INGRIJIREA PACIENTULUI CU

REUMATISM ARTICULAR ACUT (RAA)

1.Definitie
1.A. Reumatismul articular acut se manifesta prin inflamatia succesiva a mai multor
articulatiilor mari; atingerea articulara se vindeca fara sechele; atinge frecvent cordul, lasand urme
grave. Criterii majore de diagnostic: poliartrita, cardita, coreea, eritem marginat, noduli
subcutanati.
Boala afecteaza copiii si adolescent, infectia urmand unei angine streptococice.
1.B. Reumatismul articular acut este o boală secundară unei infecţii cu streptococi din
grupa A, în care se observă una sau mai multe dintre următoarele manifestări majore: poliartrita
acută mobilă, cardită, coree, noduli subcutanaţi, eritem marginat. Bolnavul este expus recăderilor şi
aceste recăderi pot agrava leziunea cardiacă".
1.C. R.A.A (febră reumatică, reumatism infecţios, reumatism Bouillaud) este o boală a
ţesutului conjunctiv, interesând întregul organism, afectând cu predilecţie inima şi articulaţiile; are
caracter infecţios, debut acut şi evoluţie cronică, întreruptă de perioade acute.
Boala este precedată cel mai adesea de angină, amigdalită acută sau simplă faringită;
urmeaza apoi sindromul post- anginos manifestat prin stare subfebrilă, astenie, artralgii şi epistaxis
(perioadă de vindecare aparentă).

2. Culegerea datelor
a. Circumstante de aparitie:
- varsta pacientului - copilul si adultul tanar prezinta receptivitate pentru infectia streptococica;
- conditiile insalubre de locuit, frigul, umezeala favorizeaza aparitia anginelor streptococice;
- prezenta anginelor streptococice in antecedentele personale recente (2-4 saptamani) ale
pacientului precede instalarea durerilor articulare.
b. Manifestari de dependenta (semne si simptome posibile):
- debutul brusc al artritei;
- dureri si tumefactii articulare fugace ( poliartrita acuta mobila), ce cuprinde mai multe articulatii
mari (şold, genunchi, tibiotarsiene), cu caldura si congestie locala; articulatii dureroase spontan si
la mobilizare;
- febra;
- transpiratii;
- astenie;
- tahicardie,
- paloare frapantă;
- transpiraţii abundente;
- uneori epistaxis;
- anorexie;
- coree (mişcări involuntare şi dezordonate ale extremităţilor);
- delir, confuzie, insomnie, anxietate;
- hipertermie;
- cardită (include afectarea miocardului şi a endocardului);
- "reumatismul linge articulaţiile, dar muşcă inima";
- nodozităţi Meynet de mărimea bobului de mazăre, nedureroase, localizate în jurul
articulaţiilor inflamate;
- eritem marginat;
- eritem nodos.
c. Investigatii paraclinice: hemoleucograma , VSH, fibrinogen, PCR, imunograma, proteinograma,
exudat faringian, A.S.L.O., electrocardiograma, fonocardiograma, ecografie cardiaca.
d. Complicatii: cardita reumatismala, coree, valvulopatii, deshidratare.

3. Problemele pacientului:
1
- hipertermie,
- durerea articulara cu caracter migrator,
- intoleranta la activitatea fizica,
- imobilitate /dificultate de mers si mobilizare,
- necoordonarea mişcărilor,
- postură inadecvată,
- alterarea tegumentelor;
- deficit in a-si acorda ingrijiri igienice,
- risc de complicatii.
4. Obiective:
- pacientul sa prezinte temperatura corpului in limite fiziologice;
- sa se obtina o stare de bine, prin dispari|ia durerilor articulare;
- să aibă tonusul muscular şi forţa musculară păstrată;
- să-şi menţină integritatea tegumentelor şi a activităţii articulare;
- sa se previna complicatiile;
- sa fie satisfacute nevoile fundamentale;
- sa fie echilibrat psihic.
5. Interventii:
Asistenta medicala:
- asigura conditii de confort si siguranta;
- asigura repausul la pat, pana la disparitia durerilor articulare si, in continuare, 2-3 saptamani, cu
reluarea treptata a mersului;
- foloseste perne pentru suportul articulatiilor dureroase;
- asigura igiena corporala si a lenjeriei pacientului;
- participa la investigatiile clinice si de laborator;
- recolteaza produse biologice pentru examene de laborator; / recolteaza sange;/ recolteaza
exudatul faringian;
- efectueaza EKG, FKG;
- administreaza tratamentul:
-antistreptococic (penicilina G, macrolide), efectuand testarea sensibilitatii organismului la
antibiotic), respectand doza si ritmul de administrare;
-antiinflamator cu antiinflamatoare nesteroidiene si cortizon in doze descrescatoare pana la
normalizarea VSH-ului;
- sesizeaza efectele secundare ale corticoterapiei - dureri epigastrice, edeme, hipertensiune
arteriala, insomnie);
- asigura alimentatia pacientului in functie de evolutie: dieta de crutare in perioada febrila (regim
hidrozaharat, apoi, lacto-fainos, care se va imbogati treptat);
- asigura necesarul de lichide pentru a preveni deshidratarea;
- asigura dieta desodata pe toata perioada tratamentului cu cortizon;
- supravegheaza zilnic semnele vitale: puls, tensiune arteriala, temperatura;
- noteaza greutatea corporala;
- educa pacientul si antreneaza familia privind:
- prevenirea reinfectarilor streptococice - continuarea tratamentului prescris de medic;
- prezentarea la controale periodice, clinice si biologice, prin medicul de familie, specialist;
- asanarea focarelor de infectie amigdaliana si dentara (sub protectie de antibiotice);
- internarea dupa caz, a copiilor fosti bolnavi, in sanatorii cu personal calificat pentru
dispensarizarea lor.
Bibliografie:
1. Titirca L., „Manual de îngrijiri speciale acordate pacienţilor”, Editura Viaţa Medicală
Romanească, Bucureşti, 2008, pag 344 – 346;
2. Borundel C., „Manual de medicină internă pentru cadre medii”, Editura All, Bucureşti, 2011;
pag 645- 646.