Operatiile gândirii

Analiza este operaţia de descompunere la nivel mintal a obiectelor, fenomenelor,

situaţiilor în vederea sesizării însuşirilor şi funcţiilor acestora şi a relaţiilor ce le caracterizează.
Prin analiza insusirile unui obiect sunt separate, descompuse mental cu scopul de a extrage acele
trasaturi esentiale.
Exemple: - analiza partilor componente ale unei jucarii, motor, analiza unui text, analiza
gramaticală, analiza actiunilor practice atunci cand invatam o deprindere

Sinteza este operaţia de reunire mentală într-un tot unitar a părţilor componente ale
obiectului sau fenomenului studiat. Presupune o regrupare a elementelor componente, o
restructurare uneori într-o altă formă pentru a înţelege mai bine. Sinteza vine in continuarea si
completarea analizei, ea recompune mintal obiectul din elementele esentiale care au fost
descoperite in urma procesului analitic.
Exemple: reconstruirea jucariei, repovestirea dupa un plan de idei, reconstituirea de către
un istoric a planului unui templu
Analiza si sinteza superioara isi au originile si sunt precedate de analiza si sinteza
perceptiva care se desfasoara intr-un plan concret-intuitiv, asupra unor obiecte si situatii
concrete. In schimb, analiza si sinteza de tip logic, rational, se desfasoara intr-un plan mintal,
dupa un model si sunt mediate prin cuvant si alte simboluri.

Comparaţia este operaţia mentală de determinare a asemănărilor şi deosebirilor dintre

obiecte, fenomene, situaţii ţinând cont de un anumit criteriu sau de mai multe.
Exemple: compararea percepţiei cu reprezentarea

Abstractizarea este operaţia de extragere din mulţimea de însuşiri de la nivelul unui

obiect, fenomen sau a unei clase a celor esenţiale. Ea exprima simultan doua sensuri: pe de o
parte se extrage ceea ce este esential, iar pe de alta parte se renunta la tot ceea ce este nerelevant,
situational.
Exemple: sunt mai puţin importante forma şi mărimea unui instrument de scris decât
însuşirea esenţială a acestora de a lăsa urme pe hârtie

Generalizarea este operatia prin care insusirile extrase cu ajutorul abstractizarii sunt
extinse la o intreaga clasa de obiecte si fenomene. Absractizarea si generalizarea implica analiza,
comparare, sinteza
Exemple: - sondajele electorale făcute pe eşantioane reprezentative ne dau informaţii asupra
orientărilor electorale la nivelul întregii populaţii
- pentru a verifica dacă am pus destulă sare în mâncare gustăm doar şi în baza senzaţiei
gustative pe care o avem decidem dacă mai trebuie sare sau nu în toată mâncarea din
farfurie

Opuse abstractizării şi generalizării sunt operaţiile de concretizare şi particularizare.