Rezumat Teza de Doctorat Rusu Oana

UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE
"GRIGORE T. POPA" IASI

FACULTATEA DE MEDICINÃ DENTARÃ
REZUMAT
TEZĂ DE DOCTORAT
Utilizarea metodelor moderne de explorãri

imagistice în ortodonţie
Coordonator stiintific:
Prof. Univ. Dr. HABA Danisia
Doctorand:
Dr. LÃDUNCÃ (RUSU) Oana – Florina
Iaşi
2014
Investeşte în oameni!
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional

Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
AXA PRIORITARĂ 1 “Educaţia şi formarea profesională în sprijinul
creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere”
DOMENIUL MAJOR DE INTERVENŢIE 1.5 “Programe doctorale şi
postdoctorale în sprijinul cercetării”
Titlu Proiect: “PARTENERIAT INTERUNIVERSITAR PENTRU
CRESTEREA CALITATII SI INTERDISCIPLINARITATII CERCETARII
DOCTORALE MEDICALE PRIN ACORDAREA DE BURSE
DOCTORALE – DocMed.net”
Cod Contract: POSDRU/107/1.5/S/78702
Beneficiar: UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE “IULIU
HATIEGANU” CLUJ-NAPOCA
Partener 1: UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE "GR. T.
POPA" IASI
CUPRINS
Cuprins I
STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII
Capitolul 1
TELERADIOGRAFIA 1
1.1 Aplicaţiile cefalometriei în ortodonţie 2
1.2 Dezvoltarea analizei cefalometrice 2
1.3 Analize cefalometrice 7
1.3.1 Analiza Downs 7
1.3.2 Analiza Tweed 9
1.3.3 Analiza Wits 10
1.3.4 Analiza Steiner 10
1.3.5 Analiza Ricketts 12
1.3.6 Analiza McNamara 13
Capitolul 2
PROGRAME CEFALOMETRICE COMPUTERIZATE 2D 16
2.1 Porgramul Romexis Planmeca 16
2.2 Porgramul Vistadent (GAC) 17
2.3 Porgramul TotalCeph 18
2.4 Porgramul Ax. CEPH 18
Capitolul 3
TOMOGRAFIA COMPUTERIZATA CU FASCICUL CONIC (CBCT)
20
3.1 Aplicaţiile CBCT – ului în ortodonţie 21
3.1.1 CBCT-ul şi dinţii incluşi 22
3.1.2 CBCT-ul şi articulaţia temporo-mandibularã 23
3.1.3 CBCT-ul şi modelele digitale 3D 25
3.1.4 CBCT-ul şi analiza spaţiului respirator 26
3.1.5 CBCT-ul şi cefalometria 3D 27
i
3.1.6 CBCT-ul şi superimpoziţiile 3D 29
3.1.7 CBCT-ul şi fotografiile faciale 3D 30
3.2 CBCT-ul versus CT convenţional 32
3.2.1 Performanţa imaginilor 33
3.2.2 Doza de iradiere 34
3.2.3 Mãrime şi cost 35
3.3 Software cefalometrice şi programe de predicţie cefalometricã
3D 36
3.3.1 Programul 3D Romexis Planmeca 36
3.3.2 Programul 3D Maxilim 39
3.3.3 Programul 3D Invivo5 Anatomage 44
CONTRIBUȚII PERSONALE
Capitolul 4
MOTIVAȚIA ȘI OBIECTIVELE STUDIILOR DOCTORALE 48
Capitolul 5
FIABILITATEA SI ACURATETEA A TREI SOFTURI
CEFALOMETRICE COMPUTERIZATE 2D
5.1 Introducere 50
5.2 Materiale și metode 50
5.3 Rezultate 58
5.4 Discuții 102
5.5 Concluzii 106
Capitolul 6
FIABILITATEA SI ACURATETEA A TREI SOFTURI
CEFALOMETRICE COMPUTERIZATE 2D SI ANALIZA
CEFALOMETRICA MANUALA
6.1 Introducere 108
ii
6.3 Rezultate 116
6.4 Discuții 119
6.5 Concluzii 121
Capitolul 7
EVALUAREA ACURATETII SI REPRODUCTIBILITATII
MASURATORILOR CEFALOMETRICE OBTINUTE PRIN
UTILIZAREA A DOUA VERSIUNI DIFERITE DE ROMEXIS
7.1 Introducere 122
7.3 Rezultate 123
7.4 Discuții 129
7.5 Concluzii 129
Capitolul 8
EVALUAREA CT A UNUI CAZ RAR DE CANIN INCLUS
TRANSMIGRAT LA NIVEL MANDIBULAR
8.1 Introducere 130
8.2 Caz clinic, metode şi rezultate 130
8.3 Discuții 134
8.4 Concluzii 134
Capitolul 9
ROLUL UTILIZARII CBCT-ULUI IN LOCALIZAREA CANINULUI
INCLUS SI IN DETERMINAREA RESORBTIEI RADICULARE LA
NIVELUL DINTILOR ADIACENTI, IN POPULATIA ROMANA
9.1 Introducere 136
iii
9.3 Rezultate 136
9.4 Discuții 148
9.5 Concluzii 148
Capitolul 10
ACURATETEA SI FIABILITATEA SOFTURILOR DE ANALIZA
IMAGISTICA 3D PENTRU REGIUNEA RESPIRATORIE
SUPERIOARA
10.1 Introducere 149
10.3 Rezultate 155
10.4 Discuții 177
10.5 Concluzii 179
Capitolul 11
CONCLUZII GENERALE 180
REFERINŢE BIBLIOGRAFICE 182

ANEXA 1. LUCRĂRI PUBLICATE ÎN TIMPUL STAGIULUI
DOCTORAL 195
iv
STADIUL ACTUAL AL CUNOAṢTERII
Capitolul 1
TELERADIOGRAFIA
Succesul unui tratament ortodontic depinde ȋn principal de un diagnostic atent şi

corect. Examenele complementare necesare în ortodonţie pentru emiterea unui
diagnostic cât se poate de precis sunt examenele radiografice. Teleradiografia şi
ortopantomografia reprezintã esenţialul radiografic la începerea unui tratament
ortodontic. Analiza cefalometrica este esentiala in diagnosticarea problemelor dentare si
skeletale (1,2). De la aparitia sa pana in prezent, radiografia cefalometrica a fost utilizata
in mod constant pentru studiul analizei faciale, avand o contributie majora in
dezvoltarea si stabilirea diagnosticului şi a planului de tratament. Un alt beneficiu major
al acestei tehnici de radiografie este acela de a evidenţia progresele tratamentelor
ortodontice cat si cresterea craniofaciala, de a prezice cresterea individuala fiecarui
pacient, gasindu-si însã utilitate si în evaluarea altor dezechilibre de la nivelul sistemului
stomatognat ce pot fi remediate prin diferite tratamente ortodontice (3).
Prima analiza cefalometricã publicatã a fost realizatã, la câţiva ani dupã
introducerea teleradiografiei in lumea medicalã, de cãtre Lucien de Coster în anul 1939.
Analizele cefalometrice oferă sprijin în evaluarea, compararea, exprimarea si
prezicerea relaţiilor spaţiale între: osul mandibular şi maxilar cu baza craniului, osul
mandibular cu maxilarul, dentiţia mandibulară cu dentiţia maxilarulã, proeminenţa
bărbiei cu dentiţia mandibulară, relaţiile incisivilor mandibulari şi maxilari cu oasele
maxilare şi baza scheletală şi proporţiile faciale.
De la începuturi şi pânã astãzi, numeroase analize cefalometrice au fost
dezvoltate cu scopul stabilirii unor criterii si referinte standardizate, ce pot defini un
ideal al proportiilor faciale şi ocluzale. Autorii acestor analize cefalometrice au incercat
de-a lungul timpului sã perfecţioneze şi sã determine structurile craniofaciale de interes
principal, gãsindu-le utilitatea şi perfecţiunea pentru emiterea unui diagnostic şi pentru
evaluarea tratamentului, a creşterii şi a dezvoltãrii. Aceştia au reuşit sã identifice şi sã
defineascã valorile normale ale mãsurãtorilor lineare şi angulare. Pe baza mãsurãtorilor
unghiulare şi lineare putem descrie baza craniului, relaţia verticalã şi cea sagitalã a
bazelor scheletale maxilarã şi mandibularã, relaţiile acestora cu structurile dentare,
relaţiile interdentare, precum şi evaluarea ţesuturilor moi.
Printre analizele elaborate de-a lungul timpului cu utilitatea cea mai frecventã se
numãrã analiza lui Downs (1948, 1952, 1956), Tweed (1953, 1954), Steiner (1953,
1959, 1960), Ricketts (1960, 1981), McNamarra şi Wits în 1967.
1
Capitolul 2
PROGRAME CEFALOMETRICE COMPUTERIZATE 2D
Apariţia pe piaţa medicalã, a diferitelor variante de software-uri, au reuşit sã

revoluţioneze aplicaţiile medicale şi sã facã mult mai ușorã fiecare etapă în parte (etapa
de diagnostic, cea de planificare terapeuticã), permiţând stocarea într-o manierã ușorã și
sigurã a datelor fiecãrui pacient.
In domeniul ortodontic, software-urile computerizate permit analiza modelelor
de studiu, analiza cephalometricã, realizarea previziunile de creștere și a predicțiilor de
succes a diferitelor metode terapeutice.
Odata cu trecerea anilor şi cu perfecţionarea programelor de cefalometrie
computerizatã, aceste sisteme ajung sã fie caracterizate prin douã mari avantaje, şi
anume: posibilitatea limitãrii erorilor de interpretare şi rapiditatea cu care se pot realiza
aceste interpretãri.
Astãzi, software-urile cefalometrice computerizate sunt într-un numãr
considerabil de mare, printre cele cu utilitatea cea crescutã se regãsesc : Dolphin, Jiffy
Orthodontic Evaluation (JOE), Romexis Planmeca, Vistadent, TotalCeph, AX.Ceph,
Dentofacial Planner, Quick Ceph, Orthalis, Facad, etc.
2.1 ROMEXIS PLANMECA
Romexis este utilizat de medicii ortodonţi pentru achiziţionarea, vizualizarea şi
prelucrarea imaginilor 2D sau 3D. Noul modul de achiziţii a analizelor cefalometrice
2D, permite ortodonţilor sã creeze analize cefalometrice, superimpoziţii ale imaginilor
cefalometrice efectuate pe parcursul tratamentului, permite realizarea de fotografii
faciale cât şi imagini ale arcadelor dentare în întregime.
2.2 VISTADENT (GAC)
Vistadent este un software cefalometric ce permite localizarea rapidã a reperelor
ortodontice, urmând ca programul sã traseze automat contururile osoase şi dentare.
Vistadent permite realizarea superimpoziţiilor, atât pentru trasãrile efectuate pe filmele
de telaradiografie cât şi pe imaginile obţinute în urma simulãrilor de tratament virtuale.
2.3 TOTAL CEPH
TotalCeph este un sistem modern şi avansat, proiectat pentru a veni în ajutorul
specialiştilor ortodonţi, chirurgi oro-maxilo-faciali şi plasticieni prin realizarea de
analize cefalometrice, planificarea tratamentului sau simularea acestuia.
2.4 AX. CEPH
Audax, Ljubljana, Slovenia oferã programul de analizã cefalometricã Ax. CEPH.
Ax. CEPH include instrumente necesare pentru crearea de analize cefalometrice,
superimpoziţii şi planificarea tratamentului ortodontic.
2
Capitolul 3
TOMOGRAFIA COMPUTERIZATÃ CU FASCICUL
CONIC (CBCT)
Imagistica craniofacială este o componentă crucială a fişei ortodontice a unui

pacient. Standardul de aur pentru fişa ortodontică este încercarea de a obţine o replică
exactă a structurilor anatomice reale sau a „adevărului anatomic”.
De curând s-a pus mai mult accent pe tehnologia CBCT, imagini 3D şi modelele
virtuale. Principalul avantaj al CBCT este faptul că clinicianul poate obţine date mult
mai precise dintr-o singură explorare imagisticã decât din asocierea mai multor
radiografii 2D tradiţionale (5).
Studiile efectuate, precum şi utilizarea în practica clinicã a acestor sisteme de
imagisticã, demonstreazã în continuare faptul cã pot mări în mod considerabil
capacitatea de diagnosticare a medicului ortodont. Ele oferă o evaluare cuprinzătoare a
dentiţiei şi este foarte folositoare pentru identificarea anormalităţilor, precum:
anodonţiile, supranumerarii, tulburările de erupţie existente, poziţia necorespunzătoare a
dinţilor şi/sau neregularităţi ale rădăcinilor care ar putea întârzia sau împiedica evoluţia
dinţilor, etc.
În anul 1994, autori precum Jacobson şi Gereb au dezvoltat analiza cefalometricã
3D. Analiza 3D este generatã digital şi vizualizatã pe monitorul unui computer,
superimpozatã ulterior pe o reconstrucţie cranio-facialã 3D; în acest mod, imaginile
putând fi examinate şi studiate din orice perspectivã doritã de clinician. Mai mult, orice
punct anatomic de interes poate fi identificat în spaţiu, fiind atribuit coordonatelor X, Y
şi Z. Aceastã metodã permite mãsurarea distanţelor dintre punctele craniometrice, a
unghiurile dintre planuri, precum şi mãsurarea volumelelor. Un beneficiu major al
acestei metode este analiza independentã a pãrţii dreapta şi stânga, fãrã suprapunerea
structurilor adiacente sau bilaterale.
Majoritatea reperelor anatomice utilizate în analiza 2D nu pot fi folosite în
analiza 3D, întrucât acestea au fost create prin suprapunerea structurilor din diferite
planuri, motiv pentru care s-au definit puncte craniometrice noi cu aplicabilitate uşoarã
şi rapidã de identificare 3D.
Identificarea punctelor craniometrice prin analiza 3D genereazã în mod automat
obţinerea unor mãsurãtori lineare, angulare, proporţionale şi ortogonale, reconstrucţiile
3D fiind sursa obţinerii unor imagini cu acurateţe deosebitã a reperelor anatomice de la
nivelul masivului facial.
Un program de cefalometrie computerizatã este instrumentul ce poate facilita
activitatea specialistului ortodont, fãcând posibiliã furnizarea rapidã a datelor, astfel,
clinicianul putând ulterior sã stabileascã un diagnostic corect şi sã stabileascã un plan de
tratament corespunzãtor.
3
Capitolul 3
TOMOGRAFIA COMPUTERIZATÃ CU FASCICUL CONIC (CBCT)
Gama de programe disponibile pe piaţã medicalã este într-o permanentã

ascensiune, dezvoltare şi îmbunãtãţire, medicului ortodont rãmânându-i doar sã facã
alegerea potrivitã cazului studiat.
Printre cele mai cunoscute programe de cefalometrie 3D putem preciza :
Romexis Planmeca, Maxilim (Medicim, K.U. Leuven, Belgium), In Vivo 5 Anatomage.
ROMEXIS PLANMECA
Cu un set complet de instrumente de vizualizare, de sporire şi de mãsurare a
imaginii, Planmeca Romexis îmbunãtãţeşte valoarea diagnosticã a radiografiilor.
Software-ul include module diferite, putându-se alege în funcţie de de necesitãţile şi
nevoile clinicianului.
Software-ul Planmeca Romexis 3D oferã o imagine de ansamblu imediată, ce
poate fi vizualizatã din diferite proiecţii şi unghiuri sau poate fi transformatã în imagini
panoramice, cefalometrice sau multiple secţiuni transversale.
MAXILIM
Maxilim permite clinicianului sã creeze din imagini de CBCT modele 3D. Este
foarte important pentru clinician ca în momentul în care realizeazã etapizarea unui plan
de tratament, sã fie corect instituit, acest lucru obţinându-se prin examinarea în comun a
ţesutului dur, a ţesutului moale şi a ocluziei. Astfel, pornind de la imaginile de CBCT şi
amprentele maxilare şi mandibulare, programul poate crea suprafaţa 3D cranio-facialã.
INVIVO5 ANATOMAGE DENTAL
Invivo 5 este un soft complex, cu capacitatea de a cuprinde şi acoperi întreaga
activitate stomatologicã, având astfel aplicabilitate în domenii precum implantologie,
CAD/CAM, ortodonţie, chirurgie oralã şi maxilo-facialã, parodontologie, proteticã,
radiologie.
4
CONTRIBUȚII PERSONALE
Capitolul 4
MOTIVAȚIA ȘI OBIECTIVELE STUDIILOR DOCTORALE
Ortodonţia este ramura medicinei care poate fi imparţitã în trei categorii, în

funcţie de natura şi momentul în care se intervine terapeutic, astfel: preventivã,
interceptivã şi corectivã. Ultimele douã categorii menţionate, aduc la cunoştinţã
pacientului eventualele probleme existente, precum şi necesitatea instituirii unui
tratament ortodontic, care sã reducã sau sã elimine dezechilibrele create.
Efectuarea unui tratament ortodontic corect instituit, are la baza emiterea
unui diagnostic corect si complet, integrat in statusul general de sanatate al
pacientului, reducand astfel la minimum dezechilibrele cantitative si directionale,
implicatiile functionale cat si cauzele determinate.
Un prim moment deosebit de important în domeniul ortodonţiei a constat în
introducerea teleradiografiei în practica medicalã, oferindu-se astfel posibilitatea
identificãrii şi cuantificãrii relaţiilor aparatului dento-maxilar în totatlitatea sa.
Introducerea, cunoaşterea şi punerea în practicã a diferitelor metode cefalometrice,
manuale dar şi computerizate, s-a dovedit a fi o realã necesitate şi utilitate în
practica ortodonticã.
Concomitent cu dezvoltarea disciplinei de ortodonţie şi a celei de imagisticã
medicalã au avut loc şi progrese ale tehnologiei informatice; prin coroborarea
tuturor progreselor obţinute au apãrut astfel programe cefalometrice computerizate
specializate în domeniul ortodonţiei, creditate cu un grad de acurateţe similar cu
metodele manuale de interpretare; realul avantaj prezentat de aceste programe este
constituit de economia de timp.
Introducerea radiografiei digitale directe şi indirecte, a CBCT-ului şi a
programelor de cefalometrie computerizatã 3D au permis specialiştilor radiologi şi
ortodonţi sã studieze şi sã analizeze structurile cranio-faciale în toate cele 3 aspecte
spaţiale, cu o precizie mult crescutã. Astfel, utilizarea imaginilor de CBCT
împreunã cu programele specializate permit obtinerea de reprezentaţii 3D corecte,
fãrã distorsiuni sau modificãri ale structurilor cranio-faciale, asigurând un bagaj de
informaţii cu valoare diagnosticã; mai mult, imaginile de CBCT au avantajul de a fi
îmbunãtãţite.
CBCT-ul are capacitatea de a analiza anomaliile cranio-faciale şi/sau a
evaluãrii creşterii şi dezvoltãrii masivului facial, în identificarea eroziunilor
prezente la nivelul corticalei condiliene apreciindu-se afectiunile ATM-ului, însã
utilitatea cea mai comunã a CBCT-ului este aceea de a permite ortodonţilor sã
vizualizeze cu o precizie de 100% poziţia unui dinte supranumerar sau inclus.
5
Capitolul 4
MOTIVAȚIA ȘI OBIECTIVELE STUDIILOR DOCTORALE
În teza de faţã, partea generală a lucrării face o trecere în revistă a metodelor

clasice de prelucrare a teleradiografiei, fiind evidenţiate elementele de noutate aduse de
către fiecare analiză. De asemenea a fost efectuată o sinteză privind cele mai utilizate
programe informatice de cefalometrie, fiind subliniate elementele ce le diferenţiază şi
care evidenţiază progresul marcat. În final, sunt prezentate aplicaţiile de bază ale
computer-tomografiei în ortodonţie şi chirurgia ortognatică.
Cu mai mult de 43 de sisteme diferite de tomografie computerizată cu fascicul
conic (CBCT) acum disponibile pe piaţa mondială, de la 20 de companii comerciale
disponibile, doze de radiaţie mai mici, (6, 7, 8, 9) şi costuri mai reduse, (1) radiografia
3D pare ca devine mai obişnuită în practica dentară, demonstrând o acurateţe mult mai
vastă decât radiografia 2D şi un domeniu mai larg de aplicaţii.(2, 10, 11).
Cele mai des utilizate sisteme de obţinere a imaginii CBCT sunt 3D Accuitomo
(J. Morita, Kyoto, Japonia), CB MercuRay (Hitachi Medical Corporation, Osaka,
Japonia), iCAT (Imaging Sciences International, Hatfield, PA), Galileos (Sirona Dental
Systems LLC, Charlotte, NC), New-Tom 3G (QR srl, Verona, Italia), Scanora 3D
(SOREDEX, Milwaukee, WI), and Kodak 9500 (Kodak Dental Systems, Rochester, NY).
Scopul lucrării prezente este axat pe două direcţii; prima, de a investiga beneficiul
utilizarii sistemului CBCT în domeniul ortodonţiei ca si examen imagistic şi doi, de a
compara precizia diferitelor tipuri de programe cefalometrice 2D şi 3D, realizate pentru
măsurători lineare şi unghiulare cât şi pentru măsurători ale spaţiului aeric.
6
Capitolul 5
EVALUAREA FIABILITǍȚII ȘI ACURATEȚII A TREI SOFTURI
CEFALOMETRICE COMPUTERIZATE 2D
5.1 INTRODUCERE
Scopul şi obiectivele urmãrite prin acest studiu retrospectiv este de a
investiga şi evalua aportul a trei programe de cefalometrie computerizatã, prin
prisma investigãrii comparative a repetabilitãţii datelor obţinute cu ajutorul a douã
metode de analizã cefalometricã, Steiner şi Tweed.
5.2 MATERIALE ŞI METODE
În vederea efectuãrii studiului prezent, au fost selectate 39 de teleradiografii
iniţiale, imagini obţinute cu acelaşi aparat radiologic Planmeca ProMax3D Mid
(Planmeca, Helsinki, Finland). 11 subiecţi sunt de sex masculin şi 28 subiecţi sunt
de sex feminin., cu vârste cuprinse între 7 şi 33 de ani.
Pentru realizarea imaginilor de teleradiografie lateralã, toţi pacienţii au fost
poziţionaţi în cefalostat într-o poziţie naturalã (natural position – NHP). Ulterior,
radiografiile obţinute au fost stocate într-o baza de date computerizatã, urmând a fi
importate în programele cefalometrice specializate: Planmeca Romexis® (Romexis
3.2.0., Helsinki, Finland), Orthalis (France) şi AxCeph (A.C 2.3.0.74, Ljubljana,
Slovenia). Inaintea trasãrii punctelor cefalometrice, imaginile au fost calibrate cu
scopul de a minimaliza orice distorsiune iniţiatã de program. Dupã indeplinirea
acestei condiţii, pentru fiecare program în parte s-a realizat identificarea reperelor
craniometrice utilizând un mouse de calculator.
Pasul urmãtor este acela în care programul de analizã cefalometricã
calculeazã în mod automat toate mãsurãtorile generate de punctele craniometrice
alese, efectuându-se astfel un raport aferent fiecãrei analize în parte, de cãtre
oricare din cele trei programe utilizate în acest studiu.
Au fost cumulate un numãr de 24 de mãsurãtori cefalometrice, 13 unghiulare
şi 11 lineare, mãsurãtori frecvent utilizate în analiza relaţiilor dento-faciale. Toţi
parametrii au fost înregistraţi pentru fiecare radiografie în parte, mãsurãtori realizate
în toate cele trei programe de cefalometrie computerizatã.
Pentru a se putea evalua repetabilitatea, imaginile de teleradiografie
computerizatã au fost reinterpretate de cãtre acelaşi autor, la un interval de douã
sãptãmâni, pentru fiecare software în parte.
Mãsurãtorile utilizate în studiu sunt prezentate în Tabelul 5.1, acestea fiind împãrţite în
parametrii scheletali (în numãr de 12), dentoalveolari (în numãr de 9) şi de ţesut moale
(prezenţi în numãr de 3).
7
Capitolul 5
EVALUAREA FIABILITǍȚII ȘI ACURATEȚII A TREI SOFTURI CEFALOMETRICE COMPUTERIZATE 2D
Tabel 5.1 Mãsurãtorile cefalometrice utilizate în studiu.
Parametrii scheletali Parametrii dento-alveolari Parametrii ţesutului moale

1 - SNA 13 – 1u – NA (mm) 22 – Upper lip thickness
2 – SNB 14 – 1l – NB (mm) 23 – Total chin thickness
3 – ANB 15 – AO-BO 24 – Z-Angle
4 – Occlusal plane 16 – Interincisal angle
5 – SN – GoGn 17 – Holdaway Ratio (PO AND I TO NB) (mm)
6 – Anterior facial height (AFH) 18 – Incisor-mandibular plane angle
7 – Posterior facial Height (PFH) 19 – Frankfort-mandibular incisor angle
8 – S – L (mm) 20 – Max1-NA (angle incisive superior)
9 – S -E (mm), 21 – Mand -NB (angle incisive inferior)
10 – Frankfort-mandibular plane angle
11 – SND angle
12 – Pog -NB (mm)
5.3 REZULTATE
În ansamblu, studiul de faţã, dintr-un total de 24 de mãsurãtori, a identificat 16 ca
având semnificaţie semnificatovã statistic. Astfel, SNA, SNB, ANB, AO-BO, Z-angle,
Upper lip thickness, Total chin thickness, SND, Posterior facial height, SN-OcP, SN-
GoGn, Mand-NB, 1u-NA, 1l-NB, Pog-NB, PO şi I – NB, S-E, au prezentat nivele
scãzute de repetabilitate atunci când au fost comparate cele douã metode de analizã
cefalometricã între ele sau atunci când au fost comparate cele trei tipuri de programe de
analizã cefalometricã între ele.
Rezultatele analizei statistice aratã diferenţe semnificative din punct de vedere
statistic între Romexis (consideratã în aceastã cercetare ca fiind de referinţã – metoda
gold standard) şi Ax. CEPH pentru 7 variabile : Frankfort-mandibular plane angle,
ANB, Occlusal plane, Z-angle, Upper lip thickness, Total chin thickness, S-E. De
asemenea, analiza statisticã evidenţiazã diferenţe semnificative statistic şi între
programul de analizã Ax. CEPH atunci când este comparat cu Orthalis, pentru 9
variabile: SNA, ANB, Z- angle, SND, SN – GoGn, 1u – NA, 1l – NB, Pog – NB, S-E.
In studiul de fata au arãtat diferenţe semnificative statistic când s-au comparat
mãsurãtorile dintre Romexis şi Ax. CEPH, coeficientul de corelaţie Pearson fiind de r =
0.50; de asemenea, am constat cã nu existã diferenţe semnificative statistic la
compararea Romexis şi Ax. CEPH, coeficientul de corelaţie Pearson fiind de r = 0.76.
Toate datele obtinute sunt reprezentate sumar in tabelul 5.2 şi tabelul 5.3, pentru
fiecare analiza in parte, evidentiindu-se astfel parametrii semnificativi din punct de
vedere statistic.
5.5 DISCUŢII
Repetabilitatea şi reproductibilitatea mãsurãtorilor cefalometrice, au fost şi sunt
un subiect controversat şi permanent cercetat de cãtre numeroşi autori, scopul studiilor
fiind acelaşi, însã designul era diferit (12-26).
8
Capitolul 5
Tabel 5.2 Valoarea medie, deviația standard (SD), compararea perechilor bazate pe estimarea mediilor grupate
în funcţie de programele de analiză cefalometrică.
Mean±SD* Multiple Comparisons - p values
p-value
ROMEXIS A.C.CEPH ORTHALIS (95%CI) ROMEXIS/ ACC/ ROMEXIS/
ACC ORTHALIS ORTHALIS
TWEED ANALYSIS
Frankfort-mand incisor angle 63.02±8.68 63.78±9.64 64.45±9.69 0.8 0.93 0.95 0.78
Frankfort-mand plane angle 21.97±6.89 20.82±5.81 21.84±6.58 0.69 0.71 0.77 1
Incisor-mand plane angle 95.01±10.18 95.04±10.3 91.26±18.02 0.33 0.99 0.37 0.44
SNA 80.59±3.35 80.01±3.12 78.97±4.17 0.142186 0.761917 0.419340 0.125512
SNB 77.55±4.24 77.81±4.33 77.24±4.52 0.848600 0.963206 0.835005 0.948017
ANB 3.04±4.05 2.20±3.88 1.74±5.05 0.421361 0.679902 0.888662 0.397201
AO-BO -0.71±5.07 -0.91±4.96 -0.29±5.20 0.862660 0.984799 0.855938 0.929439
Occlusal plane 8.09±4.10 6.60±3.47 7.18±4.18 0.257661 0.231726 0.796954 0.577669
Z-Angle 79.14±7.9 76.38±7.89 76.50±9.05 0.265177 0.318596 0.997695 0.351996
Upper lip thickness 10.42±2.30 11.10±1.88 10.24±1.97 0.163460 0.328605 0.167036 0.919140
Total chin thickness 11.31±2.37 12.41±1.94 11.58±2.42 0.090153 0.088948 0.247834 0.860478
Posterior facial height 37.87±6.91 38.44±5.77 36.18±5.17 0.238839 0.911131 0.234555 0.440606
Anterior facial height 55.85±9.63 57.23±6.14 56.89±6.56 0.711083 0.707889 0.979417 0.821110
Facial height index 68.32±8.71 67.37±8.97 - 0.639644 - - -
STEINER ANALYSIS
SNA 80.77±3.16 80.09±3.25 79.58±3.01 0.259382 0.613530 0.762549 0.230531
SNB 77.81±4.36 77.82±4.39 77.42±4.65 0.906228 0.999999 0.921643 0.922126
ANB 2.95±4.25 2.27±3.85 2.16±3.98 0.650767 0.741940 0.992128 0.668047
SND angle 75.08±4.53 75.01±4.58 74.63±4.89 0.902673 0.997617 0.933226 0.907008
Interincisal angle 128.4±12.2 128.2±12.3 129.1±12.3 0.933897 0.997431 0.935075 0.957776
SN-OcP 16.06±4.57 15.96±4.17 16.39±4.23 0.901322 0.994737 0.901161 0.939679
SN-GoGn 30.93±5.8 30.99±5.76 32.74±5.58 0.297119 0.998605 0.381700 0.353999
Max1-NA 24.22±8.94 24.56±8.91 25.13±9.81 0.91 0.99 0.96 0.9
Mand-NB 24.4±7.42 24.95±8.03 24.05±7.33 0.874138 0.947181 0.864332 0.978120
1u-NA 3.67±3.36 4.58±2.94 5.87±2.17 0.004518 0.352039 0.125689 0.003235
1l-NB 3.97±2.32 3.99±2.06 4.74±1.94 0.203957 0.999146 0.279053 0.260483
Pog-NB 1.40±1.8 1.14±2.24 1.951.47± 0.157296 0.817027 0.143941 0.402605
Holdaway Ratio 2.58±3.55 2.86±3.82 0.61±1 0 1 0 0
S-L 43.88±10.1 46.26±8.47 44.87±8.47 0.514740 0.485346 0.780304 0.881659
S-E 17.37±4.02 18.53±3.18 18.39±3.07 0.282216 0.313534 0.984781 0.401513
9
Capitolul 5
Tabel 5.3 Media diferenţelor, intervalul de variaţie al diferenţei, compararea perechilor bazate pe estimarea
diferenţei mediilor grupate în funcţie de programele de analiză cefalometrică şi raportate la ROMEXIS
ROMEXIS / ACC ROMEXIS / ORTHALIS
Difference mean p-value r* Difference mean p-value r

(95%CI for difference*) (95%CI) (95%CI for difference**) (95%CI)
TWEED ANALYSIS
Frankfort-mand incisor angle -0.761 (-1.98÷0.457) 0.21 0.92 -1.426 (-2.91÷0.06) 0.06 0.88
Frankfort-mand plane angle 1.156 (0.56÷2.257) 0.04 0.87 0.13 (-0.814÷1.074) 0.78 0.91
Incisor-mand plane angle -0.395 (-1.447÷0.657) 0.45 0.95 3.743 (-1.215÷8.701) 0.14 0.55
SNA 0.577 (-0.042÷1.197) 0.067 0.8329 1.614 (0.408÷2.820) 0.010 0.5423
SNB -0.261 (-1.009÷0.486) 0.483 0.8591 0.312 (-0.137÷0.76) 0.167 0.9534
ANB 0.839 (0.339÷1.333) 0.002 0.9276 1.302 (0.260÷2.344) 0.016 0.7789
AO-BO 0.195 (-0.496÷0.885) 0.571 0.9125 -0.425 (-1.011÷0.161) 0.150 0.9401
Occlusal plane 1.482 (0.388÷2.576) 0.009 0.6244 0.903 (-0.722÷2.528) 0.268 0.2871
Z-Angle 2.763 (0.576÷4.95) 0.015 0.6453 2.638 (0.386÷4.890) 0.023 0.6809
Upper lip thickness -0.675 (-1.199÷-0.152) 0.013 0.7275 0.185 (-0.387÷0.756) 0.517 0.6783
Total chin thickness -1.101 (-1.716÷-0.486) 0.001 0.6393 -0.270 (-1.154÷0.613) 0.539 0.3710
Posterior facial height -0.566 (-2.462÷1.331) 0.549 0.5993 1.686 (-0.298÷3.669) 0.093 0.5330
Anterior facial height -1.384 (-3.779÷1.010) 0.249 0.6538 -1.045 (-3.379÷1.290) 0.370 0.6748
Facial height index - - 0.8498 ÷ - -
STEINER ANALYSIS
SNA 0.681 (-0.065÷1.1426) 0.072 0.7498 1.187 (0.601÷1.773) 0.000 0.8339
SNB -0.001 (-0.789÷0.787) 0.997 0.8500 0.394 (-0.013÷0.800) 0.057 0.9644
ANB 0.682 (0.184÷1.180) 0.009 0.9346 0.793 (0.371÷1.215) 0.001 0.9533
SND angle 0.071 (-0.672÷0.814) 0.847 0.8768 0.451 (0.024÷0.873) 0.039 0.9649
Interincisal angle 0.196 (-1.112÷1.504) 0.763 0.9479 -0.793 (-2.678÷1.092) 0.399 0.8918
SN-OcP 0.098 (-0.516÷0.712) 0.749 0.9124 -0.334 (-1.428÷0.761) 0.541 0.7159
SN-GoGn -0.068 (-0.528÷0.393) 0.767 0.9706 -1.811 (-2.343÷-1.273) 0.000 0.9601
Max1-NA -0.342 (-1.414÷ 0.730) 0.522 0.9333 -0.914 (-2.166÷0.337) 0.147 0.9217
Mand-NB -0.547 (-1.478÷0.383) 0.241 0.9359 0.350 (-0.357÷1.055) 0.322 0.9676
1u-NA -0.911 (-1.636÷0-0.185) 0.015 0.7622 -2.203 (-3.177÷-1.229) 0.000 0.4950
1l-NB -0.020 (-0.363÷0.322) 0.906 0.8935 -0.764 (-1.056÷-0.472) 0.000 0.9286
Pog-NB 0.259 (-0.064÷0.582) 0.112 0.9036 -0.552 (-1.051÷-0.054) 0.031 0.5864
Holdaway Ratio -0.279 (-0.690÷0.131) 0.176 0.9451 1.972 (0.547÷3.393) 0.008 -0.734
S-L -2.387 (-5.071÷0.295) 0.080 0.6258 -0.993 (-3.343÷1.357) 0.397 0.7166
S-E -1.156 (-2.153÷-0.159) 0.024 0.6672 -1.024 (-2.01÷-0.033) 0.042 0.6716
10
Capitolul 5
Orientarea studiului, a fost de a testa şi evalua repetabilitatea, prin prisma

comparãrii mãsurãtorilor obţinute de cele trei software-uri, aceastã strategie conducând
ulterior clinicianul în obţinerea unui rezultatul final raţional şi corect cu privire la
diagnosticarea cazului clinic. Mai mult, studiul prezent expune o evaluare comparativã a
douã metode diferite de analizã cefalometricã, analiza Steiner şi analiza Tweed.
Este evident faptul cã metoda computerizatã reduce, discret, posibilitatea de
apariţie a erorilor, aceastã metodã fiind consideratã în mod clar mult mai sigurã decât
metoda clasicã. Studiul actual, nu a comparat cele trei programe de analizã
computerizatã cu metoda tradiţionalã, însã relevanţa lui este existenţa diferenţelor
demonstrate prin analiza statisticã între cele trei software-uri.
Punctele A, B şi N sunt considerate în urma a numeroase studii ca fiind puncte ce
definesc contururi osoase cu localizare mult inferioarã, demonstrându-se faptul cã
metoda computerizatã este mult mai fidelã în identificarea lor decât metoda manualã
(27).
Parametrii 1u-NA şi 1l-NB, ce au necesitat localizarea punctelor A şi B au arãtat
diferenţe semnificative statistic în studiul prezent când s-au comparat mãsurãtorile
dintre Romexis şi Ax. CEPH; de asemenea, am constat cã nu existã diferenţe
semnificative statistic la compararea Romexis şi Ax. CEPH. Alte studii, relateazã pentru
aceste douã mãsurãtori diferenţe semnificative statistic atunci cãnd au comparat metoda
manualã cu cea computerizatã (28), şi când au comparat trasãrile manuale obţinute de
cãtre Observatorul 2 cu cele computerizate obţinute de cãtre Observatorul 1 (12);
Parametrul angular SNGn, este un alt un parametru ce implicã identificarea
punctului N, reper considerat ca fiind dificil de identificat. Referitor la acest parametru,
unele studii anterioare susţin cã nu existã diferenţe statistice atunci când comparã
rezultatele obţinute prin cele douã metode de analizãcefalometricã (29-30).
Parametrii Upper lip thickness, Total chin thickness şi Z-Angle prezintã în
studiul de faţã diferenţe semnificative; aşadar, pentru Upper lip thickness, coeficientul
de corelaţie Pearson a fost cu mult mai scãzut (Mean Difference = -0.675, p = 0.013) r =
0.73 pentru valorile dintre Romexis şi Ax. CEPH, în timp ce mãsurãtorile dintre Ax.
CEPH şi Orthalis au fost gãsite cã fiind mult mai mari (Mean Difference=0.86,
p<<0.01).
Pentru parametru Total chin thickness valoarea obţinutã prin Ax. CEPH a fost
gãsitã ca fiind mult mai scãzutã în comparaţie cu valoare din Romexis; pentru unghiul
Z, valorile au prezentat diferenţe semnificative pentru toate cele trei programe
computerizate; astfel, între Romexis şi Ax. CEPH şi între Romexis şi Orthalis diferenţele
au fost evidente, rezultând cã valorile unchiului Z din Romexis sunt cu mult mai
crescute decât celelalte.
Valorile cu un coeficient de corelatie Pearson mai mare de 0.8 s-au considerat ca
fiind valori puternice,pentru valorile cuprinse intre [0.5, 0.8], corelatia poate fi
11
Capitolul 5
considerata ca fiind moderata, iar pentru valori mai mici de 0.5, corelatia poate fi
considerata slaba (insignifianta).
Astfel, figura 5.1 si figura 5.2, ilustreaza concordanta dintre valorile obtinute cu
cele trei programe cefalometrice diferite pentru analiza Tweed si respectiv pentru
analiza Steiner. Parametrii situati sub linia rosie reprezentand valorile considerate
moderate sau nesemnificative.
Fig. 5.61 Corelatia Pearson pentru valorile obtinute cu analiza Tweed, masurate cu Ax. CEPH si
Orthalis, raportate la Romexis.
Fig. 5.2 Corelatia Pearson pentru valorile obtinute cu analiza Steiner, masurate cu Ax. CEPH si
Orthalis, raportate la Romexis.
12
Capitolul 5
5.6 CONCLUZII
Concluzia de ansamblu în urma rezultatelor obţinute din analiza statisticã, este
aceea cã s-au gãsit diferenţe semnificative din punct de vedere statistic între
mãsurãtorile efectuate pentru 16 parametri : SNA, SNB, ANB, AO-BO, Z-angle, Upper
lip thickness, Total chin thickness, SND, Posterior facial height, SN-OcP, SN-GoGn,
Mand-NB, 1u-NA, 1l-NB, Pog-NB, PO şi I – NB, S-E.
În concordanţã cu rezultatele studiului prezent, mãsurãtorile obţinute prin
programele de analizã cefalometricã 3D Romexis şi Ax. CEPH sunt mult mai precise
decât cele obţinute prin programul de analizâ cefalometricã Orthalis. Astfel,
amplitudinea diferenţelor înregistrate între Romexis şi Ax. CEPH este prezentã pentru
urmãtorii parametri : Upper lip thickness (mm), Total chin thickness (mm), Anterior
facial height (mm), Posterior facial height (mm), 1u-NA (mm), S-L (mm), S-E (mm),
Occlusal plane, Z-Angle, diferenţe considerate semnificative statistic având o corelaţie
moderatã. Relevanţa acestor diferenţe variazã în funcţie de obiectivele şi scopul fiecãrui
clinician în parte.
13
Capitolul 6
FIABILITATEA ŞI ACURATEŢEA A TREI SOFTURI DE
CEFALOMETRIE COMPUTERIZATĂ 2D ŞI ANALIZA
CEFALOMETRICĂ MANUALĂ
6.1 INTRODUCERE
Obiectivul acestui studiu a fost de a determina, evalua şî compara acurateţea şi
reabilitatea mãsurãtorilor liniare şi angulare, pe imagini de cefalometrie convenţionalã,
imagini obţinute utilizând: trei programe diferite de realizare a cefalometriilor digitale
directe 2D [Vista Dent OC (4.2.44, GAC International Inc, Bohemia, NY), Planmeca
Romexis® (Romexis 3.2.0., Helsinki, Finland), TotalCeph (Torc Software Ltd., Istanbul,
Turkey)] şi tehnica manualã de analiza cefalometricã realizatã pe teleradiografii
convenţionale printate.
121 de radiografii cefalometrice pre-tratament au fost selectate din arhivele
Universităţii „Near East”, Facultatea de Medicinã Dentarã, Departamentul de
Radiologie şi Diagnostic Oral, pentru a desfăşura un studiu care să indice acurateţea şi
fiabilitatea măsurătorilor angulare şi lineare pentru trei programe, specializate în
imagistica 2D, precum şi mãsurãtorile realizate manual.
Identificarea reperelor şi realizarea măsurătorilor pentru analiza cefalometrică
2D şi analiza cefalometrică manualã au fost îndeplinite de cãtre un singur observator. În
total au fost identificate 39 de măsurători (17 lineare şi 22 angulare).
Pentru a determina variabilitatea şi exactitatea preciziei intraobservatorului
(LOF), toate mãsurãtorile realizate în studiu au fost refãcute integral la un interval de cel
puţin doua saptãmâni.
Imaginile digitale au fost stocate în baza de date în cadrul programului propriu al
producătorului (Dimaxis pro, versiunea 4.0.5, Planmeca, Helsinki, Finlanda), corectate
pentru mărire şi transferate cãtre analiza cefalometricã prin utilizarea programelor Vista
Dent OC 4.2.44 (GAC International Inc, Bohemia, NY), Planmeca Romexis® (Romexis
3.2.0, Helsinki, Finland) şi TotalCeph (Torc Software Ltd., Istanbul, Turkey). Înaintea
digitizării reperelor cu programele specializate, filmele au fost calibrate prin stabilirea a
două puncte pe rigla aflatã în caseta digitală, care este o funcţie automată a programelor
cegalometrice.
Observatorului i s-a permis ajustarea imaginii folosind funcţiile de mãrire,
luminozitate şi contrast, oferindu-i uşurinţă în stabilirea şi identificarea reperelor
anatomice, măsurătorile fiind generate automat de catre fiecare soft in parte (Figura 6.1
– 6.3).
Pentru tehinca manuală, reperele craniometrice au fost trasate de către acelaşi
14
Capitolul 6
FIABILITATEA ŞI ACURATEŢEA A TREI SOFTURI DE CEFALOMETRIE COMPUTERIZATĂ 2D ŞI ANALIZA
examinator pe hartie de calc, folosind un creion cu diametrul de 0,3 milimetri, iar pentru
măsurãtori o riglă şi un protractor (Figura 6.4).
Atât în cazul trasãrilor computerizate cât şi în cazul celor manuale, observatorul
nu a efectuat mai mult de 10 radiografii într-o zi pentru a evita erorile datorate oboselii.
Fig. 6.1 Determinarea punctelor craniometrice şi a Fig. 6.2 Determinarea punctelor craniometrice şi a
mãsurãtorilor cefalometrice utilizate în studiu cu mãsurãtorilor cefalometrice utilizate în studiu cu
ajutorul software-ului Planmeca Romexis® (Romexis ajutorul software-ului TotalCeph (Torc Software Ltd.,
3.2.0., Helsinki, Finland) - Analiza Downs (imagine Istanbul, Turkey) – Analiza Downs (imagine din
din arhiva personalã) arhiva personalã)
Fig. 6.3 Determinarea punctelor craniometrice şi a Fig. 6.4 Reperele anatomice şi mãsurãtorile
mãsurãtorilor cefalometrice utilizate în studiu cu cefalometrice utilizate în studiu (tehnica manualã -
ajutorul software-ului Vista Dent OC 4.2.44 (GAC imagine din arhiva personalã)
International Inc, Bohemia, NY) -
Analiza Downs (imagine din arhiva personalã)
Fiabilitatea intra-observatorie a fost estimată prin calcularea coeficienţilor de

corelare intraclasă (ICC); pentru compararea celor trei metode cefalometrice 2D şi a
înregistrãrilor manuale au fost folosite testele Kruskall–Wallis şi Wilcoxon H.
6.3 REZUTATE
Datele obținute în acest studiu au fost evaluate cu SPSS 20. Pentru examinarea
diferenţelor dintre cele 4 grupe studiate s-a folosit testul Kruskal-Wallis H, cu o corecție
Bonferroni.
15
Capitolul 6
Atunci când s-a testat diferența dintre cele două măsurători pentru fiecare
variabilã în parte s-a utilizat testul Wilcoxon.
La examinarea diferențelor dintre grupuri, nivelul de semnificație de 0,05 a fost
folosit astfel: p <0.05, în cazul în care există o diferență semnificativă între grupuri, şi
respectiv p> 0.05, în cazul în care există este indicatã o diferență semnificativă între
grupurile analizate.
Cele 4 metode de analizã cefalometricã au fost comparate, gasindu-se astfel
diferențe semnificative din punct de vedere statistic (p <0,05) pentru urmãtorii
parametri: NA-Apg, AB / NPg, GoMe / FH, Oc / FH, l1 / Mand, Na Perp – A, FH /
GoMe, BaN / PtMGn, PtGn / BaN, UM – PtV, SNA, u1 – NA, Oc / SN (Tabel 6.1 şi
6.2).
Tabel 6.1 Evaluarea statisticã a celor 4 grupe, comparate între ele cu ajutorul testului Kruskal-Wallis H.
MAS. CEF. PLANMECA TOTALCEPH VISTA DENT OC METODA
Nr ROMEXIS 4.2.44 MANUALA
med min max med min max med min max med min max
Analiza Downs
1 NPG/FH (°) 88,3 80,8 97,2 88,0 79,4 95,5 87,7 80,0 96,0 87,9 81,0 97,5
2 NA/ Apg (°) 4,9 -12,2 19,7 -76,9 -180 179,2 4,7 -12 21,0 3,2 -16 18,0
3 AB / NPg (°) -2,6 -10,5 6,4 -5,5 -15,0 5,2 -5,4 -14 7,0 -4,4 -14 10,0
4 GoMe / FH (°) 23,4 7,6 37,2 23,9 8,1 36,8 24,3 8,0 35,0 26,0 13,0 38,5
5 SGn / FH (°) 58,6 49,6 68,4 58,6 49,1 67,3 58,9 49,0 69,0 58,7 49,0 85,0
6 Oc / FH (°) 13,5 0,5 179,6 6,6 -2,6 16,4 6,8 -3,0 16,0 7,8 -2,0 32,0
7 u1 / l1 (°) 128 99,3 168,3 126,9 94,5 166,9 126 96,0 167 127 97,5 169
8 l1 / Oc (°) 21,7 4,5 45,3 23,5 3,5 46,2 23,7 4,0 45,0 21,7 2,0 44,0
9 l1 / Mand (°) 5,9 -17,2 30,4 6,2 -15,7 33,5 6,2 -16 29,0 2,9 -19 30,0
10 u1 – APg (mm) 5,8 -2,2 13,0 5,8 -1,9 13,1 5,9 -2,0 13,0 6,5 -5,7 67,5
Analiza
McNamara
11 Na Perp – A 1,2 -14,9 12,3 0,1 -10,7 7,1 -0,2 -9,0 6,0 -1,0 -10 5,1
(mm)
12 Co – Gn (mm) 106 91,5 134,3 106,1 89,3 124,8 106 80,0 128 106 89,4 126
13 Co – A (mm) 80,4 65,3 93,4 79,8 63,2 93,6 79,9 61,0 99,0 80,5 63,9 95,6
14 Max – Mand 26,4 13,0 42,2 26,3 14,6 42,8 26,1 2,0 42,0 25,4 10,6 41,4
diferenţã (mm)
15 ANS – Me 62,5 51,6 80,3 62,6 52,2 81,7 62,4 49,0 81,0 63,0 51,9 82,8
(mm)
16 BaN /PtMGn (°) 90,8 77,8 101,1 88,1 78,1 101,6 88,3 78,0 101 -1,8 -12 12,0
17 Pg – Na Perp -2,1 -33,3 19,0 -3,6 -19,8 9,9 -4,3 -20 12,0 -3,8 -18 94,5
(mm)
18 u1 – A (mm) 4,2 -3,6 10,2 4,2 -3,7 11,2 4,0 -3,0 10,0 4,6 -1,7 10,2
19 l1 – Apg (mm) 2,6 -5,7 9,0 2,6 -5,8 8,7 2,5 -6,0 9,0 2,7 -7,2 9,6
Analiza
Ricketts
20 PtGn / BaN (°) 89,5 79,0 103,7 87,5 77,6 101,9 87,8 77,7 101 88,3 78,0 101
21 NPg / FH (°) 88,4 80,5 96,9 88,0 79,4 95,5 87,6 79,7 96,1 87,5 25,5 97,5
22 GoGn / FH (°) 23,2 7,9 37,2 23,8 8,1 36,8 24,3 8,1 35,3 23,5 10,5 36,0
23 NPg – A (mm) 2,1 -5,1 8,9 2,1 -5,6 9,9 2,1 -5,5 9,0 1,4 -7,8 10,4
24 l1 – APg (mm) 2,5 -5,7 8,1 2,6 -5,8 8,7 2,5 -5,8 8,8 2,8 -4,7 9,6
25 UM– PtV (mm) 7,9 2,0 17,4 14,4 5,9 23,9 14,5 6,8 26,6 15,7 7,2 25,2
26 l1 / APg (°) 25,3 8,2 41,0 25,6 9,5 40,8 25,7 8,6 40,4 25,3 8,5 48,0
27 l lip – E plane -1,7 -8,4 6,2 -1,4 -7,6 8,2 -1,4 -7,9 7,6 -1,3 -9,6 9,1
(mm)
Analiza Steiner
28 SNA (°) 81,0 72,3 90,9 80,8 72,2 90,4 80,2 72,4 89,8 79,4 70,0 89,0
29 SNB (°) 78,1 70,1 87,6 77,7 69,4 87,0 77,2 67,9 87,2 77,2 69,0 87,0
16
Capitolul 6
30 ANB (°) 2,9 -4,2 9,0 3,0 -4,4 12,2 3,0 -4,7 8,7 2,3 -8,0 9,0
31 u1 – NA (mm) 3,9 -5,2 10,0 5,2 -3,1 9,9 4,1 -2,0 10,0 4,9 -1,8 13,8
32 u1 / NA(°) 22,2 -3,5 39,4 22,9 -3,4 40,0 23,3 0,5 39,0 24,1 2,5 43,0
33 l1 / NB (°) 4,7 -1,6 11,0 5,3 0,5 12,3 4,8 -1,0 12,0 4,8 -2,4 13,8
34 l1 – NB (mm) 27,4 4,8 49,1 27,2 5,2 49,5 27,4 4,1 49,9 25,9 2,0 49,0
35 Po – NB (mm) 1,1 -5,2 6,4 1,6 -2,8 7,3 1,5 -3,0 7,0 1,4 -2,6 5,9
36 Po, l1 – NB 3,7 -8,0 12,8 3,7 -6,8 12,1 3,9 0,0 12,0 3,3 -8,2 12,6
diferenţã (mm)
37 Oc / SN (°) 17,7 5,7 33,6 18,7 7,2 30,9 18,9 6,8 30,5 17,4 6,5 31,0
38 GoGn / SN (°) 32,0 18,0 50,2 32,0 18,7 50,5 32,7 19,1 50,6 33,0 20,5 50,0
Analiza Wits
39 AO – BO (mm) -0,8 -10,0 7,8 -1,3 -12,3 7,9 -1,0 -12 9,0 -0,8 -13 6,6
Tabel 6.2 Evaluarea statisticã a celor 4 grupe, comparate între ele cu ajutorul testului Kruskal-Wallis H.
Nr. MASURATORI Total Kruskal Wallis H Semnificaţie statisticã
CEFALOMETRICE Test (valoarea lui p)
media min max
Analiza Downs
1 NPG/FH (°) 88,0 79,4 97,5 0,579 nesemnificativ
2 NA/ Apg (°) -16,0 -179,9 179,2 0,000 1-3 / 2-3 / 3-4
3 AB / NPg (°) -4,5 -15,0 10,0 0,000 1-4 / 2-4 / 3-4
4 GoMe / FH (°) 24,4 7,6 38,5 0,002 1-3 / 1-4
5 SGn / FH (°) 58,7 49,0 85,0 0,806 nesemnificativ
6 Oc / FH (°) 8,7 -3,0 179,6 0,028 3-4
7 u1 / l1 (°) 127,3 94,5 169,5 0,582 nesemnificativ
8 l1 / Oc (°) 22,6 2,0 46,2 0,064 nesemnificativ
9 l1 / Mand (°) 5,3 -19,0 33,5 0,004 1-2 / 1-3 / 1-4
10 u1 – APg (mm) 6,0 -5,7 67,5 0,810 nesemnificativ
Analiza McNamara
11 Na Perp – A (mm) 0,1 -14,9 12,3 0,000 1-3 / 1-4 / 2-4
12 Co – Gn (mm) 106,3 80,0 134,3 0,966 nesemnificativ
13 Co – A (mm) 80,2 61,0 99,0 0,769 nesemnificativ
14 Max – Mand diferenţã 26,0 2,0 42,8 0,454 nesemnificativ
(mm)
15 ANS – Me (mm) 62,6 49,0 82,8 0,712 nesemnificativ
16 BaN / PtMGn (°) 66,4 -12,0 101,6 0,000 1-2 / 1-3 / 1-4 / 2-4 / 3-4
17 Pg – Na Perp (mm) -3,5 -33,3 94,5 0,062 nesemnificativ
18 u1 – A (mm) 4,2 -3,7 11,2 0,222 nesemnificativ
19 l1 – Apg (mm) 2,6 -7,2 9,6 0,953 nesemnificativ
Analiza Ricketts
20 PtGn / BaN (°) 88,3 77,6 103,7 0,001 2-4 / 3-4
21 NPg / FH (°) 87,9 25,5 97,5 0,358 nesemnificativ
22 GoGn / FH (°) 23,7 7,9 37,2 0,376 nesemnificativ
23 NPg – A (mm) 1,9 -7,8 10,4 0,209 nesemnificativ
24 l1 – APg (mm) 2,6 -5,8 9,6 0,845 nesemnificativ
25 UM – PtV (mm) 13,1 2,0 26,6 0,000 1-2 / 1-3 / 1-4 / 2-4 / 3-4
26 l1 / APg (°) 25,5 8,2 48,0 0,772 nesemnificativ
27 l lip – E plane (mm) -1,4 -9,6 9,1 0,842 nesemnificativ
Analiza Steiner
28 SNA (°) 80,3 70,0 90,9 0,011 1-3 / 1-4
29 SNB (°) 77,6 67,9 87,6 0,257 nesemnificativ
30 ANB (°) 2,8 -8,0 12,2 0,253 nesemnificativ
31 u1 – NA (mm) 4,5 -5,2 13,8 0,000 2-3 / 3-4
32 u1 / NA(°) 23,1 -3,5 43,0 0,202 nesemnificativ
33 l1 / NB (°) 4,9 -2,4 13,8 0,147 nesemnificativ
34 l1 – NB (mm) 27,0 2,0 49,9 0,274 nesemnificativ
35 Po – NB (mm) 1,4 -5,2 7,3 0,134 nesemnificativ
36 Po, l1 – NB diferenţã 3,7 -8,2 12,8 0,695 nesemnificativ
(mm)
37 Oc / SN (°) 18,2 5,7 33,6 0,002 1-2 / 1-3 / 1-4 / 2-4
38 GoGn / SN (°) 32,4 18,0 50,6 0,307 nesemnificativ
Analiza Wits
39 AO – BO (mm) -1,0 -13,1 9,0 0,583 nesemnificativ
17
Capitolul 6
6.4 DISCUŢII
Erorile obţinute prin metoda clasicã apar din achiziţia radiografiei, identificarea
punctelor craniometrice, din mãsurãtori, precum şi din experienţa observatorului (16,
31-33). Un studiu recent a concluzionat că diferențele dintre măsurătorile scheletale şi
cele dentare derivate de pe radiografiile cefalometrice originale și acelea identificate pe
imaginile lor digitale au fost semnificative din punct de vedere statistic, dar acceptabile
din punct de vedere clinic (23).
Majoritatea surselor de eroare în cazul analizei cefalometrice convenţionale ţin
de mãrirea, trasarea, mãsurarea, înregistrarea şi identificarea reperelor (15, 16, 34, 35).
Cu scopul de a elimina aceste erori, studiul de față s-a realizat cu radiografii digitale, şi
nu cu radiografii scanate.
În 2007 Sayinsu şi colab. (36) au descoperit o diferenţã între metoda tradiţionalã
şi cea convenţionalã pentru urmãtoarele mãsurãtori analitice: înãlţimea maxilarului,
adâncimea maxilarului, axa de creştere, FMA, unghiul nazio-labial, şi distanţã N
perpendicular. În alt studiu, 23 de mãsurãtori dintr-un total de 26 au fost gasite ca fiind
diferite statistic între mãsurãtorile manuale şi cele digitale. Astfel, s-a concluzionat cã
rezultatele dintre cele douã metode pot fi comparabile (37). Cu toate acestea, numeroase
studii au raportat o diferenţã în erorile aceluiaşi reper, atât pe direcţie orizontalã cât şi pe
direcţie verticalã (12, 38).
În literatura de specialitate, unghi nazolabial a fost singurul parametru care a
demonstrat un nivel scazut de reproductibilitate (36, 39, 35).
Rezultate similare au fost raportate şi pentru gonion, porion, orbitale, şi respectiv
apexul incisivului inferior, care face ca aceste puncte sã fie inconstante și nesigure,
indiferent de metoda utilizată (12).
6.5 CONCLUZII
În concluzie, cele 4 metode de analiza cefalometrica au fost comparate, gasindu-
se astfel diferențe semnificative din punct de vedere statistic (p <0,05) pentru urmatorii
GoMe, BaN / PtMGn, PtGn / BaN, UM – PtV, SNA, u1 – NA, Oc / SN.
18
Capitolul 7
EVALUAREA ACURATEṬII ṢI REPRODUCTIBILITĂŢII
MĂSURATORILOR CEFALOMETRICE OBŢINUTE CU
DOUĂ VERSIUNI DIFERITE ALE PROGRAMULUI
SPECIALIZAT ROMEXIS
7.1 INTRODUCERE
Scopul studiului de faţã a fost acela de a determina acurateţea şi
reproductibilitatea mãsurãtorilor cefalometrice angulare şi lineare obţinute cu douã
versiuni diferite ale software-ului Planmeca Romexis.
În prezentul studiu s-au folosit 48 de radiografii digitale pre-tratament, imagini
preluate din arhiva unui centru de radiologie privatã din Iaşi, Romania. Distribuţia
pacienţilor a fost astfel: 21 de sex masculin şi 27 de sex feminin, având vârsta cuprinsã
între 7 şi 33 de ani.
Toate imaginile radiografice au fost evaluate şi analizate de cãtre doi observatori,
aceştia utilizând software-ul Romexis Planmeca. Fiecare observator a efectuat
mãsurãtorile în douã versiuni diferite ale programului Romexis, utilizând pentru fiecare
în parte douã tipuri de analize cefalometrice: Analiza Steiner şi Downs.
Mãsurãtorile cefalometrice au fost realizate utilizând versiunea 3.2.0 a software-
ului Romexis, şi versiunea 3.6.0 R actualizatã în anul 2014. Observatorii nu au trasat mai
mult de 10 radiografii cefalometrice într-o singurã zi.
Pentru realizarea studiului prezent au fost selectate 13 mãsurãtori angulare şi 11
liniare comune pentru analiza relaţiilor dentofaciale.
Dupã identificarea reperelor anatomice, realizatã cu un mouse pe imagini de
radiografie digitalã, mãsurãtorile cefalomterice au fost generate în mod automat de cãtre
software, acesta eliberând un document excel pentru fiecare analizã în parte.
7.3 REZULTATE
Analiza statisticã a fost realizatã pe baza testului Scheffe, pentru un interval de
confidenţă de 95% (nivel de semnificaţie p=0.05). Rezultatele au fost prezentate ca
medie ± SD.
Rezultatele studiului prezent au arãtat diferenţe semnificative din punct de
vedere statistic atât pentru analiza Steiner cât şi pentru analiza Tweed. Astfel, în
analiza Tweed, reproductibilitatea interobservatorie pentru varianta de Romexis 3.2.0
a fost interpretatã ca fiind semnificativã statistic pentru parametrii AO-BO, Z-Angle
şi Facial height index, iar pentru versiunea de Romexis 3.6.0 R reproductibilitatea
19
Capitolul 7
EVALUAREA ACURATEṬII ṢI REPRODUCTIBILITĂŢII MĂSURATORILOR CEFALOMETRICE OBŢINUTE CU
DOUĂ VERSIUNI DIFERITE ALE PROGRAMULUI SPECIALIZAT ROMEXIS
interobservatorie a fost gãsitã cu semnificaţie statisticã pentru parametrii SNA şi Facial

height index. Atunci când s-a comparat cele douã versiuni de software între ele, analiza
statisticã a evidenţiat diferenţe semnificative statistic pentru mãsurãtorile AO-BO şi Z-
Angle (Tabel 7.1).
în funcţie de programele de analiză cefalometrică (analiza Tweed)
Mean±SD* p-value (95%CI)
Planmeca Romexis 3.2.0 Planmeca Romexis 3.6.0 R Scheffe Test
TWEED
ANALYSIS p-value p-value V3.6.0.R vs. V 3.2.0
observer 1 observer 2 Scheffe observer 1 observer 2 Scheffe observer observer
Test Test 1 2
Frankfort-
mandibular 61.94±9.20 62.42±9.30 0.998560 63.16±7.3 64.27±8.6 0.982863 0.977565 0.927573
incisor angle
Frankfort-
mandibular 23.41±6.90 21.85±5.89 0.886009 20.61±6.2 21.53±5.4 0.973487 0.557650 0.998711
plane angle
Incisor-
mandibular 94.65±8.30 95.73±8.64 0.980721 96.23±7.3 94.20±7.8 0.887520 0.942557 0.948230
plane angle
SNA 80.97±1.66 80.42±2.20 0.853919 81.83±2.1 79.97±1.8 0.034591 0.588577 0.908251
SNB 77.00±4.07 77.24±3.98 0.998373 77.53±4.3 77.14±4.0 0.993066 0.982476 0.999902
ANB 3.97±3.86 3.19±4.14 0.937554 4.30±3.79 2.82±3.67 0.693505 0.994968 0.993112
AO-BO 0.83±4.67 0.26±4.94 0.048581 0.64±4.73 -0.28±4.50 0.943538 0.036049 0.031383

Occlusal
9.48±4.43 7.60±3.72 0.986132 7.60±3.83 8.10±3.04 0.981437 0.999509 0.987678
plane
Z-Angle 75.53±8.93 80.38±9.13 0.038978 77.80±8.3 76.83±8.7 0.989102 0.010667 0.04
Upper lip
10.76±2.13 11.04±2.02 0.975155 10.24±2.1 10.93±2.1 0.719828 0.858268 0.998639
thickness
Total chin
12.04±2.29 11.68±2.36 0.951708 11.94±1.8 12.43±2.1 0.886748 0.998964 0.685024
thickness
Posterior
40.50±5.94 38.53±5.92 0.713875 41.39±5.9 39.00±5.7 0.568798 0.962713 0.994585
facial height
Anterior
56.41±6.84 56.63±6.96 0.994034 56.36±6.5 56.47±6.7 0.998606 0.983852 0.941552
facial height
Facial
71.96±7.80 68.32±8.61 0.036782 73.86±9.7 69.22±7.6 0.020093 0.480404 0.736326
height index
Pe de altã parte, pentru cea de a doua analizã cefalometricã utilizatã în studiu,

analiza Steiner, reproductibilitatea interobservatorie pentru Romexis 3.6.0 R aratã
diferenţe semnificative statistic pentru parametrii Interincisal angle, Max1-NA şi Max1-
SN. Atunci când realizãm o comparare între cele douã versiuni de Romexis, valorile
aratã diferenţe semnificative pentru Observatorul 1 în ceea ce priveşte mãsurãtorile
parametrilor Interincisal angle, Max1-NA şi Max1-SN (Tabel 7.2).
Pentru analiza Steiner nu s-a remarcat nicio diferenţã semnificativã din punct de
vedere statistic între cei doi observatori.
În concluzie, atunci când comparãm diferenţele semnificative obţinute pentru
versiunea Romexis 3.2.0 cu cele obţinute pentru versiunea Romexis 3.6.0 R, prezentul
studiu susţine, pe baza rezultatelor statistice, faptul cã Romexis 3.2.0 are o valoare de
20
Capitolul 7
EVALUAREA ACURATEṬII ṢI REPRODUCTIBILITĂŢII MĂSURATORILOR CEFALOMETRICE OBŢINUTE CU
DOUĂ VERSIUNI DIFERITE ALE PROGRAMULUI SPECIALIZAT ROMEXIS
reproductibilitate mai importantã.

în funcţie de programele de analiză cefalometrică (analiza Tweed).
Mean±SD* p-value (95%CI)
STEINE Planmeca Romexis 3.2.0 Planmeca Romexis 3.6.0 R Scheffe Test
R
ANALY p-value p-value V3.6.0.R vs. V 3.2.0
SIS observer 1 observer 2 Scheffe observer 1 observer 2 Scheffe observer observer
Test Test 1 2
SNA 81.29±2.25 80.40±2.11 0.596740 81.37±2.55 80.11±2.05 0.296334 0.999599 0.976720
SNB 77.30±4.17 77.26±4.09 0.976449 77.24±4.26 77.04±3.91 0.876004 0.999018 0.984153
ANB 4.00±3.64 3.15±4.08 0.92 4.13±3.86 3.08±3.82 0.860921 0.999644 0.999950
SND 75.24±4.54 74.82±4.43 74.04±4.29 74.58±4.43
0.990444 0.980578 0.827383 0.998327
angle
Interincis 131.6±11.7 130.47±12 126.82±10.8 132.51±11.46
0.746098 0.030701 0.028594 0.841133
al angle
SN-OcP 16.11±4.58 16.18±4.54 0.998897 16.04±4.64 16.17±4.07 0.995560 0.958813 0.994061
SN/GoG 30.50±6.01 30.77±5.85 31.05±6.02 31.14±5.91
0.885104 0.959731 0.954734 0.979141
n
Max1- 20.2±8.6 21.9±9.2 23.3±9.0 21.0±9.8
0.55 0.036483 0.028254 0.759781
NA
Max1- 101.4±8.83 101.9±9.36 104.67±9.41 101.14±9.75
0.881440 0.028409 0.031071 0.812174
SN
Mand- 24.19±6.34 24.47±6.37 25.75±4.88 23.38±5.95
0.882246 0.256215 0.438041 0.589052
NB
1u-NA 2.66±2.97 3.41±3.47 0.492575 2.83±2.65 3.39±3.28 0.570205 0.862940 0.982038
1l-NB 4.44±2.09 4.05±1.92 0.531269 4.57±2.09 4.04±1.84 0.454010 0.846705 0.990004
Pog-NB 2.50±3.36 1.70±2.06 0.404319 2.87±3.23 1.98±2.36 0.354014 0.680308 0.754217
Holdawa 1.95±4.47 2.35±3.39 1.89±4.19 2.12±3.37
0.762413 0.858282 0.962216 0.857346
y Ratio
S-L 46.17±9.95 45.37±8.82 0.779472 45.30±8.63 45.13±8.75 0.952012 0.777889 0.939360
S-E 18.04±2.79 18.68±2.98 0.569997 18.13±3.92 18.68±2.93 0.585006 0.932217 0.999390
7.4 DISCUŢII
În lucrarea noastrã, comparaţia dintre versiunile Romexis 3.2.0 şi 3.6.0 R aratã
faptul cã variabilele SNA, Interincisal angle, Max1-NA, Max1-SN, AO-BO, Z-Angle şi
Facial height index sunt semnificative din punct de vedere statistic; unele dintre acestea
prezentând o micã diferenţã, însã care este consideratã semnificativã statistic. Celelalte
variabile nu au prezentat semnificaţie statisticã atunci când s-au comparat versiunile
între ele.
O posibilã explicaţie pentru aceste diferenţe dintre versiuni ar putea fi cauzatã de
dificultatea de identificare a punctelor craniometrice A, N, Pg’ şi a planului de ocluzie.
Rezultate similare au fost evidenţiate şi de cãtre alţi autori (6, 7).
7.5 CONCLUZII
Comparând rezultatele obţinute pentru Romexis 3.2.0 cu cele obţinute pentru
Romexis 3.6.0 R, analiza statistcã susţine o mai bunã precizie şi reproductibilitate pentru
prima versiune de Romexis.
21
Capitolul 8
EVALUAREA CBCT A UNUI CAZ RAR DE CANIN INCLUS
TRANSMIGRAT LA NIVEL MANDIBULAR
8.1 INTRODUCERE
Scopul acestui studiu a fost de a aduce la cunostinta existenta unor situatii clinice
de exceptie, prin raritatea dar si prin incercarea de a alege planul terapeutic optim
situatii clinice.
8.2 CAZ CLINIC, METODE ŞI REZULTATE
SA, o fata in varsta de 8 ani, prezinta o disarmonie dento-maxilara cu inghesuire
bimaxilara, Clasa II Angle subdiviziunea 1.
Examenul ortopantomografic, realizat in data de 23/10/2007 evidentiaza: versia
categorica a lui 32, tipar de eruptie inversat 33, 34, 43, 44 si tendinta de transpozitie 32-
33, 33 fiind orientat oblic intre 31 si 32.
Dupa doi ani si jumatate, la un nou examen imagistic de ortopantomografie,
realizat in data de 28/04/2010, putem observa dincolo de linia mediana transmigrarea
caninului 33.
Examenul Dental CT a fost analizat in plan axial evidentiind pozitia caninului
inclus 33, localizat oblic catre vestibul, avand varful radacinii in partea dreapta a
apexului incisvului lateral, precum si varful cuspidului caninului gasindu-se in contact
cu sacul folicular si incisivii centrali 31 si 41.
Examenul ortopantomografi realizat in data de 22/11/2011, se evidentiaza
nivelarea lui 33 (Figura 8.1), coroana fiind plasata intre 41 si 42. Toate aceste conditii au
condus la indepartarea chirurgicala a caninului transmigrat 33.
Fig. 8.1 Radiografie panoramica ce sugereaza alinierea lui 33 avand coroana plasata intre 41 si 42 (imagine
preluata din arhiva personala).
8.3 DISCUŢII
Incidenta caninului transmigrat este de asemenea neobisnuita, conform lui Javid
(43) doar un singur canin transmigrat a fost evidentiat dintr-un total de 1000 studenti, in
22
Capitolul 8
EVALUAREA CBCT A UNUI CAZ RAR DE CANIN INCLUS TRANSMIGRAT LA NIVEL MANDIBULAR
timp ce Zvolanek (44) dintr-un total de 400 de pacienti nu a gasit niciunul cu canin
transmigrat, iar Aydin (40) a gasit 14 canini inclusi transmigrati atat la nivel maxialar cat
si mandibular dintr-un total de 4500 de pacienti examinati.
De-a lungul timpului, foarte putine cazuri de canin transmigrat s-au solvat cu
corectie ortodontica (41, 42).
8.4 CONCLUZII
Dupa nenumarate sudii, in anul 2002, Mupparapu (45) prpune o clasificare a
caninului mandibular transmigrat in cinci grupe. Stuaţia clinicã a caninului transmigrat
în studiul prezent este în concordanţã cu tipul 1 = caninul inclus mezio-angular ce a
trecut de linia medianã, în directie labialã sau lingualã, avand coroana langa linia
mediana.
23
Capitolul 9
ROLUL UTILIZĂRII CBCT-ULUI ÎN LOCALIZAREA
CANINULUI INCLUS ŞI ÎN DETERMINAREA
RESORBŢIEI RADICULARE LA NIVELUL DINŢILOR
ADIACENŢI, ÎN POPULAŢIA ROMÂNĂ
9.1 INTRODUCERE
Scopul acestui studiu este de a utiliza cea mai recenta tehnologie din domeniul
imagistic-CBCT, pentru evaluarea pozitiei caninului inclus la nivel maxilar si pentru a
determina severitatea resorptiei radiculare prezenta la dintii adiacenti.
Esantionul inclus in studiu este constituit din 230 de pacienti (132 femei si 98
barbati, cu varste cuprinse intre 11 si 42 de ani).
Fiecare pacient a fost supus unei explorari CBCT cu utilizare dento-alveolara.
9.3 REZULTATE
Dintr-un numar de 364 de canini inclusi, 92 erau bilateral, 97 erau la nivelul
hemiarcadei drepte si 87 la nivelul arcadei stangi.
Caz clinic
Pacientul de sex masculin, P.A., cu vârsta de 26 de ani, efectueazã un examen
CBCT la nivel maxilar. Incluzia caninilor 1.3 şi 2.3 se evalueazã ca fiind cu apexurile
în zona de vecinatate a foselor nazale, iar coroana dentara gasindu-se ca fiind tagentã la
1/3 superioarã a rãdãcini incisivului lateral drept şi respectiv 1/3 superioarã a incisivului
central stâng. Incisivul lateral stâng se gãseşte a fi fãrã rizalizã patologicã la nivelul
apexurilor (Figura 9.1, 9.2).
Fig. 9.1 Reconstrucţia 3D şi secţiunea coronalã Fig. 9.2 Reperele panoramice utilizate, acestea fiind
evidenţiazã incluzia caninilor incluşi la nivel maxilar plasate la o distantã de 1 mm (imagine preluatã din
(imagini preluate din arhiva personalã). arhiva personalã).
24
Capitolul 9
ROLUL UTILIZĂRII CBCT-ULUI ÎN LOCALIZAREA CANINULUI INCLUS ŞI ÎN DETERMINAREA
RESORBŢIEI RADICULARE LA NIVELUL DINŢILOR ADIACENŢI, ÎN POPULAŢIA ROMÂNĂ
Tabel 9.1 Distribuţia lotului de pacienţi în funcţie de categoria de vârstã şi de poziţia caninului inclus.
Vãrsta grupului 11-18 19-26 27-34 35-42
Nr. % Nr. % Nr. % Nr. %
Localizarea caninului
Pe linia arcadei 21 22.1 9 14.1 5 11.6 3 10.7
palatinal 42 44.2 30 46.8 23 53.5 14 50
Bucal 32 33.7 25 39.1 15 34.9 11 39.2
Contactul cu incisivul lateral
Cu contact 81 85.3 53 82.2 38 88.4 22 78.5
Fãrãt contact 14 14.7 11 17.2 5 11.6 6 21.4
Resorbţia radicularã a incisivului lateral
Fãrã resorbţie 42 44.2 29 45.3 23 53.5 11 39.2
O uşoarã resorbţie 31 32.6 21 32.8 13 30.2 13 46.4
O resorbţie moderatã 21 22.1 11 17.2 7 16.3 3 10.7
Resorbţie severã 1 1 3 ³.6 0 0 1 3.6
Localizarea resrobţiei radiculare la incisivului lateral
Cervical 9 9.3 4 6.2 1 2.3 2 7.2
Median 18 19.3 16 25 7 16.2 7 25
Apical 26 27.1 15 23.4 12 27.9 8 28.6
Contactul cu incisivul central
Cu contact 20 10.5 14 21.8 9 20.9 7 25
Fãrãcontact 75 89.4 50 78.1 32 79.1 21 75
Resorbţia radicularã a incisivului central
Fãrã resorbţie 79 83.1 51 79.6 27 62.7 22 78.5
Uşoarã resorbţie 8 8.4 6 9.4 5 11.6 5 17.8
Moderatã resorbţie 3 3.1 3 ³.7 6 13.9 1 3.6
Resorbţie severã 5 5.3 5 7.8 5 11.6 0 0
Localizarea resorbţiei radiculare la incisivul central
Cervical 1 1 2 2.9 0 0 0 0
Median 5 5.3 3 4.4 1 2.3 0 0
Apical 10 1 9 13.1 15 34.8 6 21.4
9.4 DISCUŢII
In prezentul studiu, resorptia radiculara de la nivelul incisivilor laterali a fost
gasita in 54.37 % si 24.29 % la incisivii centrali. Daca ar fi sa comparam cu studiul
condus de catre Ericson si colaboratorii, vom observa un procent mai mic, de doar 38 %
pentru incisivii laterali. Walker si colaboratorii raporteaza un procent de 66.7 %, deci
mai ridicat decat cel estimat de noi. Pe de alta parte, resorptia incisivului central a fost
mai mare decat cea enuntata de Ericson si Kurol, 9 % sau decat cea enuntata de Walker
si colaboratorii, 11.1 %.
9.5 CONCLUZII
CBCT-ul combinã perfect analiza cefalometricã 2D şi 3D a cazurilor de canin
inclus la maxilar şi poate ajuta la reducea dozei de iradiere şi a timpului de expunere.
25
Capitolul 10
ACURATEŢEA ŞI FIABILITATEA SOFTURILOR DE ANALIZĂ
IMAGISTICĂ 3D PENTRU REGIUNEA RESPIRATORIE
SUPERIOARĂ
10.1 INTRODUCERE
Scopul acestui studiu a fost de a evalua și de a compara precizia, acuratețea și
fiabilitatea a douã programe specializate în imagistica CBCT, în măsurarea volumului
nazofaringelui, orofaringelui și a hipofarigngelui.
100 de pacienți cu vârsta cuprinsă între 9 și 73 ani au fost selectaţi pentru acest
studiu retrospectiv din arhiva de la Universitatea Near East, Facultatea de Medicina
Dentara, Clinica de Diagnostic și Radiologie Oralã şi Dentarã.
Prima condiţie de includere a pacienţilor în acest studiu, a fost ca fiecare pacient
să aibă efectuatã câte o scanare de dimensiunea de 12", imaginea în CBCT având
posibilitatea ca la aceastã dimensiune sã arate toate structurile craniofaciale. În plus,
pacientii ce au suferit o intervenție chirurgicală orthognathic, sau au fost diagnosticat cu
un sindrom, au fost deasemenea excluşi din studiu. Toate scanările CBCT s-au realizat
folosind NewTom 3G (Quantitative Radiology s.r.l., Verona, Italy).
Imaginile obținute în studiul prezent, au folosit un câmp de 12 inch (FOV de 12‘')
pentru a asigura includerea întregului masiv facial. Imaginile axiale au fost exportate în
fişiere în format DICOM, producătoare de o matrice de 512x512. Fișierele DICOM
corespunzãtioare fiecãrui pacient au fost încărcate în software-ul InVivoDental
(Anatomage, San Jose, California) şi respectiv Romexis Planmeca. Aceste imagini au
fost transformate în imagini volumetrice, obținându-se reconstrucţii sagitale, axiale,
coronale și modelele de reconstrucţie 3D.
Zona aerianã faringianã este formatã din trei părți: nazofaringe, orofaringe, și
hipofaringe.
În actualul studiu, am măsurat volumul şi aria nazofaringelui, orofaringelui și
hipofaringelui (46). Delimitarea cailor aeriene superioare (nazofaringe, orofaringe și
hipofaringe), a fost realizatã într-o fazã inițială prin analiza reconstrucției în plan sagital.
Pentru a evalua suprafaţa zonei nazofaringelui, a orofaringelui şi a hipofaringelui
s-au folosit: șapte planuri transversale în plan axial; s-a masurat suprafaţa cea mai micã,
cea mai mare și alte cinci secţiuni alese la întâmplare pentru fiecare zonã a spațiului
faringian.
Mai mult decât atât, pentru a evalua zona căilor respiratorii au fost folosite încă
șapte planuri, de data aceasta în plan sagital precum urmeazã: secțiunea de mijloc, fiind
reprezentatã de linia medianã, dupã care s-au realizat 3 secțiuni în partea dreaptã și 3
26
Capitolul 10
ACURATEŢEA ŞI FIABILITATEA SOFTURILOR DE ANALIZĂ IMAGISTICĂ 3D PENTRU REGIUNEA
RESPIRATORIE SUPERIOARĂ
secțiuni în partea stângã.

Măsurătorile au fost calculate în mod automat.
Volumul căilor respiratorii faringiene a fost măsurat în mod manual de către
același examinator (R.O) folosind software-ul InVivo 5 (Anatomage). Două săptămâni
după prima evaluare, toate măsurătorile au fost refacute de cãtre acelaşi examinator.
10.3 REZULTATE
Pentru analiza statistica în studiul prezentat s-a fãcut o comparaţie între
mãsurãtorile realizate cu softurile InVivo şi Romexis, şi de asemenea s-a comparat
mãsurãtoril obţinute în funcţie de sex şi vârstã. Deoarece baza noastrã de date a fost una
limitatã, am decis de a clasifica pacienţii în doar douã subgrupe de vârstã: între 15-35
ani şi peste 35 de ani. De asemenea, pentru a realiza o asociere intraoperatorie s-a fãcut
o comparaţie între prima şi cea de a doua mãsurãtoarea.
Într-o primã etapã s-a testat dacã pacienţii au fost distribuiţi normal, adicã dacã
numãrul în funcţie de sex, precum şi cel în funcţie de vârstã a fost distribuit normal
conform testului de statisticã Levine.
* diferenţele dintre femei şi bãrbaţi au fost testate utilizãnd testul Paired t, testul
Wilcoxon Signed Ranks şi testul Mann-Whitney.
* diferenţele de vârstã dintre grupele de femei şi bãrbaţi au fost testat cu ajutorul testului
Paired t şi testului Wilcoxon Signed Ranks.
* modelul liniar general a fost utilizat pentru a evalua diferenţele dintre cele doua
grupuri, analizând-se în funcţie de sex şi vârstã, precum şi în conformitate cu zonele
nazo, oro, hipofrainge.
* analiza regresiilor multiple a fost utilizatã pentru a determina relaţia dintre sex şi
vârstã.
* testul Paired t a fost utilizat pentru a estima erorile sistemice apãrute, determinându-se
cã toate mãsurãtorile analizate au fost libere din punct de vedere sitemic.
* diferenţele inter-investigator pentru mãsurãtorile analizate au fost evaluate cu testul
paired t şi testul Wilcoxon Signed Ranks cu P<0.05, obţinându-se cã nu existã diferenţe
semnificative din punct de vedere statistic.
Într-o a doua etapã, rezultatele obtinute sugereazã cã între prima mãsurãtoare şi
cea de a doua mãsurãtoare nu sunt diferenţe, concluzionând cã diferentele apãrute sunt
dependente de softul în sine.
În consecinţã, analiza statistica nu evidentiaza semnificaţie statisticã între sexe,
grupe de vârstã pentru programul Romexis şi respectiv InVivo, analizate separat. Pe de
altã parte, existã diferenţe semnificative statistic, în mod special între masurãtorile
volumetrice ale celor douã programe de imagistica CBCT 3D utilizate in studiu. Mai
mult, nu existã difrenţe semnificative statistic între prima şi a doua trasare realizate
pentru fiecare program specializat in parte, insã existã semnificaţie statisticã între
27
Capitolul 10
mãsurãtorile celor douã programe analizate comparativ intre ele.

10.4 DISCUŢII
Dezvoltarea anormalã a cãilor aeriene superioare este legată de constricția căilor
respiratorii, și relația între reducerea funcției respiratorie și creșterea craniofacialã; acest
lucru a fost mult timp studiat, devenind de interes pentru medicii ortodonţi (47-49, 50-
52).
onform rezultatelor putem remarca valori considerate nesemnificative din punct
de vedere statistic pentru ambele grupe utilizate in studiul prezent, barbati sau femei,
precum:
aria obtinuta prin compararea primei si celei de a doua trasari, masuratori
realizate cu programul InVivo;
aria obtinuta prin compararea celor doua trasari, masuratori realizate cu
programul Romexis;
volumul obtinut prin compararea valorilor celor doua trasari, masuratori
realizate cu programul InVivo;
volumul obtinut prin compararea valorilor celor doua trasari, masuratori
realizate cu programul Romexis;
realizate cu programul InVivo, pentru grupul de barbati, grupul de femei si
respectiv grupul femei-barbati prin comparatie, avand varsta cuprinsa intre 15-
35 ani;
realizate cu programul InVivo, pentru grupul de barbati, grupul de femei si
respectiv grupul femei-barbati prin comparatie, avand varsta peste 35 ani;
realizate cu programul Romexis, pentru grupul de barbati, grupul de femei si
respectiv grupul femei-barbati prin comparatie, avand varsta cuprinsa intre 15-
35 ani;
realizate cu programul Romexis, pentru grupul de barbati, grupul de femei si
respectiv grupul femei-barbati prin comparatie, avand varsta peste 35 ani;
media obtinuta pentru sectiunea axiala, realizate cu programul InVivo;
volumul obtinut prin compararea valorilor primei trasari trasari, masuratori
realizate cu programul Romexis si respectiv InVivo;
volumul obtinut prin compararea valorilor celei de a doua trasare, masuratori
realizate cu programul Romexis si respectiv InVivo;
Valorile considerate semnificative din punct de vedere statistic in studiul de fata
28
Capitolul 10
sunt pentru:
aria obtinuta prin compararea masuratorilor, obtinute in urma primei trasari,
realizate cu programul InVivo si Romexis, pentru grupul de barbati, grupul de
femei si respectiv grupul femei-barbati prin comparatie;
aria obtinuta prin compararea masuratorilor, obtinute in urma celei de a doua
trasari, realizate cu programul InVivo si Romexis, pentru grupul de barbati,
grupul de femei si respectiv grupul femei-barbati prin comparatie;
aria obtinuta prin compararea valorilor primei trasari, cu programul InVivo si
Romexis, pentru grupul de barbati, grupul de femei si respectiv grupul femei-
barbati prin comparatie , avand varsta cuprinsa intre 15-35 ani;
aria obtinuta prin compararea valorilor primei trasari, cu programul InVivo si
Romexis, pentru grupul de barbati, grupul de femei si respectiv grupul femei-
barbati prin comparatie , avand varsta peste 35 ani;
aria obtinuta prin compararea valorilor celei de a doua trasari, cu programul
InVivo si Romexis, pentru grupul de barbati, grupul de femei si respectiv
grupul femei-barbati prin comparatie , avand varsta cuprinsa intre 15-35 ani;
aria obtinuta prin compararea valorilor celei de a doua trasari, cu programul
InVivo si Romexis, pentru grupul de barbati, grupul de femei si respectiv
grupul femei-barbati prin comparatie , avand varsta peste 35 ani;
10.5 CONCLUZII
Tehnologia CBCT permite evaluarea reală a volumului total de la nivelul căilor
respiratorii, cât și a zonelor minime axiale, astfel contribuind la îmbunătățirea
diagnosticului (53, 54, 48-49, 55).
29
Capitolul 11
CONCLUZII GENERALE
1) Teza intitulatã “Utilizarea metodelor moderne de explorãri în ortodonție”

propune publicului, un subiect de actualitate, axat pe analiza utilizãrii tehnologiei CBCT
în domeniul ortodontic, insistand asupra beneficiilor aduse de cãtre acesta noua metoda
de exploare imagistica. Mai mult, se prezinta tehnologia CBCT care pune la dispoziție o
multitudine de programe de analiza cefalometrica, menite sã îmbunãtãțeascã
diagnosticul, planul de tratament, şi implicit rezultatele finale în urma tratamentului
ortodontic aplicat.
2) Cercetãrile din aceastã tezã sunt axate pe mai multe direcții, precum:
✔ Un studiu ce are drept scop evaluarea acurateţii şi fiabilitãţii a trei softuri
diferite utilizate pentru realizarea analizei cefalometrice.
✔ Un studiu ce realizeazã o evaluare a acurateţii şi fiabilitãţii a trei programe de
cefalometrie 2D şi a tehnicii manuale de analizã cefalometricã.
✔ Un studiu ce realizeazã o analizã statisticã obţinutã cu douã versiuni diferite de
Romexis.
✔ Un studiu ce realizeazã evaluarea examenului CBCT alãturi de tehnicilor
imagistice clasice, realizate pe un caz rar de canin inclus transmigrat prezent la
nivel mandibular.
✔ Un studiu retrospectiv ce a avut ca scop evaluarea utilizãrii CBCT-ului în
localizarea caninului inclus şi în determinare resorbţiei radiculare la nivelul
dinţilor adiacenţi.
✔ Un studiu realizat prin colaborarea cu Universitatea "Near East",
Departamentul de Diagnostic şi Radiologie Clinicã şi Dentarã, are ca scop
analiza programelor de imagisticã 3D pentru evidenţierea regiunii cãilor
respiratorii superioare, aflate în interdependenţã cu dezvolatarea sistemului
dento-maxilo-alveolar.
3) Analiza statisticã realizatã pentru trei programe cefalometrice 2D,
Romexis, Ax. CEPH şi Orthalis, evidențiazã prezența unor diferenţe semnificative din
punct de vedere statistic pentru 16 parametri, dintr-un total de 24: SNA, SNB, ANB, AO-
BO, Z-angle, Upper lip thickness, Total chin thickness, SND, Posterior facial height,
SN-OcP, SN-GoGn, Mand-NB, 1u-NA, 1l-NB, Pog-NB, PO şi I – NB, S-E.
4) Mãsurãtorile obţinute cu Romexis şi Ax. CEPH au valori asemãnãtoare, in
timp ce mãsurãtorile obţinute cu programul de analizã cefalometricã Orthalis diferã
atunci cand sunt comparate cu celelalte doua programe cefalometrice.
5) Astfel, pentru analiza Tweed, rezultatele aratã diferenţe semnificative din
punct de vedere statistic între Romexis (consideratã în aceastã cercetare ca fiind de
referinţã – metoda gold standard) şi Ax. CEPH pentru 7 variabile: Frankfort-
30
Capitolul 11
CONCLUZII GENERALE
mandibular plane angle, SNA, ANB, Occlusal plane, Z-angle, Upper lip thickness, Total
chin thickness. Pentru analiza Steiner, rezultatele aratã diferenţe semnificative din punct
de vedere statistic între Romexis şi Ax. CEPH pentru 2 variabile: ANB şi S-E.
6) Pentru analiza Tweed, rezultatele aratã diferenţe semnificative din punct de
vedere statistic între Romexis şi Orthalis pentru 3 variabile: SNA, ANB şi Z-angle.
Pentru analiza Steiner, rezultatele aratã diferenţe semnificative din punct de vedere
statistic între Romexis şi Ax. CEPH pentru 8 variabile: SNA, ANB, SND angle, SN –
GoGn, 1u – NA, 1l – NB, Pog – NB, şi S-E.
7) Indiferent dacă metoda aleasă este mecanicã sau digitalã, este esențial ca
aceasta sã fie corectă, precisă și sã arate o rată mare de reproductibilitate în analiza
mãsurãtorilor, pentru a se asigura astfel că erorile sunt menținute la un nivel minim.
Studiul a evaluat fiabilitatea și reproductibilitatea măsurătorilor cefalometrice obținute
prin utilizarea a trei programe computerizate digitale directe 2D și metoda manualã de
analizã cefalometricã. Niciunul din cele trei programe alese nu au fost evaluate anterior
impreunã.
8) Cele 4 metode de analizã cefalometricã au fost comparate, gãsindu-se astfel
diferențe semnificative din punct de vedere statistic (p <0,05) pentru urmãtorii
GoMe, BaN / PtMGn, PtGn / BaN, UM – PtV, SNA, u1 – NA, Oc / SN.
9) Analiza statisticã realizatã pentru doua versiuni diferite (Romexis 3.2.0 si
Romexis 3.6.0 R) ale programului cefalometric 2D Romexis, evidențiazã prezența unor
diferenţe semnificative din punct de vedere statistic pentru urmatorii parametrii: SNA,
Interincisal angle, Max1-NA, Max1-SN, AO-BO, Z-Angle şi Facial height index.
10) Conform rezultatelor obtinute, versiunea Romexis 3.2.0 evidentiaza masuratori
mai exacte si mai reproductibile. Astfel, pentru versiunea Romexis 3.2.0 s-au gasit
diferente semnificative statistic doar pentru 3 parametrii, in timp ce pentru Romexis
3.6.0 R diferentele semnificative statistic au fost gasite pentru 5 parametri analizati.
11) Tehnologia CBCT poate fi considerată tehnica de elecţie pentru examinarea
şi localizarea dinţilor incluşi, a relaţiile acestora cu rădăcinile dintilor adiacenti sau cu
structurile anatomice importante, ca sinusul maxilar sau canalul mandibular; mai mult,
CBCT-ul este util in planificarea expunerii chirurgicale şi supravegherea ortodontică
urmatã acesteia.
12) Mult mai recent, tehnologia CBCT a fost introdusã ca fiind cea mai eficientă
metodă de diagnostic în evaluarea căilor respiratorii superioare. Aceastã tehnologie
permite evaluarea reală a volumului total de la nivelul căilor respiratorii, contribuind
astfel la îmbunătățirea diagnosticului.
31
Capitolul 11
CONCLUZII GENERALE
13) În studiul nostru, analiza statistica arata ca nu existã semnificaţie statisticã

între sexe, grupe de vârstã pentru masurãtorile realizate cu programul Romexis şi
respectiv InVivoDental, dar existã diferenţe semnificative statistic atunci cand se
compara masurãtorile volumetrice realizate cu cele douã programe specializate. De
asemenea, existã difrenţe semnificative statistic între prima şi a doua mãsurãtoare,
realizate de catre observator pentru ambele programe specializate, insã nu existã
semnificaţie statisticã între mãsurãtorile de arie realizate cu programul Romexis şi
InVivoDental.
32
REFERINŢE BIBLIOGRAFICE SELECTIVE
1. Downs WB. Variations in facial relationships; their significance in treatment

and prognosis. Am J Orthod 1948; 34:812-40;
2. Steiner CC. Use of cephalometrics as an aid to planning and assessing
orthodontic treatment. Report of a case. Am J Orthod 1960; 46:721;
3. Grewal H, Sidhu SS, Kharbanda OP. Cephalometric appraisal of the
craniofacial pattern in Indo-Aryans. J Indian Orthod 1995; 26:434;
4. Athanasiou A.E. Orthodontic Cephalometry, Mosby Edit., 1995;
5. Mah, J.& Hatcher, D. () Craniofacial imaging in orthodontics. In: Graber, TM.,
Vanarsdall, RL. & Vig, KWL., editors. Orthodontics, current principles and
techniques. 2005; 4th ed. St Louis: Mosby;
6. Pacini AJ – Roentgen ray anthropometry of the skull, J Radiol 1922; 3:230-
231;
7. Jacobson A.- The Signifiance Of Radiographic Cephalometry;
8. Broadbent B, Jr. A New X-Ray Technique and Its Application to Orthodontia.
The Angle Orthodontist 1931; 1:2-24;
9. Broadbent BH. A new X-ray technique and its application to orthodontia.
Angle Orthod. 1931; 1: 45–66.
10. Hofrath H. Bedeutung der rontgenfern und abstands aufnahme fur die
diagnostik der kieferanomalien. Fortschr Orthod 1931; 1: 231–258;
11. Quintero JC, Trosien A, Hatcher D, Kapila S. Craniofacial imaging in
orthodontics: historical perspective, current status, and future developments.
Angle Orthod 1999; 69:491-506;
12. Chen Y J, Chen S K, Chang H F, Chen K C. Comparison of landmark
identification in traditional versus computer-aided digital cephalometry. Angle
Orthodontist 2000; 70: 387–392;
13. Houston WJB. The application of computer aided digital analysis to
orthodontic records. European Journal of Orthodontics 1979; 1:71-79;
14. Houston WJB. A comparison of the reliability of measurement of
cephalometric radiographs by tracing and direct digitization, Sweed Dent J
Suppl 1982; 15:99-103;
15. Houston WJB. The analysis of errors in orthodontic measurements, American
Journal of Orthodontics 1983; 83:382-390;
16. Houston WJB, Maher RE, McElroy D, Sherriff M – Sources of error in
measurements from cephalometric radiographs. European Journal of
Orthodontics 1986; 8:149-151;
17. Richardson A. A comparison of traditional and computerized methods of
cephalometric analysis. European Journal of Orthodontics 1981; 3(1):15-20;
18. Oliver RG. Cephalometric analysis comparing five different methods. Br J
Orthod. 1991; 18:277–283;
33
19. Ahlqvist J, Eliasson S, Welander U – The effect of projection errors on

cephalometric angular measurements, Eur J Orthod 1988; 10:353-361;
20. Macrì V, Wenzel A. Reliability of landmark recording on fi lm and digital
lateral cephalograms . European Journal of Orthodontics 1993; 15 : 137 – 148;
21. Nimkarn Y., Miles P.G. – Reliability of computer generated cephalometrics. Int
J Adult Orthodon Orthognath Surg 1995; 10(1);43-52;
22. Rudolph DJ, Sinclair PM, Coggins JM. Automatic computerized radiographic
identification of cephalometric landmarks. Am J Orthod Dentofacial Orthop.
1998; 113:173– 179;
23. Chen J., Chen S., Chung J., Chang H. The effects of differences in landmark
identification on the cephalometric measurements in traditional versus digitized
cephalometry. Angle Orthod 2004; 74:155-161;
24. Liu J.K., Chen Y.T., Cheng K.S. Accuracy of computerized identification of
cephalometric landmarks. Am J Orthod Dentofacial Orthop 2000; 118:535-
540;
25. McClure S., Sadowsky L., Ferreira A., Jacobson A. Reliability of digital
versus conventional cephalometric radiology : a comparative evaluation of
landmark identification error. Semin Orthod. 11:98-110;
26. Ongkosuwito E.M., Katsaros K, Hof M.A., Bodegom J.C. The reproducibility
of cefalometric measurements : a comparison of analogue and digital methods.
European Journal of Orthodontics 2002; 24: 655-665;
27. Richardson A. An investigation into the reproducibility of some points, planes,
and lines used in cephalometric analysis. Am J Orthod. 1966; 52(9):637-651;
28. Trajano FS, Pinto AS, Ferreira AC, Kato CMB, Cunha RB, Viana FM. Estudo
comparativo entre os métodos de análise cefalométrica manual e
computadorizada. Rev Dental Press Ortod Ortop Facial 2000; 5(6):57-62;
29. Ferreira JT, Telles C de S. Evaluation of the reliability of computerized profile
cephalometric analysis. Braz Dent J. 2002; 13(3):201-204;
30. Vasconcelos MHF. Avaliação de um programa de traçado cefalométrico. [Tese].
Universidade de São Paulo (SP); 2000;
31. Forsyth DB, Shaw WC, Richmond S, Roberts CT. Digital imaging of
cephalometric radiographs, Part 2: Image quality. Angle Orthod. 1996; 66:43–
50;
32. Forsyth DB, Shaw WC. Digital imaging of cephalometric radiology. Part I:
advantages and limitation of digital imaging. Angle Orthod. 1996; 66:37–42;
33. Björk A, Solow B. Measurement on radiographs. Journal of Dental Research
1962; 41: 672–683;
34. Baumrind S, Frantz RC, Frantz RC. The reliability of head film measurements
1. Landmark identification. Am J Orthod. 1971; 60: 111–127;
35. Baumrind S, Frantz R C. The reliability of head fi lm measurements 2.
34
Conventional angular and linear measures. American Journal of Orthodontics

1971; 60 : 505 – 517;
36. Sayinsu K, Isik F, Trakyali G, Arun T. An evaluation of the errors in
cephalometric measurements on scanned cephalometric images and
conventional tracing. European Journal of Orthodontics 2007; 29 : 105 – 108;
37. Chen SK, Chen YJ, Yao CC, Chang HF. Enhanced speed and precision of
measurement in a computer-assisted digital cephalometric analysis system.
Angle Orthod. 2004; 74(4):501-507;
38. Hohlweg-Majert, B. & Schon, R. Verification of clinical precision after
computer-aided reconstruction in craniomaxillofacial surgery. Oral Surg Oral
Med Oral Pathol Oral Radiol Endod 2007; 104:e1;
39. Kublashvili T, Kula K, Glaros A, Hardman P, Kula T. A comparison of
conventinal and digital radiographic methods and cephalometric analysis
software: II. Soft tissue . Seminars in Orthodontics 2004. 10 :212 – 219;
40. Aydin U, Yilmaz H H, Yildirim D. Incidence of canine impaction and
transmigration in a patient population. Dentomaxillofacial Radiology, 2004; 33:
164–169;
41. Trakyali G, Cildir SK, Sandalli N. Orthodontic treatment of a transmigrated
mandibular canine: a case report. Aust Orthod J, 2010; 26 : 195-200;
42. Wertz RA. Treatment of transmigrated mandibular canines. Am J Orthod
Dentofacial Orthop, 1994; 106 : 419-427;
43. B. Javid, Transmigration of impacted mandibular cuspids, International
Journal of Oral Surgery, 1985; 14:547–549;
44. Zvolanek JW. Transmigration of an impacted mandibular canine. Ill Dent J,
1986; 55:86-87;
45. Mupparapu M. Patterns of intra-osseos transmigration and ectopic eruption of
mandibular canines: review of literature and report of nine additional cases.
Dentomaxillofac Radiol, 2002; 31:355-360;
46. Shrout PE, Fleiss JL. Intraclass correlations: uses in assessing rater reliability.
Psychol Bull. 1979; 86(2):420-424;
47. Aboudara CA, Hatcher D, Nielsen IL, Miller A. A three-dimensional evaluation
of the upper airway in adolescents. Orthod Craniofac Res 2003; 6:173-175;
48. Iwasaki T, Hayasaki H, Takemoto Y, Kanomi R, Yamasaki Y. Oropharyngeal
airway in children with Class III malocclusion evaluated by cone-beam
computed tomography. Am J Orthod Dentofacial Orthop 2009; 136:318.e1-9;
49. Kim YJ, Hong JS, Hwang YI, Park YH. Three-dimensional analysis of
pharyngeal airway in preadolescent children with different anteroposterior
skeletal patterns. Am J Orthod Dentofacial Orthop 2010; 137:306.e1-11;
50. Hong JS, Kim DS, Oh KM, Kim YJ, Park YH. Three dimensional analysis of
the upper airway and facial morphology in children with Class II malocclusion
35
using cone-beam computed tomography. Korean J Orthod. 2010; 40:134–144;

51. Hwang CJ, Ryu YK. A longitudinal study of nasopharynx and adenoid growth
of Korean children. Korean J Orthod. 1985; 15:93–103;
52. Jeans WD, Fernando DC, Maw AR. How should adenoidal enlargement be
measured? A radiological study based on interobserver agreement. Clin Radiol.
1981; 32:337. 22. Kim YI, Kim SS, Son WS, Park SB. Pharyngeal airway
analysis of different craniofacial morphology using cone-beam computed
tomography. Korean J Orthod. 2009;39:136–145;
53. Aboudara, C., Nielsen, I. & Huang, J. Comparison of human airway space
using conventional lateral headfilms and three-dimensional reconstruction from
conebeam computed tomography. Am J Orthod Dentofac Orthop 2009;
135:468-479;
54. Lenza, M., Lenza, MM., Dalstra, M., Melsen, B. & Cattaneo, PM. An analysis
of different approaches to the assessment of upper airway morphology: a
CBCT study. Orthod Craniofac Res 2010; 13:96-105;
55. Grauer D, Cevidanes LSH, Styner MA, Ackerman JL, Proffit WR. Pharyngeal
airway volume and shape from cone-beam computed tomography: relationship
to facial morphology. Am J Orthod Dentofacial Orthop 2009; 136:805-814;
36

Rezumat Teza de Doctorat Rusu Oana

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Rezumat Teza de Doctorat Rusu Oana

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE

"GRIGORE T. POPA" IASI

Utilizarea metodelor moderne de explorãri

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional

STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE 182

Succesul unui tratament ortodontic depinde ȋn principal de un diagnostic atent şi

Apariţia pe piaţa medicalã, a diferitelor variante de software-uri, au reuşit sã

Imagistica craniofacială este o componentă crucială a fişei ortodontice a unui

Gama de programe disponibile pe piaţã medicalã este într-o permanentã

Ortodonţia este ramura medicinei care poate fi imparţitã în trei categorii, în

În teza de faţã, partea generală a lucrării face o trecere în revistă a metodelor

Tabel 5.1 Mãsurãtorile cefalometrice utilizate în studiu.

Parametrii scheletali Parametrii dento-alveolari Parametrii ţesutului moale

12 – Pog -NB (mm)

Frankfort-mand plane angle 21.97±6.89 20.82±5.81 21.84±6.58 0.69 0.71 0.77 1

SNA 80.59±3.35 80.01±3.12 78.97±4.17 0.142186 0.761917 0.419340 0.125512

SNB 77.55±4.24 77.81±4.33 77.24±4.52 0.848600 0.963206 0.835005 0.948017

ANB 3.04±4.05 2.20±3.88 1.74±5.05 0.421361 0.679902 0.888662 0.397201

AO-BO -0.71±5.07 -0.91±4.96 -0.29±5.20 0.862660 0.984799 0.855938 0.929439

Occlusal plane 8.09±4.10 6.60±3.47 7.18±4.18 0.257661 0.231726 0.796954 0.577669

Z-Angle 79.14±7.9 76.38±7.89 76.50±9.05 0.265177 0.318596 0.997695 0.351996

Facial height index 68.32±8.71 67.37±8.97 - 0.639644 - - -

SNA 80.77±3.16 80.09±3.25 79.58±3.01 0.259382 0.613530 0.762549 0.230531

SNB 77.81±4.36 77.82±4.39 77.42±4.65 0.906228 0.999999 0.921643 0.922126

ANB 2.95±4.25 2.27±3.85 2.16±3.98 0.650767 0.741940 0.992128 0.668047

SND angle 75.08±4.53 75.01±4.58 74.63±4.89 0.902673 0.997617 0.933226 0.907008

Interincisal angle 128.4±12.2 128.2±12.3 129.1±12.3 0.933897 0.997431 0.935075 0.957776

SN-OcP 16.06±4.57 15.96±4.17 16.39±4.23 0.901322 0.994737 0.901161 0.939679

SN-GoGn 30.93±5.8 30.99±5.76 32.74±5.58 0.297119 0.998605 0.381700 0.353999

Max1-NA 24.22±8.94 24.56±8.91 25.13±9.81 0.91 0.99 0.96 0.9

Mand-NB 24.4±7.42 24.95±8.03 24.05±7.33 0.874138 0.947181 0.864332 0.978120

1u-NA 3.67±3.36 4.58±2.94 5.87±2.17 0.004518 0.352039 0.125689 0.003235

1l-NB 3.97±2.32 3.99±2.06 4.74±1.94 0.203957 0.999146 0.279053 0.260483

Pog-NB 1.40±1.8 1.14±2.24 1.951.47± 0.157296 0.817027 0.143941 0.402605

Holdaway Ratio 2.58±3.55 2.86±3.82 0.61±1 0 1 0 0

S-L 43.88±10.1 46.26±8.47 44.87±8.47 0.514740 0.485346 0.780304 0.881659

S-E 17.37±4.02 18.53±3.18 18.39±3.07 0.282216 0.313534 0.984781 0.401513

Difference mean p-value r* Difference mean p-value r

SNA 0.577 (-0.042÷1.197) 0.067 0.8329 1.614 (0.408÷2.820) 0.010 0.5423

SNB -0.261 (-1.009÷0.486) 0.483 0.8591 0.312 (-0.137÷0.76) 0.167 0.9534

ANB 0.839 (0.339÷1.333) 0.002 0.9276 1.302 (0.260÷2.344) 0.016 0.7789

AO-BO 0.195 (-0.496÷0.885) 0.571 0.9125 -0.425 (-1.011÷0.161) 0.150 0.9401

Z-Angle 2.763 (0.576÷4.95) 0.015 0.6453 2.638 (0.386÷4.890) 0.023 0.6809

Facial height index - - 0.8498 ÷ - -

SNA 0.681 (-0.065÷1.1426) 0.072 0.7498 1.187 (0.601÷1.773) 0.000 0.8339

SNB -0.001 (-0.789÷0.787) 0.997 0.8500 0.394 (-0.013÷0.800) 0.057 0.9644

ANB 0.682 (0.184÷1.180) 0.009 0.9346 0.793 (0.371÷1.215) 0.001 0.9533

SN-OcP 0.098 (-0.516÷0.712) 0.749 0.9124 -0.334 (-1.428÷0.761) 0.541 0.7159

SN-GoGn -0.068 (-0.528÷0.393) 0.767 0.9706 -1.811 (-2.343÷-1.273) 0.000 0.9601

Mand-NB -0.547 (-1.478÷0.383) 0.241 0.9359 0.350 (-0.357÷1.055) 0.322 0.9676

1u-NA -0.911 (-1.636÷0-0.185) 0.015 0.7622 -2.203 (-3.177÷-1.229) 0.000 0.4950

1l-NB -0.020 (-0.363÷0.322) 0.906 0.8935 -0.764 (-1.056÷-0.472) 0.000 0.9286

Pog-NB 0.259 (-0.064÷0.582) 0.112 0.9036 -0.552 (-1.051÷-0.054) 0.031 0.5864

S-L -2.387 (-5.071÷0.295) 0.080 0.6258 -0.993 (-3.343÷1.357) 0.397 0.7166

S-E -1.156 (-2.153÷-0.159) 0.024 0.6672 -1.024 (-2.01÷-0.033) 0.042 0.6716

Orientarea studiului, a fost de a testa şi evalua repetabilitatea, prin prisma

Fiabilitatea intra-observatorie a fost estimată prin calcularea coeficienţilor de

interobservatorie a fost gãsitã cu semnificaţie statisticã pentru parametrii SNA şi Facial

SNB 77.00±4.07 77.24±3.98 0.998373 77.53±4.3 77.14±4.0 0.993066 0.982476 0.999902

ANB 3.97±3.86 3.19±4.14 0.937554 4.30±3.79 2.82±3.67 0.693505 0.994968 0.993112

AO-BO 0.83±4.67 0.26±4.94 0.048581 0.64±4.73 -0.28±4.50 0.943538 0.036049 0.031383

Pe de altã parte, pentru cea de a doua analizã cefalometricã utilizatã în studiu,