OLIMPIADA DE LIMBĂ ŞI LITERATURĂ ROMÂNĂ

 Toate subiectele sunt obligatorii

 Timp de lucru 3 ore. Punctajul total este de 100 de puncte.

Citeşte cu atenţie următoarele texte şi răspunde corect tuturor cerinţelor

formulate în sarcinile de lucru:
A.
Ce dulci erau serile de vară în cerdacul casei noastre!(...)
Și noi, frații amândoi, crescuți în farmecul poveștilor și lăsați în voia lor, când toți
dormeau, ne furișam din casă și, strângându-ne unul lângă altul, ne așezam pe lespezi și
așteptam încrezători ca lumea fantastică a celor ce au ființă în povești să se trezească și să
se întrupeze.
La Fata din Dafin visam noi, la frumoasa și bălaia copilă robită de un farmec, căci în
grădina noastră era un dafin uriaș și plin de scorburi, în care apele ploilor strânse luceau în
nopțile de lună, ca niște ochi misterioși. Spre el ne aținteam ochii la orice zgomot, așteptând
ca închisoarea de lemn să se deschidă și albaștrii ei ochi luminoși să lumineze întunericul. În
haine albe de crin o îmbrăca fantezia noastră, un mac roș ca un potir plin de sânge trebuia
să poarte la piept și un galben trandafir în mână.
Dar dafinul rămânea neclintit, murmura când bătea vântul și arar se înfiora de un
suspin ca din adâncurile lui venit, căruia în zadar căutăm să-i dăm o tălmăcire...
De Fata din Dafin ne era dor nouă și câte nopți n-au crescut și au scăzut deasupra
capetelor noastre...imensul mister ce învăluie lumea plantelor câte nu ne-a spus nouă.
(Dimitrie Anghel, Fata din dafin )
 cerdac s.n., verandă, pridvor
 robită adj., subjugată, fermecată, captivată
 potir s.n., pahar de metal prețios, cupă
 tălmăcire s.f., traducere, interpretare, deslușire

B.
Într-o zi, micuțul Claudio se juca la poarta casei, când pe stradă trecu un om foarte
bătrân, cu ochelari de aur, care mergea adus de spate și sprijinindu-se într-un baston; și
taman când trecu prin fața porții bastonul îi căzu.
Claudio se repezi să-l ridice și i-l  întinse bătrânului, care-i spuse zâmbind:
— Mulțumesc, n-am nevoie. Mă descurc și fără. Dacă-ți place, păstrează-l.
Și, fără să mai aștepte răspunsul, se îndepărtă, parcă mai puțin adus de spate decât înainte.
Claudio rămase locului cu bastonul în mână, neștiind ce să facă cu el. Era un baston
obișnuit, din lemn, cu mâner îndoit și vârf de fier – n-avea nimic deosebit.
Claudio bătu de două-trei ori cu vârful în pământ, apoi, aproape fără să se
gândească, îl încălecă și dintr-odată nu mai fu baston, ci cal, un minunat mânz negru cu stea
albă în frunte, care porni în galop în jurul curții, nechezând și stârnind scântei cu copitele.
Când, uluit și-un pic înspăimântat, Claudio reuși să pună iar piciorul pe pământ,
bastonul era iarăși baston, nu mai avea copite, ci simplul lui vârf ruginit, și nici coamă, ci
veșnicul mâner îndoit.
— Ia să mai încerc o dată, hotărî Claudio când își recăpătă suflul.
Îl încălecă deci din nou, și de data asta bastonul se prefăcu nu într-un cal, ci într-o
maiestuoasă cămilă cu două cocoașe, iar curtea, într-un imens pustiu ce trebuia străbătut,
dar Claudio nu se temea câtuși de puțin, ci scruta depărtările cu privirea în căutarea unei
oaze.
«Cu siguranță că-i un baston vrăjit», își spuse Claudio, încălecându-l pentru a treia oară...”
(Gianni Rodari, Joaca de-a bastonul)
C.
Copilăria de astăzi are, în mod firesc, alte coordonatedecât copilăria de acum
douăzeci de ani. Este vorba, în fond, despre mersul obișnuit al istoriei și putem fi convinși că
fiecare epocă are frumusețile ei. Peste două sau trei decenii, copiii de azi vor privi cu
nostalgie la vremurile în care se bucurau de primii ani ai vieții și vor avea, cu siguranță, o
sumedenie de amintiri minunate pe care să le povestească celor mici.
Mie însumi, cu toate că am crescut la oraș, îmi revin adeseori în memorie vacanțele
de vară fascinante pe care le-am petrecut la bunici, într-un sat cu numele Filea de Jos, aflat
în apropiere de Cluj-Napoca. Aveam, în acel loc desprins – în amintirea mea – din paradis,
nenumărați prieteni, cu care am inventat diferite jocuri: organizam expediții la Comoara
animalelor, încercam să capturăm extratereștrii ascunși între dealuri ori fugeam de turmele
amenințătoare care ne invadau, în fiecare seară, locurile de joacă. Spuneam povești până
târziu ( în porțile bunicilor deveniți, la rândul lor amenințători, pentru că voiau să ne trimită
la somn). Splendoarea serilor de atunci, într-un loc în care liniștea nu era tulburată de
aglomerația continuă din oraș, mi-a rămas cel mai profund întipărită în minte.
Pe de altă parte, am convingerea că fiecare dintre noi poate spune povești
asemănătoare, oricine are amintiri aproape la fel. Pentru că, în realitate, farmecul copilăriei
nu ține de un spațiu sau de un timp, cât de inocența vârstei, de uimirea celor mici în fața
lucrurilor pe care adulții s-au obișnuit să le considere banale, de o dorință sinceră de a nu
renunța la misterul unei lumi pe care nu vom reuși, la nicio vârstă, să o descoperim în
totalitate.
(Marius Popa, Din semnele copilăriei de altădată, în revista „Literaria”)

SUBIECTUL I 20 de puncte
Scrie numărul cerinței și litera corespunzătoare răspunsului corect:
1. Sinonime contextuale pentru cuvintele dulci, bălaia, ne aținteam, întunericul, misterul,
subliniate în textul A, sunt: 2p
a) gustoase, blonda, ne îndreptam, noaptea, secret;
b) savuroase, blonda, ne pironeam, noaptea, taină;
c) plăcute, blonda, ne fixam, noaptea, adevărul.
2. Cuvintele poarta, mergea, bătrânului au, în ordine, următoarele numere de semivocale:
a) 1; 0; 0; 2p
b) 1, 1; 1;
c) 1; 0; 1.
3. Sunt la modul indicativ, timpul imperfect, toate verbele din seria: 2p
a) organizam, încercam, spuneam, vom reuși;
b) spuneam, fugeam, invadau, era;
c) organizam, încercam, voiau, să trimită.

Scrie răspunsurile corecte ale cerințelor de mai jos:

4. Identifică două cuvinte monosilabice în textul B. 2p
5. Notează numărul de sunete pentru cuvintele piciorul și cocoașe. 2p
6. Scrie timpul verbal al primelor două verbe din textul B. 2p
7. Transcrie, din oricare text, două cuvinte din câmpul lexical al copilăriei. 2p
8.Alcătuiește un enunțîn care să folosești un verb la modul imperativ. 2p
9. Identifică un substantiv articulat hotărât în textul A și un substantiv articulat nehotărât în
textul B. 2p
10. Transcrie din enunțul următor predicatul: Claudio bătu de două-trei ori cu vârful în
pământ. 2p

Subiectul al II-lea 40 de puncte

Scrie răspunsul, în enunțuri, pentru fiecare dintre întrebările de mai jos.
1. Ce emoții transmite personajul principal din textul A în legătură cu fata din dafin? 6p
2. Care este tema comună a celor trei texte? 6p
3. De ce Claudio formulează afirmația ,,Cu siguranță că-i un baston vrăjit”? Explică. 6p
4.Extrage câte un indice de spațiu din textul A, respectiv textul B. 6p
5. Ce semnificație are personificarea ,,dafinul rămânea neclintit, murmura când bătea vântul
și arar se înfiora de un suspin” din textul A. 6p
6. Care este legătura dintre copilărie și mister în cele trei texte? Explică utilizând informații
din texte. 6p

Subiectul al III-lea 20 de puncte

Ce reprezintă de fapt copilăria? Scrie o compunere de 150-200 de cuvinte, în care să
răspunzi la această întrebare, justificându-ți ideile prin valorificarea semnificațiilor și a
valorilor propuse de textele suport, precum și a lecturilor, a experienței personale și culturale.
În elaborarea răspunsunsului, vei avea în vedere:
-interpretarea semnificațiilor copilăriei în cele trei texte, în vederea justificării răspunsului; 4p
-corelarea ideilor dintre cele trei texte și a acestora cu idei dintr-un alt text literar sau cu
aspecte din experiența personala sau culturală; 6p
-respectarea structurii unei compuneri, claritatea exprimării și coerența ideilor; 6p

Vei primi 16 puncte pentru conținutul compunerii și 4 puncte pentru redactare.

Notă! Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum
150 de cuvinte şi dezvoltă subiectul propus.

SUBIECTUL al IV-lea 20 de puncte

Copilăria este un timp al libertății neîngrădite și al bucuriei. Orice obiect, la fel ca bastonul
lui Claudio, poate deschide lumi imaginare ale jocului. Pornind de la textul Joaca de-a
bastonul de Gianni Rodari, realizează o narațiune de 150-200 de cuvinte, care să reprezinte o
continuare a acestui text. În elaborarea compunerii vei avea în vedere:
─ construirea unor idei creative adecvate cerinței, respectând relația dintre temă și conținut;
6p
─ respectarea convențiilor unui text narativ și a structurii compunerii; 4 p
─ realizarea coerenței tematice și a coeziunii; 2 p
─ indicarea spațiului și a timpului desfășurării acțiunii; 2 p
─ utilizarea claselor morfologice specifice și a timpurilor verbale adecvate. 2 p

Vei primi 16 puncte pentru conținutul compunerii și 4 puncte pentru redactare. Notă!
Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de
cuvinte şi dezvoltă subiectul propus.