Sunteți pe pagina 1din 4

PROIECT DIDACTIC

—MODELUL „ŞTIU - DORESC SĂ ŞTIU - AM ÎNVĂŢAT”—


(D. Ogle, 1986)
Clasa: a VI-a
Obiectul: Limba română
Propunãtor: prof.Odarca Bout, Liceul Pedagogic, Sighet
Subiectul: Adverbul (1), (2)
Tipul lecţiei: mixtă
Obiective fundamentale:
 aprofundarea cunoştinţelor de limbă pentru a percepe şi a realiza noi fapte de comunicare;
 consolidarea deprinderilor de analiză, de corelare a gândirii cu cunoştinţele gramaticale
însuşite, în vederea unei exprimări logice coerente şi corecte;
 dezvoltarea gândirii critice.
Obiective specifice:
 să definească adverbul şi să-l identifice în contexte;
 să-l folosească la diferite grade de comparaţie;
 să-l deosebească de alte părţi de vorbire;
 să stabilească, pe baza determinării, funcţiile lui sintactice;
 să ofere exemple de adverbe cu diferite funcţii sintactice în structuri noi;
 să ofere exemple de adverbe fără funcţie sintactică;
 să analizeze orice adverb morfologic şi sintactic, pe baza noţiunilor însuşite;
 să ortografieze corect adverbele.

Metode şi procedee: brainstorming în grup şi în perechi, ştiu / vreau să ştiu/ învăţ, sistemul
SINELG, procedeul recăutării, problematizarea, algoritmul, exerciţiul, investigaţia.
Materiale didactice: material lingvistic selectat, fişe de lucru, teste de evaluare.
Resurse informaţionale:
1. MEN – Programele şcolare pentru învăţământul gimnazial, 1998.
2. MEN – Ghid de evaluare limba şi literatura română, Editura Aramis.
3. MEN – Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de limba şi literatura
română, învăţământ primar şi gimnazial, 2002.
4. Alexandru Crişan, Sofia Dobre, Florin Sâmihăian – Manual pentru clasa a VI-a,
limba română, Editura Humanitas, 2003.
5. Pamfil Alina - Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise,
Editura Paralela 45, 2003.
6. Lectura şi scrierea pentru dezvoltarea gândirii critice. Culegere de planuri de lecţii,
pag. 70-73.
7. Rowling, J. K. – Harry Potter şi camera secretelor, 2002.
8. Sorescu, Marin – Ocolul infinitului mic pornind de la nimic, 1973.
9. Blandiana, Ana – Fapt divers.
1
Desfăşurarea lecţiei
Etapa 1: CE ŞTIU despre adverb?
- Se anunţă subiectul lecţiei: Adverbul
De exemplu: „Ce poţi face azi, nu lăsa pe mâine.”
(Proverb)
Azi vom face Adverbul. Avem adverbe în proverbul dat?
- Se foloseşte metoda brainstorming în grup pentru a implica întreaga clasă în activitatea de
reactualizare a cunoştinţelor.
- Se dirijează discuţia astfel încât să fie antrenată întreaga clasă, iar elevii răspund că adverbul
determniă un verb (cu exemple), că este de trei feluri: de loc, de timp şi de mod (cu exemple), că
poate să provină şi din alte părţi de vorbire (cu exemple), că se poate forma prin derivare şi că
îndeplineşte funcţia de complement.
- Se aplică metoda brainstorming în perechi (Formaţi perechi şi scrieţi ceea ce ştiţi despre
adverb. Ilustraţi afirmaţiile cu exemple.) 5 – 6 minute.
- Se aplică metoda ŞTIU / VREAU SĂ ŞTIU / ÎNVĂŢ, cerând să se completeze prima rubrică.
Se trec în această rubrică cunoştinţele de care elevii sunt relativ siguri (se fac cele trei rubrici şi la
tablă).
- Exemplu de completare a rubricilor: vezi Anexa 1.
Etapa 2: CE VREAU SĂ ŞTIU despre adverb?
- Acum, după ce am trecut în revistă ceea ce ştim despre adverb – definiţie, fel, funcţii sintactice,
ne putem întreba dacă:
– Determină şi alte părţi de vorbire?
– Are alte categorii gramaticale?
– Cum se deosebeşte de alte părţi de vorbire?
– Are şi alte funcţii sintactice?
Etapa 3: ÎNVĂŢAREA NOILOR CONŢINUTURI
- Se distribuie elevilor fişa cu texte din diferite opere literare (vezi Anexa 2) spre a fi studiate şi
pentru aplicarea metodei SINELG, punându-se pe
marginea textelor semnele:
a. „√” dacă ceva din ce aţi citit confirmă ceea ce ştiaţi sau
credeaţi că ştiţi;
b. ”-„ dacă o anumită situaţie pe care aţi găsit-o contrazice sau
diferă de ceea ce ştiaţi sau credeaţi că ştiţi;
c. „+” dacă o informaţie / situaţie este nouă pentru voi;
d. „?” dacă se află informaţii care se par confuze sau se
doreşte să se afle mai mult despre anumite lucruri;
- Se oferă 10 minute pentru studiul textelor şi pentru completarea tabelelor (individual).
- Elevii comunică unii cu alţii în grupele de lucru, arătând ce au descoperit.
- Se discută cu întreaga clasă toate situaţiile descoperite, raportându-se la tabelul S / V / Î şi se
completează ultima rubrică.
- Reluarea ciclului – Întrebări rămase fără răspuns:

2
- Funcţiile sintactice pe care le mai are adverbul;
- Când acelaşi cuvânt este adverb sau substantiv?
- Procedeul recăutării – Utilizând alte exemple din textele literare (din
manual sau alese de profesor) se face distincţia între adverb şi substantiv
(Ex. Primăvara a venit pe neaşteptate (subst.) Primăvara înfloresc grădinile
(adv.))
– La funcţia sintactică se poate completa cu cea de nume predicativ – descoperit în
exemplele date. ( E frumos să călătoreşti mult)
– Noul conţinut va fi ordonat şi trecut în tabel la rubrica „ÎNVĂŢ”.
Etapa 4: CE AM ÎNVĂŢAT?
- Care sunt noile cunoştinţe învăţate azi? Am reuşit să răspundem tuturor întrebărilor puse de voi
la începutul lecţiei?
- Se fixează cunoştinţele dobândite printr-o serie de exerciţii. (Exemple: Analizaţi adverbele din
textele următoare, după modelele date. / Identificaţi funcţiile sintactice ale adverbelor din textul dat.
/ Construiţi enunţuri în care adverbul repede să fie la toate gradele de comparaţie. / Identificaţi
adverbele din textul dat şi arătaţi care nu depind de alt cuvânt, etc.)
Etapa 5: CE AŞ DORI SĂ MAI AFLU DESPRE ADVERB?
- Dacă are valoare stilistică.
- Cum e corect? / Dana şi a sosit la şcoală. / Dana a şi sosit la şcoală. / etc.
Încheierea lecţiei: Exprimă-ţi opinia în legătură cu ora de limba română de
azi folosind cât mai multe adverbe la diferite grade de comparaţie.
Temă pentru acasă
Extensie:
Reconstituie într-o povestire secvenţele care ar putea preceda unul dintre următoarele
enunţuri finale:
a) Seara am ajuns cu bine la cabană.
b) De atunci, pisica mea ocoleşte acvariul.
c) L-am lăsat acolo. Duceam cu mine amintirile unei vacanţe acasă, în Maramureş.
Folosiţi în povestirea voastră cât mai multe adverbe.

ANEXA 1

ŞTIU VREAU SĂ ŞTIU ÎNVĂŢ

3
- adverbul determină - dacă mai determină - poate determina un
un verb (Ad-verbum) şi alte părţi de vorbire adjectiv sau un alt
- este de loc, de timp - cum se deosebeşte adverb
de mod de adjectiv sau de - arată o caracteristică
- se aseamănă cu verbul la participiu a unei însuşiri
adjectivul - dacă are grade de - poate fi folosit şi
- nu îşi schimbă forma comparaţie ca şi precedat de prepoziţie
în vorbire adjectivul - poate proveni din
- provine şi din alte - dacă poate îndeplini adjective şi verbe la
părţi de vorbire alte funcţii sintactice participiu prin
- se pote forma prin schimbarea valorii
derivare gramaticale
- are funcţia sintactică - are grade de
de complement comparaţie ca şi
circumstanţial adjectivul
- poate avea funcţiile
sintactice de atribut şi
nume predicativ, etc.

ANEXA 2

a) „Un vierme necunoscut s-a introdus


În pruna cea mai de sus.”
(Ana Blandiana – Fapt divers)
b) „ – Ron! Strigă Harry, mărind pasul. Gimmy e bine! E cu mine.
Îl auzi pe Ron chiuind şi după colţul următor văzu o faţă entuziasmată, privindu-l printr-o
gaură destul de mare în zidul de pietre.”
(K. J. Rowling – Harry Potter)
c) Vine toamna cea bogată.
Toamna se numără bobocii.
d) „Poate că au înaintat prea departe ramurile lustruite ca nişte coarde. De fapt, îmi şopteaurăguşit
ieri nişte vecini, acestea nu sunt ramuri, ci rădăcini.”
(Marin Sorescu – Ocolul infinitului mic pornind de la nimic)

S-ar putea să vă placă și