OrCAD PSPICE

CUPRINS
FAMILIARIZAREA CU PROGRAMUL ORCAD PSPICE A/D........................................................................3

1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE................................................................................................................................3
2. TIPURI DE ANALIZĂ............................................................................................................................................4
2.1. Analize de bază.........................................................................................................................................4
2.2. Analize suplimentare.................................................................................................................................5
3. ANALIZA FORMELOR DE UNDĂ...........................................................................................................................6
4. UTILIZAREA PROGRAMULUI PSPICE A/D CU ALTE PROGRAME ORCAD............................................................6
4.1. Utilizarea programului OrCAD Capture..................................................................................................6
4.2. Editorul de stimuli.....................................................................................................................................7
4.3. Editorul de modele....................................................................................................................................7
5. FIŞIERE NECESARE PENTRU SIMULARE...............................................................................................................7
5.1. Fişiere generate de programul Capture...................................................................................................7
5.2. Alte fişiere ce pot fi configurate pentru simulare......................................................................................8
6. MODALITĂŢI DE SETARE ŞI RULAREA UNEI ANALIZE.........................................................................................8
6.1. Setarea unei analize..................................................................................................................................8
6.2. Rularea unei analize.................................................................................................................................9
6.3. Fereastra de simulare a unei analize PSpiceA/D...................................................................................10
ANALIZA DE CURENT CONTINUU..................................................................................................................12
NOTIUNI TEORETICE.............................................................................................................................................12
ANALIZA PUNCTULUI STATIC DE FUNCŢIONARE...................................................................................................12
ANALIZA DE TIP BALEIERE IN CURENT CONTINUU - DC SWEEP............................................................................15
Setările unei excitaţii de tip DC.....................................................................................................................15
Definirea unei analize de tip baleiere în CC.................................................................................................17
Definirea unei analize întreţesute de tip baleiere în CC................................................................................18
ANALIZA DE SEMNAL MIC....................................................................................................................................19
ANALIZA SEZITIVITĂŢII........................................................................................................................................20
VIZUALIZAREA ANALIZEI DE CURENT CONTINUU.................................................................................................20
REZOLVARE EXEMPLU.....................................................................................................................................26
ANALIZA DE CURENT ALTERNATIV.............................................................................................................28
ANALIZA AC SWEEP.............................................................................................................................................28
Setarea unui stimul AC...................................................................................................................................28
Setarea unei analize de curent alternativ.......................................................................................................29
Afişarea rezultatelor analizei AC sweep........................................................................................................29
Tratarea dispozitivelor neliniare de către PSpice.........................................................................................33
ANALIZA DE TIP ZGOMOT.....................................................................................................................................34
REZOLVARE EXEMOLU....................................................................................................................................35
ANALIZA DE REGIM TRANZITORIU, ANALIZA FOURIER......................................................................36
1.1. SETĂRILE UNEI EXCITAŢII PENTRU ANALIZA TRANZITORIE....................................................................36
Setările unei excitaţii pentru care proprietăţile tranzitorii se introduc manual în editorul de proprietăţi din
Capture.........................................................................................................................................................................37
Setările unei excitaţii pentru care proprietăţile tranzitorii se introduc în ES...............................................37
1.2. DEFINIREA UNEI ANALIZE ÎN DOMENIUL TIMP........................................................................................38
REZOLVARE EXEMPLU.....................................................................................................................................43
ANALIZA PARAMETRICĂ.................................................................................................................................45
NOTIUNI TEORETICE......................................................................................................................................45
CERINŢELE NECECARE PENTRU ANALIZA PARAMETRICĂ.....................................................................................45
Cerinţe pentru circuit.....................................................................................................................................45
Cerinţe pentru setarea analizei......................................................................................................................45
ETAPELE UNEI ANALIZE PARAMETRICE................................................................................................................45
ANALIZA FAMILIEI FORMELOR DE UNDĂ..............................................................................................................47
REZOLVARE EXERCIŢIU..................................................................................................................................51
ANALIZA STATISTICĂ........................................................................................................................................52
1
INTRODUCERE ÎN ANALIZA STATISTICĂ................................................................................................................52
CONTROLUL IEŞIRII PENTRU ANALIZELE STATISTICE............................................................................................52
ANALIZA MONTE-CARLO.....................................................................................................................................54
ANALIZA MONTECARLO A UNUI SENZOR DE PRESIUNE.......................................................................................54
Setarea parametrilor......................................................................................................................................55
Utilizarea rezistoarelor cu modele.................................................................................................................55
Definirea toleranţelor pentru modelele de rezistenţe....................................................................................55
Setarea analizei..............................................................................................................................................57
Rularea analizei şi vizualizarea rezultatelor.................................................................................................58
HISTOGRAMELE MONTECARLO............................................................................................................................58
ANALIZA DE TIP „CEL MAI DEFAVORABIL CAZ”...................................................................................................60
Introducere.....................................................................................................................................................61
Intrări.............................................................................................................................................................61
Procedura.......................................................................................................................................................61
Ieşiri...............................................................................................................................................................62
REZOLVARE EXERCIŢIU.....................................................................................................................................62
2
FAMILIARIZAREA CU PROGRAMUL ORCAD PSPICE A/D
1. Noţiuni introductive
OrCAD PSpice A/D este un program care simulează circuite analogice, circuite
digitale şi circuite mixte anlogice şi digitale. Algoritmii pentru simularea circuitelor
analogice şi digitale sunt construiţi in acelaşi program. Circuitele mixte se pot simula,
fară scaderea preformanţelor, datorită buclelor de reacţie între secţiunile digitale şi cele
analogice legate strâns între ele.
După ce se pregăteşte un proiect pentru simulare, OrCAD Capture generează un
set de fişiere de circuit care conţin netlist-ul şi comenzile de analiză. Pentru a putea fi
simulat circuitul, aceste fişiere sunt citite de PSpice A/D. PSpice A/D le transformă în
grafice sugestive ce pot fi obţinuţe direct din pagina schematic prin plasarea de markere
în punctele dorite pentru vizualizarea formelor de undă.
Utilizat împreună cu OrCAD Capture, OrCAD A/D poate fi comparat cu o placă
de încercare de tip software pentru a testa şi îmbunătaţi un proiect înainte de a se utiliza
vreo componentă, adică înainte de a se recurge la realizarea hardware.
Programul Pspice A/D poate efectua:

 analiza de curent continuuu (CC), analiza de curent alternativ (AC) şi analiza
tranzitorie astfel încât se poate verifica răspunsul unui circuit atunci când la intrare se
aplică diferite semnale;
 analiza parametrică, analiza Monte Carlo, analiza sezitivitaţii şi analiza în cel
mai defavorabil caz posibil, astfel încât se poate studia comportarea circuitului atunci
când se modifică valorile componentelor circuitului;
 analiza în domenuil digital al celor mai defavorabile temporizări, analiza ce
premite identificarea problemelor de temporizare ce apar numai la anumite combinaţii
între propagări lente şi rapide ale semnalelor.
Programul PSpice A/D dispune de:

 biblioteci de modele ce cuprind peste 11300 de modele analogice şi 1600
modele digitale produse în America de Nord, Japonia şi Europa;
 multe modele incluse ale caror parametri pot fi extraşi pentru un anume
dispozitiv. Aceste modele includ efectele independente de temperatură;
 posibilitatea modelarii analogice şi digitale astfel încât se pot descrie blocurile
funcţionale de circuit utilizând expresii matematice şi funcţii.
Când se efecuează o simulare în OrCAD, PSpice A/D generează un fişier de

ieşire cu extensia .out. Fişierul de ieşire reprezintă un raport al simulării. Acest fişier
conţine informaţii despre circuit, precum şi rezultatele simulării efectuate pentru
anumite tipuri de analiză. În timp ce se rulează simularea, evoluţia simulării poate
apărea şi este actualizată în fereastra ce afişează informaţiile din fişierul de ieşire. Dacă
există erori de sintaxă în declaraţiile din netlist sau în comenzile pentru simulare,
3
precum şi erori atunci când se efectuează simularea, PSpice A/D scrie erorile sau
mesajele de avertizare în fişierul de ieşire.
2. Tipuri de analiză
2.1. Analize de bază
Analizele de bază sunt următoarele:

 analiza de curent continuu;
 analiza de curent alternative şi de zgomot;
 analiza tranzitorie şi analiza Fourier.
2.1.1. Analiza de curent continuu
Analiza de curent continuu (CC) evaluează performantele circuitului când se

aplică o sursă de curent continuu.
Tipurile de analiză de curent continuu sunt următoarele:

1. Baleiere în curent continuu (DC sweep) - se calculează tensiuni, curenţi
stări logice de regim permanent, atunci când se modifică valorile unei surse, un
parametru de model sau temperatura într-un anumit domeniu.
2. Punct static (Bias point detail) - se calculează valori de puncte statice altele
decât se calculează în mod normal pentru orice tip de simulare.
3. Sezitivitatea în curent continuu (DC sensitivity) – se calculează tensiunile
unei reţele sau a unei componente în funcţie se punctul static de funcţionare.
4. Analiza de semnal mic (Small-signal DC transfer) – se calculează câstigul
în curent continuu, rezistenţa de intrare şi de ieşire în funcţie de punctul static de
funcţionare.
2.1.2. Analiza de curent alternativ şi de zgomot
Analiza de curent alternativ evaluează performanţele circutului atunci când se

aplică o sursă de semnal de curent alternativ de semnal mic.
Tipurile de analiză de curent alternativ sunt următoarele:

1. AC sweep (baleiere în curent alternativ) – se calculează răspunsul de semnal
mic al unui circuit (liniarizat în jurul punctului static de funcţionare) atunci când una
sau mai multe surse de tensiune îsi modifică frecvenţa într-un anumit domeniu. Ieşirile
reprezintă amplitudinile şi/sau faza unor tensiuni şi curenti. Se poate utiliza aceasta
informaţie pentru trasarea caractersticilor Bode.
2. Noise (analiza de zgomot) – pentru fiecare frecvenţă specificată în analiza de
curent alternativ se calculează:
4
 contribuţiile datorate zgomotului la ieşirea circuitului pentru fiecare sursă de
zgomot din circuit;
 suma RMS a contribuţiilor la ieşirea circuitului a tuturor surselor de zgomot;
 zgomotul de intrare echivalent.
Pentru a rula analiza de zgomot trebuie rulată, de asemenea, analiza de tip AC sweep.
2.1.3. Analiza tranzitorie (în domeniul timp) şi analiza Fourier
Aceste tipuri de analiză evaluează performanţele circuitului atunci când la

intrarea circutului se aplică un semnal mic ce se modifică în timp.
Tipurile de analiză tarnzitorie şi analiză Fourier sunt următoarele:

1. Tranzient (tranzitorie) – se calculează tensiuni, curenţi şi stări logice ce
variază în timp. Pentru dispozitive digitale se pot stabili intârzieri în valoarea
semnalului la valori minime, tipice sau maxime. Dacă se activează analiza digitală
pentru cazul cel mai defavorabil posibil, atunci PSpice A/D ia în consideraţie toate
combinaţiile posibile pentru timpii de intârziere între valorile minime şi maxime.
2. Fourier – se calculează componentele de curent continuu şi de curent
alternativ ale transformatei Fourier ale rezultatelor analizei trazitorii.
2.2. Analize suplimentare

Aceste tipuri de analiză sunt cele ce implică rulari multiple şi cuprind:
 analiza parametrică şi de temperatură;
 analize statistice:
 analiza Monte Carlo;
 analiza senzitivitaţii / analiza raportată la cel mai defavorabil caz
posibil.
Aceste tipuri de analiza se aplică pe langă analiza CC, CA sau analiza tranzitorie.
2.2.1. Analiza parametrică şi de temperatură

Pentru acest tip de analiza PSpice A/D împarte analiza într-o serie de paşi
specificaţi de utilizator şi se realizează simularea pentru fiecare valoare a parametrului
sau a temperaturii.
Tipurile de analiză sunt următoarele:
1. Parametrică – se modifică un parametru global, un parametru de model,
valoarea unei componente, o sursă de curent continuu sau temperatura de funcţionare.
2. Temperatuară – se modifică temperatura de funcţionare.
2.2.2. Analize statistice
Analiza Monte-Carlo, analiza senzitivitaţii şi analiza raportată la cel mai

defavorabil caz posibil sunt analize statistice. PSice A/D modifică valorile unui
5
parametru de model în funcţie de toleranţa specificată pentru dispozitiv şi pentru lot şi
rulează simularea pentru fiecare valoare.
Tipurile de analiză statistică sunt următoarele:

1. Monte-Carlo – pentru fiecare simulare se modifică aleator toţi parametrii de
model pentru care s-a definit o toleranţă.
2. Sezitivitatea/cel mai defavorabil caz posibil
 calculează senzitivitatea componentelor la modificările parametrilor de
model. Acest lucru înseamnă ca se modifică nealeator parametrii de model pentru
care s-a definit o tolerantă, câte unul la fiecare moment de timp pentru fiecare
dispozitiv şi se rulează simularea pentru fiecare modificare;
 se setează toti parametrii de model pentru toate dispozitivele la valorile
cele mai defavorabile (presupuse a fi la una din limitele de toleranţă) şi se rulează
o simulare finală.
3. Analiza formelor de undă
După terminarea unei simulări, programul PSpice A/D afisează formele de undă
obţinute astfel încât se poate studia comportarea circuitului şi valida sau nu schema
propusă.
După afişarea formelor de undă se poate realiza o post simulare, adică se pot afişa
rezultate suplimentare ce rezultă din formele de undă afişate deja. În funcţie de tipul de
analiză rulat se pot afişa caracteristicile Bode şi histogramele ce reprezinta doar unele
dintre posibiliăţi. Se pot afişa alte caracteristici, ca de exemplu timpul de creştere în
funcţie de temperatura sau supracreşterea procentuală în funcţie de valoarea unei
componente.
Simularea şi analiza formeleor de undă sunt procese iterative: după analiza
rezultatelor simulării se poate modifica atât proiectul cât şi setările pentru simulare şi
apoi să se simuleze şi analizeze iarăşi circuitul.
4. Utilizarea programului PSpice A/D cu alte programe OrCAD
4.1. Utilizarea programului OrCAD Capture
Programul OrCAD Capture este necesar pentru a se pregăti simulatea. Acest

lucru înseamna:
 plasarea şi conectarea componentelor;
 definirea valorilor componentelor şi a altor caracteristici;
 definirea semnalelor de intrare;
 activarea unuia sau a mai multor tipuri de analiză;
6
 marcarea punctelor din circuit unde se doreşte vizualizarea formelor de undă.
4.2. Editorul de stimuli
Editorul de stimuli este un editor grafic pentru semnalele de intrare care permite
definirea în domeniul timp a formelor de undă pentru semnalele utilizate (excitaţii)
pentru testarea răspunsului circuitului. Cu ajutorul editorului de stimuli se pot defini:
 semnale de excitaţie analogice de tip sinusoidal, dreptunghiular,
exponenţial, liniar pe portiuni, monoimpuls;
 semnale de excitaţie digitale începând cu semnale de tact simple până la
semnale digitale complicate şi semnale de magistrală.
4.3. Editorul de modele
Editorul de modele este un extractor de modele care generează definiţiile

modelului necesare pentru simulare în PSpice A/D. Pentru editorul de modele sunt
necesare datele de catalog ale dispozitivelor. Cu ajutorul acestor date de catalog,
editorul de modele afisează curbele caracteristice astfel încât se poate verifica modul de
comportare a modelului respectiv. Când toţi parametrii de model sunt introduşi, editorul
de modele ceează automat un part pentru model încât se poate utiliza partul
corespunzator într-un proiect.
5. Fişiere necesare pentru simulare
Pentru a simula un circuit, programul PSpice A/D necesită informaţii despre:

 parturile din circuit şi modul lor de conectare;
 modelele de simulare ce corespund parturilor din circuit;
 definirea stimulilor pentru care se face testarea circuitului.
Aceste informaţii sunt furnizate în diferite fişiere. Unele dintre acestea sunt
generate de programul Capture, altele provin din biblioteci (care, la rândul lor pot fi
generate de editorul de stimului sau de editorul de modele), iar altele sunt definite e
utilizator.
5.1. Fişiere generate de programul Capture
Când se începe procesul de simulare, Capture generează fişierele ce descriu

parturile şi conxiunile din circuit. Aceste fişiere sunt netlist-urile şi fi[ierele de circuit pe
care PSpice A/D le citeşte înainte de a executa orice altceva.
7
Netlist-urile sunt fişiere ce conţin o listă a numelor, valorilor şi a modului de
conexiune a dispozitivelor. Numele sub care este generat un asemenea fişier este
nume_proiect.net.
Fişierele de circuit conţin comenzi ce descriu modul cum se rulează simularea.
Aceste fişiere au legături cu şi cu alte fişiere ce conţin netlist-urile, modelele, stimuluii
şi informaţii definite de utilizator ce se folosesc la simulare. Numele sub care Capture
generează un asemenea fişier este: nume_proiect.cir.
5.2. Alte fişiere ce pot fi configurate pentru simulare
Înainte de a se începe simularea, PSpice A/D necesită citirea unor fişiere ce

conţin informaţii pentru simulare. Aceste fşiere sunt fişiere de model, fişiere de
simulare şi fişiere incluse.
6. Modalităţi de setare şi rularea unei analize
6.1. Setarea unei analize
Paşii parcurşi pentru a seta o analiză în PSpice A/D sunt următorii:

1. Din meniul PSpiceA/D se alege New Simulation Profile. Apare caseta de
dialog pentru setarea simulării.
2. Se introduce numele profilului şi se apasă OK.
3. Se alege meniul Analysis.
4. Se alege tipul de analiză şi opţiunile necesare analizei.
5. Se setează şi alte tipuri de analiză dorite, cu completarea casetelor pentru
respectiva simulare.
Pentru simulările normale, care se rulează dintr.un anume profil de simulare, se

efectuează numai analizele specificate.
În timpul simulării unui fişier de circuit, analizele se efectuează în ordinea

următoare:
 Baleiere în CC
 Punct static de funcţionare
 Răspuns în frecvenţă
 Senzitivitate DC
 Răspuns de semnal mic
 Răspuns tranzitoriu
 Analiză Fourier
8
Fiecare tip de analiză se efectuează o singură dată la o rulare.
Câteva tipuri de analiză utilizează punctul static de funcţionare (răspuns la semnal

mic, senzitivitatea în CC şi răspunsul în frecvenţă). Din această cauză PSpice A/D
calculează automat punctul static de funcţionare.
Unele tipuri de analiză (de exemplu senzitivitate în CC, analiză Monte Carlo,
analiză Fourier) necesită specificarea variabilelor de ieşire (tensiuni sau curenţi în
diferite puncte din circuit). În funcţie de tipul de analiză, trebuie specificate
următoarele:
 Tensiunea într.un nod, într-un pin sau pe un terminal al unui dispozitiv
 Curentul printr-un part sau printr-un terminal al unui dispozitiv semiconductor
 Un nume de dispozitiv.
Tensiunea se precizează în formatul următor:

v[modifiers](<out id>,[,<out id>]),
unde <out id> reprezintă <net id> sau <pin id>,
cu <net id> un nume atribuit de net, iar <pin id> este <un nume de dispozitiv>:<nume
de pin>.
- <net id> se formează prin plasarea în faţa numeleui netului respectiv a întregii căi
ierarhice, separată prin
- <un nume de dispozitiv> se distinge prin specificarea întregii căi ierarhice, urmată
de referinţa partului respectiv, separete prin punct. De exemplu: un rezistor cu un
part reference R1 plasat în interiorul unui part Z1, când se utilizează ca variabilă de
ieşire se scrie ca: Z1.R1
- <pin id> se scrie prin specificarea întregii căi ierarhice (cum s- a arătat mai sus ):
numele pinului. De exemplu:Z1.R1:1 sau Z1.R1:2.
Curentul se specifică în formatul următor:
i [modifiers](<out device>[:<modifiers>]),
unde <out device> reprezintă un nume de dispozitiv.
6.2. Rularea unei analize
După ce în Capture s-a intodus schema circuitului şi s-a definit profilul de analiză
se efectuează analiza prin selectatrea opţiunii Run din meniul PSpiceA/D. Programul
Capture automat generează fişierele pentru simulare şi porneşte programul PSpiceA/D.
Pot exista situaţii în care se doreşte ca să se ruleze PSpiceA/D în afara programului
Capture sau să se simuleze un proiect care nu este realizat în Capture sau a mai multor
circuite în modul grupat.
Pentru a rula o simulare PSpiceA/D în afara programului Capture trebuie parcurşi

următorii paşi:
1. Se selectează OrCAD, iar apoi PSpiceA/D.
2. Din meniul File se alege Open Simulation.
3. Se deschide fişierul dorit (extensia .sim).
9
4. Din meniul Simulation se alege Edit Settings pentru a vizualiza sau modifica
parametrii analizei.
5. Din meniul Simulation se selectează Run.
Simulări multiple se pot rula în modul grupat atunci când PSpiceA/D se porneşte
direct cu fişierul de intrare. Se poate utiliza modul grupat pentru a rulea mai multe
simulări în timpul nopţii.
Există două modalităţi de a rula simulări multiple în modul grupat:

1. Cu un singur fişier de intrare
Simulări multiple pot fi concatenate într-un singur fişier şi simulate împreună.
Descrierea fiecărei simulări trebuie să înceapă cu linia de titlu şi să se încheie cu .END.
2. Cu circuite de intrare multiple
În acest caz se poate folosi una din următoarele metode:

a. Metoda 1
Paşii care trebuiesc parcurşi sunt:
2. Din meniul File se alege Open Simulation.
3. În caseta File Name se tipăresc numele fiecărui fişier separate
printr-un spaţiu
b. Metoda 2
Paşii care trebuiesc parcurşi sunt:
2. Se reactualizează linia de comandă în felul următor:
 Se include o listă a numelor fişierelor separate prin spaţii.
6.3. Fereastra de simulare a unei analize PSpiceA/D
Fereastra de simulare a unei analize PSpiceA/D este o aplicaţie MDI (Multiple

Document Interface). Acest lucru însemnă că în această fereastră se pot deschide şi
afişa, în acelaşi timp, fişiere multiple. De exemplu, pot fi deschise şi afişate simultan, în
diferite subferestre ale ferestrei de simulare, un fişier pentru afişarea formelor de undă
(.dat), un fişier de circuit (.cir) şi un fişier de ieşire (.out).
Fereastra de simulare a unei analize PSpiceA/D conţine trei secţiuni: fereastra

pricipală unde se afişează formele de undă obţinute în urma simulării, fereastra unde se
afişează informaţiile de ieşire )informaţionale, de avertizare sau de eroare) şi fereastra
care afişează starea simulării (unde se găsesc informaţii detaliate despre simulare).
Aceste secţiuni sunt prezentete în figura 1
10
Figura 1 Fereastra de simulare a unei analize PSpiceA/D
11
ANALIZA DE CURENT CONTINUU
Notiuni teoretice
Analiza punctului static de funcţionare
Setarea analizei pentru puct static de funcţionare cuprinde următorii paşi:

1. În Capture se deschide proiectul dorit (extensia. opj).
2. Din meniul PSpiceA/D se alege New Simulation. Apare caseta de dialog
pentru satarea simulării
Figura 2 Caseta de dialog pentru satarea simulării
3. În caseta Name se tipăreşte numele dorit pentru tipul respectiv de simulare, de

exemplu, bias. În caseta Inherit From se selectează none. Se selectează Create. Apare
caseta de dialog Simulation Settings, pentru profilul de simulare respectiv:
5. Pentru Analysis type se selectează Bias Point.
6. Pentru Options se alege General Settings.
7. Pentru Output File Options se selectează casetele dorite pentru completarea
analizei*.
8. Se apasă OK pentru a se salva profilul de simulare definit.
*
A se vedea Analiza de semnal mic
12
Figura 3 Caseta de dialog Simulation Settings
Pentru a se simula circuitul din meniul PSpiceA/D se alege Run. PSpiceA/D

simulează circuitul şi calculează penctele statice de funcţionare.
Deoarece pe parcursul analizei punctului static de funcţionare nu s-a trasat nici un
grafic, În fereastra Probe nu apare nici un grafic. Pentru a se vedea rezultatele se
deschide fişierul de ieşire. Din meniul View al ferestrei de simulare se alege Output
File ca în figura 4.
Figura 4 ferestra de simulare
Fişierul de ieşire conţine informaţii despre circuit şi rezultatele calculării

punctelor statice de funcţionare (figura 5).
13
Figura 5 Fişier de ieşire
Punctul static de funcţionare este calculat pentru orice tip de analiză indiferent
dacă analiza de punct static este sau nu selectată în caseta de dialog Simulation
Settings. Dacă analiza de punct static este selectată se obţin informaţii sulimentare.
Figura 5 Caseta Simulation Settings - meniul Options
Când nu este selectată analiza de punct static, în fişierul de ieşire se obţin numai
tensiunile din noduri (pentru circuitele analogice) şi stările logice din noduri (pentru
circuitele digitale).
14
Când este selectată analiza de punct static, în fişierul de ieşire se obţin
următoarele informaţii:
 o listă a tesiunilor din toate nodurile;
 o listă a stărilor logice din toate nodurile;
 curenţii pentru toate sursele de tensiune şi puterea consumată totală a acestor
surse;
 o listă a parametrilor de semnal mic pentru toate dispozitivele.
Dacă este selectată analiza de punct static, se poate elimina obţinerea

punctelor statice analogice şi a stărilor logic din fişierul de ieşire, după cum
urmează:
1. În caseta Simulation Settings, în meniul Options pentru Category se
selectează Output file.
2. Se deselectează opţiunea Bias point node voltages (NOBIAS).
Analiza de tip baleiere in curent continuu - DC sweep
Analiza de tip DC sweep permite să se modifice mărimea tensiunii unei surse de

tensiune sau a curentului unei surse de curent, un parametru global sau temperatura
pentru un domeniu dorit. Punctul static de funcţionare se calculează pentru fiecare
valoare a domeniului pentru care se face analiza. Acesta este util pentru a găsirea
funcţiei de transfer a unui amplificator, a pragurilor sus şi jos a unei porţi logice etc. De
exemplu, pentru o analiză CC pentru care tensiunea unei surse variază între –0,25 V şi
0,25 V, cu un pas de 0, 005 V, ieşirea se obţine într-un număr de puncte de simulare n
dat de relaţia:
0,25    0,25
n  1  101
0,005
Pentru a calcula răspunsul în CC a unui circuit analogic, PSpiceA/D elimină

timpul din circuit. Acest lucru se face eliminându-se toate capacităţile din circuit,
scurtcircuitându-se toate inductanţele ţi utilizându-se doar surse de tesiune şi curent de
curent continuu. O abordare similară este şi în cazul dispozitivelor digitale şi toţi timpii
de întârziere sunt fixaţi pe 0 şi toate generatoarele se fixează pe valorile de la momentul
iniţial.
Setările unei excitaţii de tip DC
Pentru a rula analiza de tip baleiere în curent continuu sau analiza de semnal mic
trebuie plasate şi conectate una sau mai multe surse independente şi apoi trebuie să se
stabilească nivelele de tensiune sau curent pentru fiecare sursă.
15
Paşii parcurşi pentru plasarea sursei de tensiune sau de curent continuu sunt
următorii:
1. Din meniul Place se alege Part.
Figura 6 aPaşii parcurşi pentru plasarea sursei de tensiune sau de curent continuu
(pas 1)
sau din bara cu instrumentele de lucru se alege Part.
Figura 6b Pasii parcurşi pentru plasarea sursei de tensiune sau de curent continuu
(pas 1)
Apare fereastra Place Part.
2. Din biblioteca Sources, când se doreşte numai analiza în CC şi/sau a

punctului static de funcţionare, se alege sursa de tensiune (curent) VDC (IDC). Se
plasează respectiva sursă.
16
Figura 6c Paşii parcurşi pentru plasarea sursei de tensiune sau de curent continuu
(pas 2)
3. Se face dublu click pe respectivul part sau se apasă butonul dreapta al

mousului pentru a se intra în Property Editor.
Figura 6d Paşii parcurşi pentru plasarea sursei de tensiune sau de curent continuu
(pas 3)
4. Sub proprietatea numită DC se introduce valoarea tensiunii (curentului) sursei

respective.
5. Se închide Property Editor (se face dublu click OK).
Observaţie: când se doreşte o analiză multiplă (pe lângă analiza DC, se doreşte
să se efectueze şi o analiză AC sau tranzitorie) ce include şi analiza în CC şi/sau a
punctului static de funcţionare se pot folosi parturi ce au definită proprietate DC * sau
VSRS (ISRC).
Definirea unei analize de tip baleiere în CC
*
De exemplu, din biblioteca SOURCES: VEXP, VPULSE, VPWL, VSFFM, VSIN sau IEXP, IPULSE, IPWL, ISFFM,
ISIN.
17
Paşii ce trebuie parcurşi pentru a seta o analiză de tip baleiere în CC sunt
următorii:
1. În Capture din meniul PSpice se se selectează New Simulation Profile sau
Edit Simulation Profile (dacă este un nou profil se introduce numele profilului şi apoi
OK).Apare fereastra de dialog Simulation Settings.
2. În meniul Analysis, la Analysis type se selectează DC sweep, iar la Options
se selectează Primary Sweep. Pentru această opţiune se selectează variabila ce se
doreşte a fi baleiată (tensiune, curent, parametru global, parametru de model sau
temperatura), tipul de baleiere (liniar, logaritmic sau după o listă de valori), precum şi
valoarea de început, finală ţi pasul pentru analiză.
3. Se selctează OK pentru a se salva profilul de simulare definit.
Observaţie: nu se poate defini o analiză de tip baleiere în CC şi o analiză

parametrică pentru o aceeaşi variabilă.
Definirea unei analize întreţesute de tip baleiere în CC
După ce s-a selectat şi definit o analiză de tip baleiere CC primară se poate

selecta o a doua variabilă pentru baleiere. Atunci când se specifică o analiză de CC
suplimentară (secondary sweep) se formează o bulcă externă pentru analiză. Acest lucru
înseamnă că pentru fiecare pas din analiza suplimentară, prima variabilă ia toate valorile
din domeniul specificat.
Pentru definirea unei analize de tip baleiere CC suplimentară se parcurg

următorii paşi:
18
1. În fereastra Simulation settings, la Options se selectează Secondary sweep.
2. Se fixează variabila ce se doreşte a fi baleiată (tensiune, curent, parametru
global, parametru de model sau temperatura), tipul de baleiere (liniar, logaritmic sau
după o listă de valori), precum şi valoarea de început, finală şi pasul pentru analiză.
Analiza de semnal mic
În cadrul analizei de curent continuu de tip analiză de semnal mic se calculează

funcţia de transfer prin analizarea circuitului în jurul punctului static de funcţionare ca
un circuit liniar. Se calculează şi se scrie în fişierul de ieşire câştigul la semnal mic,
rezistenţa de intrare şi rezistenţa de ieşire a circuitului.
Pentru definirea unei analize de semnal mic se procedează în felul următor:

1. În fereastra de dialog Simulation Settings, la Analysis type se alege Bias
Point, iar la Options se alege General Settings. La Output File Options se marchează
Calculate small- signal DC gain.
2. În caseta From imput souce name se specifică numele sursei de intrare.
3. În caseta To output variable se specifică variabila de ieşire (o tensiune sau un
curent printr-o sursă de tensiune).
19
Analiza sezitivităţii
În cadrul analizei sezitivităţii se calculează şi se scrie în fişierul de ieşiree

sezitivitatea unui nod de tensiune pentru fiecare parametru al unui dispozitiv.
Dispozitivul poate să fie: un rezistor, o sursă independentă de tensiune sau curent, un
comutator controlat în tensiune sau curent, o diodă sau un tranzistor bipolar.
Sezitivitatea se calculează prin liniarizarea dispozitivului în jurul punctului static
de funcţionare.
Pentru definirea unei analize de sezitivitate se procedează în felul următor:

1. În fereastra de dialog Simulation Settings, la Analysis type se alege Bias
Point, iar la Options se alege General Settings. La Output File Options se marchează
Perform Sensitivity analysis.
2. În caseta Perform Sensitivity analysis se specifică variabila (variabilele) de
ieşire.
Vizualizarea analizei de curent continuu
Procedura prezentată în continuare este aceeaşi şi pentru analiza de curent

alternativ sau tranzitorie.
Fereastra Probe poate apărea în timpul analizei sau după ce analiza a fost
efectuată.
20
Pentru a afişa tensiunea (curentul) într-o reţea se procedează în felul următor.
A. Se rulează simularea respectivă fară a fi marcat punctul unde se doreşte a se
afişa forma de undă obţinută (tensiune sau curent)
1. Din meniul ferestrei Probe al programului PSpiceA/D se selectează Trace şi
apoi AddTrace (sau butonul corespunzător din bara de instrumente).
2. Din caseta de dialog AddTrace se selectează (sau se introduce) tensiunea
(curentul) dorit.
3. Se selectează OK.
B. Se rulează simularea respectivă fiind marcat puntul unde se doreşte afişarea

tensiunii (curentului)
1. Din Capture, în meniul PSpiceA/D se selectează Markers şi se alege,
Voltage Level sau Differential pentru tensiune şi Current into Pin pentru curent.În
cursor apare un marker.
2. Se face click pentru a plasa markerul în punctul dorit.
3. Se apasă butonul drept al mousului pentru a fixa markerul.
4. Din meniul File se alege Save.
După rularea simulării în fereastra Probe apare forma de undă dorită.
Dacă simularea a fost facută deja şi markerul a fost plasat ulterior, dacă după
plasarea markerului se comută în fereastra Probe apare forma de undă dorită.
Pentru a şterge unul din grafice, se selectează, din legenda de sub axa ox,
marimea pentru care este trasat graficul şi se apasă Delete. Pentru a şterge toate
graficele se pot selecta, pe rând, fiecare din grafice sau, din meniul Trace, se alege
Delete All Traces.
Pentru a se plasa cursoare pe anumite grafice rezultate în urma simulării se

procedează în felul următor:
1. Din meniul ferestrei Probe se alege Trace, apoi Cursor şi se selecteză
Display. Apar două cursoare pentru graficul marcat în legeda ce se găseşte sub axa x a
graficelor şi, concomitent, o freastră a cursoarelor (Probe Cursor) în care se regăsesc
coordonatele celor două cursoare.
Pentru a afişa coordonatelee cursorului se procedează în felul următor:

1. Se plasează mousul în punctul de pe graficul respectiv unde se doreşte să se
afle coordonatele punctului
2. Se face click pentru a de afişa coordonatele dorite
3. Se face click pe butonul dreapta al mousului pentru a se afişa coordonatele
celui de-al doilea cursor.
În legenda graficelor de sub axa ox se poate identifica mărimea pentru care se

afişează coordonatele cursorului
21
Fereastra
Graficul pe care e plasat Intersecţia cursoarelor
cursorul pentru care sunt traselor cursorului
afişate trasele
Plasarea primului cursor pe un anumit grafic se face în felul următor:

1. Pe graficul respectiv, se plasează cursorul în apropierea absisei dorite Apar
trasele cursorului şi, în caseta cursoarelor, în dreptul primului cursor (A1), coordonatele
punctului de intersecţie a celor două trase, orizontală şi verticală, ce marchează cursorul.
2. Pentru a poziţiona fin cursorul se deplaseză stânga sau dreapta cu săgeata
sau de pe tastatură până când valoarea coordonatei ox devine cea
dorită.
Pentru plasarea celui de-al doilea cursor pe un alt grafic se procedează în

felul următor:
1. Din legenda de sub axa ox, cu butonul dreapta al mousului se selectează
graficul dorit. Apar trasele celui de-al doilea cursor.
2. Cu butonul dreapta al mousului apăsat se poziţionează aceste trase unde se
doreşte pe graficul respectiv.În fereastra cursoarelor, vor fi afişte coordonatele pentru
cursorul al doilea (A2), precum şi diferenţa dintre valorile corespunzătoare ale
coordonatelor celor două cursoare (dif)
3. Poziţionarea fină a celui de-al doilea cursor se face înmtr-un mod similar celui
pentru primul cursor, cu observaţia că se apasă simultan tastele + +
Shift sau
+ .
Shift
22
Exemplu. Analiza în curent continuu a unui unui stabilizator serie cu reacţie şi amplificator
de eroare
Se consideră schema unui stabilizator serie cu reacţie şi amplificator de eroare ca în figura

Q 1
Q 2N 2897
R 1 R 2 R 3
V 1 1k 1k 1 .8 k
15V R 5
Q 2 Q 2N 2897
Vout 50
R 4
5 .1 k
D 1
D 1N 957A
Tensiunea de ieşire Vout este

0 controlată de tranzistorul Q1, înseriat cu sursa de alimentare V1
şi sarcina R5. Tranzistorul Q2 este comandat în bază de tensiunea din colectorul tranzistorului
amplificator de eroare Q1. Referinţa de tensiune este stabilită de grupul D1, R2. Tensiunea bază-
emitor Q2 este dată de relaţia:
R4
VBEQ 2  Vout  VZ ,
R3  R 4
unde VZ este tensiunea pe dioda zenner D1. Efectul stabilizator poate fi explicat în felul următor: o
creştere a tensiunii de ieşire determină o creştere a tensiunii VBEQ2, ceea ce determină o scădere a
tensiunii în colectorul tranzistorului Q2, adică în baza tranzistorului Q1. Datorită conexiunii în
configuraţie de repetor pe emitor, tensiunea pe emitorul Q1 scade, opunându-se creşterii iniţiale.
Se cere:
 calculul punctelor statice de funcţionare
 rezistenţa de intare şi cea de ieşire
 analiza de tip baleire în curent continuu cu afişarea tensiunii pe sarcină Vout, a tensiunii pe
dioda zenner VZ şi a tensiunii bază-emitor a tranzistorului Q2.
Pentru sursa de intare s-a ales, din biblioteca Souce, sursa VDC, pentru care la proprietatea
Value s-a introdus 15V.
Pentru calculul punctelor statice de funcţionare se procedează astfel:
1. Din meniul PSpiceA/D se alege New Simulation Profile. Apare caseta de dialog pentru
satarea simulării.
2. În caseta Name se tipăreşte numele dorit pentru profilul respectiv, de exemplu bias.
4. Pentru Analysis type se selectează Bias Point.
5. Pentru Options se alege General Settings.
6. Pentru Output File Options se selectează caseta Calculate dc small-signal gain. La
numele variabilei de ieşire se introduce V(out), iar pentru sursa de intrare V1.
Fereastra de dialog Simulation Setings a profilului bias este prezentată în figura următoare
23
Se apsă Apply, apoi OK. Se rulează profilul se analiză bias. Informaţiile dorite, obţinute în
urma rulării, se găsesc în fişierul de ieşire.
În cele ce urmează se prezintă aceste rezultate extrase din fişierul de ieşire. Tensiunile din
diferitele noduri ale circuitului se regăsesc în fişierul de ieşire, iar valorile rezistenţei de intrare şi a
rezistenţei de ieşire a circuitului în figura
24
Pentru simularea analizei de curent continuu de tip DC sweep (baleiere în cunent continuu) se
defineşte un nou profil e simulare.
1. Din meniul PSpiceA/D se alege New Simulation Profile. Se denumeşte noul profil dc.
2. În meniul Analysis, la Analysis type se selectează DC sweep, iar la Options se selectează
Primary Sweep. Pentru această opţiune se selectează variabila ce se doreşte a fi baleiată Voltage, iar
în caseta pentru nume se introduce V1.
3. Se alege tipul liniar de baleiere, între valoarea de 0 V şi 20 V, cu in pas de 1 V.
4. Se selectează OK pentru a se salva profilul de simulare definit.
Fereastra corespunzătoare profilului dc este prezentată în figura
În continuare se plasează markerii în punctele în care s-a cerut vizualizarea formelor de undă.
Din meniul PSpiceA/D se alege Markers, iar apoi pentru vizualizarea tensiunilor se aleg markeri de
tip Voltage, iar pentru tensiunea bază-emitor Q2 se alege marker de tip Voltage Differenţial. În urma
simulării se obţin următoarele grafice:
25
REZOLVARE EXEMPLU
Se consideră un amplificator de instrumentaţie. Schema electronică este

următoarea:
26
1. Care este rezistenţa de intrare şi cea de ieşire a circuitului?
2. Să se efectueze analiza când tensiunea aplicată la intrare variază liniar între 0 si
1 V (si 1 si 3V). Să se reprezinte următoarele tensiuni (pe grafice diferite):
 tensiunea de intrare, tensiunea la iesirea amplificatorului operational, tensiunea de
ieşire;
 curentul prin condensatorul C1.
Comentaţi rezultatele.
3. Să se reprezinte tensiunile de la punctul 2 având pe axa ox variabila I(R2).
27
ANALIZA DE CURENT ALTERNATIV
Notiuni teoretice
În acest capitol se prezintă analiza de tip AC sweep şi analiza de zgomot.
Analiza AC sweep
Analiza de curent alternativ calculează răspunsul la semnal mic al unui circuit
(liniarizat în jurul punctului static de funcţionare) într-o gamă de frecvenţe.
Proctic analiza de tip AC sweep reprezintă răspunsul în frecvenţă al circuitului.
PSpice A/D calculează răspunsul de semnal mic al circuitului, liniarizat în jurul
punctului static de funcţionare, la anumite combinaţii ale intrărilor (tensiuni,
curenţi), într-o gamă de frecvenţe. Trebuie semnalate următoarele aspecte:
 dispozitivele neliniare, ca de exemplu comutatoarele controlate în tensiune sau
curent sunt transformate în circuite liniare, în jurul punctului static calculat
anterior rulării analizei de semnal mic;
 dispozitivele digitale păstrează valorile pe care PSpice le-a calculat atunci când s-
a calculat punctul static de funcţionare;
 deoarece analiza AC sweep este o analiză liniară ia în consideraţie numai câştigul
şi faza răspunsului circuitului; nu limitează tensiuni sau curenţi.
Setarea unui stimul AC

Pentru a rula o analiză AC sweep este necesar să se plaseze şi să se conecteze una
sau mai multe surse independente şi apoi să se stabilească amplitudinea şi faza pentru
fiecare sursă.
Pentru setarea unui stimul AC se parcurg următorii paşi:

1. Se plasează unul din următoarele simboluri din librăria SOURCE.olb (dublu
click pe sursă):
 pentru surse de tensiune:
- VAC – pentru analiza AC sweep;
- VSRC – pentru analiza multiplă inclusiv AC sweep;
 pentru surse de curent:
- IAC – pentru analiza AC sweep;
- ISRC – pentru analiza multiplă inclusiv AC sweep.
mousului pentru a se intra în Property Editor..
3. Se completează proprietăţile care definesc tipul respectiv sursă:
 pentru VAC sau IAC:
28
- AC MAG: amplitudinea sursei AC (de preferat 1V);
- AC PHASE: faza sursei AC în grade;
 pentru VSRC sau ISRC:
- AC: Magnitude_value [ Phase_value], unde Magnitude_value este în
volţi şi Phase_value este în grade.
Cel mai bun mod de a seta analiza AC sweep este de a fixa amplitudinea sursei
AC la 1. Astfel tensiunea de ieşire măsurată egalează câştigul (V out/Vin), la aplicarea
tensiunii de intrare, la acea ieşire.
Dacă tensiunea de intrare a fost setată pentru analiza tranzitorie şi a fost plasată o
sursă VSIN, aceasta are o proprietate AC care trebuie setată pentru analiza de curent
alternativ.
Setarea unei analize de curent alternativ
Pentru a seta o analiză de curent alternativ se parcurg paşii:

Create). Apare fereastra de dialog Simulation Settings.
1. În caseta Simulation Setting se alege Analysis; la Analysis type se
selectează AC sweep/noise.
2. Din Options se alege General Settings;
3. La AC sweep Type se poate alege Liniar specificându-se numărul total de
puncte sau Logaritmic specificându-se Decade sau Octave, numărul de puncte-decadă
sau octavă
4. În casetele Start Frequency şi End Frequency se introduc frecvenţele de
început şi sfârşit pentru analiză;
5. Click OK pentru salvarea profilului de simulare.
Pentru a rula profilul de simulare nou stbilit se apasă Run.
Afişarea rezultatelor analizei AC sweep
Rezultatul analizei de curent alternativ afişează amplitudinea (20log10) tensiunii

în punctele marcate, în funcţie de frecvenţă (între Start Frequency şi End Frequency).
Pentru a se afişa caracteristicile Bode ale tensiunii de ieşire se procedează astfel:

1. Din Capture, din meniul PSpice se alege Markers , apoi Advanced şi în
final dB Magnitude of Voltage sau Phase of Voltage;
2. Se plasează markerele VDB şi VP la ieşire;
3. Se apasă Run.
În fereastra PROBE, se reprezintă amplitudinea şi faza pe acelaşi grafic şi la
aceeaşi scală.
4. Se selectează VP(out);
29
5. Din meniul Edit se selectează Cut;
6. Din meniul Plot se selectează AddYAxis;
7. Din meniul Edit se selectează Paste. Caracteristicile Bode vor apărea
raportate la scari diferite.
Exemplu: Să se evalueze răspunsul în frecvenţă al unui cicuit ce reprezintă un

etaj inversor cu un amplificator operaţional, atunci când la intrare se aplică un semnal
sinusoidal cu frecvenţa cuprinsă între 10 Hz şi 10 KHz, amplitudinea de 1 V.
1. Din biblioteca Sources, se alege sursa de tensiune VAC. Se plasează
respectiva sursă pe schemă.
Sursă de tip
VAC

mousului pentru a se intra în Property Editor. Apare Property Editor în care se
completează parametrii ceruti în acest exemplu:
Se defineşte în continuare profilul de simulare. Paşii ce trebuie parcurşi sunt

următorii:
1. În Capture din meniul PSpice se se selectează New Simulation Profile Se
introduce numele profilului şi apoi se apasă OK. Apare fereastra de dialog Simulation
Settings.
30
2. În meniul Analysis, la Analysis type se selectează Acsweep/Noise , iar la
Options se selectează General Settings. Se completează la AC sweep type Linear,
Start Frequency 10 Hz, End Frequency 10 KHz, Total Points 10000. Dupa
completare fereastra este cea din figura
Se rulează profilul de analiză definit şi se obţin următoarele forme de undă
31
Dacă se doreşte reprezentarea caracteristicilor Bode, se procedează în felul
următor:
1. Din Capture, din meniul PSpice se alege Markers , apoi Advanced şi în
final dB Magnitude of Voltage sau Phase of Voltage;
2. Se plasează markerele VDB şi VP la ieşire;
3. Se apasă Run.
În fereastra PROBE, se reprezintă amplitudinea şi faza pe acelaşi grafic şi la
aceeaşi scală ca în figura
4. Se selectează VP(out);
5. Din meniul Edit se selectează Cut;
6. Din meniul Plot se selectează AddYAxis;
7. Din meniul Edit se selectează Paste. Caracteristicile Bode vor apărea
raportate la scari diferite ca în figura
32
Tratarea dispozitivelor neliniare de către PSpice
Deoarece analiza ACsweep este o analiză liniară dispozitivele neliniare trebuie

liniarizate pentru a se putea rula analiza de acest tip.
Pentru ca un dispozitiv să se transforme într-un circuit liniar trebuie ca:

1. Să se calculeze punctul static de funcţionare pentru circuit;
2. Să se calculeze valorile impedanţei complexe şi/sau transconductanţei pentru
fiecare dispozitiv la acest punct static;
3. Se realizează analiza liniară a circuitului la frecvenţele de interes utilizându-se
aproximaţii simplificatoare.
Exemplu: înlocuirea unui tranzistor bipolar în conexiune emitor comun cu

IC
transconductanţa constantă (curentul de colector ~ V BE) V BE
şi un număr de
impedanţe constante.
PSpiceA/D automatizează procesul: calculează derivatele parţiale pentru

dispozitive neliniare în punctul static de funcţionare şi le foloseşte pentru analiza de
semnal mic.
Exemplu: modelarea unui bloc neliniar. Fie un bloc analogic V 1  V  2  care
realizează multiplicarea. Multiplicarea este o operaţie neliniară. Pentru a rula analiza
ACsweep, blocul trebuie înlocuit cu echivalentul său liniar. Pentru acest lucru este
necesar să se cunoască punctul static de funcţionare.
a. Utilizarea unei surse DC. Se consideră circuitul din fig. 1.
33
in1 out
in2
V1 V2
DC=0V
~ DC=2V
AC MAG =1V
Fig. 1.
La DC bias point PSpice A/D calculează derivatele parţiale care determină un

răspuns liniar al multiplicatorului:
V  out  V  out 
V  out   V  in1   V  in 2   
V  Vin1 V  Vin 2 
 V  in1  V  in 2   V  in 2   V  in1  V  in1  2  V  in 2   0  2V  in1
Acest lucru înseamnă că multiplicatorul acţionează ca un amplificator al sursei AC cu

câştigul setat de reţeaua DC.
b. Surse multiple AC
Se presupune că sunt două surse AC (valorile DC=0). Când PSpice A/D

calculează punctul static nu sunt surse DC în circuit, toate nodurile sunt la 0V la punctul
static de funcţionare. Echivalentul liniar al blocului este un bloc cu câştigul zero ceea ce
înseamnă că nu este nici o tensiune la frecvenţa fundamentală.
Analiza de tip zgomot
Setarea şi rularea analizei de tip zgomot:

1. Se plasează sursa de tensiune sau curent AC din biblioteca SOURCE.olb
(VAC, IAC);
2. Se introduc specificaţiile pentru AC sweep din PSpice A/D (New, Edit);
3. Se activează simularea de tip zgomot Noise Analysis şi se setează
specificaţiile:
 tensiune de ieşire - o variabilă de ieşire de tip tensiune în forma V(node,
[node]) unde se doreşte să se facă calculul de zgomot;
 I/V sursă: numele unei surse independente de tensiune sau curent unde se
doreşte să se calculeze zgomotul echivalent de intrare;
 intervalul pentru care se efectuează analiza – un număr întreg „n” ce
reprezintă faptul că la fiecare a n-a frecvenţă se doreşte să se vadă un tabel în
fişierul de ieşire (.out) care arată contribuţia individuală a fiecărui generator de
zgomot din circuit la zgomotul total.
5. Se apasă Run.
34
Rezultatele analizei de zgomot sunt afişate în fereastra Probe.
Se pot utiliza următoarele formate ale variabilelor de ieşire pentru a vizualiza

graficele pentru contribuţia zgomotelor date de diferitele dispozitive şi zgomotul total
de intrare sau ieşire la fiecare frecvenţă din analiză.
Tip zgomot Variabilele de ieşire

folosite
Introdus de un dispozitiv NSID (nume_ dispozitiv) pentru diode şi
NSIB (nume _dispozitiv) tranzistor bipolar
NSIC (nume_ dispozitiv) pentru GaAsFETs,
JFETs şi MOSFETs.
Zgomot termic pentru RB, NRB (nume_ dispozitiv) 4kT
Zg 
RC, RD, RE, RG, RS R
Zgomot termic generat de NRL (nume _dispozitiv) 4kT

Zg 
rezistenţa echivalentă la NRH (nume_ dispozitiv) R
ieşirea unui dispozitiv
digital
Zgomot total al unui NTOT(nume_ dispozitiv) Suna contribuţiilor
dispozitiv pentru nume dispozitiv
Zgomot total pentru circuit NTOT (ONOISE)  NTOT  disp 
disp
RMS – suma zgomotelor de V(ONOISE) Suma RMS a tuturor

la ieşirea circuitelor contribuţiilor
NTOT  ONOISE 
REZOLVARE EXEMOLU
Se consideră configuraţia de amplificator neinversor realizată cu ajutorul uni

amplificator operaţional ca figura următoare:
35
1. Să se efectueze analiza de curent alternativ, când tensiunea aplicată la intrare (borna
in) este sinusoidală, cu frecvenţa cuprinsă intre 10 Hz şi 100 KHz, amplitudinea de 1
mV. Să se reprezinte următoarele tensiuni :
 tensiunea V(out1), V(out2) (pe un grafic);
 V(out1)/V(in), V(out2)/V(out1), V(out2)/V(in) (pe alt grafic).
2. Să se traseze caracteristicile Bode folosind markerii specializaţi.
ANALIZA DE REGIM TRANZITORIU, ANALIZA FOURIER
Notiuni teoretice
Analiza tranzitorie din PSpice A/D calculează răspunsul în timp al unui circuit.
Acest mod de simulare ţine cont de toate neliniarităţile circuitului. Spre deosebire de
cazul analizei de curent alternativ în care se utilizează numai semnale sinusoidale de
mică amplitudine, astfel încât circuitul să poată fi consierat liniar, în cazul analizei
tranzitorii semnalele de intare pot fi oarecare dintre următoarele tipuri de funcţii
dependente de timp: impuls, exponenţial, sinusoidal, formă de undă aproximată prin
segmente de dreaptă şi sinusoidal modulat în frecvenţă cu un alt semnal sinusoidal.
În cazul analizei în domeniul timp, în plus faţă de valorile tensiunilor şi curenţilor

elementelor invariante în timp, se calculează şi variaţia sarcinilor electrice, q, asociate
condensatoarelor şi a fluxurilor  asociate bobinelor:
dq dv
iC  C C
dt dt
d dil
,
vL  L
dt dt
36
unde iC şi vC reprezintă curentul prin condensatorul C şi, respectiv, tensiunea pe
condensatorul C (analog pentru iL şi vL).
Analiza în domeniul timp evaluează performanţele unui circuit atunci când la

intrare se aplică o sursă variabilă în timp.
Pentru soluţia în domeniul timp, PSpiceA/D poate efectua două tipuri de analiză:
 Analiza tranzitorie în care se calculează tensiunile şi curenţii pentru un
interval de timp specificat;
 Analiza Fourier în care se calculează coeficinenţii Fourier sau componentele
spectrale ale semnalelor periodice.
Pentru a rula analiza tranzitorie, circuitul trebuie să conţină:
 o sursă independentă cu specificaţiile tranzitorii specificate sau
 o condiţie iniţială pentru un element reactiv sau
 o sursă controlată ca funcţie de timp.

1.1. Setările unei excitaţii pentru analiza tranzitorie
Simbolurile care generează semnalele de intrare pentru analiza tranzitorie se pot

împărţi în două grupe şi anume:
 pentru care proprietăţile tranzitorii se introduc manual în editorul de
propietăţi din Capture;
 pentru care proprietăţile tranzitorii se definesc din Editorul de Stimuli
(Stimulus Editor).
Se pot crea şi utiliza stimuli analogici ce generează semnale sinusoidale,

exponenţiale, semnale modulate în frecvenţă şi semnale liniare pe porţiuni.
Pentru a utiliza oricare dintre aceste simboluri (surse) trebuie să se plaseze
simbolul în pagina schematic din Capture şi apoi să se definească comportamentul
tranzitoriu.
Setările unei excitaţii pentru care proprietăţile tranzitorii se introduc

manual în editorul de proprietăţi din Capture
Simbolurile utilizate în acest caz se găsesc în biblioteca SOURCES.olb.
Unele dintre simboluri utilizate pentru analiza tranzitorie în cazul excitaţiilor

analogice sunt: VSRC, VEXP, VPULSE, VPWL, VSIN, VSFFM (sursa este de
tensiune) şi ISRC, IEXP, IPULSE, VPWL, ISIN, ISFFM (sursa este de curent).
Paşii parcurşi pentru plasarea sursei de tensiune sau de curent sunt următorii:
1. Din meniul Place se alege Part sau din bara cu instrumentele de lucru se alege
Part. Apare fereastra Place Part.
37
2. Din biblioteca Sources, se alege sursa de tensiune (curent) corespunzătoare
stimului dorit. Se plasează respectiva sursă pe schemă.
mousului pentru a se intra în Property Editor.
4. Se completează proprietăţile care definesc tipul respectiv de stimul
(sinusoidal, exponenţial, de tip impuls, liniar pe porţiuni, sinusoidal modulat cu un alt
semnal sinusoidal).
Setările unei excitaţii pentru care proprietăţile tranzitorii se introduc în ES
Simbolurile utilizate în acest caz se găsesc în biblioteca SOURCSTM.olb.
Paşii parcurşi pentru plasarea sursei de tensiune sau de curent sunt următorii:
1. Din meniul Place se alege Part sau din bara cu instrumentele de lucru se alege
Part. Apare fereastra Place Part.
2. Din biblioteca Sourcstm se alege sursa de tensiune VSTIM sau de curent
ISTIM. Se plasează respectiva sursă pe schemă.
3. Se selectează sursa respectivă.
4. Din meniul Edit se selectează PSpice Stimulus pentru a deschide editorul de
stimuli. Apare fereastra:
2. În caseta Name se introduce un nume pentru respectivul stimul şi se alege

tipul de stimul dorit.
3. Se apasă OK. Apare fereastra prin care se introduc parametrii specifici tipului
de stimul ales.
4. Dupa introducerea parametrilor se apasă OK.
38
5. Apare graficul stimului definit anterior. Stimulii ce generează semnale liniare
pe porţiuni sau digitale pot fi definiţi direct, prin desenare pe display-ul ce afişează
forma respectivă de undă.
6. Din meniul File se alege Save pentru a salva parametrii stimulului definit
anterior.
1.2. Definirea unei analize în domeniul timp
Paşii ce trebuie parcurşi pentru a seta o analiză în domeniul timp sunt următorii:
Create). Apare fereastra de dialog Simulation Settings.
6. În meniul Analysis, la Analysis type se selectează Time domain (Transient),
iar la Options se selectează General Settings. Se completează la Run to time şi Start
saving data after.
Exemplu: Să se evalueze răspunsul unui cicuit ce reprezintă un etaj inversor cu

un amplificator operaţional, atunci când la intrare se aplică un semnal sinusoidal cu
frecvenţa de 100 Hz, amplitudinea de 1 V, nivelul componentei continue de 0.2 V
Să se efectueze şi analiza Fourier pentru semnalul de ieşire V(out)
.
a. Se utilizează un stimul pentru care proprietăţile tranzitorii se introduc manual
în editorul de proprietăţi din Capture.
1. Din biblioteca Sources, se alege sursa de tensiune VSIN. Se plasează
Sursă de tip
VSIN

mousului pentru a se intra în Property Editor. Apare Property Editor în care se
completează parametrii ceruti în acest exemplu:
39
a. Se utilizează un stimul pentru care proprietăţile tranzitorii se introduc în

Stimulus Editor
1. Din biblioteca Sourcestm se alege sursa de tensiune VSTIM. Se plasează
Sursă de tip
VSTIM
2. Se selectează sursa respectivă.

3. Din meniul Edit se selectează PSpice Stimulus pentru a deschide editorul de
stimuli. Apare fereastra New Stimulus în care se introduce un nume pentru stimulul nou
definit (sinusoidal) şi se selectează tipul stimulului (sin) ca în figura următoare
40
4. Se apasă OK. Apare fereastra prin care se introduc parametrii specifici tipului
de stimul ales. După introducerea parametrilor fereastra apare ca în figura
5. Se apasă Apply şi apoi OK. Va apărea graficul stimulului definit:
41
sinusoidal
6. Din meniul File se alege Save pentru a salva parametrii stimulului definit
anterior.
Se defineşte în continuare profilul de simulare. Paşii ce trebuie parcurşi sunt

următorii:
1. În Capture din meniul PSpice se se selectează New Simulation Profile Se
introduce numele profilului şi apoi se apasă OK. Apare fereastra de dialog Simulation
Settings.
2. În meniul Analysis, la Analysis type se selectează Time domain (Transient),
iar la Options se selectează General Settings. Se completează la Run to time 20 ms,
adică două perioade ale semnalului de intrare, iar la Start saving data after se
introduce 20 ns. Dupa completare fereastra este cea din figura
42
3. Dacă se doreşte şi obţinerea componentelor Fourier se selectează Output File
Options din fereastra de mai sus şi apare fereastra Transient Output file Options în
care se completează valoarea frecvenţei centrale de 100 Hz, variabila de ieşire V(out) şi
daca numarul de armonici nu se specifică, implicit se consideră 9 armonici (figura )
4. Se selectează OK. Se revine la fereastra profilului de simulare.

Se rulează profilul de analiză definit şi se obţin următoarele forme de undă
43
REZOLVARE EXEMPLU
Se consideră circuitul din figura următoare:
1. Să se studieze comportarea acestui circuit în domeniul timp prin aplicarea la intrare

inversoare a unui semnal sinusoidal de amplitudine 1V, frecvenţă de 100 Hz, iar pe
intrarea inversoare a unui semnal sinusoidal de amplitudine 2V, frecvenţă de 100
Hz.
2. Să se studieze comportarea acestui circuit în domeniul timp prin aplicarea la intrare
inversoare a unui semnal dreptunghiular de amplitudine 1V, frecvenţă de 100 Hz,
factor de umplere ½, iar pe intrarea inversoare a unui semnal dreptungiular de
amplitudine 2V, frecvenţă de 100 Hz, factor de umplere ½,
44
Se va folosi atât Stimulus Editor cât şi stimuli preluaţi din biblioteca Sources.olb.
45
ANALIZA PARAMETRICĂ
NOTIUNI TEORETICE
Analiza parametrică efectuează iteraţii multiple ale unei analize satandard

specificate, în timp ce se modifică un parametru global, un parametru de model,
valoarea unei componente sau temperatura de funcţionare. Efectul este acelaşi cu cel
obţinut dacă se rulează circuitul de mai multe ori, câte o rulare pentru fiecare valoare a
variabilei ca se modifică.
Cerinţele nececare pentru analiza parametrică
Cerinţe pentru circuit
Cicuitul se analizează în funcţie de tipul de variabilă din tabelul următor:
Tipul variabilei Cerinţă

Sursă de tensiune Sursă de tensiune cu o specificaţie DC
(de exemplu VDC)
Temperatură Nici una
Sursă de curent Sursă de curent cu o specificaţie DC (de
exemplu IDC)
Parametru de model Model PSpiceA/D
Parametru global Parametru global definit cu un bloc
parametric (PARAM)
Cerinţe pentru setarea analizei
Se poate rula analiza parametrică pentru analiza tranzitorie, de curent continuu şi

de curent alternativ.
În caseta Simulation Settings la tipul de analiză se alege unul din cele
specificate anterior, iar la Options, pe lîngă General Settings ce a fost deja definit, se
alege Parametric Sweep. În continuare se specifică parametrii ceruţi pentru a efectua
analiza parametrică.
Etapele unei analize parametrice
Pentru simplitate, se va presupune în continuare că se efectuează o analiză

parametrică în care variabila ce se modifică este un parametru global.
46
Analiza parametrică constă, în mare, în următoarele trei etape:
 schimbarea valorii parametrului global, de exemplu o rezistenţă R1 la expresia
Rval ;
 plasarea unui part PARAM pentru a declara parametrul Rval ;
 setarea şi rutarea unei analize parametrice pentru a modifica o rezistenţă R1
utilizand Rval .
Acest exemplu produce analize multiple, fiecare cu o valoare diferită a lui R1 .
După analiză se pot vizuliza o familie de curbe.
a. Schimbarea valorii parametrului global
Pentru a schimba valoarea lui R1 cu expresia Rval se procedează astfel:

1. În Capture se deschide fişierul respectiv;
2. Se face dublu click pe valoarea rezistenţei R1 şi, în caseta proprietăţii VAL
(unde pentru rezistenţă este înscrisă valoarea sa, de exemplu 1 K) se înlocuieşte
cu valoarea { Rval }. PSpice interpretează textul din paranteze {} drept o expresie
care se evaluează la o valoare numerică;
3. Se apasă OK.
b. Plasarea unui part PARAM
Pentru a adăuga un part de tip PARAM pentru a declara parametrul Rval se

parcurg paşii:
1. Din Capture se alege Place şi apoi Part;
c. În cutia Part se tipăreşte PARAM (din biblioteca PSpice SPECIAL.olb se alege
PARAM şi apoi OK);
2. Se plasează part-ul PARAM într-o zonă neocupată a schemei;
3. Se face dublu click pe PARAM pentru a se afişa Part Editor , se selectează 
New;
4. În caseta Property Name se introduce Rval şi apoi se apasă OK. Aceasta creează
o nouă proprietate pentru part-ul PARAM aşa cum se observă prin noua coloană ce
apare în proprietăţi, numită Rval ;
5. Se introduce o valoare a rezisteţei (de exemplu 1k) în celula de sub Rval ca valoare
pe care PspiceA/D o va folosi atunci când nu se activează analiza parametică şi
rămâne operaţională numai tipul de analiză iniţial ales (tranzitoriu, de curent continuu
sau alternativ).
6. Se face cick pe Display;
În formatul Display se selectează Name&Value şi apoi OK;
7. Se selctează Apply pentru a reactualiza modificările part-ului numit
PARAM;
8. Se închide fereastra proprietăţilor part-ului;
9. Din Edit se alege Save pentru a salva proiectul.
c. Setarea unei analize parametrice

47
Pentru setarea analizei parametrice se parcurg următorii paşi:
1. Din meniul PSpice se alege New Simulation Profile;
2. În caseta Name se introduce Parametric;
3. În caseta Inherit From List se selectează AC sweep, DC sweep sau
transient/noise şi apoi cick Create;
4. În caseta Analysis Options se bifează şi Parametric Sweep;
5. La Sweep variable se alege Global Parameter apoi la Parameter se introduce
Rval şi în continuare valoarea de pornire Start, de sfârsit End şi incrementul
Increment pentru variabilă;
6. Se apasă OK.
Analiza familiei formelor de undă
În urma rulării unei analize parametrice se obţine, în funcţie de valoarea de

pornire, de oprire şi a incrementului, un număr de analize, fiecare pentru o valoarea a
variabilei (rezistenţei R1 ). După ce simularea este completă, apare o listă a tuturor
rulărilor şi valoarea parametrului Rval pentru fiecare. Se poate selecta una sau mai multe
forme de undă pentru a fi afişate.
Pentru a se afişa banda circutului studiat în funcţie de Rval utilizând Wizard-ul de

Performance Analysis se procedează astfel:
1. Din meniul Trace se alege Performance Analysis ;
2. Se face cick pe butonul de Wizard;
3. Se face click pe butonul de Next;
4. În lista de alegere pentru Goal Functions se face click pe Bandwith şi apoi pe
butonul de Next;
5. În caseta Name Trace se scrie numele tensiunii pentru care se doreşte a se afişs
band (de exemplu V(out));
6. În caseta de specificare a nivelului în dB se scrie 3;
7. Se face click pe butonul de Next;
8. Se afişează câştigul pentru prima rulare;
9. Se face click pe butonul de Next şi apoi Finish;
Apare plotarea benzii la 3dB în funcţie de Rval .
Pentru a compara ultima rutare cu prima se parcurg paşii:

1. Din meniul Trace se alege AddTrace;
2. În caseta Trace Expression se scrie: V(out)@1, V(out)@21(s-a presupus că 21
este numărul ultimei rutări);
3. OK.
Diferenţele se vor observa în mod clar.

48
Se poate afişa şi diferenţa dintre aceste forme de undă şi apoi să se utilizeze
comanda Search pentru a afla unele caracteristici ale diferenţei.
Afişarea unui grafic nou prin specificarea expresiei se face astfel:

1. Se alege din meniul Trace , iar apoi AddTrace;
2. În caseta Trace Expression se scrie: V(out)@1-V(out)@21;
3. Se apasă OK.
Exemplu:
Se consideră schema unui convertor ca/cc. Să se studieze efectul pe care-l
produce modificarea condensatorului C4 între valorile 47uF şi 500uF, atunci când se
incrementează valoarea lui cu 50uF. Frecvenţa semnalului de intrare este 100Hz.
D1
D1N4001
C4 R1
V2
47u 330
S Implementation = sin
0
0
S-a definit o analiză tranzitorie, în care stimulul este introdus cu ajutorul Stimulus
Editor. S-a creat stimulul denumit sin, la care semnalul este sinusoidal cu frecvenţa de
100Hz. Fereastra Simulation Settings pentru definirea analizei tranzitorii este
următoarea:
49
a. Schimbarea valorii parametrului global
Pentru a schimba valoarea lui C4 cu expresia c se procedează astfel:

1. Se face dublu click pe valoarea rezistenţei C4 şi, în caseta proprietăţii VAL
se înlocuieşte cu valoarea {c}. Edit Proprieties apare ca:
2. Se închide EP.
b. Plasarea unui part PARAM
Pentru a adăuga un part de tip PARAM pentru a declara parametrul c se

parcurg paşii:
1. Din Capture se alege Place şi apoi Part;
2. Din biblioteca PSpice SPECIAL.olb se alege PARAM şi apoi OK;
3. Se plasează part-ul PARAM într-o zonă neocupată a schemei;
4. Se face dublu click pe PARAM pentru a se afişa Part Editor , se
selectează  New;
5. În caseta Property Name se introduce c şi apoi se apasă OK. Aceasta
creează o nouă proprietate pentru part-ul PARAM aşa cum se observă prin noua
coloană ce apare în proprietăţi, numită c;
6. Se introduce 47u în celula de sub c.
Fereastra Part Editor pentru PARAM este cea din figura următoare:
7. Se face cick pe Display. În formatul Display se selectează Name&Value;

8. Se selctează Apply pentru a reactualiza modificările part-ului numit
PARAM;
9. Se închide fereastra proprietăţilor part-ului;
10. Din Edit se alege Save pentru a salva proiectul.
Schema desenată în pagina schematic devine
50
D 1
D 1N 4001
C 4 R 1
V2
{c } 330
S
I m p le m e n t a t io n = s in
P A R A M E T E R S :
c = 470u
0
0
d. Setarea unei analize parametrice
Pentru setarea analizei parametrice se parcurg următorii paşi:

7. Din meniul PSpice se alege Edit Simulation Profile;
8. În caseta Analysis Options se bifează şi Parametric Sweep;
9. La Sweep variable se alege Global Parameter apoi la Parameter se introduce
c şi în continuare valoarea de pornire Start este 47 uF, de sfârsit End este 500
uFşi incrementul Increment pentru variabilă este 50 uF;
10.Se apasă OK;
Fereastra Simulation Settings este cea din figura urmatoare
Se rulează profilul de simulare ales. Apar următoarele forme de undă pentru

tensiunea de ieşire
51
REZOLVARE EXERCIŢIU
Se consideră schema unui stabilizator serie cu reacţie şi amplificator de eroare ca

în figura, aceeaşi ca la lucrarea 2.
Q 1
Q 2N 2897
R 1 R 2 R 3
V1 1k 1k 1 .8 k
15V R 5
Q 2 Q 2N 2897
Vout
50
R 4
5 .1 k
D 1
D 1N 957A
0
Se cere să se studieze efectul modificării rezistenţei de sarcină între valorile 50 şi
500 .
52
ANALIZA STATISTICĂ
Notiuni teoretice
Analiza statistică cuprinde analiza Monte Carlo şi analiza în cel mai defavorabil
caz posibil. Se vor furniza informaţii privitoare la ambele tipuri de analiză.
Introducere în analiza statistică
În cadrul acestui tip de analiza se modifică toleranţa dispozitivelor sau a lotului

între multiplele rulări ale unei analize (AC, DC sau tranzitorie). Înainte de rularea
analizei, trebuie setată toleranţa modelului şi/sau toleranţele lotului paramatrului de
model ce trebuie investigat.
Analiza Monte Carlo realizează analiza statistică de tip Monte Carlo a circuitului.
Analiza în cel mai defavorabil caz posibil (“worst-case”) realizează analiza senzitivităţii
şi analiza în cazul cel mai defavorabil posibil. Analiza în cel mai defavorabil caz posibil
se deosebeşte de analiza Monte Carlo prin faptul că se calculează parametrii utilizându-
se datele referitoare la senzitivitate şi nu la numere aleatoare. Se pot rula fiecare din cele
două tipuri de analiză dar nu se pot rula ambele în acelaşi timp. De asemenea se pot
executa rulări multiple ale analizei selectate, în timp ce parametrii sunt modificaţi. Se
selectează numai un anume tip de analiză (AC, DC sau tranzitorie) la o singură rulare.
Analiza selectată se reflectă în paşii următori ai analizei.
Dacă numărul de rulări ale analizei Monte Carlo sau a analizei în cel mai
defavorabil caz creşte, durata simulării creşte şi fişierele devin mai mari. Fişierele mari
de date se deschid greu şi graficele sunt desenate încet. O modalitate de a lucra în acest
caz este de a începe rularea unui astfel de analize seara şi să se citească rezultatele
obţinute dimineaţa (fişiere, grafice).
Controlul ieşirii pentru analizele statistice
Analiza Monte Carlo şi analiza senzitivităţii/în cel mai defavorabil caz posibil
generează următoarele tipuri de rapoarte:
a. Valorile parametrului de model utilizat pentru fiecare rulare (valorile cu
toleranţele aplicate);
b. Formele de undă pentru fiecare rulare in funcţie de datele specificate sau prin
specificarea variabilelor de ieşire în analiza setată;
c. Un sumar al tuturor rulărilor utilizând o funcţie care cumulează rezultatele.
53
Ieşirile sunt salvate în fişiere de date ce vor fi utilizate de analizorul formelor de
undă. Pentru analiza Monte Carlo se pot produce histogramele datelor obţinute.
a. Raportul ce conţine parametrii de model

Pentru a produce o listă a parametrilor de model pentru fiecare rulare, se
1. În caseta de Simulation Settings se alege Analysis;
2. Se alege un tip de analiză (dc, ac, transient);
3. Din Options se selectează MonteCarlo/worst-case;
4. Se selectează butonul More Settings;
5. Se selectează List pentru parametrii de model;
6. Se selectează OK pentru a salva profilul ales.
Lista este scrisă în fişierul de ieşire la începutul rulării şi conţine parametrii

pentru fiecare dispozitiv în opoziţie cu parametrii pentru fiecare model. Acest lucru
apare pentru că dispozitivele pot avea valori diferite ale parametrilor atunci când se
utilizează un model ce conţine toleranţa acestuia (notată cu DEV). Pentru circuite de
complexitate medie şi avansată această listă poate produce un fişier de ieşire mare.
b. Raportul formelor de undă

Pentru analiza Monte Carlo există cinci modificări ale ieşirii care pot fi
specificate în dialogul casetei Monte Carlo (la opţiunea Save Data From):
Nici unul Nu este generată nici o ieşire

All Se forţează ca toate ieşirile să fie generate (inclusiv rularea nominală)
First Se generează ieşirea numai pentru primele rulări
Every Se generează ieşirea pentru fiecare a n-a rulare
Runs (list) Se generează ieşirea numai pentru lista specificată (până la 25 valori)
c. Raportul prin funcţii ce cumulează rezultatele

Rezultatele obţinute în urma analizei Monte Carlo sau a analizei în cel mai
defavorabil caz posibil pot fi compresate. Dacă se utilizează „collating functions”
atunci un singur număr reprezintă fiecare rulare.
1. Se selectează butonul More Settings;
2. La File Options se alege Functions şi se selectează o funcţie din Find list.
Funcţiile care se găsesc în list sunt:
YMAX Să se găsească cea mai mare diferenţă în fiecare formă de undă faţă de
forma de undă nominală.
MAX Să se găsească valoarea maximă a fiecărei forme de undă.
MIN Să se găsească valoarea minimă a fiecărei forme de undă.
RISE_EDGE Să se găsească prima apariţie în forma de undă ce depăşeşte un anume
prag.
FALL_EDGE Să se găsească prima apariţie în forma de undă ce este sub un anume
prag.
54
Analiza Monte-Carlo
Analiza MonteCarlo calculează răspunsul circuitului la modificări în valorile

parametrilor prin modificarea aleatoare a tuturor parametrilor de model pentru care este
specificată toleranţa. Acest lucru furnizează date statistice ce sunt necesare datorită
variaţiei parametrilor dispozitivelor existente în practică.
Prin analiza MonteCarlo parametrilor de model li se atribuie toleranţe şi se
rulează analize multiple utilizându-se aceste toleranţe.
Analiza MonteCarlo a unui senzor de presiune

Acest exemplu arată cum sunt influenţate performanţele unui senzor de presiune
de toleranţele componentelor aplicând metoda MonteCarlo.
Figura 1. Circuitul senzorului de presiune
Pentru V1 şi Meter se plasează o sursă generică VSRC. Când se plasează sursa pe

Meter, se schimbă numele prin dublu click pe part şi se tipăreşte „Meter” în caseta
Reference. Se setează valoarea V1 la 1,35V.
Pentru a schimba valorile rezistenţelor:
1. se face dublu click pe valoare;
2. se tipăreşte noua valoare (se repetă pentru fiecare valoare).
De exemplu:
Rezistenţă Valoare
R3 {1k*(1 + P*Pcoeff/Pnom)}
R5 2k
R6 470
R7 25
55
Setarea parametrilor
Pentru a completa specificaţiile pentru R 3 se definesc parametrii Pcoeff, P şi

Pnom.
1. se plasează PARAM pe pagina schematic.
2. se face dublu click pe PARAM.
3. se creează câte o nouă proprietate pentru fiecare parametru.
Proprietate Valoare
Pcoeff -0.06
P 0
Pnom 1.0
4. Apply.
Utilizarea rezistoarelor cu modele
Când programul PSpice rulează o analiză MonteCarlo se utilizează valorile

toleranţelor pentru a determina cum se modifică parametrii de model în timpul
simulării.
Pentru a explora efectul toleranţelor rezistenţelor asupra funcţionării circuitului se
setează toleranţele de dispozitiv (DEV) şi de lot (LOT) în parametrii de model pentru
diferitele dispozitive. Acest lucru înseamnă că este necesar să se utilizeze part-uri pentru
rezistenţe care au modele asociate.
Deoarece part-urile pentru rezistenţe din biblioteca ANALOG nu au modele
asociate (şi deci nici un parametru de model) se schimbă part-urile pentru rezistenţe cu
part-uri RBREAK care au modele.
Pentru a schimba rezistenţele R1, R2, R3 şi R4 cu part RBREAK se parcurg
următorii paşi:
1. Se face click pe R1;
2. Cu tasta CTRL apăsată se selectează şi R2, R3, R4;
3. Se apasă DELETE;
4. Se alege Place, apoi Part, din biblioteca Breakout.olb se selectează
RBREAK;
5. Se apasă OK;
6. Se plasează parturile în locurile necesare;
7. Se salvează.
Definirea toleranţelor pentru modelele de rezistenţe
Se arată cum se atribuie toleranţele de dispozitiv (DEV) şi de lot (LOT) în

parametrii de model pentru rezistenţele R1, R2, şi R4 utilizând editorul de modele.
56
Pentru a se atribui DEV = 2% şi LOT = 10% pentru R 1 se procedează în felul
următor:
1. Se selecetază R1;
2. din Edit se alege PSpice model. Programul Capture caută biblioteca de model
pentru RBREAK şi face o copie pentru a creea modelul pentru proiectul curent;
3. Pentru a modifica modelul curent din RBREAK în Rmonte1 se face dublu
click pe RBREAK şi se înlocuieşte cu Rmonte1;
4. Pentru a se adăuga toleranţa pentru dispozitiv de 2% şi de lot de 10% la
rezistenţa de multiplicare, se procedează în felul următor:
5. Se adaugă la modelul (Rmonte1): . MODEL (după R = 1): DEV = 2% LOT =
10%. Fereastra ce editează acest model este următoarea:
Figura 2. Definirea modelului pentru RMonte1
6. Din File se alege Save. Implicit programul Capture salvează definiţia

Rmonte1.MODEL la nume_proiect.lib care aici este senzor_presiune.lib. De asemenea
se configurează biblioteca pentru utilizare locală.
Pentru ca rezistenţele R2 şi R4 să aibă aceleaşi toleranţe cu R1 trebuie ca:
1. Să se selecteze R2 şi R4;
2. Din meniul Edit se selectează Properties;
3. Pe linia corespunzătoare rezistenţei R2 sub celula cu numele Implementare se
tipăreşte Rmonte1;
4. Pe linia corespunzătoare rezistenţei R4 sub celula cu numele Implementare se
tipăreşte Rmonte1.
Pentru ca rezistenţei de multiplicare R3 să i se atribuie o toleranţă de 5% se
1. Se selectează R3;
2. Din Edit  PSpice model;
3. În spaţiul unde se editează textul modelului se schimbă definiţia pentru
.MODEL cu:
.MODEL RTherm RES R = 1 DEV = 5%.
4. Din File se alege Save.
57
Pagina schematică arată ca în figura următoare.
Figura 3. Circuitul senzorului de presiune cu definiţiile RMonte1 şi RTherm

pentru modele
Setarea analizei
În continuare se prezintă cum se defineşte şi cum se activează o analiză de curent

continuu care baleiază valorile presiunii P şi o analiză MonteCarlo care rulează o
analiză de tip baleiere DC pentru fiecare modificare a rezistenţei de multiplicare R3.
Setarea analizei de curent continuu:
1. În PSpice se alege New Simulation Profile şi se introduce numele profilului;
2. Se selectează tipul de analiză: DC Sweep;
3. Din lista variabilelor se selectează Global Parameter;
4. Se introduc următoarele:
Nume parametru P
Valoare de start 0
Valoare finală 5.0
Increment 0.1
Pentru a seta analiza MonteCarlo se procedează în felul următor:

1. Se selectează MonteCarlo/senzitivitate raportat la cel mai defavorabil caz
posibil;
2. Se selectează MonteCarlo;
3. Se stabileşte numărul de rulări la10;
4. În caseta de salvare din listă se alege:ALL;
5. Se introduce în caseta variabilei de ieşire: I(Meter);
58
Se urmăresc aceşti paşi şn figura
Figura 4. Fereasta pentru setarea analizei de tip Monte Carlo
Rularea analizei şi vizualizarea rezultatelor
1. Se apasă Run;
Când simularea este completă, PSpice A/D afişează automat formele de undă
selectate. Deoarece s-a rulat o analiză MonteCarlo s-au salvat rulări multiple. Acestea
sunt enumerate în secţiunile disponibile;
2. Din meniul Trace se alege Performance Analysis
3. Se apasă butonul Select;
4. În caseta de dialog Available Sections se selectează ALL;
5. OK.
6. Pentru a se afişa curentul prin Meter se procedează în felul următor:
a. din PSpice  Markers  Current into Pin;
b. se plasează un marker de curent în partea stângă a sursei Meter;
7. Se comută în fereastra Probe pentru a se vizualiza familia de curbe pentru
I(Meter) ca funcţie de P.
Histogramele MonteCarlo
Se pot vizualiza datele ce rezultă din rularea analizei MonteCarlo sub formă de
histograme.
59
Histogramele sunt reprezentări prin bare verticale ce arată numărul de realizări ale
unui eveniment pentru un anume interval al mărimii de pe axa Ox. Astfel, axa Ox
reprezintă intervale ale variabilei y, şi axa Oy reprezintă numărul de realizări în
procente pe acel interval.
În Performance Analysis, o funcţie ţintă (goal function) calculată pentru fiecare

rulare MonteCarlo se reprezintă ca o realizare. Funcţia ţintă reprezintă un set de
instrucţiuni PSpice utilizate pentru a evalua caracteriticile unei mărimi (formă de undă)
ţinând seama de anumite criterii. O funcţie ţintă calculează o singură valoare (de
exemplu maximul sau frecvenţa centrală a unui semnal). Funcţiile ţintă sunt utilizate în
Performance Analysis pentru simulări sau rulări multiple pentru a se arăta cum se
modifică o mărime studiată. Definiţiile funcţiei ţintă specifică modul cum se măsoară
caracteristica semnalului utilizându-se funcţia Search şi expresii ale punctelor marcate.
Definiţiile atribuie şi numele funcţiei.
Deoarece atunci când se rulează o analiză MonteCarlo fişierul de date poate fi

foarte mare, pentru a vedea ieşirea se plasează un marker. Pentru a selecta date numai
din nodul marcat se procedează astfel:
1. Din meniul PSpice A/D se alege New Simulation Profile sau Edit Simulation
Settings după cum profilul nu a fost sau a fost definit. În primul caz se dă un nume
noului profil. Apare caseta de dialog Simulation Settings;
2. În caseta Data Collection se alege opţiunea At probes only;
3. OK.
Afişarea histogramei pentru o anumită funcţie ţintă se face respectând următorii
paşi:
1. Din meniul Plot al PSpice A/D se alege Axis Settings;
2. Se selectează caseta xAxis;
3. În caseta Processing Options se alege Performance Analysis;
4. OK. Apare afişate axele unde se va reprezenta histograma. Axa Y
reprezintă % ale realizărilor.
5. Din meniul Trace se alege ADD Traces.
6. În caseta Functions and Macros se alege Goal Functions;
7. Se alege funcţia ţintă dorită (de exemplu Bandwidth);
8. Se alege variabila de ieşire dorită pentru care se calculează funcţia ţintă;
9. OK.
Se vizualizează histograma care apare ca în figura.
60
.
Figura 5. Rezultatul anlizei Monte Carlo reprezentată prin histograme
Pentru a schimba intervalele pentru care se calculează histograma se procedează

astfel:
1. Din meniul Tools se selectează Options;
2. În caseta Number of Histogram Divisions se schimbă din 10 în 20;
3. OK.
Se va afişa histograma pe banda la 1dB.
Statistica pentru histogramă este afişată sub aceasta. Se precizează numărul de
rulări MonteCarlo, numărul de intervale sau de bare ce realizează histograma, media,
dispersia, minimul, maximul, mediana.
Analiza de tip „cel mai defavorabil caz”
Analiza de tip „cel mai defavorabil caz” nu este una ce optimizează un proces; nu
caută valorile unui set de parametri ce rezultă în cazul rezultatului cel mai defavorabil.
Se presupune că cel mai defavorabil caz apare atunci când fiecare parametru este
deplasat fie în sensul măririi, fie în sensul micşorării în limitele permise de toleranţa
acestuia, aşa cum rezultă în urma analizei de senzitivitate. Analiza de tip „cel mai
defavorabil caz” reprezintă cu adevărat cel mai defavorabil caz dacă funcţia este
monotonă pentru toate combinaţiile posibile. Astfel nu este nici o garanţie. În mod
normal nu se poate şti cu certitudine dacă această condiţie este adevărată, dar studierea
funcţionării circuitului poate furniza informaţii asupra unor posibile nereguli.
61
Se prezintă cum să se utilizeze corect acest tip de analiză şi ce se poate aştepta a se
obţine în urma rulării acesteia.
Introducere
Analiza în cel mai defavorabil caz posibil se utilizează pentru a se găsi ieşirea cea
mai defavorabilă (posibil a unui circuit sau sistem) fiind dată dispersia parametrilor. De
exemplu R1, R2, R3 pot varia cu ±10%. Analiza în cel mai defavorabil caz posibil
conduce la găsirea combinaţiei valorilor rezistenţelor care determină cea mai
defavorabilă ieşire. Ca orice tip de analiză, aceasta conţine 3 părţi: intrări, procedură,
ieşiri.
Intrări
În plus faţă de descrierea circuitului trebuie să se asigure următoarele informaţii:

 toleranţa parametrului;
 o definiţie pentru ceea ce se înţelege prin cel mai defavorabil caz.
Se poate introduce toleranţa pentru oricare dintre parametrii care definesc un

model.
Criteriul pentru determinarea celor mai defavorabile valori pentru parametrii de

model este definit în .WC statement în funcţie de orice variabilă de ieşire standard într-
un domeniu specificat.
Într-un domeniu dat se măsoară una din următoarele funcţii ale variabilei de
ieşire:
MAX valoarea maximă a variabilei de ieşire.

MIN valoarea minimă a variabilei de ieşire.
YMAX valoarea variabilei în punctul în care diferă cel mai mult de
rularea la valoarea nominală.
RISE_EDGE valoarea unde variabila de ieşire trece peste un nivel stabilit.
FALL_EDGE valoarea unde variabila de ieşire trece sub un nivel stabilit
Se poate defini cel mai defavorabil caz la valoarea cea mai ridicată (HI) sau cea
mai redusă (LO) a funcţiei respective raportată la valoarea nominală.
Procedura
Pentru a se stabili valoarea iniţială a funcţiei, analiza în cazul cel mai defavorabil
începe prin utilizarea parametrilor de model la valoarea lor nominală. Apoi analizele
multiple ale senzitivităţii determină efectul individual al fiecărui parametru de model
62
asupra funcţiei. Acest lucru se obţine prin modificarea parametrilor de model pe rând,
pentru simulări consecutive. Se înregistrează sensul în care funcţia se modifică (sens
favorabil sau defavorabil) odată cu o mică creştere a fiecărui parametru de model.
În final, pentru cel mai defavorabil caz, se ia fiecare valoare a unui parametru
definit de valoarea nominală atât cât îi este permis prin toleranţă, în sensul în care se
obţine cel mai defavorabil caz pentru funcţie (dat prin specificaţia HI sau LO).
Ieşiri
Un sumar al senzitivităţii este afişat în fişierul de ieşire (.out) şi arată modificarea

procentuală a funcţiei ce corespunde unei modificări mici a fiecărui parametru de
model.
REZOLVARE EXERCIŢIU
Se prezintă un filtru activ Chebyshev de ordinul patru, rulându-se o serie de 100

analize tip AC în timp de valorile rezistoarelor şi capacităţilor sunt variate aleator la
fiecare rulare. Apoi, definindu-se funcţiile ţintă ce definesc analiza pentru banda de
frecvenţă şi frecvenţa centrală se observă distribuţia statistică a acestor mărimi pentru
cele 100 de rulări.
Filtrul Chebyshev este proiectat pentru frecvenţa centrală de 10kHz şi o bandă de
1,5kHz. Schema este următoarea:
Figura 4. Filtrul Chebyshev
Stimulii V1, V2 şi V3 sunt:

V1: DC = -15V
V2: DC = +15V
V3: AC = 1V
Rezitoarele au toleranţele de 1% şi capacităţile de 5%.
63
Pentru a analiza filtrul se fixează atât o analiză AC cât şi o analiză MonteCarlo.
Analiza AC baleiază 50 puncte pe decadă de la 100Hz la 1MHz. Analiza Monte Carlo
este fixată pentru 100 de rulări. Tipul de analiză este AC şi variabila de ieşire este
V(out).
64

OrCAD PSPICE

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

OrCAD PSPICE

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

FAMILIARIZAREA CU PROGRAMUL ORCAD PSPICE A/D........................................................................3

Programul Pspice A/D poate efectua:

Programul PSpice A/D dispune de:

Când se efecuează o simulare în OrCAD, PSpice A/D generează un fişier de

2.1. Analize de bază

Analizele de bază sunt următoarele:

2.1.1. Analiza de curent continuu

Analiza de curent continuu (CC) evaluează performantele circuitului când se

Tipurile de analiză de curent continuu sunt următoarele:

2.1.2. Analiza de curent alternativ şi de zgomot

Analiza de curent alternativ evaluează performanţele circutului atunci când se

Tipurile de analiză de curent alternativ sunt următoarele:

2.1.3. Analiza tranzitorie (în domeniul timp) şi analiza Fourier

Aceste tipuri de analiză evaluează performanţele circuitului atunci când la

Tipurile de analiză tarnzitorie şi analiză Fourier sunt următoarele:

2.2. Analize suplimentare

2.2.1. Analiza parametrică şi de temperatură

2.2.2. Analize statistice

Analiza Monte-Carlo, analiza senzitivitaţii şi analiza raportată la cel mai

Tipurile de analiză statistică sunt următoarele:

3. Analiza formelor de undă

4. Utilizarea programului PSpice A/D cu alte programe OrCAD

4.1. Utilizarea programului OrCAD Capture

Programul OrCAD Capture este necesar pentru a se pregăti simulatea. Acest

4.2. Editorul de stimuli

4.3. Editorul de modele

Editorul de modele este un extractor de modele care generează definiţiile

5. Fişiere necesare pentru simulare

Pentru a simula un circuit, programul PSpice A/D necesită informaţii despre:

5.1. Fişiere generate de programul Capture

Când se începe procesul de simulare, Capture generează fişierele ce descriu

5.2. Alte fişiere ce pot fi configurate pentru simulare

Înainte de a se începe simularea, PSpice A/D necesită citirea unor fişiere ce

6. Modalităţi de setare şi rularea unei analize

6.1. Setarea unei analize

Paşii parcurşi pentru a seta o analiză în PSpice A/D sunt următorii:

Pentru simulările normale, care se rulează dintr.un anume profil de simulare, se

În timpul simulării unui fişier de circuit, analizele se efectuează în ordinea

Câteva tipuri de analiză utilizează punctul static de funcţionare (răspuns la semnal

Tensiunea se precizează în formatul următor:

6.2. Rularea unei analize

Pentru a rula o simulare PSpiceA/D în afara programului Capture trebuie parcurşi

Există două modalităţi de a rula simulări multiple în modul grupat:

În acest caz se poate folosi una din următoarele metode:

6.3. Fereastra de simulare a unei analize PSpiceA/D

Fereastra de simulare a unei analize PSpiceA/D este o aplicaţie MDI (Multiple

Fereastra de simulare a unei analize PSpiceA/D conţine trei secţiuni: fereastra

Analiza punctului static de funcţionare

Setarea analizei pentru puct static de funcţionare cuprinde următorii paşi:

Figura 2 Caseta de dialog pentru satarea simulării

3. În caseta Name se tipăreşte numele dorit pentru tipul respectiv de simulare, de

Pentru a se simula circuitul din meniul PSpiceA/D se alege Run. PSpiceA/D

Figura 4 ferestra de simulare

Fişierul de ieşire conţine informaţii despre circuit şi rezultatele calculării

Figura 5 Caseta Simulation Settings - meniul Options

Dacă este selectată analiza de punct static, se poate elimina obţinerea

Analiza de tip baleiere in curent continuu - DC sweep

Analiza de tip DC sweep permite să se modifice mărimea tensiunii unei surse de

Pentru a calcula răspunsul în CC a unui circuit analogic, PSpiceA/D elimină

Setările unei excitaţii de tip DC

sau din bara cu instrumentele de lucru se alege Part.

2. Din biblioteca Sources, când se doreşte numai analiza în CC şi/sau a

3. Se face dublu click pe respectivul part sau se apasă butonul dreapta al