DEPARTAMENT CALITATE

INSTRUIRE PRIVIND
MANAGEMENTUL PROTECŢIEI MEDIULUI
-2012-
 Gestionarea deseurilor - abordarea bazată pe
proces din punct de vedere al
managementului de mediu

SCOP Amprenta ecologica

Test evaluare instruire

 Abordarea bazată pe proces

Proces (SR EN ISO 9000:2006): O activitate care utilizează resurse pentru transformarea elementelor
de intrare în elemente de ieşire
 DESEURI
 Rapoarte achizitii/luna: materii prime,
ambalaje, materiale
 Rapoarte vanzari/luna
 Rapoarte produs finit fabricat/luna
 Legislatie
 Autorizatii si avize
 Standard ISO 14001:2004
 Contracte cu firme autorizate
 DESEURI colectate selectiv,
predate spre valorificare/
reciclare/ eliminare

Gestiunea deseurilor

 Raportari catre APM, AFM etc.

 PPSUCR
 Analiza de mediu
 Resurse financiare
 Resurse umane
 Comportament etic
 Utilaje, recipienti, platforma depozitare temporara

Identificarea tuturor tipurilor de deseuri generate din activitatea Fabryo Corporation,

colectarea selectiva a acestora, gestiunea cantitatilor depozitate temporar si predate spre
valorificare/reciclare/eliminare in baza careia se fac raportari periodice constituie procesul
de gestionare a deseurilor.
 Colectarea selectiva a deseurilor

Prevenirea poluarii: utilizarea unor procese, practici, tehnici, materiale,

produse, servicii sau energie care impiedica, reduc sau controleaza
(separat ori combinate) crearea, emisia sau descarcarea oricarui tip de
poluant sau deseu pentru a reduce impacturile daunatoare asupra
mediului
Impact asupra mediului: orice modificare asupra mediului dăunătoare
sau benefică, care rezultă total sau parţial din aspectele de mediu ale
organizaţiei
Definiţii
Aspect de mediu: element al activităţilor, produselor sau serviciilor unei
organizaţii care poate interacţiona cu mediul

Aspect de mediu semnificativ: in conditii normale sau anormale de lucru

Deseu: orice substanta sau obiect pe care detinatorul le arunca, are

intentia sau obligatia de a le arunca

Sursa: ISO 14004:2004

 Colectarea selectiva a deseurilor

Colectare: strângerea, sortarea şi/sau regruparea (depozitarea

temporară) a deseurilor, in vederea transportarii lor spre
valorificare/reciclare/eliminare

Valorificare: orice operatiune de dezmembrare, sortare, reciclare, taiere,

maruntire, presare, balotare, topire-turnare, pretratare, amestec sau alta
operatiune care determina schimbarea naturii sau a compozitiei,
efectuata asupra unui deseu prin procedee industriale in vederea
Definiţii reutilizarii

Reciclare: operaţiunea de reprelucrare într-un proces de producţie a

deşeurilor pentru a fi reutilizate in scopul initial sau pentru alte scopuri

Gestionare deseuri: colectarea, transportul, valorificarea şi eliminarea

deşeurilor, inclusiv supravegherea zonelor de depozitare după
închiderea acestora

Sursa: Lege 211/2011

 Colectarea selectiva a deseurilor

 Inca din anul 2005 statul roman a fost obligat de legislatia europeana sa recicleze un anumit
procent din cantitatile de deseuri provenite din ambalaje, masura determinata de cantitatea mare de
deseuri din ambalaje puse pe piata de agentii economici.
 In acest sens, din anul 2007, au fost stabilite (conf. H.G. nr. 621/2005) obiective clare de reciclare
pentru tipurile de deseuri din ambalaje puse pe piata: hartie si carton, plastic, sticla, metal, lemn.
 Initial legislatia obliga agentii economici sa recupereze si sa valorifice 34% (in anul 2007) din totalul
ambalajelor puse pe piata, in prezent (2012) procentul de recuperare in vederea valorificarii
ridicandu-se la 60%.
 Incepand cu anul 2008 SC Fabryo Corporation SRL si-a fundamentat politica privind “grija fata de
mediu” prin incheierea unui contract de delegare de responsabilitate cu o firma autorizata, conform
caruia aceasta va recupera in numele nostru, la nivel national, deseurile de ambalaje puse in piata prin
comercializare de produse finite.
 In acest fel suntem siguri ca deseurile generate dupa utilizarea produselor de catre clienti, sunt
recuperate conform cerintelor legale si nu impacteaza mediul inconjurator.
 Monitorizarea gradului de realizare a obiectivelor anuale de recuperare/valorificare deseuri se
realizeaza lunar, prin indicatori proprii. Periodic, conform cerinte legale, se transmit catre Autoritati
raportarile specifice si se achita taxele aferente la Fondul de Mediu. Fabryo Corporation a indeplinit,
chiar a depasit substantial obiectivele anuale de recuperare/valorificare deseuri si isi propune sa
mentina acest trend.
 Legislatie

121 Legi, Hotarari de Guvern, Ordonante de Urgenta, Ordine de ministru, Decrete,

Normative
care reglementeaza activitatea de Protectie a Mediului la Fabryo Corporation, activitate gestionata de
Responsabilul cu Protectia Mediului.
Mentionam:
 OUG 195/2005 privind Protecţia Mediului
 OUG 196/2005 privind Fondul pentru Mediu
 L 211/2011 privind regimul deseurilor
 HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si lista deseurilor
 HG 621/2005 privind gestionarea ambalajelor
 HG 699/2003 privind masuri de reducere emisii COV
 Ordin 794/2012 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje si deseuri de amb.
 L 107/1996 - legea apelor
 NTPA 002/2002 privind calitatea apei evacuata in canalizarea localitatilor
 HG 804/2007 privind controlul activitatilor cu pericol de accidente majore la transportul
substantelor periculoase

Tipuri de deseuri generate la SC Fabryo Corporation SRL:

Nr. crt. Tip de deseu produs Cod deseu Zona de provenienta
1 Hartie + carton 15.01.01 Sectii, depozite, laboratoare, birouri
2 Mase plastice 15.01.02 Sectii, depozite
3 Deseu menajer (deseuri municipale amestecate) 20.03.01 Birouri, laboratoare, sectii, sala de mese
4 Metal 15.01.04 Activitati de reparatii, depozit materii prime, sectii
5 Lemn 15.01.03 Sectii, depozite
6 Ambalaje amestecate 15.01.06 Sectii, laboratoare, depozite
7 Ambalaje care contin reziduuri sau sunt contaminate cu substante periculoase 15.01.10* Sectii productie
8 Namoluri provenite din epurarea apelor reziduale industriale 19.08.14 Statie tratare apa uzata
9 Namoluri cu continut de substante periculoase 19.08.13* Statie tratare apa uzata
10 Namoluri de epurare a efluentilor proprii 02.03.05 Sala de mese
11 Absorbanti, echipament de protectie contaminat cu substante periculoase 15.02.02* Sectii, laboratoare
12 Absorbanti, echipamente de protectie, altele decat cele specificate la 15.02.02* 15.02.03 Sectii, laboratoare
13 Deseuri de vopsele si lacuri cu continut de solventi 08.01.11* Sectii, laboratoare
14 Deseuri vopsele si lacuri altele decat cele de la 08.01.11* 08.01.12 Sectii, laboratoare
15 Consumabile IT uzate (cartus, dischete etc) 20.01.35* Birouri, laboratoare, depozite
16 DEEE 20.01.36 Birouri, laboratoare, depozite
17 Substante chimice de laborator constand sau continand substante periculoase 16.05.06* Laborator Controlul Calitatii
18 Substante chimice expirate 16.05.06* Laborator Controlul Calitatii
19 Deseuri organice cu continut de substante periculoase 16.03.05* Depozit materii prime
20 Baterii alcaline/alte baterii si acumulatori 16.06.04 Laborator Controlul Calitatii
21 Anvelope scoase din uz 16.01.03 Activitate transport
22 Ulei uzat 13.02.06* Intretinere utilaje
23 Filtre de ulei 16.01.07* Intretinere
24 Tuburi fluorescente si alte deseuri cu continut de mercur 20.01.21* Mantenanta
25 Deseuri biodegradabile (din gradini si parcuri) 20.02.01 Intretinere spatiu verde
26 Deseuri din gradini si parcuri (pamant si pietre) 20.02.02 Intretinere spatiu verde
27 Amestecuri de beton, caramizi, tigle si material ceramic 17.01.07 Amenajari cladire, reparatii
 Colectarea selectiva a deseurilor

Se aplică pe teritoriul societăţii de către angajaţi şi persoanele interesate, dar şi în afara

ei de către toţi angajaţii S.C. Fabryo Corporation S.R.L.
Vizează toate departamentele si angajatii care generează deşeuri la locul de munca

Deşeurile sunt colectate selectiv la locul de generare – locul

de munca – (secţii de producţie, depozite de materii prime şi
produse finite, laboratoare, corp administrativ) si apoi sunt
transportate către locul de stocare provizorie – platforma de
deşeuri.

In firma noastra sunt amenajate

suficiente locuri unde putem colecta
selectiv deseurile
 Colectarea selectiva a deseurilor

Munca noastra trebuie sa se desfasoare astfel incat sa generam cat mai putine deseuri
pentru a avea un impact cat mai redus asupra mediului.

Trebuie respectate principiile dezvoltarii durabile:

 prevenim generarea deseurilor – sa adoptam solutia minim-generatoare de deseuri;
 refolosim produsele;
 colectam selectiv deseurile in recipienti separati;
 economisim energia electrica;
 economisim consumul de carburant
 reducem poluarea
 Colectarea selectiva a deseurilor

Platforma de depozitare temporara a deseurilor generate pe teritoriul Fabryo Corporation

Zona Cod deseu
5 9 12 depo DESEU DEPOZITAT (cf. HG
7 zitare 856/2002)

6 1 HARTIE-CARTON 15 01 01

11 2 FOLIE PE + PET
VOPSELE SI LACURI CU CONTINUT DE SUBSTANTE
15 01 02

3 08 01 11*
PERICULOASE
ABSORBANTI, ECHIPAMENT PROTECTIE
3 8 4
CONTAMINAT CU SUBSTANTE PERICULOASE
15 02 02*

10 AMBALAJE AMESTECATE (hartie cerata, big-bag-uri,

4 5 folie cu scotch si etichete, galeti si flacoane

impurificate cu produs nepericulos)
15 01 06

ABSORBANTI, ECHIPAMENT PROTECTIE

6 15 02 03
CONTAMINAT CU SUBSTANTE NEPERICULOASE

2 7
AMBALAJE CONTAMINATE CU SUBSTANTE
PERICULOASE
15 01 10*
AMBALAJE IMPURIFICATE CU SUBSTANTE
8 15 01 06
PLATFORMA DEPOZITARE NEPERICULOASE (BUTOAIE)

DESEURI AMBALAJE IMPURIFICATE CU SUBSTANTE 15 01 06

9 NEPERICULOASE (CUBURI) si si
SC Fabryo Corporation SRL VOPSELE SI LACURI (nepericuloase) 08 01 12
1 10 AMBALAJE METALICE 15 01 04
11 LEMN (deseu PALETI) 15 01 03
Namol (deshidratat) provenit din epurarea apei
12 19 08 13*
uzate industriale
 Colectarea selectiva a deseurilor

Platforma de depozitate temporara deşeuri situată în incinta S.C. Fabryo Corporation S.R.L., in
partea din spate a curtii, constă dintr-o zonă betonată pe care este amenajat un ţarc acoperit,
compartimentat şi marcat pentru fiecare tip de deşeu.
Transportul deşeurilor se face de către un reprezentant al zonei în care a fost generat sau, în cazul
corpului administrativ, de către personalul responsabil cu asigurarea curăţeniei.
Depozitarea se va face respectând colectarea selectivă făcută pe teritoriul organizaţiei, în saci sau
bigbag-uri.
La predarea deseurilor pe platforma de depozitare temporara se face recepţia calitativă, vizual, a
sortării deşeurilor şi a marcării bigbag-urilor sau a recipientilor cu locul din care provin.
Deseurile predate sunt sunt gestionate cantitativ de generatorul acestora: sectie/compartiment.

Fiecare tip de deşeu are alocat un spaţiu de stocare temporară marcat corespunzător.

Dacă se constată că aceste deşeuri nu sunt sortate pe categorii, ele vor fi returnate
compartimentelor din care provin pentru remedierea deficienţelor.
 Amprenta ecologica

masurarea impactului unei populatii

asupra mediului
Se masoara ca suprafata totala a pamantului si apei productive
necesare pentru a produce toate resursele consumate si pentru
a scapa de deseurile generate.

Include:
 Suprafata arabila necesara pentru a produce recoltele consumate
 Pasunile necesare pentru a produce produsele animale consumate
 Padurile necesare pentru a produce lemnele si hartia consumate
 Apele necesare pentru pestii si fructele de mare consumate
 Suprafetele de pamant necesare pentru locuit si alte cladiri
 Suprafetele de paduri necesare pentru absorbtia tuturor emisiilor de dioxid de carbon
ce rezulta din consumul de energie

Sursa: http://www.ceasulcuc.ro
 Amprenta ecologica

Printr-un calcul simplu, raportând suprafaţa Planetei la numărul de locuitori ai acesteia, rezultă o
suprafaţă de teren de care este nevoie, pentru a se asigura necesarul de resurse și pentru a se
neutraliza deșeurile generate de consumul nostru. Astfel, se calculează amprenta ecologică (ecological
footprint), index ce măsoară presiunea pe care omenirea o exercită asupra ecosistemelor.

Pământul are în jur de 13.6 miliarde de hectare de teren şi apă, capabile să furnizeze resurse
pentru producţia de hranǎ şi îmbrăcăminte, energie și locuinţe şi să absoarbă emisiile de carbon şi alte
noxe. Cum populaţia globului ajunge (la nivelul anului 2010) la peste 6,5 miliarde locuitori, numai 2,1
hectare revine fiecǎruia pentru satisfacerea nevoilor zilnice.
Conform Raportului Planeta Vie 2010, consumul de resurse naturale depășește cu 50%
capacitatea de susținere a Pământului.

Amprenta ecologică a omenirii s-a dublat din 1966 până in prezent Pământul are nevoie de
un an și jumătate pentru a produce resursele pe care noi le consumăm într-un an.

Dacă cererile vor crește în ritmul ultimilor ani, până în 2050 omenirea va ajunge să consume
resursele naturale a trei planete – dacă aceste resurse nu se vor fi epuizat deja!

Sursa: http://romania.panda.org
Amprenta ecologica

Multi dintre noi folosim resurse ce

provin din toata lumea, avand astfel o
influenta si asupra celor mai
indepartate locuri, prin intermediul
deseurilor rezultate.
Calculand amprenta ecologica
suntem cu un pas mai aproape de a ne
da seama cat de mare este de fapt
impactul asupra intregii planete.
Amprenta ecologica poate fi
calculata pentru o intreaga tara, o
comunitate, o locuinta sau chiar pentru
o singura persoana.

Și atunci, cum putem consuma mai mult decât avem?

Sursa: http://romania.panda.org
 Amprenta ecologica

 Tarile foarte dezvoltate au o amprenta ecologica foarte mare, intrucat folosesc

cantitati mari de resurse si produc multe deseuri  trăiesc pe „credit” ecologic!
 Este ca la bancă: banii pe care îi cheltui de pe card nu sunt ai tăi, sunt luaţi cu credit.
Apoi, nu toţi locuitorii Planetei consumă la fel de mult.
 În ţările dezvoltate, de exemplu, consumul se situează cu mult peste capacitatea de regenerare a
Pamântului. Emiratele Arabe, Quatar, Kuwait, Danemarca, Belgia, Statele Unite ale Americii, Estonia,
Canada, Australia și Irlanda au cea mai mare amprentă ecologică pe cap de locuitor, conform Raportului
Planeta Vie.
 Practic, dacă toată lumea ar consuma ca locuitorii din Emiratele Arabe, am avea nevoie de mai mult
de 4.5 planete Pământ pentru a ne putea asigura necesarul de resurse.
 La polul opus se află ţările slab dezvoltate, situate în Asia și Africa. Aici, cererea de resurse și
consumul se situează mult sub nivelul din ţările bogate. Conform Raportului Planeta Vie, ţările cu cea
mai mică amprentă ecologică sunt, în prezent, Teritoriul Ocupat al Palestinei, Timor-Leste, Afghanistan,
Haiti, Enitrea, Bangladesh, Rwanda, Pakistan, Republica Democratică Congo, Nepal.

Daca toata lumea ar trai precum tarile dezvoltate, am avea nevoie de cinci planete
pentru a asigura suficiente resurse pentru toata lumea! Iar in decurs de numai 50 de ani,
am avea nevoie de opt planete.

Sursa: http://romania.panda.org
 Amprenta ecologica

 Pentru confecționarea unui tricou de bumbac sunt necesari 2900

de litri de apă.
 Pentru un pahar de cafea sunt folosiţi, în medie, 200 de litri de
apă.
Înmulţind aceste cantităţi cu numărul de tricouri și pahare de cafea
care se produc zilnic în toată lumea, ajungem la o cifră exorbitantă.
Și nu vorbim decât de tricouri și cafea; traiul nostru zilnic ne
determină să cumpărăm mult mai multe lucruri.

Planeta se confruntă cu o criză de apă dulce tot mai accentuată. Mai exact, 71 de ţări au
de a face, în prezent, cu o criză de apă, lucru care afectează nu doar viaţa oamenilor, ci și a
animalelor și plantelor.

Conform previziunilor Naţiunilor Unite, până în 2025 aproximativ 2/3 din populaţia lumii
va locui în zone în care apa va fi dificil de procurat.

Sursa: http://romania.panda.org
 Amprenta ecologica

“Daca reciclezi salvezi natura!“

Slogan sau Adevar?!?
Poti contribui la transformarea deseurilor de care nu mai ai nevoie in obiecte noi, fara a mai folosi
materie prima din natura si fara a consuma atat de multa energie.
Beneficiile reciclarii plasticului:
 Reciclarea plasticului reduce consumul de apa si reduce generarea de CO2 de 2,5 ori.
 Cu fiecare tona de plastic reciclat se economisesc intre 700 si 800 tone de petrol brut.
Beneficiile reciclarii hartiei:
 Protejeaza natura: o tona de deseuri de hartie salveaza 5 arbori cu o vechime de 80-100 de ani.
 Economie de energie: prelucrarea se realizeaza cu consumuri energetice de 2-3 ori mai reduse decat
in cazul folosirii fibrelor celulozice.
Beneficiile reciclarii sticlei:
 Reciclarea unei tone de ambalaj din stica permite economisirea a 660 kg de nisip, consumul de
energie al unui locuitor timp de o luna, consumul menajer de apa al unui locuitor pe o perioada de 4
zile.
Cel mai important beneficiu este ca deseurile de ambalaje sa fie reciclate si sa
nu mai ajunga la gropile de gunoi.
Instruire privind managementul mediului 2012

EVALUAREA INSTRUIRII
TEST
1 punct din oficiu
FB: 9-10 puncte
B: 7-8 puncte
S: 5-6 puncte
NS: 1-4 puncte
 creator de vopsele

DEPARTAMENT CALITATE

Vă mulţumesc