GANDIREA

INTELEGEREA SI REZOLVAREA PROBLEMELOR

I. INTELEGEREA

Procesul intelegerii se realizeaza prin integrarea si raportarea noilor cunostinte, informatii

la cele deja asimilate si sistematizate.
Fara a gasi in sistemul nostru de cunostinte un suport pentru informatiile noi si fara a
integra aceste noi cunostinte si a le combina cu cele vechi, intelegerea nu este posibila. Astfel,
informatia veche devine un “cod” pentru descifrarea celei noi. De aici observam faptul ca
insuficienţa cunpstintelor anterioare, face ca intelegerea sa fie superficiala, incompleta sau chiar
falsa.
Pentru ca intelegera sa fie completa si adecvata este necesar sa selectam ce anume din
cunostintele anterioare trebuie activat, dar si noua informatie sa fie triata.
In functie de distanta dintre cunostintele vechi si cele noi, putem vorbi despre o invatare
spontana (simplu si rapid) si de o invatare discursiva (proces de durata, pe mai multe faze).

Mecanismul intelegerii are la baza:

1. Un cuplaj informational: - Cuplaj informational complet = intelegere deplina
- Cuplaj informational incomplet = intelegere partiala
- Cuplaj informational absent = neintelegere
2. Sistemele asociative: noua situatie este asociata cu o situatie anterioara deja inteleasa. Se
poate realiza dupa asemanare, dupa contrast, dupa coexistenta spatiala si succesiunea
temporala.
3. Analogia: intelegerea unui lucru prin comparatie cu altul cunoscut (structura atomului –
sistemul solar).

II. REZOLVAREA DE PROBLEME

Procesul intelegerii si cel al rezolvarii problemelor sunt strans conectate. Intelegem rezolvand
situatiile problematice care apar in viata de zi cu zi, dar, in acelasi timp, rezolvam aceste
probleme datorita nivelului de intelegere pe care il avem.
Problema este definita ca un obstacol cognitiv, o bresa in cunoastere, o situatie in care
repertoriul de raspunsuri al subiectului nu este de ajuns pentru a se produce intelegerea.
Inainte de problema, apare situatia problematica cand subiectul realizeaza o neconcordanta
intre mijloace si scopuri, intre cerintele situatiei si posibilitatile de raspuns.

Categorii de probleme: - bine definite

-slab definite
Pornind insa de la operatiile prin care se pot solutiona problemele, acestea pot fi
clasificate astfel:
 probleme de rearanjare a elementelor
 probleme de structurare a elementelor
 probleme de transformare
 Fazele procesului rezolutiv:
1. Punerea problemei: este un proces analitic ce presupune reformularea problemei si
identificarea legaturilor posibile intre datele problemei, intre cunoscut si necunoscut. Se
fac reprezentari mintale interne ale problemei.
2. Formularea ipotezelor: se formuleaza ipoteze asupra rezultatului dar si asupra
procedeelor de rezolvare.
3. Constituirea modelului rezolutiv: un proces sintetic
4. Solutionarea problemei: se folosesc strategii euristice, algoritmice sau combinate.

Strategii de rezolvare a problemelor:

1. Strategii algoritmice: probleme bine definite, cerinte clar formulate si exista un set de
mijloace de rezolvare, formule de lucru standardizate, care duc la un rezultate unice daca
sunt corect aplicate
2. Strategii euristice: probleme slab definite, cerinte vag formulate, au caracter ipotetic (ce
ar fi daca...), trebuie sa gasim mai mute cai de rezolvare, solutia se releva ca o
descoperire.