Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Metode şi procedee: brainstorming în grup şi în perechi, ştiu / vreau să ştiu/ învăţ, sistemul
SINELG, procedeul recăutării, problematizarea, algoritmul, exerciţiul, investigaţia.
Materiale didactice: material lingvistic selectat, fişe de lucru, teste de evaluare.
Resurse informaţionale:
1. MEN – Programele şcolare pentru învăţământul gimnazial, 1998.
2. MEN – Ghid de evaluare limba şi literatura română, Editura Aramis.
3. MEN – Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de limba şi literatura
română, învăţământ primar şi gimnazial, 2002.
4. Alexandru Crişan, Sofia Dobre, Florin Sâmihăian – Manual pentru clasa a VI-a,
limba română, Editura Humanitas, 2003.
5. Pamfil Alina - Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise,
Editura Paralela 45, 2003.
6. Lectura şi scrierea pentru dezvoltarea gândirii critice. Culegere de planuri de lecţii,
pag. 70-73.
7. Rowling, J. K. – Harry Potter şi camera secretelor, 2002.
8. Sorescu, Marin – Ocolul infinitului mic pornind de la nimic, 1973.
9. Blandiana, Ana – Fapt divers.
1
Desfăşurarea lecţiei
Etapa 1: CE ŞTIU despre adverb?
- Se anunţă subiectul lecţiei: Adverbul
De exemplu: „Ce poţi face azi, nu lăsa pe mâine.”
(Proverb)
Azi vom face Adverbul. Avem adverbe în proverbul dat?
- Se foloseşte metoda brainstorming în grup pentru a implica întreaga clasă în activitatea de
reactualizare a cunoştinţelor.
- Se dirijează discuţia astfel încât să fie antrenată întreaga clasă, iar elevii răspund că adverbul
determniă un verb (cu exemple), că este de trei feluri: de loc, de timp şi de mod (cu exemple), că
poate să provină şi din alte părţi de vorbire (cu exemple), că se poate forma prin derivare şi că
îndeplineşte funcţia de complement.
- Se aplică metoda brainstorming în perechi (Formaţi perechi şi scrieţi ceea ce ştiţi despre
adverb. Ilustraţi afirmaţiile cu exemple.) 5 – 6 minute.
- Se aplică metoda ŞTIU / VREAU SĂ ŞTIU / ÎNVĂŢ, cerând să se completeze prima rubrică.
Se trec în această rubrică cunoştinţele de care elevii sunt relativ siguri (se fac cele trei rubrici şi la
tablă).
- Exemplu de completare a rubricilor: vezi Anexa 1.
Etapa 2: CE VREAU SĂ ŞTIU despre adverb?
- Acum, după ce am trecut în revistă ceea ce ştim despre adverb – definiţie, fel, funcţii sintactice,
ne putem întreba dacă:
– Determină şi alte părţi de vorbire?
– Are alte categorii gramaticale?
– Cum se deosebeşte de alte părţi de vorbire?
– Are şi alte funcţii sintactice?
Etapa 3: ÎNVĂŢAREA NOILOR CONŢINUTURI
- Se distribuie elevilor fişa cu texte din diferite opere literare (vezi Anexa 2) spre a fi studiate şi
pentru aplicarea metodei SINELG, punându-se pe
marginea textelor semnele:
a. „√” dacă ceva din ce aţi citit confirmă ceea ce ştiaţi sau
credeaţi că ştiţi;
b. ”-„ dacă o anumită situaţie pe care aţi găsit-o contrazice sau
diferă de ceea ce ştiaţi sau credeaţi că ştiţi;
c. „+” dacă o informaţie / situaţie este nouă pentru voi;
d. „?” dacă se află informaţii care se par confuze sau se
doreşte să se afle mai mult despre anumite lucruri;
- Se oferă 10 minute pentru studiul textelor şi pentru completarea tabelelor (individual).
- Elevii comunică unii cu alţii în grupele de lucru, arătând ce au descoperit.
- Se discută cu întreaga clasă toate situaţiile descoperite, raportându-se la tabelul S / V / Î şi se
completează ultima rubrică.
- Reluarea ciclului – Întrebări rămase fără răspuns:
2
- Funcţiile sintactice pe care le mai are adverbul;
- Când acelaşi cuvânt este adverb sau substantiv?
- Procedeul recăutării – Utilizând alte exemple din textele literare (din
manual sau alese de profesor) se face distincţia între adverb şi substantiv
(Ex. Primăvara a venit pe neaşteptate (subst.) Primăvara înfloresc grădinile
(adv.))
– La funcţia sintactică se poate completa cu cea de nume predicativ – descoperit în
exemplele date. ( E frumos să călătoreşti mult)
– Noul conţinut va fi ordonat şi trecut în tabel la rubrica „ÎNVĂŢ”.
Etapa 4: CE AM ÎNVĂŢAT?
- Care sunt noile cunoştinţe învăţate azi? Am reuşit să răspundem tuturor întrebărilor puse de voi
la începutul lecţiei?
- Se fixează cunoştinţele dobândite printr-o serie de exerciţii. (Exemple: Analizaţi adverbele din
textele următoare, după modelele date. / Identificaţi funcţiile sintactice ale adverbelor din textul dat.
/ Construiţi enunţuri în care adverbul repede să fie la toate gradele de comparaţie. / Identificaţi
adverbele din textul dat şi arătaţi care nu depind de alt cuvânt, etc.)
Etapa 5: CE AŞ DORI SĂ MAI AFLU DESPRE ADVERB?
- Dacă are valoare stilistică.
- Cum e corect? / Dana şi a sosit la şcoală. / Dana a şi sosit la şcoală. / etc.
Încheierea lecţiei: Exprimă-ţi opinia în legătură cu ora de limba română de
azi folosind cât mai multe adverbe la diferite grade de comparaţie.
Temă pentru acasă
Extensie:
Reconstituie într-o povestire secvenţele care ar putea preceda unul dintre următoarele
enunţuri finale:
a) Seara am ajuns cu bine la cabană.
b) De atunci, pisica mea ocoleşte acvariul.
c) L-am lăsat acolo. Duceam cu mine amintirile unei vacanţe acasă, în Maramureş.
Folosiţi în povestirea voastră cât mai multe adverbe.
ANEXA 1
3
- adverbul determină - dacă mai determină - poate determina un
un verb (Ad-verbum) şi alte părţi de vorbire adjectiv sau un alt
- este de loc, de timp - cum se deosebeşte adverb
de mod de adjectiv sau de - arată o caracteristică
- se aseamănă cu verbul la participiu a unei însuşiri
adjectivul - dacă are grade de - poate fi folosit şi
- nu îşi schimbă forma comparaţie ca şi precedat de prepoziţie
în vorbire adjectivul - poate proveni din
- provine şi din alte - dacă poate îndeplini adjective şi verbe la
părţi de vorbire alte funcţii sintactice participiu prin
- se pote forma prin schimbarea valorii
derivare gramaticale
- are funcţia sintactică - are grade de
de complement comparaţie ca şi
circumstanţial adjectivul
- poate avea funcţiile
sintactice de atribut şi
nume predicativ, etc.
ANEXA 2