem de furnizare aer cu tubulatură
de evacuare – un mijloc eficient de ventilaţie
ţină utilaje care nu au nici o legătură cu
producţia de aer comprimat iar podeaua
nu trebuie să fie friabilă. Ideal ar fi ca
podeaua să fie lavabilă. În nici un caz
nu este permis ca aerul pe care îl aspiră
compresorul să conţină praf sau alte
substanţe contaminante din atmosferă
fără o filtrare intensivă suplimentară.
Dar chiar şi în condiţii obişnuite de func-
ţionare, aerul aspirat şi aerul de răcire
trebuie curăţat cu ajutorul unor filtre
corespunzătoare.
*) Limitele de temperatură menţionate se referă la condiţiile climatice din Europa Centrală şi la echipamentele standard dintr-un
sistem de aer comprimat.
c) O temperatură potrivită şi
constantă
Temperatura are o influenţă conside-
rabilă asupra fiabilităţii şi a cerinţelor
legate de întreţinerea compresoa-
relor; aerul aspirat şi aerul de răcire
nu trebuie să fie nici prea rece
(sub +3 °C) nici prea cald (peste
+40 °C)*. Acest lucru trebuie luat în
considerare în etapele de planificare şi
instalare. De exemplu, pe timpul verii
soarele care bate pe
pereţii sudici
sau vestici ai unei clădiri
poate creşte considerabil temperatura
din cameră. Chiar şi în cazul unui climat
blând, se poate întâmpla ca tempera-
tura să crească până la +40 sau chiar
+45 °C. Din acest motiv deschiderile
pentru aerul aspirat şi pentru aerul
de răcire trebuie amplasate pe pereţii
umbriţi care nu sunt direct expuşi la
soare. Dimensiunea deschiderilor este
legată de capacitatea compresoarelor
instalate şi de metoda de ventilaţie
utilizată.
2. Ventilaţia camerei compresorului
Ventilaţia adecvată a camerei compre-
sorului este esenţială – chiar şi pentru
compresoarele răcite cu apă. În oricare
din cazuri, căldura radiată de compre-
sor de la blocul de compresie şi motorul
electric trebuie evacuată din încăpere.
Aceasta înseamnă aproximativ 10 %
din puterea motorului compresorului.
3.1 Ventilaţia naturală (figura 1)
Aerul de răcire este aspirat în încăpere
de către ventilatorul compresorului,
aerul se încălzeşte pe măsură ce trece
prin compresor şi se ridică, părăsind
camera compresorului printr-o deschi-
dere plasată în apropierea tavanului.
Totuşi, acest tip de ventilaţie (convecţie)
se recomandă numai în cazuri excepţio-
nale şi pentru compresoare cu putere sub
5,5 kW, deoarece chiar şi soarele sau
vântul pot cauza probleme.
3.2 Ventilaţie forţată
Aceasta este cea mai des utilizată
metodă. Ventilaţia este controlată cu
ajutorul unui termostat pentru a evita
scăderea temperaturii din staţia de
compresoare sub +3 °C iarna. Tem-
peraturile joase nu sunt propice pentru
funcţionarea compresoarelor, a purjoa-
relor de condens şi a echipamentelor
de tratare a aerului comprimat. Con-
trolul cu ajutorul termostatului este
necesar deoarece în cazul ventilaţiei
forţate camera compresorului este
supusă unui anumit vacuum care preîn-
tâmpină întoarcerea aerului fierbinte în
cameră. Există două metode de venti-
laţie forţată:
3.2.1 Ventilaţia cu ajutorul unui
ventilator extractor
Se instalează un ventilator comandat
prin termostat în deschiderea pentru
evacuarea aerului cald din staţia de
compresoare (Figura 2). O cerinţă
importantă pentru acest tip de venti-
laţie este aceea că deschiderea pentru
admisia aerului de răcire trebuie să
aibă dimensiuni corespunzătoare (vezi
figura din dreapta jos); dacă este prea
mică, ar putea determina o vidare
pronunţată a încăperii ce ar duce la
creşterea nivelului zgomotului cauzat de
viteza excesivă a curentului de aer. În
plus, ar fi pusă în pericol răcirea sta-
ţiei de compresoare. Ventilaţia trebuie
h
proiectată în aşa fel încât să limiteze
creşterea temperaturii în încăpere dato-
rită căldurii degajate de compresor cu
7 K peste temperatura aerului de răcire
admis. Altfel, căldura se acumulează
şi cauzează defectarea compresorului.
Trebuie avut în vedere faptul că ventila-
toarele extractoare măresc costurile cu
energia. Figura 1: Camera compresorului cu ventilaţie
naturală pentru compresoare sub 5,5 kW
3.2.2 Ventilaţie cu tubulatură
(Figura 3)
Compresoarele cu şurub moderne,
complet închise oferă o metodă
de ventilaţie aproape ideală, cu
ajutorul tubulaturii de evacuare. Ven-
tilatorul compresorului aspiră aerul de
răcire printr-o fereastră de dimensiuni
corespunzătoare şi îl refulează printr-
o tubulatură care îl scoate în afara
staţiei de compresoare. Avantajul prin-
cipal al acestei metode este acela că
este permis ca temperatura aerului de
răcire să crească mult mai mult, până la
Figura 2: Ventilaţie forţată cu extractor pentru
aproximativ 20 K peste cea a mediului. compresoare între 5,5 şi 11 kW
Aceasta reduce volumul aerului de
răcire necesar. În mod normal, ventila-
toarele de răcire ale compresorului au
suficientă rezervă de presiune pentru a
împinge aerul de răcire prin tubulatură
şi afară din cameră. Aceasta înseamnă
că spre deosebire de ventilaţia cu venti-
lator extractor exterior, această variantă Aer de
nu necesită consum suplimentar de răcire, de
energie. Oricum, aceasta se aplică ex. dintr-un
numai în cazul în care rezerva de pre- depozit
siune a ventilatoarelor este suficientă Figura 3: Ventilaţie forţată cu tubulatură de
pentru tubulatura utilizată. Ideal ar fi
evacuare pentru utilaje de peste 11 kW
ca tubulatura de evacuare să fie dotată
cu o clapetă controlată prin termostat
(Figura 4) pentru a direcţiona aerul
cald în camera compresorului pe timp de
iarnă pentru a menţine temperatura de Clapetă
funcţionare adecvată. Dacă în camera basculantă
compresorului sunt instalate şi uscătoare
răcite cu aer, compresorul (compresoa-
rele) şi uscătorul (uscătoarele) nu trebuie Aer de răcire
să-şi influenţeze reciproc fluxurile de din exterior
aer de răcire. La temperaturi de peste
+ 25 °C se recomandă creşterea debi-
tului de aer de răcire cu ajutorul unui
Figura 4: O clapetă controlată prin termostat
ventilator suplimentar cu control termos- direcţionează aerul cald în camera compresorului
tatic, montat în tubulatura de evacuare. pe timp de iarnă
31
 La paginile 20 – 31 ne-am ocupat
de lucrurile de care trebuie
să se ţină cont la instalarea şi
recondiţionarea reţelelor de aer
comprimat existente şi de modul în
care trebuie planificat şi proiectat
un sistem de aer comprimat
eficient. Energia, planificarea
Figura 4: Un sistem care furnizează aer comprimat la două nivele de calitate diferite

în care compresorul de rezervă se ală- prompte ori de câte ori apar. Se reco-

15. Utilizarea corectă a

Figura 2: Măsurarea consumului de aer. O ţeavă de
măsură foloseşte diferenţa de presiune pentru a tură celor care funcţionează continuu. mandă măsurarea regulată a pierderilor
măsura debitul, determinând astfel consumul. Sistemul de tratare a aerului trebuie totale cu ajutorul unor sisteme moderne

sistemelor de aer:
proiectat în aşa fel încât să facă faţă în de control şi monitorizare cum ar fi
la schimb la schimb. Acest lucru este situaţia în care ar funcţiona toate com- “Sigma Air Manager”. Dacă se înre-
adeseori ignorat şi se poate întâmpla presoarele disponibile (Figura 3). gistrează o creştere, pierderile trebuie

Asigurarea pe termen lung a fiabilităţii şi costurilor minime ca după o modificare a producţiei, de

exemplu prin introducerea unui proces
nou, compresoarele funcţionează deo-
2.3.3 Schimbarea calităţii aerului
Dacă este nevoie de aer comprimat de
să fie identificate şi eliminate.

3. Gestiunea costurilor asigură

care ţine seama de costuri şi
execuţia constituie, oricum, numai
jumătate din problemă. Pe termen
lung, numai funcţionarea eficientă
a sistemului de aer comprimat
asigură producţia economică de
conţinut de praf clasa 1, conţinut de
apă clasa 4 (Figura 1). Exemplul arată
cum că şi în condiţii optime, consumul
de energie ce reprezintă aproximativ
70 % îşi ia încă partea leului din costu-
rile totale ale aerului comprimat.
dată mult sub capacitatea dintr-un calitate mai bună atunci procedura diferă eficienţa
costuri de întreţinere mai mici, precum schimb, pe când în celălalt schimb nici după cum sunt afectate toate sectoa- Datele obţinute prin analiză în etapa de
şi eficienţă şi fiabilitate crescute. măcar compresorul de rezervă nu este rele sau un singur sector. În primul caz, planificare sunt utile şi pentru funcţio-
suficient pentru a satisface cererea. simpla re-echipare a staţiei de compre- narea ulterioară. Odată ce sistemul este
2.2 Alegerea echipamentelor Furnizarea aerului comprimat ar trebui soare nu este suficientă. Conductele instalat şi în funcţiune, nu este nevoie
potrivite să poată fi adaptată pentru a face faţă care au transportat aerul comprimat de o analiză specială pentru a obţine
Există pericolul unor false 'economii' unor astfel de schimbări. de calitate mai slabă trebuie curăţate alte date. Aceste funcţii sunt preluate de
în ceea ce priveşte sau schimbate. În cel de-al doilea caz către controlerele centrale moderne cum
producţia de aer b) Extinderea producţiei se recomandă un tratament local al ar fi "Sigma Air Manager". Astfel, se
Instalare/sistem central de comandă

aer comprimat.
Costuri de întreţinere sistem de tratare

comprimat şi con- În acest caz trebuie adaptate nu numai aerului comprimat care să asigure cali- creează o bază perfectă pentru auditul
Costuri de întreţinere compresor

Cost energie sistem de tratare

sumul în locuri capacitatea compresorului ci şi reţeaua tatea cerută (Figura 4). Debitul de aer online al sistemului de aer comprimat şi
Investiţie compresoare
Investiţie în tratarea aerului
Punere în funcţiune/instruire

Cost energie compresoare

nepotrivite, de ex. de conducte şi echipamentele de tra- prin echipamentele locale de tratare ar pentru gestiunea eficientă a costurilor
Tratarea condensului

Efortul de a obţine o eficienţă maximă
a sistemului aduce triple economii:
creşterea fiabilităţii alimentării cu aer
comprimat, scăderea costurilor legate
de producţia aerului comprimat şi scă-
derea consumului de energie. Studiul
european "SAVE II" EU indică un poten-
ţial ridicat de economii: Compresoarele
din UE au consumat 80 miliarde kWh în
anul 2000. Cel puţin 30  % din această
energie putea fi economisită.
1. Ce înseamnă eficienţă optimă?
Eficienţa unui sistem de aer com-
primat se reflectă în structura costurilor.
Nivelul optim nu este niciodată acelaşi
deoarece acesta depinde de compania
respectivă şi producţia acesteia. Fac-
torii critici sunt durata de funcţionare
a compresorului, presiunea de lucru
şi alţi parametrii comerciali. Exemplul
ilustrat înfăţişează un sistem optimizat
cu compresoare răcite cu aer, o durată
de funcţionare de 5 ani, costuri referi-
toare la consumul de energie de 8 cenţi/
kWh, o dobândă de 6  %, presiune de
lucru 7,5 bar, calitatea aerului conform
ISO 8573-1: conţinut de ulei clasa 1,
utilizarea unui echi- tare a aerului pentru a putea face faţă trebui limitat. Aceasta asigură faptul furnizării aerului comprimat (Figura 5).
pament ieftin care are cererii crescute. Se recomandă să că o creştere a cererii peste nivelul la Cu cât mai mulţi utilizatori care introduc
nevoie de o presiune se măsoare cu precizie şi să se înre- care sunt dimensionate echipamentele transparenţa în ceea ce priveşte costu-
de lucru mai mare. gistreze consumul de aer comprimat nu duce la scăderea calităţii aerului rile lor de aer comprimat, investighează
Baza de calcul: 0,08 Euro/kWh Presiune de lucru: 7,5 bar
Perioada: 5 ani Răcire cu aer
Calitatea aerului comprimat Ulei 1 Costul generării unei al compresorului existent (Figura 2) comprimat. toate economiile potenţiale şi acordă
Dobânda: 6 %
(conform ISO 8573-1)
Solide 1
Apă 4 presiuni de peste pentru a strânge suficiente informaţii prioritate mai degrabă eficienţei ener-
6 bar s-ar ridica detaliate în vederea modificării sau 2.4 Monitorizarea pierderilor de aer getice decât preţului de achiziţie al
Figura 1: Structura costurilor unui sistem optimizat
de aer comprimat
repede peste nivelul preţului supli- extinderii economice a sistemului de comprimat utilajelor de aer, cu atât mai mult ne
mentar plătit pentru un compresor mai furnizare a aerului comprimat. Pierderile apar în orice reţea de
eficient care lucrează la o presiune mai aer comprimat, fie ea bine între- Consumul
2. Menţinerea eficienţei economice mică. În ceea ce priveşte specificaţiile 2.3.2 Fiabilitatea furnizării aerului ţinută sau nu şi au tendinţa să
de energie
Oricine este interesat de sistemele de unor noi maşini productive, consuma- Este absolut normal ca în sistem să fie se mărească. Aceasta poate
şi costurile
aer comprimat economice pe termen toare de aer comprimat, presiunea inclus un compresor de rezervă care duce la pierderi de energie
lung ar trebui să studieze cu atenţie necesară a aerului comprimat este la să poată asigura consumul atunci când considerabile. Principala cauză Reduceţi
următoarele puncte: fel de importantă ca şi alimentarea cu alt compresor este oprit pentru service o constituie uzura cone-
curent electric, de aceea ar trebui scrise sau este înlocuit şi care să poată ajuta xiunilor furtunurilor şi a
2.1 Service în funcţie de cerere directive pentru achiziţionarea unor sistemul să facă faţă unor creşteri oca- componentelor maşinilor.
Controlerele interne moderne ale asemenea maşini de producţie care să zionale ale cererii. Cu toate acestea, De aceea este vital să se
compresoarelor cum sunt "Sigma acopere atât alimentarea cu aer com- unei asemenea capacităţi de rezervă monitorizeze aceste pro- Figura 5: Gestiunea sistematică a
trebuie să îi corespundă o capacitate bleme şi să se ia măsuri costurilor permite economisirea banilor
Control" şi sistemele de gestiune primat cât şi cea cu energie electrică.
a aerului comprimat de tipul "Sigma de rezervă în ceea ce priveşte tratarea vom apropia de atingerea pro-
Air Manager" care se bazează pe 2.3 Cerinţe noi legate de modificarea aerului. În caz contrar, calitatea aerului centului calculat de 30 % în ceea
calculatoare industriale oferă informaţii volumului producţiei va avea de suferit în ce priveşte economia de energie.
exacte referitoare la intervalele la care momentul Acest lucru nu este doar pentru
trebuie efectuate lucrările de service 2.3.1 Modificări ale consumului Figura 3: Echipamentele eficienţă economică ci şi în beneficiul
pentru componentele sistemului de aer de aer de tratarea aerului ar mediului înconjurător.
comprimat. Aceasta a permis întreţi- a) Modificarea producţiei trebui să aibă capacitatea
necesară pentru a putea
nerea preventivă şi lucrările de service În majoritatea unităţilor de producţie,
trata debitul de aer al
în funcţie de cerere. Rezultatul constă în cererea de aer comprimat variază de tuturor compresoarelor

32 33
Din ce în ce mai mulţi Gama noastră de produse
utilizatori aleg compresoarele
KAESER

Compresoare cu şurub cu SIGMA PROFILE Uscătoare cu refrigerare cu sistem SECOTEC

cu economie de energie

Sisteme de comandă şi control cu tehnologie Internet Tratarea aerului

(filtre, purjare şi tratare condens,
uscătoare cu adsorbţie, filtre cu carbon activ)

Suflante cu lobi cu OMEGA PROFILE Compresoare mobile pentru construcţii cu SIGMA PROFILE

Editorial
Editor: KAESER KOMPRESSOREN SRL, Bd. Ion Mihalache 179, 011181 Bucureşti – 1, România;
Tel: +4 021 2245681 – Fax: +4 021 2245602 – E-mail: info.romania@kaeser.com – www.kaeser.com
Redactori: Michael Bahr, Erwin Ruppelt
Grafică: Martin Vollmer, Ralf Günther
Fotografie: Marcel Hunger
Tipografie: Schneider Printmedien GmbH, Reußenberg 22b, 96279 Weidhausen, Germany

Reproducerea, chiar şi parţială, a acestui material este permisă numai cu acordul scris al editorului. Compresoare cu piston pentru mica producţie şi industrie Compresoare booster
Din ce în ce mai mulţi Gama noastră de produse
utilizatori aleg compresoarele
KAESER

Compresoare cu şurub cu SIGMA PROFILE Uscătoare cu refrigerare cu sistem SECOTEC

cu economie de energie

Sisteme de comandă şi control cu tehnologie Internet Tratarea aerului

(filtre, purjare şi tratare condens,
uscătoare cu adsorbţie, filtre cu carbon activ)

Suflante cu lobi cu OMEGA PROFILE Compresoare mobile pentru construcţii cu SIGMA PROFILE

Editorial
Editor: KAESER KOMPRESSOREN SRL, Bd. Ion Mihalache 179, 011181 Bucureşti – 1, România;
Tel: +4 021 2245681 – Fax: +4 021 2245602 – E-mail: info.romania@kaeser.com – www.kaeser.com
Redactori: Michael Bahr, Erwin Ruppelt
Grafică: Martin Vollmer, Ralf Günther
Fotografie: Marcel Hunger
Tipografie: Schneider Printmedien GmbH, Reußenberg 22b, 96279 Weidhausen, Germany

Reproducerea, chiar şi parţială, a acestui material este permisă numai cu acordul scris al editorului. Compresoare cu piston pentru mica producţie şi industrie Compresoare booster
 www.kaeser.com www.kaeser.com

Tehnica aerului
comprimat
Noţiuni fundamentale, sfaturi şi sugestii

www.kaeser.com
www.kaeser.com
www.kaeser.com

Informaţii şi instrumente suplimentare pentru corecta

planificare a sistemului Dvs. de aer comprimat le puteţi
accesa online la:
www.kaeser.ro > Servicii > Analiză şi consiliere
P-2010RO.2/09 Specificaţiile se pot modifica fără notificare prealabilă

KAESER KOMPRESSOREN SRL

011181 Bucureşti – 1 – România – Tel: +4 021 2245681 – Fax: +4 021 2245602
www.kaeser.com – e-mail: info.romania@kaeser.com