Sunteți pe pagina 1din 60

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL

REPUBLICII MOLDOVA
Universitatea Stat „Ion Creangă”
Pedagogică de
din Chișinău

Centrul de Formare Continuă


Catedra Istorie și geografie
Program de studiu
Istorie
Cernenchi Alina

ABORDAREA GLOBALIZĂRII PRIN PRISMA

INTERDISCIPLINARITĂȚII LA ORELE DE ISTORIE

TEZĂ DE RE(CALIFICARE) PROFESIONALĂ

Conducător științific:

Burlacu Valentin, dr. conf. univ.


FORMULARUL1
EVALUĂRII TEZEI DE CĂTRE CONDUCĂTORUL
ȘTIINȚIFIC
(după criteriile elaborate de Comisia de Atestare a cadrelor științifice și științifico-
didactice a CNAA, Anexa 1, nr. AT 06/2-1 din 05.11.2009)
a cursantului (ului) program de studiu denumirea tezei re(calificare) (cum a fost
aprobată)

Formularea nouă (în caz dacă au intervenit modificări, menționați data redactării

Conducător științific Burlacu Valentin, dr. conf. univ.

Nr. Criterii de evaluare 5 4 3 2


1. Corespunderea conținutului tezei specialității solicitate ✓
2. Corelarea cadrului conceptual și a conținutului cu tema tezei ✓
3. Corelarea temei tezei cu direcțiile prioritare de cercetare- ✓
dezvoltare în plan național și internațional
4. Completitudinea surselor cu referințe actuale și corectitudinea ✓
scrierii bibliografiei
5. Prezentarea echilibrată a materialului în capitole ✓
6. Corespunderea metodologiei cercetării cerințelor regulamentului ✓
și conținutului lucrării
7. Aprecierea gradului de realizare a etapelor experimentului în ✓
procente: constatare, recomandări
8. Procesarea și analiza teoretică, implicarea critică, interpretativă a ✓
autorului
9. Corelația recomandărilor cu esența lucrării ✓
10. Expunerea argumentată a concluziilor ✓
11. Corectitudinea stilistică și gramaticală a textului tezei ✓
re(calificare)
12. Corectitudinea perfectării aspectului grafic al tezei (aranjarea în ✓
pagină, denumiri de tabele și figuri, comprehensivitatea schemelor)
Totaluri 35 20 5
5
Barem de evaluare:
Punctaj Decizia Nota
51 – 60 Teza se apreciază ca bună și se recomandă spre definitivare și susținere la 9 – 10
comisia de re(calificare)
31 – 50 Teza se apreciază ca bună, necesită unele modificări, după efectuarea cărora 7–8
șe verificarea de către conducător științific se recomandă spre definitivare și
susținere la comisia de re(calificare)
21 – 30 Teza se apreciază la nivel suficient, necesită modificări substanțiale, după 5–6
care urmează reexaminarea la ședința repetată a catedrei
11 – 20 Teza este executată sub limita de jos a cerințelor și necesită refacere totală 1–4

Pentru sugestii (dacă sunt):


Conducătorul științific

Cursant, semnătura:

2
UNIVERSITATEA PEDAGOGICĂ DE STAT „ION CREANGĂ” DIN CHIȘINĂU

CENTRUL FORMARE CONTINUĂ


Program de studiu
AVIZ
la teza de (re)calificare profesională suplimentară:
elaborată de
Cernenchi Alina
Pe tema:
Abordarea globalizării prin prisma interdisciplinarității la orele de istorie

1. Aprecierea cu privire la corespunderea conținutului tezei cu structura acesteia

Analiza bibliografiei i-a permis autoarei să actualizeze tema și să determine reușit scopul
și obiectivele investigației. Teza de licență este structurată logic în baza temei propuse și a
subiectelor cercetate și corespunde scopului și obiectivelor trasate. Conținutul tezei corespunde
specialității solicitate și cadrului conceptual. Pe capitole, materialul este prezentat echilibrat în
corespundere cu Regulamentul în vigoare. În Introducere este determinată actualitatea şi
importanţa temei abordate, argumentată motivarea alegerii, formulată definiţia problemei,
analizată succint bibliografia problemei, sunt trasate scopul şi obiectivele lucrării. Este prezentat
suportul metodologic al tezei, metodici şi tehnici de cercetare, apreciată noutatea şi originalitatea
ştiinţifică, precum şi valoarea teoretico-aplicativă a lucrării, se face o prezentare succintă a
conţinutului tezei.

2. Evaluarea nivelului de analiză și sinteză a materialului teoretic

Metodele de analiză și sinteză, utilizate în procesul de cercetare demonstrează o evaluare


adecvată a materialului teoretic pus în circuit, în baza cărora sunt reușit determinate scopul și
obiectivele investigației, sistematizate reperele metodologice, care sunt aplicate reușit în practică.
Descrierea științifică a problemelor se axează pe aspectele relevante și se remarcă prin
corectitudinea expunerii, prin noutatea ideilor formulate și interpretate, prin bogăția de
informații, limbajul științific utilizat, fapt ce denotă abilitățile autoarei de a interpreta și sintetiza
faptele și evenimentele cercetate.

3. Estimarea corespunderii analizei realizărilor practice cu tema tezei

3
Realizările practice atinse țin de formarea și dezvoltarea în continuare a abilităților
elevilor de a învăța, a comunica în limba maternă, a competențelor sociale și civice, digitale, de
sensibilizare și exprimare culturală, formarea gândirii critice, precum și a altor competențe de
cercetare. Lucrarea este de un real folos și poate contribui la asigurarea calității în învățământul
preuniversitar. Sunt respectate etapele de realizare a experimentului: constatare, formare,
evaluare și evaluarea generală în punctaj.

4. Aprecierea gradului de relevanță a concluziilor formulate de către student

În plan teoretico-practic sunt elucidate o serie de aspect definitorii ale temei cercetate,
precum implementarea în practică a competențelor de cercetare la elevi prin explorarea
metodelor didactice, abilitățile de comunicare. Descrierea științifică a problemelor se axează pe
aspectele relevante și se remarcă prin corectitudinea expunerii, prin noutatea ideilor formulate și
interpretate, prin bogăția de informații, limbajul științific utilizat. Concluzile formulate la fiecare
etapă de cercetare sunt expuse logic, bine argumentat și sunt în concordanță cu materialele
teoretice și practice analizate. Principalele concluzii, materialul faptologic pot fi utilizate în
cercetările ulterioare a problemei, pot servi ca suport științifico-metodic pentru profesorii şi elevii
din ciclul preuniversitar, studenții instituțiilor superioare de învățământ. Valoarea aplicativă și
relevanța concluziilor formulate rezidă în tratarea în mod special a subiectului în cadrul unei
lucrări speciale.

5. Respectarea regulilor de structurare și redactare a lucrării conform Ghidului

Lucrarea este redactată, respectându-se, în linii generale, rigorile privind aspectul grafic,
normele gramaticale și stilistice în vigoare și referințele stipulate în Ghid. Teza de licenţă, în
ansamblu, este srisă la nivelul exigențelor didacticii moderne prin respectarea regulilor de
structurare și redactare a lucrării conform Ghidului.

6. Se propune admiterea/respingerea tezei de master licenţăpentru a fi prezentată în fața


Comisiei pentru examinarea tezelor de calificare profesională suplimentară

Autoarea a dat dovadă de o atitudine conștiincioasă față de procesul de cercetare, prin


aplicarea metodele moderne, dând dovadă de procesare și analiză teoretică, implicare critică,
interpretativă. Considerăm că Alina Cernenchi a realizat scopul și obiectivele propuse, iar
lucrarea se propune pentru a fi prezentată în fața Comisiei pentru examinarea tezelor de calificare
profesională.

7. Nota propusă de conducătorul științific

Pentru munca depusă și rezultatele înregistrate Cernenchi Alina merită a fi apreciată cu


nota 10 (zece)

Data 15 iunie 2020

Conducător științific V. Burlacu Valentin Burlacu, dr. conf. univ.

4
DECLARAŢIA PE PROPRIA RĂSPUNDERE

Subsemnatul(a), Сernenchi Alina,


cursant al Facultăţii Formare Continuă, al Universității Pedagogice de Stat „Ion
Creangă” din Chișinău, program de studii Istorie, declar pe
propria răspundere că teza de re(calificare) profesională cu tema:Abordarea
globalizării prin prisma interdisciplinarității la orele de istorie
a fost elaborată de mine şi nu a mai fost prezentată niciodată la o altă
facultate sau instituţie de învățământ superior din ţară sau din străinătate.
De asemenea, declar că sursele utilizate în teză, inclusiv cele din Internet,
sunt indicate cu respectarea regulilor de evitare a plagiatului:
- fragmentele de text sunt reproduse întocmai şi sunt scrise în ghilimele,
deţinând referinţa precisă a sursei;
- redarea/reformularea în cuvinte proprii a textelor altor autori conţine
referinţa precisă;
- rezumarea ideilor altor autori conţine referinţa precisă a originalului.

Numele/Prenumele Cernenchi Alina Semnătura ___________________

5
CUPRINS

Introducere............................................................................................................... 7
1. TEMA GLOBALIZĂRII DIN PERSPECTIVA INTERDISCIPLINARITĂȚII
............................................................................................................................... 10
1.1 Definirea conceptului de globalizare............... ............................10
1.2 Teoriile privind procesul de globalizare.................................................... .....13
1.3 Caracteristica unor manifestări de impact major ale globalizării.....................20
1.4 Principiul interdisciplinarității în educație. Teorii și concepții.........................7
2. STUDIUL CONSTATATIV AL VALORIFICĂRII STRATEGIILOR
INTERDISCIPLINARE DE PREDARE-ÎNVĂȚARE-EVALUARE A TEMEI
GLOBALIZĂRII LA ORELE DE ISTORIE 37
2.1 Lansarea proiectului cercetării. Diagnoza nivelului de eficacitate a
instrumentelor didactice implementate............................................... 35
2.2 Recomandări metodologice de predare-învățare-evaluare a temei globalizării
prin prisma interdisciplinarității la istorie.............................................................46
Concluzii generale...............................................................................................48
Bibliografie............................................................................................................ 50
Anexe .................................................................................................................... 54

6
Introducere
Actualitatea și importanța temei. Trecerea civilizației de la epoca
modernă la cea contemporană a însemnat proliferarea și evidențierea unui proces
de amploare cu impact major asupra tuturor sferelor de activitate a omenirii. Așa-
numita ,,globalizare,, a transformat perioada ultimului secol în una dintre cele mai
complicate și agitate , cu o mulțime de provocări, efecte negative și pozitive de
tendință a statelor lumii să fie într-un pas cu lumea întreagă.
,,Decalajul dintre acțiunile rezonabile și cele iresponsabile ale omului,
poluarea mediului natural, a valorilor morale, schimbările sociale și
responsabilitatea insuficient dezvoltată la om, contribuie la distrugerea naturii,
stagnează de fapt, prosperarea culturii și educației.Astfel, omenirea s-a trezit în
fața alegerii decisive între o dezvoltare umană superioară sau o catastrofă fără
precedent” .1
Care este rolul globalizării în acest context ? Care parte a cântarului are
totuși ponderea cea mai mare? Există multe întrebări și sfruntări cărora trebuie să
le țină piept generația viitoare , și multe consecințe pe care le au de resimțit. Deci,
este evident că problemele apărute nu mai pot fi abordate separat, ci doar în mod
îmbinat, la nivel local, regional, global. Schimbările de ordin socioeconomic,
politic, global în configurația geopolitică a lumii, accentuarea interdependenței
dintre aceste sisteme de probleme, modificările aduse de tehnologiile moderne
propagă schimbarea și modernizarea continuă a vieții și educației.
Aceste probleme și schimbări presupun formarea unor noi modele de
gândire la tinerele generații, pentru a se putea include și înnota în acest ocean de
diferențe, pentru a face alegerea corectă la momentul potrivit. În vederea acestui
fapt, educația propune strategii și metode de abordare trans-, pluri-,
interdisciplinare pentru a putea face față problematicii lumii contemporane. Astfel,
cercetarea în cauză oferă strategii de modelare a gândirii și interpretării faptelor și

1
Șpac Silvia, (2015), Fundamente pedagogice ale educaţiei pentru mass-media în cadrul colaborării şcoală-familie
(treapta învăţământului primar), Chișinău, teză de doctorat, disponibil pe http://www.cnaa.md/thesis/24108/,
[accesat la 14.06.2020, ora 14:14], pag. 3

7
evenimentelor legate de globalizare, prin îmbinarea de instrumente, metode și
modalități de învățare interdisciplinară.
Problema științifică importantă soluționată. Fundamentarea
pedagogică, teoretică și praxiologică a specificului predării interdisciplinare a
temei ,,Globalizarea,, la orele de istorie în gimnaziu.
Scopul cercetării constă în elaborarea și experimentarea strategiilor
didactice de studiere a fenomenului globalizării în cadrul lecțiilor de istorie.
Obiectivele cercetării :
1. Definirea conceptului de globalizare.
2. Analiza teoriilor privind procesul de globalizare.
3. Caracteristica unor manifestări de impact major ale globalizării.
4. Identificarea specificului principiului interdisciplinarității în abordarea
conținuturilor istorice.
5. Elaborarea și validarea strategiilor de predare-învățare-evaluare a
fenomenului globalizării la orele de istorie din gimnaziu.
Metodologia cercetării științifice. Reperele epistemologice ale cercetării sunt
reprezentate prin idei, concepții, teorii și principii din domeniul pedagogiei,
didacticii generale, didacticii istoriei, didacticii geografiei, didacticii educației
civice, didacticii biologiei și chimiei, didacticii lingvistice, istoriei universale,etc.
Metodologia cercetării include:
➢ Metode teoretice-documentarea științifică, generalizarea, sistematizarea ,
analiza retrospectiv-diagnostică, descrierea, interpretarea;
➢ Metode practice-observația științifică, experimentul pedagogic, conversația,
chestionarul, analiza cantitativă și calitativă.
Descrierea subiecților. Cercetarea se va efectua pe un lot de 19 elevi ai clasei IX-
a din instituția unde se desfășoară activitatea pedagogică.
Suportul științifico-metodic. Drept repere epistemologice ale cercetării au servit
lucrările fundamentale din domeniul istoriei universale, geografiei, sociologiei,
pedagogiei generale, didacticii istoriei,etc. Cercetările în domeniul istoriei
universale,geografiei, sociologiei au demonstrat caracterul specific interdisciplinar

8
al globalizării (Beck Ulrich,2 Hobsbawm E.,3 Papayannakis M.,4 Bauman Z.,5
Huwart J., Loïc Verdier, 6 Thwaites, J. D., 7 Barthes A.8 ). Aspectele didactice ale
principiului interdisciplinarității au fost reflectate în lucrările următorilor
cercetători : Cucoș Constantin,9Bontaș I., 10
Ciolan L.,11 , Manolescu M.,12 Ioan
Cerghit,13 Palicica M., Gavrilă C., & Ion L,14 Botgros I, Franțuzan L.,15.
Valoarea teoretico-aplicativă a lucrării. Conținutul tezei și rezultatele
elucidate în lucrarea pot fi valorificate în practica predării lecțiilor privind
globalizarea în cadrul mai multor discipline școlare, în cadrul cursurilor de
pregătire a cadrelor didactice, la seminare tematice, etc. Materialele studiate și
concluziile formulate în rezultatul analizelor pot fi utilizate în calitate de repere
științifice, surse bibliografice, pentru completarea ghidurilor și auxiliarelor
didactice ale istoriei.
Structura lucrării. În introducere se examinează esența lucrării,
argumentele necesare studierii temei, ce își propune autorul să obține ca rezultat al
cercetării și în ce mod va obține acest rezultat. Capitolul I ,,Tema globalizării din
perspectiva interdisciplinarității” elucidează reperele epistemologice ale lucrării,
care are la bază două teme importante – cea a globalizării și cea a
interdisciplinarității. Astfel, se analizează conceptul de globalizare, teoriile pricind
procesul de globalizare, manifestările de impact major ale globalizării, teorii și
concepții ale principiului interdisciplinarității în educație. Capitolul II ,,Studiul

2
Beck, U., Sznaider, N., & Winter, R. (Eds.). (2003). Global America?: The cultural consequences of
globalization (Vol. 8). Liverpool University Press.
3
Hobsbawm, Eric (2002). Era capitalului, 1848-1875. Colecția Cartier istoric, Chișinău
4
Mihail Papayannakis, „L’Europe face à une mondialization sans projet historique et politique”, în Mondalization
et sociétsé multiculturelles – L’incertain du futur, Press Universitaires de France, 2000
5
Бауман З.,2004 ,,Глобализация. Последствия для человека и общества,, М.: Издательство «Весь Мир»
6
Jean-Yves Huwart et Loïc Verdier, 2012, La mondialisation économique Origines et conséquences, Éditions
7
Thwaites, J. D. (2004). La mondialisation: origines, développements et effets. Presses Université Laval
8
Angela Barthes. (2005), Petit manuel simplifiépour comprendre la mondialisation. Publibook université,
9
Cucos, C. (1996). Pedagogie. Iasi: Editura Polirom
10
Bontaș, I. (1996). Pedagogie. All
11
Ciolan L. (2008), Învăţarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar. Iaşi: Polirom,. 277 p
12
Manolescu M. Interdisciplinaritatea – fundamente teoretice si contextualizare, “Organizarea interdisciplinară a
ofertelor de învăţare pentru formarea competenţelor cheie la şcolarii din clasele I-IV” - program de formare
continuă de tip “blended learning”, 2013, disponibil pe internet http://www.icos-edu.ro/download/raport-de-
cercetare-ICOS.pdf
13
Cerghit, I. (1980). Metode de învăţămînt. Editura Didactică şi Pedagogică
14
Palicica, M., GAVRILĂ, C., & ION, L. (2007). Pedagogie. Timişoara: Editura Mirton
15
Botgros I., Franțuzan L.,( 2010)Competența școlară – un construct educațional în dezvoltare. Chișinău

9
constatativ al valorificării strategiilor interdisciplinare de predare-învățare-
evaluare a temei globalizării la orele de istorie” cuprinde desfășurarea
experimentului pedagogic, etapele și ce s-a efectuat la parcurgerea lor, rezultatele
și analiza lor, concluzii și recomandări pentru predarea interdisciplinară a
globalizării la orele de istorie în gimnaziu.

10
I. TEMA GLOBALIZĂRII DIN PERSPECTIVA
INTERDISCIPLINARITĂȚII
1. Definirea conceptului de globalizare
Apariția și multiplicarea problemelor sociale, economice, culturale,
politice, ecologice, demografice, au o influență directă asupra tuturor statelor și
continentelor. Astfel, soluționarea lor la fel necesită o implicare a mai multor țări,
nu doar a uneia, o abordare internațională, globalistă. Datorită revoluției
tehnologiilor moderne s-a amplificat procesul ireversibil de integrare și
interdependență dintre națiunile, culturile și civilizațiile care se află la mii de
kilometri distanță. Este această o oportunitate sau o dilemă? Suntem sau nu
satisfăcuți de această ,,conglomerare,, și amestec cu ,,de toate pentru toți,, sau nu
prea? Acestea sunt doar câteva din întrebările care sunt puse pe povara noilor
generații, iar pentru o bună înțelegere și analiză a tuturor ,,pro,, și ,,contra,, este
nevoie să se abordeze aceste teme încă din școală, să fie studiate de la bază, pentru
ca la maturitatea socială, cetățeanul unui stat din orice punct geografic să poată
exprima o atitudine în acest sens. ,, Astăzi sîntem mai familiarizați decît oamenii
de la jumătatea secolului al nouăsprezecelea cu această strîngere laolaltă a tuturor
părților globului pămîntesc într-o singură lume. Totuși, există o diferență
substanțială între acest proces, așa cum îl trăim astăzi, și acela din perioada la
care se referă cartea din față (1848-1875)*.16 Ce este mai izbitor, în legătură cu
acest subiect, la sfîrșitul secolului al douăzecelea, este o standardizare
internațională care merge mult dincolo de cea pur economică și tehnologică.’’17
Afirmațiile de acest gen ne demonstrează că globalizarea nu este doar un motiv
efemer al societății pentru a explica unele procese și evenimente care se întâmplă
la nivel mondial și ne afectează pe toți, ci un adevărat parcurs istoric care ne
însoțește de-a lungul timpului pînă în prezent și ne determină în multe din acțiunile
particulare și globale.
În sens larg, globalizarea reprezintă procesul în care distanțele devin un
factor mai puțin important în stabilirea și dezvoltarea unor relații internaționale de

16
Nota noastră
17
Hobsbawm, Eric (2002). Era capitalului, 1848-1875. Colecția Cartier istoric, Chișinău, pag. 83

11
natură economică, politică și socioculturală. Acest termen provine din saxonă
(globalization) și este sinonim cu noțiunea mondialisation din franceză. În Oxford
Dictionary of New Words termenul global este trecut ca un cuvânt recent, care se
referă la schimbările globale de mediu. Acesta definește conștiința globală, ca fiind
“receptivitatea față de alte culturi decât cea a subiectului și înțelegerea acestora,
adesea ca o parte componentă a opiniei asupra problemelor socio-economice și
ecologice mondiale’’.18 Aceasta se diferă de părerea autorilor francezi, care în
dicționarul Le Petit Robert Micro oferă o explicație precum că ,, globalizarea este
un fenomen planetar de interdependență a economiei regionale și naționale, legată
de progresul comunicațiilor și de o liberalizare a schimburilor’’.19 Specialiștii în
domeniu folosesc diverse interpretări și opinii pentru a descrie și explica
globalizarea în toată splendoarea ei. O definiție mai des menționată este cea a lui
George Soros ,, globalizarea reprezintă mișcarea liberă a capitalului, însoțită de
dominația crescândă a piețelor financiare globale și a corporațiilor multinaționale
asupra economiilor naționale”.20
În concepția altor autori, globalizarea este reprezentată după cum urmează:
,,Gobalizarea se constituie ca un ansamblu complex de procese având ca obiectiv
realizarea integrării internaţionale la nivel economic, militar, politic, socio-
cultural şi de securitate, conducând la uniformizarea nivelului de trai şi de
dezvoltare la scară planetară.” 21
„...globalizarea este o inevitabilă fatalitate a
lumii noastre, proces ireversibil, în afară de aceasta, proces, care în măsură egală
și în mod egal îl influențează pe fiecare om.’’22 După Joseph Stiglitz, globalizarea
este ,,integrarea mai strânsă a țărilor și popoarelor din lume, care pe deoparte
scade costurile de transport și comunicare, iar pe de altă parte distruge barierele
artificiale ale circulației libere a bunurilor, serviciilor, capitalurilor și într-o

18
Knowles, E. M. (1997). The Oxford dictionary of new words. J. Elliott (Ed.). Oxford University Press, pag.316
19
Alain Rey et al (2013).Le Petit Robert micro, Pons (Ed.), pag.918
20
Soros G.,(2002), Despre globalizare. Iaşi: Editura Polirom, pag. 15
21
Isac Claudia, Ecobici Nicolae, Universitatea din Petroşani (2007) , Efectele globalizării,
http://www.utgjiu.ro/revista/ec/pdf/2007-01/8_Isac%20Claudia%20.pdf, [accesat la 15.06.2020]
22
Бауман З.,(2004) ,,Глобализация. Последствия для человека и общества,, М.: Издательство «Весь Мир»
pagina 9

12
oarecare măsură – a persoanelor.’’23 Marshall McLuhan introduce în spațiul
științific și monden noțiunea de global village ( satul global) pe care o folosește la
editarea mai multor monografii cu privire la specificul globalizării. ,, Cuvântul s-a
răspândit însă cu repeziciune, utilizarea atât de frecventă a acestui nou termen, de
la limbajul curent până la discursul politic şi jurnalistic, datorându-se faptului că
desemnează o schimbare importantă, care necesită o nouă terminologie pentru
descrierea noilor realități. Provocarea contemporană este de a defini precis aceşti
termeni pentru că oricât de stranii ar părea, într-o lume în care cuvântul
„globalizare” este pe buzele tuturor şi considerat, pe rând, chintesența răului
universal, dar şi panaceul acestuia, găsim atât abordări care argumentează
universalitatea şi ireversibilitatea globalizării, cât şi unele care afirmă inexistența
acesteia.’’24 James D.Thwaites apreciază globalziarea astfel ,, Acest concept evocă
imaginea contactului imediat și continuu cu întreaga lume, regiunea cea mai
apropiată cu cea mai îndepărtată. Acest lucru a fost posibil, pentru prima dată,
prin diferite faze ale descoperirilor științifice în domeniul comunicării, de la
difuzarea paginii tipărite la transmiterea de semnale, a vocii umane și în sfârșit a
imaginii.’’25
Termenul de globalizare a fost și este foarte controversat, iar din prisma
diferitor autori nu se poate încă ajunge la un numitor comun sau la o definiție
comună. Acesta este un paradox din momentul ce globalizarea este privită ca un
fenomen, proces comun, dar nu are o definiție egală pentru toți. Fapt este că cel
mai des acest concept este folosit în mass-media, de multe ori sub formă de teorii
neîntemeiate sau afirmații fără autor și identitate, dar care sunt derutante pentru
cetățenii neinițiați în domeniu, deaceea populația are rezerve mari asupra acestuia.
„Globalizarea nu este un fenomen surprinzător, exotic sau satanic. Este faza unui
nou puseu de dezvoltare capitalist, facilitat de un concurs de circumstanţe politice

23
Apud Jean-Yves Huwart et Loïc Verdier, (2012), La mondialisation économique Origines et conséquences,
Éditions OCDE ,pagina 10, https://www.oecd-ilibrary.org/economics/la-mondialisation-
economique_9789264111929-fr, [accesat 15.06.2020]
24
Maria-Carmen Nadia Petre. "GLOBALIZAREA – DEFINIŢIE, DELIMITĂRI CONCEPTUALE ŞI TEORII".
Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare »Carol I« 04:233-244, disponibil pe internet la
http://bncreanga.ebibliophil.ro/carte/informatia-factor-esential-al-globalizarii, [accesat la 15.06.2020] Pag.5
25
Thwaites, J. D. (2004). La mondialisation: origines, développements et effets. Presses Université Laval, pag.1

13
şi tehnologice, dar ale cărui elemente conceptuale de bază nu sunt riguros absolut
deloc noi.”26
Deci, analizând părerile autorilor în domeniu, observăm că se evidențiază
de fiecare dată că globalizarea este un proces complex, care influențează
majoritatea statelor în general și pe fiecare cetățean a acestora în particular. La
rândul lor, principalele sfere de activitate sunt nemijlocit atinse de acest proces, fac
parte din el, creează acest ansamblu de manifestări și efecte, care continuă să
crească ca o avalanșă. În orice caz, acest concept are rădăcini foarte adânci.
Naționalismul economic, agresiunile militare, încălcarea regulată a drepturilor
omului între anii 1930-1940 au constituit un punct de plecare pentru mari dezbateri
și planuri mondiale majore, care s-au soldat cu documente importante de anvergură
internațională cum este Declarația universală a drepturilor omului(1948).
Încă de la mijlocul anilor ’60 ai secolului XX sub egida ONU au avut loc
mai multe conferințe internaționale la care s-au discutat perspectivele evoluției
civilizației umane în contextul revoluției tehnice și științifice. Cele mai importante
teme dezbătute au fost mediul înconjurător, situația demografică, problemele
surselor energetice și a materiei prime, urbanizarea masivă. Una dintre cele mai
deosebite întâlniri din cadrul acestor forumuri a fost Clubul de la Roma (1968),
care a întrunit conducători de state, guverne și personalități marcante din diverse
domenii ale activității umane, care a înaintat o listă de probleme ce țin de viitorul
omenirii. Încă de atunci, se accentua existența simptomelor izbitoare de risipă,
consum necesar, de alterare a mediului înconjurător, după cum și decalajul imens
între nivelele de dezvoltare ale popoarelor. Astfel, s-a ajuns la concluzia că a venit
timpul să nu se mai vorbească de probleme izolate, conflictuale, ci de o singură
problemă, una majoră, de ansamblu.
În perioada ce a continuat după aceste întâlniri, fenomenul de aliniere a
problemelor globale s-a amplificate, iar întîlnirile de astăzi a forumurilor

26
Mihail Papayannakis, „L’Europe face à une mondialization sans projet historique et politique”, în Mondalization
et sociétsé multiculturelles – L’incertain du futur, Press Universitaires de France, 2000, p. 208

14
internaționale dezbat teme și mai sofisticate, dar la fel internaționale și comune
pentru toate regiunile globului pământesc.
1.2 Teoriile privind procesul de globalizare
Datorită complexității procesului de globalizare, teoriile cu privire la
apariția și conturarea acestuia cât și a dimensiunilor cu care se apreciază, sunt la fel
de variate și intercalate. Tot mai mulți autori, jurnaliști, politicieni, economiști,
sociologi susțin necesitatea unei analize și descrieri minuțioase a globalizării, cât
și selectarea teoriilor și informațiilor veridice și argumentate de cele false și
halucinante. ,, Literatura de specialitate evidențiază pe de o parte caracterul
complex atât al determinismului care stă la baza procesului de globalizare, cât și
al formelor de manifestare, iar pe de altă parte necesitatea unei interpretări
contextualizate care să evidențieze aspecte concrete și să permită organizarea
volumului uriaș de informații în structuri pragmatice, de suport pentru procesul
decizional și pentru formarea unei atitudini obiective.’’27Apariția globalizării ca
fenomen și proces ca atare este menționat de istorici ca datându-se încă din
Antichitate. Pe atunci, acesta era echivalat cu termenul de civilizație, care după
dezvoltarea și amestecul de experiențe între civilizații a dus la globalizare în
proporțiile pe care le vedem și recunoaștem astăzi. “Globalizarea este cel mai întins
proces de transformare social-istorică din istoria omenirii, cea mai mare
provocare a secolului al XXI-lea, antrenînd într-o direcție comună întreaga
societate umană și întregul spațiu corespunzător planetei noastre”. 28
Teoria
continuității istorice a civilizației și globalizării ca concepte, cât și suprapunerea
acestora se regăsește în o mulțime de cărți și monografii istorice, economice,
sociale, politice, etc. Aruncând o privire mai îndepărtată în istorie, savanții
specifică primele forme de manifestare a globalizării ca fiind colonialismul.
Părerile se despart despre momentul și forma exactă a colonialismului ce a evoluat
mai departe în istorie-să fie Imperiul Roman inițiatorul și baștina începuturilor

27
Bran, F., Manea, G., Ioan, I., & Radulescu, C. V. (2012). Globalizarea. Manifestari si reactii. Calitatea,antet
https://search.proquest.com/openview/47cb950d6c99de966b392b196a2b0e4b/1?pq-
origsite=gscholar&cbl=1046413,[accesat la 15.06.2020]
28
Stănescu V. (2009). Globalizarea: spre o nouă treaptă de civilizaţie. Cluj-Napoca: Editura Eikon,pag.51

15
globalizării, să fie acest moment de pornire originar din expedițiile marilor călători
ca Fernando Magellan,Cristofor Columb, Marco Polo ce au inspirat o lume întreagă
spre o sclavagizare și amestec internațional de proporții?
,,Globalizarea datează din perioada antichității şi s-a manifestat inițial în
spațiul european prin intermediul a două mari imperii: grec şi roman. Civilizația
şi cultura greacă îşi au originea în insula Creta, încă de acum cinci milenii şi
urmare a formării statului atenian în epoca clasică, a lăsat posterității democrația,
organizarea statală şi judecătorească, Constituția şi în special cultura, cu concepte
şi principii politice, filosofice, precum şi figurile corifeilor culturii elene – Platon,
Socrate, Aristotel. Primele începuturi ale culturii romane se pare că se situează în
jurul anilor 650 î.Hr. şi sunt datorate etruscilor. Cultura şi civilizația romană au
lăsat moştenire posterității, pe lângă realizări remarcabile în domeniul artelor,
dreptul roman, care prin concepte şi principii stă, şi în prezent, la baza legislațiilor
fundamentale latine.”29 Dovezi clare și bine documentate încă nu au fost aduse, în
vederea multitudinii de contradicții istorice care apar în studierea acestui proces.
Cea mai favorită teorie este cea că prima eră de manifestare a mondializării
lumii este cea în care a apărut capitalismul și liberalizarea pieței. După logica
savanților, economia stă la temelia tuturor domeniilor-totul în lume se vinde și se
cumpără, începând cu produse de uz casnic, haine și alimente, și finisând cu cărți,
manuscrise, opere de artă, exponate culturale și religioase, și inclusiv oameni. ,,...
primul pas către globalizarea liberală se realizează prin construcția progresivă a
economiilor regionale, fundamentele producției sunt în principal agricultura și
artizanatul. În paralel, Europa își extinde treptat modelul de economie de piață
atunci când are loc pătrunderea ei militară în spații îndepărtate. Este începutul
capitalismului de piață. Marile descoperiri inaugurează începutul dominației
europene și transferul regulilor comerciale la Americi, Africa sau Asia. Până la
sfârșitul timpurilor moderne, acest proces este accentuat și este însoțit de

29
Maria-Carmen Nadia Petre. "GLOBALIZAREA – DEFINIŢIE, DELIMITĂRI CONCEPTUALE ŞI TEORII".
Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare »Carol I« 04:233-244,
http://bncreanga.ebibliophil.ro/carte/informatia-factor-esential-al-globalizarii, [accsat la 15.06.2020] pag. 1,2

16
distrugerea sau luarea sub control a moștenirilor existente în comerțul
internațional, de exemplu traseele transsahariene sau Drumul Mătăsii.’’30
Aceasta se presupune a fi prima etapă istorică de construcție și extindere a
elementelor de globalizare, care ar fi preonderent politico – economice în perioada
sus – numită. Următorul pas sau fază istorică de extindere și consolidare a
procesului de mondializare este menționată ca etapa a doua a evoluției
capitalismului – de la capitalismul liberal la cel monopolist. Împreună cu revoluția
industrială care a pus stăpânire pe o bună parte din statele lumii, monopolizarea
ramurilor economice stau la originea orânduirii economice actuale. ,,Această a
doua perioadă istorică se caracterizează prin trecerea unui stat unde o multitudine
de întreprinderi mici și diverse se ignorau reciproc și produceau pentru piața
locală, la cel unde un prag de concentrare suficient al exploatării le permite să se
extindă pe contul altora. Această epocă, contemporană cu revoluția industrială,
este de asemenea, cea a formării monopolurilor vest-europene. Așa că în 1860
mari grupuri industriale erau aproape inexistente, abia patruzeci de ani mai târziu
acestea devin o bază a vieții economice.”31
Astfel, era marcată de Pax Britanica și schimbul de mărfuri efectuate de
către aceasta în întreaga lume poate fi o logică apariție a unui model
precontemporan de comunicare și schimburi de bunuri și experiențe între cele mai
diverse puncte geografice de pe harta mondenă. Acest fapt ar putea fi argumentat
prin prezența multicontinentală a posesiunilor Imperiului Britanic, printre care
astăzi se numără state foarte puternice din punct de vedere economic și politic, cum
este de exemplu S.U.A (Anexa 1).
De aici vine și zicala ,,În Imperiul Britanic niciodată nu apune soarele’’.32
Pornind de la aceasta, treptat, de la politica externă de expansiune colonială, Anglia
a trecut la politica de cucerire a piețelor străine prin intermediul bunurilor ieftine și
calitative, pentru că au realizat că a domina pe cale de război este mai costisitor, și

30
Angela Barthes. Petit manuel simplifiépour comprendre la mondialisation. Publibook université, 2005. ffhalshs-
00009134f, https://halshs.archives-ouvertes.fr/halshs-00009134/document, [accesat la 15.06.2020], pag. 13
31
Ibidem, pag. 14
32
Drachenberg Constantin et al,(2003)Istoria universală, Epoca modernă, Partea a II-a, pag.8

17
totuși ne renunțând total la războaiele coloniale. Dar, prin diverse căi, devenind
într-adevăr un promotor al liberului schimb și comerț în multe părți ale lumii, după
cum ne dovedesc sursele scrise ale contemporanilor acestei perioade, cum este
economistul englez Stanley Jeons (1868) ,,Actulamente, 5 părți ale lumii (5
continente) sînt tributarele noastre benevole. Cîmpiile Americii de Nord și ale
Rusiei sînt lanurile noastre de grâu; Chicago , Odesa sînt grînarele noastre;
Canada, Țările Baltice – pădurile noastre. În Australia se află fermele noastre de
oi; în America – cirezile de vite. Peru ne expediază banii, California,Australia –
aurul. Chinezii cultivă pentru noi ceai, iar Indiile orientale transportă spre
țărmurile noastre cafea, zahăr,mirodenii. Franța și Spania sînt podgoriile noastre,
Bazinul Mării Mediterane – livada noastră, bumbacul îl primim din Statele Unite
și din alte părți ale lumii.”33 La prima vedere, istoricii se întreabă și nu fără motiv,
de ce statele rivale Angliei acceptau acest aranjament efectiv favorabil doar
Angliei, care a adus-o pe primul loc în lumea economică și industrială în a doua
jumătate a secolului XIX? Eric Hobsbawm afirmă că liberalizarea economică
oricum era favorabilă statelor dezvoltate și subdezvoltate, iar în plus, aceștia se
puteau inspira din resursele și tehnologia Angliei, efectiv mai industrializată ca
celelalte țări.34 Procesul de interrelaționare între Marea Britanie și fostele ei
dominioane nu s-a oprit aici, continuând mai apoi cu Commonwealth-ul, sau
Comunitatea națiunilor care a fost fondată de regina engleză în perioada interbelică.
,, ... Imperiul Britanic, care a precedat Commonwealth-ul, a fost un for
politic, economic și social suprapus mai multor continente. Commonwealth-ul
britanic, deși este foarte diferit, continuă să joace acest tip de rol astăzi.’’35 La fel
un moment important în acest proces este socotit dezvoltarea sistemului bancar în
Marea Britanie cât și în întreaga lume, care a devenit o parte indispensabilă a
economiei din momentul apariției întreprinderilor mijlocii și mari cu filiale în
diferite state. Cu timpul băncile au trecut de la poziția de intermediar, la controlul
întregilor sectoare industriale, obținând influență prin limitarea sau facilitarea

33
Ibidem, pag. 8
34
Hobsbawm, Eric (2002). Era capitalului, 1848-1875. Colecția Cartier istoric, Chișinău, pag.54
35
Thwaites, J. D. (2004). La mondialisation: origines, développements et effets. Presses Université Laval, pag. 3

18
accesului la capital pentru întreprinderi. De aici s-a dezvoltat dependența industriei
de un număr restrîns de bănci.
În perioada ce urmează după 1900 au loc două evenimente ce au contribuit
nespus de mult la gruparea, regruparea statelor, fluxul de oameni, capital și bunuri
în cel mai dezagreabil mod – Primul și al Doilea Război Mondial. Pornind de la
denumirea lor, cât și de la numeroasele lupte și forțe antrenante în cadrul acestora,
nu putem nega faptul că au avut loc numeroase schimburi internaționale, chiar dacă
nu în cel mai plăcut mod, dar totuși contribuind nespus la dezvoltarea relațiilor
interstatale cît și la evoluția și dezvoltarea tehnicii și științei în favoarea untereselor
de război, însă care au avut și consecințe pozitive pentru alte domenii.
Ultima eră sau epocă de ascensiune a globalizării este considerată perioada
de la 1980-1990 pînă în prezent. ,, În primul rînd, marea majoritate a teoriticienilor
fie din relațiile internaționale, fie din economie, fie din politica internațională,
numesc demararea globalizării în faza sa contemporană în anii 1980”. 36 Angela
Barthes indică perioada de după 1990 ca începutul etapei de contemporaneitate a
mondializării ,, ...o intensitate a comerțului, a concentrării industriale și bancare
s-au accelerat începând cu 1990. Această perioadă este și aceea crearea de
organizații precum FMI sau OMC și consolidarea unor grupări de țări precum
OCDE.’’37
În ceea ce privește direcțiile de cercetare și tezele generale din domeniul
globalizării, literatura de specialitate conturează 3 școli mari care alcătuiesc un
amestec de concepții și abordări, dar se deosebesc totuși una de alta prin viziunea
de ansamblu: hiperglobaliştii, scepticii şi transformativiştii.
Hiperglobaliștii - ,,globalizarea defineşte o eră nouă în istoria omenirii,
caracterizată de supunerea popoarelor de către forțele impersonale ale piețelor
mondiale, de declinul autorității statelor asupra societăților şi economiilor şi de

36
ALLEMAND, Sylvain ; et al. , (2008), Comprendre la mondialisation II. Nouvelle édition [en ligne]. Paris :
Éditions de la Bibliothèque publique d’information (généré le 30 avril 2019). Disponible sur Internet : . ISBN :
9782842462130. https://books.openedition.org/bibpompidou/677 , [accesat la 15.06.2020] pag. 8
37
Angela Barthes. Petit manuel simplifiépour comprendre la mondialisation. Publibook université, 2005. ffhalshs-
00009134f, , https://halshs.archives-ouvertes.fr/halshs-00009134/document, [accesat la 15.06.2020]pag. 21

19
exercitarea puterii la nivel sub şi supranațional.’’38 Conform acestei teorii, politica
a devenit constrânsă de interesele marilor capitaluri, care disciplinează conducerile
statelor într-o formă nemaivăzută pînă acum și care a dus la o nouă divizare globală
a muncii.
Scepticii – “...Hirst, Thompson, Weiss, Ruigrok, Tulder, Boyer, Drache,
Gordon, Gilpin, Callinicos, Krugman, Allen, Huntington, Carr, Krasner, Scharpf,
Armingeon s.a.) afirmă că datele disponibile contrazic teza globalistă, că nu există
şi nu poate exista o convergență a politicilor macroeconomice şi sociale pe întreg
globul.”39 Contrar hiperglobaliștilor, ei susțin că dezvoltarea majoră a economiei
nicidecum nu restrânge și nu leagă mîinile guvernelor, ci dimpotrivă le oferă încă
mai multă influență.Ei mai susțin că globalizarea este pur economică și nu se
răsfrînge la nivel politic sau social.
Transformativiștii consideră ,, ... globalizarea drept un proces istoric
desfăşurat pe termen lung, un proces contradictoriu şi grevat de influențe de natură
conjuncturală, asociat cu noi stratificări globale, cu noi ierarhii, în care unele
comunități sau state sunt tot mai implicate în ordinea globală, în timp ce altele sunt
sau se simt tot mai marginalizate. Globalizarea transformă tiparele tradiționale,
astfel încât vechile sintagme-clişeu de tip Nord-Sud, Lumea dezvoltată şi Lumea a
treia sau incluşi-excluşi devin depăşite.”40 Astfel globalizarea devine sinonim cu
dispariția frontierelor și a economiilor naționale, fiind în același timp influențate de
religie și cultură.
Ca răspuns la aceste curente a apărut și altermondialismul, care pornește de
la ideea că globalizarea are foarte multe efecte negative, că este cauza diferențierii
economice și sociale și a nivelului de trai între diverse părți ale lumii, că este o
deznaționalizare și o acaparare și nu un proces atît de înfloritor și productiv cum
susțin unii în utopiile lor. „Această globalizare corespunde imaginii care se are

38
David Held, Anthony Mcgrew, David Goldblatt, Jonathan Perraton, Transformări globale. Politică, economie şi
cultură, Editura Polirom, Iaşi, 2004, pp. 26-34.
39
Maria-Carmen Nadia Petre. "Globalizarea – definiţie, delimitări conceptuale şi teorii". Buletinul Universităţii
Naţionale de Apărare »Carol I« 04:233-244., http://bncreanga.ebibliophil.ro/carte/informatia-factor-esential-al-
globalizarii, [accesat la 15.06.2020] Pag. 6
40
Ibidem, pag.6-7

20
despre globul pământesc din sateliți şi pe care şi-au format-o conducătorii marilor
întreprinderi. Văzută din spațiu, Terra pare o unitate: națiunile, statele, frontierele,
reglementările juridice, popoarele, rasele, regimurile politice se amestecă fără ca
prin aceasta să dispară. Este marele vis al unei unități-totalități, pe care filosofii
platonici nu au încetat să o viseze şi care apare, în sfârşit, realizată. Unitatea-
totalitatea este teritoriul capitalismului contemporan”.41 Însă privită de la nivelul
solului, această unitate are cu totul o altă alură și alte granițe.
Toate aceste teorii și multitudinea de studii și monografii la tema dată ne
demonstrează încă odată controversa și complexitatea acestui proces, care nu este
doar un cuvânt ,, la modă” ci întra-adevăr o parte considerabilă de mecanisme și
relații interanționale de funcționare a diferitor domenii. ,, Trecând în revistă doar
o mică parte dintre opiniile pro şi contra globalizării, este extrem de greu să ne
exprimăm tranşant spre care dintre cele două tabere înclină balanța. Deocamdată,
argumentele optimiştilor sunt contracarate de cele ale pesimiştilor, cu mult mai
numeroşi. Optimiştii tind să remarce, însă, faptul că, în ultimii 50 de ani, speranța
medie de viață a crescut pe glob de la 46 de ani la 66 de ani. Datorită progresului
înregistrat în domeniul sănătății, oamenii de ştiință prezic că, spre sfârşitul
secolului XXI, oamenii vor putea trăi 200 de ani. Totuşi, pesimiştii atrag atenția
că este foarte posibil ca de aceste remarcabile cuceriri ale ştiinței să se bucure
doar o mică parte din populația Terrei, argumentând că aşa-zisele efecte pozitive
ale globalizării nu s-au reflectat în creşterea bunăstării tuturora”.42

1.3 Caracteristica unor manifestări de impact major ale globalizării


Studiind conceptele și definițiile ce tind să ofere explicații și justificări la
adresa procesului de globalizare, identificăm dovezi că acesta din urmă implică mai
multe domenii, elemente, forme, mecanisme prin care implementează schimbări
mai mult sau mai puțin favorabile, mai mult sau mai puțin controlabile și mai mult
sau mai puțin înțelese de societate. Globalizarea, se caracterizează prin prezența

41
Zarifian Ph., L’Emergence d’un Peuple-Monde, Presses Universitaires de France Paris, 1999.pag.20
42
Maria-Carmen Nadia Petre. "GLOBALIZAREA – DEFINIŢIE, DELIMITĂRI CONCEPTUALE ŞI TEORII".
Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare »Carol I« 04:233-244,
http://bncreanga.ebibliophil.ro/carte/informatia-factor-esential-al-globalizarii, [accesat la 15.06.2020]. Pag.11

21
unor dimensiuni care influențează evoluția și dezvoltarea relațiilor internaționale.
Acestea sunt de mai multe tipuri:
• Organizațională – asociații, instituții, companii care operează în rețelele
transfrontaliere. Începând cu organizații comerciale și terminând cu cele
necomerciale, există o mulțime de firme și asociații care și-au extins rețelele
în lumea întreagă, și a căror produse și servicii au devenit comune pentru o
lume întreagă. Exemplul clasic este rețeaua de restaurante și cafenele
McDonald’s, care a fost fondată în 1940 în Statele Unite ale Americii și la
moment numără peste 37 000 de restaurante în 120 de țări din lume. Singurul
continent care a rămas necucerit de această rețea este Africa. La fel companii
asemănătoare sunt Coca Cola, PepsiCo, Daimler (componente auto),
General Electric (echipamente petroliere), Volkswagen, Toyota, BMW,
Samsung Electronics, Nokia, Xiaomi, Apple, Metro Group, etc. Dacă nu
vorbim de prezența fabricilor și unităților de producție direct în o țară sau
alta, atunci numaidecît găsim produsele de import a acestor companii și
altele care dețin întâietatea pe piețele internaționale și care produc bunuri și
servicii pentru o lume întreagă. Astfel, toată lumea de la Alaska pînă în
Africa de Sud bea Coca-Cola, se plimbă în mașini Toyota, BMW, vorbește
la telefoane Samsung sau Apple, merge la cumpărături în magazinele Metro
sau mănâncă la cafenelele și restaurantele McDonald’s. Cele mai ușor
răspândite și accesibile sunt produsele și serviciile digitale cum sunt
programele Microsoft care sunt practic în fiecare calculator din lume, la fel
și rețelele de socializare de tip Facebook, Skype, produsele Google, care nici
nu au nevoie practic de un import sau export fizic, pentru pot fi procurate
direct pe internet și exclud multe cheltuieli de timp, transport, intermediari
vamali, etc.
• Economică – integrarea economică mondială, comerț, finanțe, bănci,
transporturi, producție, servicii, capital, piață. ,, Economia mondială de
astăzi nu reprezintă o simplă sumă de economii și piețe naționale puse în
contact ci un sistem global – universal, unitar prin interrelațiile dintre

22
subsistemele componente, dar prin structura sa, extrem de eterogenă și
contradictorie’’.43 Una dintre cele mai reprezentative modele de integrare
economică a mai multor state este Uniunea Europeană, care a devenit o
colaborare economică și o reuniune economică practic fără frontiere și fără
bariere. Statele Uniunii Europene contribuie eficient la dezvoltarea
economică a tuturor statelor din componența acesteia, rezolvă probleme de
ordin economic, facilitează circulația capitalului, a bunurilor și a persoanelor
în interiorul acestei cooperații. Pe la începutul anilor 2000, aceasta era una
dintre cele mai atractive reuniuni pentru țările din Europa, iar integrarea
europeană stătea pe buzele fiecărui politic și chiar cetățean de pe continent.
Este evident că statele care nu pot depăși problema asigurării cu apă și
alimente a populației, nu pot să se integreze cu țările care discută mișcarea
interstatală a capitalului. De aceea, doritorii de a se integra în Uniunea
Europeană trebuie să parcurgă un plan de reabilitare și dezvoltare propus de
aceasta, pentru a atinge nivelul în care ar putea adera la ea. Multe state nu au
dorit sau nu au putut să treacă peste unele probleme, și duc de zeci de ani de
zile tratative pentru colaborarea cu Uniunea Europeană ( Turcia, Ucraina,
Republica Moldova) .
O altă organizație internațională economico-fianciară care numără peste
188 de state-membre și participă la viața economică a tuturor continentelor este
Fondul Monetar Internațional. Spre deosebire de Uniunea Europeană, care are
la bază nu doar afinități economice , ci și sociale, culturale, politice, geografice,
Fondul Monetar Internațional este o cooperare pur financiară datată de după al
II-lea Război Mondial, care are ca scop principal promovarea cooperării
monetare internaționale, garantarea stabilității financiare, facilitarea comerțului
internațional, contribuirea la un nivel înalt de ocupare a forței de muncă, la
stabilitate economică și combaterea sărăciei.44 Toate aceste acțiuni întreprinse

43
Paliu-Popa Lucia, ,,Globalizarea economiei și internaționalizarea afacerilor’’. Analele Universităţii “Constantin
Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 3/2009, http://www.utgjiu.ro/revista/ec/pdf/2009-
03/16_LUCIA_POPA_PALIU.pdf, [accesat la 15.06.2020], pag. 213
44
International Monetary Found Report, https://www.imf.org/external/index.htm, ( accesat 05.06.2020, ora 19:33)

23
la nivel mondial nu pot pur și simplu să fie negate și ne aduc dovezi clare despre
dimensiunea economică și comercială a globalizării.

• Socială – circulația persoanelor și ideilor, creșterea rolului societății


internaționale. De către unii autori în domeniu, însuși globalizarea este
numită ca schimbare socială, adică modul de gândi și de a se comporta
globalist a devenit un stil aparte ,, Globalizarea se numără printre cele
mai importante schimbări sociale cu care se confruntă lumea de azi’’.45
Problemele și comportamentele sociale demult nu mai sunt specifice doar
unui stat sau regiune, ci devin comune și se multiplică zi de zi. Astfel, de
la liberalizarea capitalismului s-a ajuns la liberalizarea tuturor oamenilor,
începând cu egalarea în drepturi a tuturor națiunilor și categoriilor
sociale, și în special modificarea poziției sociale a femeilor. Emanciparea
femeilor a avut loc în lumea întreagă, cu excepția statelor unde predomină
prejudecățile culturale și religioase, în special religia musulmană. Dar,
chiar și în acestea din urmă, sub influența comportamentului social al
femeilor libere, care este difuzată în orice colț al lumii prin intermediul
mass-media și rețelele de socializare, există femei care s-au eliberat pe
sine de constrângerile religioase și luptă pentru alte femei. Încercări
numeroase de-a lungul istoriei au existat în direcția emancipării femeilor,
dar cu adevărat aceasta a fost posibil doar odată cu extinderea
posibilităților oferite de progresul științific și politic – democratizarea
societății, descoperiri științifice și medicale importante ( de exemplu
invenția pastilelor de contracepție a fost un pas major în emanciparea
femeii, care pentru prima dată putea să aleagă singură cu cine, când și câți
copii să nască).
• Politică – dezvoltarea instituțiilor internaționale, creșterea numărului
actorilor politici. ,, Henri Kissinger afirmă că sistemul politic internațional

45
Antoci Arina, (2018), Globalizare politică și impact cultural ,
http://dspace.uasm.md/bitstream/handle/123456789/2860/antoci_348-354.pdf?sequence=1&isAllowed=y, [accesat
la 15.06.2020], pag. 354

24
al sec. XXI va avea șase mari puteri la bază: SUA, Europa, China, Japonia,
Rusia și India, toate acestea aparținând a cinci civilizații diferite, la acestea
se mai adaugă și statele islamice, a căror putere politică și militară este în
continuă creștere.’’46 Există o mulțime de politici internaționale care la
rîndul său sunt promovate de organizațiile transfrontaliere și care sunt
valabile și de impact în toată lumea. De exemplu Declarația Universală a
Drepturilor Omului, care afost adoptată la fel după al II-lea Război Mondial
și s-au dat dispoziții ca să fie ,,...distribuit, expus, citit și comentat în școli și
alte instituții de învățământ, fără deosebiri ținând de condiția politică a
țărilor sau teritoriilor’’47 Având în vedere toate laturile vieții politice și
sociale pe care le atinge, acest document este unul global fără doar și poate,
și este un exemplu pur în care politica internă își pierde influența în fața celei
externe. Organizația transfrontalieră UNESCO (Organizația Națiunilor
Unite pentru Educație, Știință și Cultură) face parte la fel din cele care
propagă politici internaționale care sunt prezente și implementate în toate
cele 195de state membre și 9 state asociate, dar nu fără a influența gândirea
și opțiunilor cetățenilor din alte state care nu aparțin acestei organizații. În
era informațională de astăzi, oamenii fac zilnic cunoștință cu modul în care
trăiesc alte societăți, și tind la fel spre nivelul acestora de trai. Cel mai amplu
efect al acestei proceduri este emigrarea spre alte țări care oferă condiții mai
favorabile.
• Climaterică – schimbările climatice nu țin de un stat sau altul, ele afectează
întreaga planetă, sunt rezultatul activității antropice de pe tot globul
pământesc. Erupțiile vulcanice, poluarea aerului masivă, schimbarea
esențială a climei, distrugerea pădurilor, radiația solară puternică din cauza
distrugerii stratului de ozon și multe altele care în secolul trecut erau
problema statelor puternic industrializate, acum nu mai cruță nici o regiune.

46
Ibdem, pag. 351
47
Oana Nistor (13 ianuarie 2008). „60 de ani de la adoptarea Declarației Universale a Drepturilor Omului”. Ziarul
Lumina. Disponibil pe internet https://ziarullumina.ro/societate/actualitate-sociala/60-de-ani-de-la-adoptarea-
declaratiei-universale-a-drepturilor-omului-62284.html, [accesat la 06.06.2020, ora 09 : 36]

25
• Militară – rețele ale interdependenței în care forța sau amenințarea pot fi
folosite, proliferarea armamentelor, comerțul internațional cu arme.
Organizațiile transfrontaliere împreună cu statele puternice cum sunt SUA
sau Rusia, își permit să efectueze operații militare din propria inițiativă cu
caracter de ajutor umanitar sau sprijin a populației de rând într-un război civil
de obicei. Problema este că cu cât s-au implicat forțele din afară în aceste
războaie, cu atât s-au intensificat luptele și atrocitățile, care deja se îndreaptă
și spre alte state. Astfel, prin implicarea SUA în războaiele civile din Irac,
Libia, Siria, ș.a. acestea au dat naștere unei noi forme de violență militară –
terorismul internațional. 11 septembrie 2001 este o demonstrație foarte
spectaculoasă a acestui tip de acțiune militară, eveniment după care toată
lumea a devenit altfel. Crima organizată și terorismul nu sunt fenomene noi
apărute pe scena lumii. Ceea ce este nou e ritmul lor rapid de propagare,
amploarea rețelelor ce le susțin sau ușurința cu care eludează legea. Crima
organizată internațională a crescut în ultimul deceniu anume datorită
globalizării și liberalizării schimburilor de mărfuri, oameni, produse,
informații. Anume prin aceasta au devenit în scurt timp din fenomen local în
unul global. Multe guverne sunt preocupate de facilitarea comerțului, de
relaxarea restricțiilor vamale sau de acordare a vizelor, ceea ce a permis cu
ușurință structurilor criminale să se infiltreze cu ușurință în orice stat. Din
cauza globalizării, organizațiile situate în afara legii nu mai au nevoie de o
bază teritorială de unde să își coordoneze acțiunile. Revoluția tehnologică a
creat posibilitatea șefilor de rețele să-și conducă afacerile indiferent de locul
unde se află. Multe din acțiunile lor pot fi duse la îndeplinire prin intermediul
rețelei de calculatoare și telecomunicații. Utilizarea transferurilor
electronice, accesul liber la Internet și tehnologia de comunicații
supersofisticată, permit structurilor criminale instensificarea comiterii de
infracțiuni cu autori neidentificați, erodându-se asfel autoritatea statelor.
• Comunicațională – mass – media electronică, comunicarea internațională
instantanee, tehnică ieftină și accesibilă, acces liber la internet non-stop

26
permite oricărui simplu cetățean să facă schimb de informații de orice formă
în orice colț al lumii în timp de cîteva secunde. În afară de aceasta are
oportunitatea fiecare să își exprime părerea sau să dezinformeze societatea
prin intermediul rețelelor de socializare. ,, În prezent nu vorbim doar de Web,
dar la fel de vocea prin IP (Internet Protocol) , așa-zisa telefonie prin
internet, așa și alte aspecte care au schimbat profund viața noastră și
meseriile noastre și noi nici nu avem idee. Internetul a intrat în familiile
noastre, fie prin intermediul serviciului, fie prin intermediul copiilor noștri
cu ocazia unei aniversări sau Anul Nou..”48
• Culturală – culturile dominante, care luptă pentru supremație (cultura
occidentală). Mulți specialiști în domeniul globalizării afirmă că cultura care
s-a împrăștiat în lume cel mai mult este cea americană. Stilul de viață liberal,
tipurile de muzică și de îmbrăcăminte, filme și actori de tot felul, mîncarea
de tip fast-food, limbajul plin de neologisme sau cuvinte neoficiale, jargoane
americane, sunt doar puținele aspecte care au pătruns în cultura altor țări
inclusiv și în Republica Moldova, care au devenit parte din cultura ,, la
modă” efectiv diminuând rolul și importanța culturii și tradițiilor locale în
favoarea celor internaționale. E mai interesant să sărbătorim Haloween-ul
decât să cinstim o sărbătoare tradițională moldovenească.
Trecând în revistă doar aspectele și dimensiunile majore ale globalizării,
scoatem ,, la lumina zilei’’ o seamă de influențe și efecte ale acestui proces aupra
lumii și a societății. Acestea sunt atît pozitive cît și negative, iar cele mai
evidente sunt următoarele:
 Aspectele pozitive – transformări economice puternice, valori
comune=înțelegere, lumea devine omogenă, fără a nega și condamna
diferențele, timpul și spațiul primesc alte percepții datorită accelerării
proceselor socio-informative, apare cultura riscului în fața problemelor
globale, deschiderea comerțului internațional, accesul liber al oamenilor la

48
ALLEMAND, Sylvain ; et al. Comprendre la mondialisation II. Nouvelle édition [en ligne]. Paris : Éditions de
la Bibliothèque publique d’information, 2008 (généré le 30 avril 2019). Disponible sur Internet : . ISBN :
9782842462130., https://books.openedition.org/bibpompidou/677, [accesat la 15.06.2020], pag. 86

27
servicii de calitate, politicile educaționale și economice au îmbunătățit soarta
multor oameni în special a celor din Asia.
 Aspectele negative – blocurile comerciale transfrontaliere pot reglementa în
avantajul lor piețele economice globale, este diferențiată și este pozitivă doar
pentru statele dezvoltate, guvernarea globală suferă de deficit de democrație,
distrugerea culturilor naționale în favoarea celor de larg consum,
fragmentarea și slăbirea coeziunii sociale, creșterea inegalității pe plan intern
și extern, distrugerea sistemului clasic de ierarhizare a valorilor,etc.
Globalizarea este un sistem sau un proces complex, uneori bivalent, chiar
polivalent, care a fost privit şi analizat în mod diferit de către cei care şi-au asumat
acest risc sau această răspundere. Dincolo de aceste cercetări și descrieri,
globalizarea rămâne un fapt real, viu, cu care trebuie să ne confruntăm, independent
de voinţa sau opţiunea noastră. Se consideră că cel mai mare pericol pe care-l poate
implica globalizarea este pierderea umanității unora dintre cei pe care valul ei îi
înghite pur şi simplu. Cucerită de piaţă, dopată de televiziune, sport sau Internet,
lumea globalizată trăieşte în acelaşi timp pe fondul unei crize generale a sensurilor
vieţii, un dezastru cultural şi educaţional global, simptom îngrijorător, dar sigur, al
barbarizării societăţii viitorului . În acest ocean de diferențe apare o imagine
distorsionată a drepturilor, libertăților și oportunităților. Cultura tradiţională a
societăţilor dispare sau se preface în spectacol şi marfă (McDonaldizarea), cultura
umanistă e eliminată tot mai mult de tehno-ştiinţa invadatoare şi transformată într-
o pseudo-ştiinţă. Omul mondial sau globalizat, omul centrat doar pe economie și
profit, riscă să devină omul automatizat care trăieşte numai pentru producţie şi
consum, golit de cultură, politică, sens, conştiinţă, religie. Părerile sunt foarte
diferite, dar într-un singur punct se unesc și devin unanime – globalizarea nu poate
fi oprită sau evitată. Cel mai recent exemplu este pandemia de Coronavirus, care la
fel datorită globalizării și libertății de circulație a migrat din China pînă în America
și nu numai, devenind în scurt timp un adevărat calvar pentru o lume întreagă. Asta
se întîmplă deoarece globalizarea este asemenea unui rîu care curge prin mai multe

28
state, și ne aduce atît floră, faună și resurse energetice, cît și gunoaie din alte regiuni
sau țări.
Problemele globale sunt studiate nu doar din punct de vedere științific dar
și pedagogic. Solomon Marcus spune că ,, problemele globale ale lumii
contemporane nu pot fi rezolvate decât printr-o abordare interdisciplinară centrată
pe valorile umane”49. În vederea actualității temei date, vom cerceta în continuare
interdisciplinaritatea și rolul ei în predarea tematicii școlare legate de globalizare.

1.4 Principiul interdisciplinarității în educație. Teorii și concepții


Învățământul centrat pe competențe este un sistem relativ nou implementat
în Republica Moldova și are la bază curriculum-ul la fel centrat pe competențe,
care își propune un șir de obiective de scurtă și de lungă durată pentru a forma o
personalitate a elevului armonios dezvoltată. Unul dintre principiile acestui sistem
de învățământ este legătura teoriei cu practica care presupune efectuarea de asocieri
și exemple de aplicare a teoriei studiate la școală, în viața cotidiană. Pentru aceasta,
este nevoie de o corelare a conținuturilor studiate la diverse discipline și predarea
lor într-un mod cît mai practic și mai interesant pentru elev. ,,Sunt cazuri, când
elevii studiind aceleaşi obiecte şi fenomene în cadrul unor discipline înrudite, nu
întotdeauna înţeleg că e vorba de acelaşi lucru, uneori crezând că este vorba de
lucruri diferite, aceasta fiind posibil din cauza unei instruiri inconştiente,
nemotivate, neimplicării suficiente a cadrului didactic. Pentru a evita acest
fenomen tot mai des se vorbeşte despre o nouă pedagogie, o pedagogie a
unităţii.”50 Legătura aceasta dintre mai multe discipline poate fi realizată cel mai
ușor cu ajutorul interdisciplinarității. ,,Din perspectiva învăţământului modern in
educatie accentul trebuie pus pe stăpânirea de către elevi a proceselor, înţelegerea
conceptelor şi pe capacitatea de a le folosi în diverse situaţii. Această cerinţă
trebuie urmărită pe fiecare din domeniile cunoasterii/experientiale si disciplinele

49
Solomon Marcus, Interviu, http://www.complexity.ro/old/html/complexitate.html , [accesat la 15.06.2020]
50
Nedbaliuc Rodica et al, (2019), Impactul abordării unor subiecte cu caracter interşi transdisciplinar asupra
formării concepţiei despre integritatea lumii înconjurătoare,
https://revista.ust.md/index.php/acta_educatie/article/view/93, [accesat la 07.06.2020 ora 10 :12]

29
studiate în şcoală”.51 Dar ce ar reprezenta de fapt interdisciplinaritatea? În ce constă
esența acestui principiu și care este valoare sa reală și aplicabilitatea în cadrul
demersului pedagogic al orelor de științe sociale și de istorie în special?
,,Termenul interdisciplinaritate e atestat pentru prima data în Dicționarul
de neologisme de F. Marcu și C. Manea, ed. a III-a, București, și în Le petite
Larousse en couleurs, ed. 1995, definit ca fiind stabilirea unor relații între mai
multe științe sau discipline. ”52
,, Interdisciplinaritatea rezultă din procesul de combinare şi integrare a
diferitor discipline, împreună cu metodologiile şi ipotezele lor de lucru. Aplicarea
interdisciplinarităţii în ştiinţă/educaţie rezultă din necesitatea depăşirii
specializării excesive a ştiinţelor, care împiedică investigarea/înţelegerea în
profunzime a fenomenelor complexe”.53 Acest concept a apărut odată cu necesitatea
de a trece peste granițele artificiale a disciplinelor și crearea unui cadru educațional
favorabil pregătirii elevului pentru dezvoltare profesională și socială. ”Succesul în
viaţa personală, profesională şi socială e dat tocmai de capacitatea de a ieşi din
cutia disciplinară, de capacitatea de a realiza conexiuni care să conducă la
rezolvarea eficientă a unor probleme concrete.”54 Există aptitudini generale pe care
trebuie să le posede fiecare elev – să știe să comunice, să se adapteze, să rezolve
probleme, să utilizeze tehnologiile informaționale.
Perspectiva interdisciplinară de studiere a conținuturilor școlare nu este
ceva nou în pedagogie, fiind încă la filozofii greci subliniată necesitatea
transmiterii informației ca un tot întreg. Viața de zi cu zi este foarte complexă,
deaceea este binevenit de a studia fenomenele și procesele atît ca părți distincte,

51
Manolescu M. Interdisciplinaritatea – fundamente teoretice si contextualizare, “Organizarea interdisciplinară a
ofertelor de învăţare pentru formarea competenţelor cheie la şcolarii din clasele I-IV” - program de formare
continuă de tip “blended learning”, 2013, disponibil pe internet http://www.icos-edu.ro/download/raport-de-
cercetare-ICOS.pdf, [accesat la 15.06.2020]
52
Popa, Z., & Achiri, I. (2019). Abordarea interdisciplinară a demersului didactic în aria curriculară limbă și
comunicare. In Dialog intercultural polono-moldovenesc (Vol. 3, pp. 60-68).
53
Gheorghe Zaman, Zizi Goschin. (2010) , Multidisciplinaritate, interdisciplinaritate şi transdisciplinaritate:
abordări teoretice şi implicaţii pentru strategia dezvoltării durabile postcriză. În: Economie teoretică şi aplicată,
Vol. XVII, Nr. 12(553), p. 13
54
Ciolan L. , (2008), Învăţarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar. Iaşi: Polirom. 277 p.

30
dar și ca părți componente a ceva mai major, ca un ansamblu de elemente
intercorelate.
,, Interdisciplinaritatea reprezintă o interacţiune existentă între două sau
mai multe discipline, care poate să meargă de la simpla comunicare de idei până
la integrarea conceptelor fundamentale privind epistemologia, terminologia,
metodologia, procedeele, datele şi orientarea cercetării.”55 Constantin Cucoș
specifică în acest sens că interdisciplinaritatea ,, ...vine în sprijinul
complementarităţii şi integrativităţii cunoaşterii umane”.56 La fel el definește
interdisciplinaritatea ca ,, o formă a cooperării între discipline diferite cu privire
la o problematică a cărei complexitate nu poate fi surprinsă decât printr-o
convergenţă şi o combinare prudentă a mai multor puncte de vedere”.57 Specialiştii
în curriculum definesc interdisciplinaritatea ca formă de cooperare între
discipline/ştiinţe, respectând logica fiecărora în parte, adaptată particularităţii legii
didactice. Profesorul este cel responsabil de a găsi strategia didactică eficientă
pentru ca coperarea între discipline să fie cît mai accesibilă și bine înțeleasă de elev.
Pentru a determina nivelul taxonomic al competențelor la formarea cărora
participă interdisciplinaritatea, avem nevoie să consultăm Cadrul de Referință a
Curriculumului Național, în care găsim piramida competențelor în descreșterea
generalității lor (Anexa 2) .
Dacă la competențele specifice disciplinei, cât și la unitățile de competență
a acestora nu putem aplica interdisciplinaritatea, atunci la formarea competențelor-
cheie și cele transdisciplinare se poate și este chiar nevoie să implicăm activități
interdisciplinare, pentru că însuși definiția acestora ne demonstrează legăturile
inter- și pluridisciplinare pe care le prevede. ,,Competenţele transdisciplinare
derivă din competenţele-cheie/transversale şi asigură corelarea formării
competenţelor elevilor la nivelul tuturor disciplinelor şcolare studiate la treapta

55
Nedbaliuc Rodica et al, (2019), Impactul abordării unor subiecte cu caracter interşi transdisciplinar asupra
formării concepţiei despre integritatea lumii înconjurătoare,
https://revista.ust.md/index.php/acta_educatie/article/view/93, [accesat la 07.06.2020 ora 10 :12]
56
Cucos, C. (1996). Pedagogie. Iasi: Editura Polirom. Pag.32
57
Ibidem, pag. 67

31
respectivă de învăţământ.”58 Formarea acestor competențe poate avea loc doar prin
acțiunea convergentă a mai multor elemente și discipline.

Figura 1.3 Abordarea conceptuală a interdisciplinarității59

Însăși pedagogia ca știință este una cu aspect interdisciplinar. ,,Caracterul


interdisciplinar al pedagogiei este determinat de faptul că omul-obiect şi subiect
al educaţiei - este studiat şi de alte ştiinţe ale căror rezultate sunt folosite de
pedagogie, în rezolvarea şi dezvoltarea problemelor educaţiei”.60 Deci, în sinea sa
conceptul de interdisciplinaritate stă la temelia actului educațional și este rădăcina
care susține și face legătură între teorie și practică, între mai multe aspecte ale
educației, între mai multe discipline și chiar trepte de învățământ.
Pentru abordarea interdisciplinară a conținuturilor unei discipline,
curriculum-ul disciplinei Istorie la treapta gimnazială recomandă 1-2 ore per
semestru sau chiar an școlar, deseori sub formă de activități extracurriculare, lecții
de sinteză sau cercuri pe interese. Dar pentru a realiza o adevărată conexiune între
discipline nu este de ajuns doar o activitate-două pe semestru. Foarte multe teme în
special la istorie sunt legate și implică legături cu alte discipline, cel mai des cu
geografia, limba și literatura română, limba străină, și chiar matematica și
informatica. De exemplu, nu putem explica și aplica cu adevărat pe înțelesul
elevilor axa cronologică în cadrul orei de istorie, pînă când nu se studiază axa

58
Ibidem, pag. 26
59
Botgros I., Franțuzan L., (2010), Competența școlară – un construct educațional în dezvoltare. Chișinău, ,
pag.111
60
Palicica, M., GAVRILĂ, C., & ION, L. (2007). Pedagogie. Timişoara: Editura Mirton,pag. 29

32
numerică la lecția de matematică. Acest moment ar fi bine să fie coordonat între
profesori și curricule, pentru a obține un rezultat cât mai eficient. La fel în era
tehnologiilor moderne, practic la fiecare lecție profesorul folosește un instrument
digital pentru înfăptuirea actului educațional. Dar una este cînd profesorul îl aplică
singur, iar elevii doar privesc sau urmăresc acțiunea profesorului, și alta este când
singur elevul creează și rezolvă sarcini la istorie prin intermediul tehnologiei
moderne și a softurilor potrivite. Recenta necesitate de a trece la învățământul la
distanță prin intermediul diverselr platforme educaționale ne-a demonstrat încă o
dată că elevul are nevoie de comptențe digitale nu doar la lecțiile de informatică, și
că aceste competențe pot fi formate nu doar în cadrul orei de informatică. Astfel,
cum se mai spune ,, îmbinăm utilul cu plăcutul”. Desigur, avem nevoie și de
acoperire materială cu tehnica necesară pentru a fi accesibil fiecărui elev în cadrul
orei să opereze cu instrumente digitale. Astfel, o temă poate fi abordată
interdisciplinar fie prin îmbinarea conținuturilor de la mai multe discipline, fie prin
îmbinarea a două lecții de la discipline diferite cu ajutorul la 2 sau mai mulți
profesori. Temele istorice cum sunt Marile descoperiri geografice, sau Literatura
și arta în spațiul românesc pot fi perfect îmbinate de către profesorii de istorie și
geografie, sau profesorii de istorie și limba și literatura română.
Foarte des dimensiunea interdisciplinară se confundă cu cea
transdisciplinară, în vederea apropierii lor ca concept și noțiune. ,, Instruirea
interdisciplinară sau cea transdisciplinară presupun o serie de interacţiuni care se
manifestă prin: preluarea de metode, de cunoştinţe sau a unui limbaj specific unei
anumite discipline;descrierea în paralel a aceluiaşi fenomen sau a unor aspecte
diferite ale aceluiaşi fenomen;oferirea de cunoştinţe necesare în alte discipline.”61
Cadrul lor conceptual este în vădită apropiere și la general urmăresc aceeași direcție
educațională. Diferența este că interdisciplinaritatea este bazată pe concepte, teme,
metode comune a două sau mai multe discipline. În același timp, transversalitatea

61
Alexandru Nicoleta, (2019), Interdisciplinaritatea şi transdisciplinaritatea în practica educaţională actuală,
https://edict.ro/interdisciplinaritatea-si-transdisciplinaritatea-in-practica-educationala-actuala/, [accesat la
08.06.2020]

33
presupune o detașare de la disciplinaritate. ,,Perspectiva transdisciplinară nu mai
e centrată pe discipline, ci le transcende, subordonându-le proceselor individuale
de învăţare ale elevilor, intereselor şi caracteristicilor acestora. Se produce
o decompartimentare completă a obiectelor de studiu, structurarea instuirii
făcându-se în jurul marilor probleme sau provocări ale lumii contemporane.
Dezvoltarea personală integrală, succesul personal, social şi profesional al
tinerilor devin scopurile supraordonate ale învăţării. Se urmăreşte, pe de o parte,
înarmarea elevului cu metode şi tehnici de muncă intelectuală transferabile la
situaţiile cu care acesta se confruntă (transdisciplinaritatea instrumentală), pe de
altă parte menţinerea permanentă a unei strânse legături cu problemele de viaţă
semnificative pentru cei care învaţă (transdisciplinaritatea comportamentală). ”62
Una dintre strategiile recomandate pentru studierea interdisciplinară a
conținuturilor istorice este proiectul de grup, pentru care am optat în implementarea
experimentului pedagogic. Proiectul este ,, cercetare orientată spre un scop bine
precizat, care este realizată prin îmbinarea cunoştinţelor teoretice cu activitatea
practică, finalizate cu un produs, sau serviciu”.63 Proiectul ca strategie didactică
poate fi folosit atât în etapa de predare-învățare, cât și la etapa de evaluare. ,,
Proiectul reprezintă o metodă mai complexă de evaluare care plasează elevul într-
o situaţie autentică de cercetare şi acţiune, facilitează achiziţionarea unor metode
de muncă specifice, tehnici de elaborare şi de execuţie a unor lucrări ştiinţifice,
practice, stimulează creativitatea, cultivă gândirea proiectivă, încrederea în
forţele proprii”.64 Pregătirea pentru un proiect necesită o abordare minuțioasă, atât
din parte profesorului, cât și din partea elevului. Împreună, cadrul didactic şi elevii
stabilesc:
• ce îşi propun prin derularea proiectului;
• care este tema proiectului;
• unde se vor desfăşura activităţile/acţiunile proiectului;

62
Ibidem
63
Suport de curs la disciplina Bazele antreprenoriatului : Ghid metodic pentru profesori / Sofia Şuleanschi,
Valentina Olaru, Daniela Pădure. – Chişinău : Garomont-Studio, 2013, pag.35
64
Căpiță Laura, 2011, Didactici și evaluare, 1, București, Millenium Design Group, pag. 60

34
• care sunt resursele de care au nevoie ;
• cum vor fi organizate grupele ;
• care este graficul activităţilor din proiect;
• care sunt produsele finale;
• cum va fi realizată evaluarea, care sunt criteriile de evaluare.65 Paşii care conduc
la planificarea proiectului ca strategie de învăţare sunt:

Figura 2.5 66
Proiectul de grup implică o abordare interdisiciplinară, permite o doză de
libertate elevilor în studiere și cercetare, precum și demonstrarea unor abilități care
nu fac parte din competențele specifice disciplinei Istorie. În afară de aceasta,

65
Ibidem, pag. 61
66
Pîrgari Rovim, IMPORTANȚA METODELOR ACTIV-PARTICIPATIVE DE EVALUARE ÎN
DEZVOLTAREA COMPETENȚELOR SPECIFICE LA CHIMIE, 2020,
https://ibn.idsi.md/ro/vizualizare_articol/96743, [accesat la 09.06.2020, 18:28]

35
pregătesc elevii pentru o eventuală activitate de cercetare pe viitor, nu doar
științifică,ci chiar din viața cotidiană.

Concluzii. Prin prezentul capitol am demonstrat că globalizarea este un


proces istoric cu rădăcini adânci și care atinge și influențează toate domeniile și
sferele de activitate umană. Cea mai importantă observație pe care o putem aduce
în urma cercetării teoretice a globalizării este aceea că globalizarea însoțește peste
tot factorul antropic, iar omul, și nu altă specie biologică sau fenomen natural a
demarat și întreține acest proces. Și doar în mâinile lui este posibilitatea de a face
schimbări sau modificări în dezvoltarea procesului vizat. Cu părere de rău, efectele
negative sunt valabile nu doar pentru societatea umană, dar și pentru natură,
animale, păsări, etc. Deci, în era noilor provocări ale civilizației contemporane, este
nevoie de personalități multilateral dezvoltate, care să facă față provocărilor
cotidiene, a căror semnificație a crescut cu mult față de secolul precedent. Pentru a
realiza această sarcină, pregătirea pedagogului trebuie la fel să fie inter- și
transdisciplinară, adică în afară de domeniul său distinct, mai este nevoie de o
calitate foarte importantă – erudiție.

36
II. STUDIUL CONSTATATIV AL VALORIFICĂRII STRATEGIILOR
INTERDISCIPLINARE DE PREDARE-ÎNVĂȚARE-EVALUARE A
TEMEI GLOBALIZĂRII LA ORELE DE ISTORIE

2.1 Lansarea proiectului cercetării. Diagnoza nivelului de eficacitate


a instrumentelor didactice implementate
Abordările și activitățile interdisciplinare au făcut mai dificil actul
educațional și lucrul profesorului în sine. Deja nu mai putem vorbi de învățământul
tradițional, pentru că nu se mai practică o delimitare strictă a disciplinelor și
obiectelor de studiu. ,,Profesorului îi revine misiunea: să creeze situaţii de învăţare
valoroase din punct de vedere formativ şi educativ, pe un fond cognitiv esenţializat;
să pună în valoare întreaga încărcătură etică, socială, estetică; să dezvăluie cu
grijă semnificaţiile umane şi sociale ale conţinuturilor ştiinţifice; să acorde atenţia
cuvenită selecţiei, esenţializării, actualităţii, concretizării cunoştinţelor predate;
să aleagă strategiile adecvate; să asigure o participare intensivă a clasei şi o mai
bună personalizare a invăţării şi predării, o mai bună adaptare la particularităţile
elevilor, la experienţa lor de viaţă, la posibilităţile lor reale, la motivaţia lor.” 67
Pentru profesor este foarte complicat să aleagă metoda potrivită din prima oară, iar
pentru a găsi strategia didactică oportună și productivă trebuie să țină cont de o
mulțime de factori și condiții pedagogice. În primul rând trebuie să corelăm
activitățile cu recomandările curriculare la disciplină, în cazul nostru a istoriei.
Varianta nouă a curriculum-ului la Istoria universală și a românilor pentru treapta
gimnazială din 2019 prevede ca element de noutate ,, ... conexitatea abordărilor
intra- şi interdisciplinare la nivelul competenţelor şi a conţinuturilor cu alte
discipline: Limba şi literatura română, Limbi străine, Educaţie pentru societate,
Geografie, Dezvoltare personală, TIC ... etc...”68 Programa curriculară la gimnaziu
nu prevede tematică sau conținuturi legate de globalizare, doar un aspect ar putea
fi studiat la ora de sinteză cu genericul ,, Rolul femeii în viața publică din
localitate,,. Dar pentru a putea efectua o privire de ansamblu și aborda o părere cu

67
Ibidem
68
Curriculum național,Istoria românilor și universală,2019, clasele V-IX,
https://mecc.gov.md/sites/default/files/iru_gimnaziu.pdf, [accesat la 15.06.2020], Chișinău, pag. 4

37
adevărat constructivă, elevul clasei a IX-a are nevoie de studierea mai detaliată a
originii și circumstanțelor istorice în care a apărut și s-a dezvoltat feminismul, în
care a avut loc emanciparea femeilor, cât și legătura acestor evenimente și procese
istorice cu celelalte efecte ale globalizării și procese care au derivat din ea. Desigur,
specialiștii ne-ar putea argumenta că acest nivel de abordare este prea sofisticat
pentru nivelul clasei a IX-a, și că acestei teme i se acordă o unitate întreagă în clasa
XII-a , sub genericul Problemele globale ale secolului XX-înc. secolului XXI 69,
însă noi am putea adresa o nouă întrebare – Oare elevul care finisează doar 9 clase
și nu va continua studiile la liceu, nu are nevoie să cunoască provocările lumii și
societății în care va trăi în continuare? Din nou am putea primi ca argument
includerea unor apecte de acest gen în programa curriculară la geografie, clasa IX-
a.70 Însă tematica dată cuprinde doar aspectele locale ale unor probleme economice,
sociale, și mai puțin politice, culturale, comunicaționale, etc, și nu atinge în mod
direct dimensiunile internaționale ale acestora. Mulți dintre acești elevi vor merge
în căutarea unui post de muncă peste hotare, posturi de muncă care nu vor prevedea
capacități intelectuale înalte,dar totuși globalizarea și efectele sale, după cum s-a
demonstrat în capitolul I, ne urmărește la orice pas și în orice colț al lumii, la orice
etapă a vieții cotidiene și profesionale. ,,Ar trebui ca și societatea civilă să
contribuie la rezolvarea multiplelor probleme, începând de la cele psihologice,
conștiinței omului și a societății în întregime, aspecte a moralității, a comportării
cetățenilor, culturii comunicării, culturii sanitare, a procesului producției și
odihnei omului, recuperarea psihologică, medicală, profesională etc. Însă,
deocamdată societatea civilă este slab dezvoltată în țara noastră și nu-și
îndeplinește pe de plin această obligațiune.”71 De aceea, considerăm necesar și
recomandăm includerea acestei teme în curriculum-ul pentru disciplina Istoria
românilor și universală, la conținuturile obligatorii pentru clasa IX-a.

69
Curriculum național, Istoria românilor și universală,2019, clasele X-XII, Chișinău,
https://mecc.gov.md/sites/default/files/iru_liceu.pdf, [accesat la 15.06.2020], pag.42
70
Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova,2019, Curriculum național, varianta de
curriculum propus pentru discuții publice la disciplina geografie clasele V-IX,Pag.25-28
71
Balan Sava et al, 2014, Probleme de existență și supraviețuire a omului în lumea contemporană
http://dir.upsc.md:8080/xmlui/handle/123456789/680, [accesat 08.06.2020]

38
Pentru a elucida mai eficient importanța și modul de abordare
interdisciplinară globalizării la orele de istorie în gimnaziu, am apelat la ajutorul
cadrelor didactice din instituția unde profesez și la elevii clasei a IX-a din instituție,
pe un lot de 19 persoane (Anexa 3).
În vederea faptului că circumstanțele de desfășurare a procesului
educațional au fost modificate din cauza pandemiei de Coronavirus, chestionarea
și experimentul pedagogic a fost desfășurat în totalitate în regim la distanță, desigur
cu eforturi și cheltuieli de timp mai mari ca de obicei.
Astfel, am efectuat un chestionar în rândurile profesorilor, la care au
participat 10 cadre didactice, prin intermediul platformei educaționale
GoogleForms, la care am obținut rezultatele după cum urmează.
La întrebarea Cât de importantă considerați aplicarea principiului
interdisciplinarității în demersul didactic? 60 % din chestionați au răspuns că este
foarte importantă, iar 40 % că este importantă (figura 2.1). Nimeni nu a ales
opțiunea Puțin importantă, sau Nesemnificativă, ceea ce ne demonstrează, luând în
considerație faptul că profesorii chestionați au stagiu de muncă de la 10 ani în sus,
că rolul acestei abordări și semnificația ei nu este nici pe departe unul preamărit
sau deviat de la realitate. Cadrele didactice într-adevăr sunt conștiente de faptul că
este nevoie de predare nu doar din perspectiva unei discipline, dar și de o predare
integrată de mai multe nivele a conținuturilor, inclusiv și la nivelul interdisciplinar.

39
Figura 2.1 72
În acelaș timp, pedagogii din liceul nostru nu doar că cunosc și aproximează
ponderea respectării acestui principiu, dar și îl aplică în activitatea lor profesională
de zi cu zi. Astfel, la întrebarea Cât de des folosiți abordarea interdisciplinară a
conținutului didactic la disciplina predată?, 100 % din respondenți au specificat
că aplică mai mult de o oră pe semestru (figura 2.2).

Figura 2.2 73
Acest lucru demonstrează un indice de calitate înaltă a pregătirii cadrelor
didactice din instituție pentru o predare multilaterală și interdependentă, cît și
succesul cu care este implementată interdisciplinaritatea la diverse discipline
școlare.Părerile se despart la capitolul tematicii și metodelor folosite la orele
interdisciplinare, conform graficului de mai jos:

72
https://docs.google.com/forms/d/1bzttGrp_uCQthdb-1FJBrfropwMCjjlY62165XiCDfM/edit#responses
73
Ibidem

40
Figura 2.3 74
Cei mai mulți chestionați consideră că Degradarea mediului este o temă
foarte necesară de a fi abordată interdisciplinar (70%), la fel și Diversitatea etnică
și culturală de pe teritoriul Republicii Moldova (60%). Globalizarea a fost aleasă
de 40% din profesori ca necesitate de abordare interdisciplinară, reeșind din
specificul disciplinei pe care o predau. Migrația popoarelor a fost selectată de o
singură persoană, iar Iluminismul și domeniile sale de influență nu a fost selectat
de nimeni, deși ar putea fi abordat interdisciplinar atât cu limba franceză, cît și cu
limba și literatura română.
La alegerea metodelor aplicabile la diverse discipline din perspectiva
interdisciplinară, ca cele mai oportune metode au fost selectate proiectul individual
sau de grup și expunerea cu ajutorul filmelor și imaginilor(80%). La fel studiul de
caz (60%) și jocul de rol (50%) au fost specificate ca metode eficiente de înfăptuire
a integrării conținuturilor. Cea mai nepopulară metodă a fost considerată
interogarea multiprocesuală (20%) și lectura ghidată (10%). Astfel, profesorii au
socotit că cea mai amplă cercetare la lecție poate fi realizată prin metoda
proiectului și cu ajutorul resurselor imagistice de mai multe tipuri. Metodele date
fac parte din cele recomandate de Curriculum-ul Național la discipline pentru
lecțiile de sinteză, și prevăd obținerea unui produs complex și evaluabil atât de către
profesor, cît și de elevi (album, colaj artisitc, mini-eseu, buclet informativ, etc).75

74
Ibidem
75
Curriculum național,Istoria românilor și universală,2019, clasele V-IX, Chișinău,
https://mecc.gov.md/sites/default/files/iru_gimnaziu.pdf, [accesat la 15.06.2020], pag.68

41
Figura 2.4 76
Astfel, reieșind din majoritatea opțiunilor descrise în chestionarul de mai
sus referitor la metodele eficiente de predare interdisciplinară, am ales la fel ca
strategie de predare-învățare-evaluare a subiectului examinat, metoda proiectului
de grup. Proiectul s-a efectuat la tema Globalizarea și provocările lumii
contemporane. Pentru o bună desfășurare a proiectului, s-au atribuit un buget de 3
ore de istorie din contul lecțiilor de sinteză planificate, 2 lecții pentru lucrul asupra
proiectului, 1 lecție pentru prezentare și analiză. În continuare, vom descrie cum a
fost desfășurat proiectul și care au fost principalele etape.
La prima lecție din cadrul proiectului am propus elevilor să încerce să
definească noțiunea de globalizare, și cam ce idee le induce acest termen. După
aceasta, am vorbit pe scurt despre globalizare și trăsăturile ei specifice, și unele
fenomene care îi sunt atribuite globalizării (expunerea), iar când a fost realizată
introducerea în temă s-a purces la prima etapă a proiectului. La începutul
proiectului, pentru a stabili nivelul de înțelegere și părerea inițială a elevilor despre
globalizare, am efectuat un chestionar. În cadrul chestionării am obținut rezultatele
după cum urmează: la întrebarea legată de definirea perioadei de timp în care se
încadrează globalizarea 68,4% au răspuns că este un proces de lungă durată, 10,5%
au ales opțiunea că ar fi un proces scurt și nesemnificativ, iar 21,1% - un eveniment
unic.

76
https://docs.google.com/forms/d/1bzttGrp_uCQthdb-1FJBrfropwMCjjlY62165XiCDfM/edit#responses

42
Figura 2.5 77
La întrebarea cu privire la temele istorice care sunt în legătură cu tema
studiată de noi, Poluarea masivă a mediului a fost tema care a luat cel mai mare
procent – 47,4%, iar temele Emanciparea femeilor, Fluxul liber de capital, mărfuri
și persoane, Digitalizarea societății au obținut un procent egal de 36,8%.

Figura 2.6 78

La fel, 1 persoană a ales 6 teme din cele propuse, 2 persoane au ales 5 teme,
3 persoane au ales 4 variante de răspuns, 5 persoane – 3 teme, 3 persoane – 2 teme,

77
https://docs.google.com/forms/d/1gz-EVitJLVoFAcXcfIKOa2mxuS92u2tmtNX30Wx0rio/edit#responses
78
https://docs.google.com/forms/d/1gz-EVitJLVoFAcXcfIKOa2mxuS92u2tmtNX30Wx0rio/edit#responses

43
6 persoane – 1 temă. Rezultatele acestea ne demonstrează că procentul elevilor care
au răspuns că globalizarea este un eveniment unic corespunde cu procentul elevilor
care au ales doar o singură temă care ar avea tangență cu tema globalizării (31,6%).
Prin urmare, aproximativ o treime din elevi nu au fost sensibilizați cu privire la
importanța și rolul globalizării în istorie doar cu ajutorul metodelor ce urmăresc
atingerea competențelor specifice disciplinei. Necesitatea abordării la un nivel mai
integrat al conținuturilor a fost demonstrată de următoarea întrebare, care cere
numirea disciplinelor școlare la care au studiat cel puțin o temă din cele menționate
la întrebarea precedentă. 66,7% au răspuns că au studiat la Istorie cel puțin o temă,
Geografie și Educație civică au fost alese de 44,4%, Biologie – 27,8%.

Figura 2.7 79
Întrebarea care a cerut aprecierea importanței studierii acestei teme în
cadrul programei școlare, a oferit rezultatele următoare:

79
https://docs.google.com/forms/d/1gz-EVitJLVoFAcXcfIKOa2mxuS92u2tmtNX30Wx0rio/edit#responses

44
În general, aproximativ 90% din respondenți au înțeles că tema este
importantă, dar, cum ne demonstrează răspunsurile la întrebările anterioare, nu au
primit destule argumente sau nu posedă competențele și abilitățile necesare pentru
a o analiza eficient și complex. De aceea, am purces la implementarea unui studiu
interdisciplinar, pentru o bună înțelegere de către elevi a acestei teme complexe.
Astfel, împreună cu elevii am stabilit:
 Sarcina pe care ne-o propunem – să determinăm care sunt efectele vizibile
ale globalizării asupra societății și să demonstrăm că acestea sunt urmările
acestui proces complex.
 Tema proiectului - Globalizarea și provocările lumii contemporane.
 Unde se vor desfășura acțiunile de cercetare și implementare a proiectului –
la lecție și după ore, prin intermediul platformelor educaționale online. Elevii
au fost foarte activi și au muncit cu mult entuziasm în cadrul acestor
activități. S-au folosit platforma Zoom 80
pentru întâlnirile online directe și
platforma Viber81 pentru discuții și precizări pe parcurs.
 Resursele necesare – literatură la tema dată, suport tehnic adecvat pentru
comunicarea online, imagini și poze, secvențe video și audio specifice temei.
Elevii vor analiza și vor căuta independent surse de studiu, care vor fi
validate de către profesor (Anexa 4). În urma acestei activități, elevii s-au

80
https://zoom.us/
81
https://www.viber.com/ru/

45
învățat să cerecteze materiale de origine diversă și din mai multe domenii,
respecitv chiar și în mai multe limbi. Au învățat să deosebească resursele
online veridice (site-uri cu profil științic) de cele mai puțin veridice (site-uri
de tip Wikipedia)
 Organizarea grupelor – s-a hotărât împărțirea clasei în 2 grupuri mari
conform pozițiilor față de subiect – proglobaliștii și antiglobaliștii. 9
persoane vor face parte din tabăra proglobaliștilor, iar 10 din tabăra
antiglobaliștilor. La rândul lor, proglobaliștii se vor împărți în echipe mai
mici a câte 2-3 persoane ( 3 echipe a cîte 2 persoane, și o echipă de 3
persoane, care vor aduce argumente proglobaliste legate de un domeniu
distinct – economie, politică, cultură, societate). Tabăra antiglobaliștilor se
va împărți în 2 echipe a câte 2 elevi și 2 echipe a câte 3 elevi, care la fel vor
fi responsabili de argumente antiglobaliste per domeniu – economie,
politică, cultură, societate.
 Graficul executării activităților :
I. Săptămâna 1 – planificarea activității în cadrul grupului,
repartizarea rolurilor și delegarea responsabilităților, selectarea și
analiza surselor bibliografice, imagistice, etc. Completarea fișelor
de observație și analiză la sursele folosite (Anexa 5).
II. Săptămâna II – prelucrarea datelor , prezentarea surselor selectate,
validarea lor de către profesor, analiza posibilelor argumente și
modalități de dovedire a acestora. Alegerea și stabilirea modului
de prezentare și ordinea prezentării echipelor, asamblarea mini-
proiectelor într-un produs integru. Prezentarea proiectelor,
efectuarea dezbaterilor și evaluarea rezultatelor obținute.
 Produsul final – o reprezentare de tip tablă virtuală în programa PadLet, care
va fi discutat la ultima lecție din cadrul proiectului, sub formă de ședință în
studio, în care profesorul va fi doar moderator.
 Criteriile de evaluare – produsul va fi evaluat de către tabăra rivală conform
algoritmului de mai jos :

46
Nr. Enunţ/criteriu DA NU Obs./comentarii
crt.
1. Au fost avute în vedere ideile indicate

2. Au fost accesate toate căile de


documentare indicate în plan
3. Sunt realizate toate fişele de
documentare stabilite în planul de
activităţi
4. S-au identificat toate soluţiile posibile de
abordare a temei
5. S-a realizat analiza soluţiilor identificate
prin evidenţierea avantajelor /
dezavantajelor
6. S-a argumentat corect varianta aleasă
7. Au fost selectate grupele de lucru pe
subiecte
8. Au fost numiţi responsabilul de proiect şi
liderul de grup
9. Au fost alocate responsabilităţile în
cadrul proiectului
10. S-a realizat planificarea activităţilor pe
grupe de lucru
11. S-au întocmit diagramele
corespunzătoare
12. S-au respectat planurile stabilite
13. S-au asamblat sub-proiectele în proiectul
final
14. S-a analizat şi validat proiectul final

15. S-a realizat prezentarea şi argumentarea


proiectului
16. S-au primit sugestii şi recomandări
pentru îmbunătăţirea activităţilor
similare în viitor

47
În acest mod, elevii vor evalua activitatea grupului rival, inducând la
minimum poziția și evaluarea subiectivă, în același timp făcând și comparație cu
propria cercetare și activitate.
În acelaș timp, activitatea celor 2 grupuri va fi evaluată de către profesor,
la un nivel mai profund, conform algoritmului de mai jos :

FIŞĂ DE APRECIERE A CALITĂŢII PROIECTULUI


Criteriul Da/Nu Observaţii
Proiectul are validitate în raport cu: tema, scopul,
obiectivele, metodologia abordată

Proiectul demonstrează completitudinea şi acoperire


satisfăcătoare în raport cu tema aleasă
Elaborarea şi redactarea părţii scrise a proiectului au
fost făcute într-un mod consistent şi concomitent,
conform planificării.
Opţiunea elevului pentru utilizarea anumitor resurse
este bine justificată şi argumentată în contexul
proiectului
Redactarea părţii scrise a proiectului demonstrează o
bună consistenţă internă

Redactarea părţii scrise a proiectului demonstrează o


bună logică şi argumentare a ideilor.

Proiectul reprezintă, în sine, o soluţie practică, cu


elemente de originalitate în găsirea soluţiilor.

Proiectul are aplicabilitate şi în afara şcolii.

Realizarea proiectului a necesitat activarea unui număr


semnificativ de unităţi de competenţe, conform
standardelor de pregătire profesională.

Stabilirea unor criterii viabile și a unui algoritm de evaluare prompt și


adecvat, oferă posibilitatea unei evaluări precise și argumentate, clare și
transparente pentru întreg colectivul clasei. Acesta este un moment foarte important
în motivarea elevilor pentru activitatea continuă în cadrul orelor – atunci când este
48
clar cum, de ce, cu ce a fost evaluat, elevul e capabil spre o autoevaluare și o
automotivare interioară. Mai mult decât atât, elevii astfel conștientizează
necesitatea și beneficiile lucrului în grup sau echipă, demontând părerea generală
că lucrul în grup este doar ,, de formă” și de fapt lucrează doar un elev, iar restul
primesc note pe baza lui.

2.2 Recomandări metodologice de predare-învățare-


evaluare a temei globalizării prin prisma
interdisciplinarității la istorie
În urma efectuării experimentului pedagogic am stabilit că strategia
didactică selectată este foarte binevenită pentru predarea-învățarea-evaluarea temei
privind globalizarea. O astfel de temă complexă poate fi elucidată doar cu ajutorul
unei metode sau strategii la fel de complexe, așa cum este proiectul de grup. Am
ales această metodă reeșind din rezultatele chestionarului pentru cadrele didactice,
care au optat pentru varianta dată ca fiind cea mai bună și eficientă în abordarea
interdisciplinară. Astfel, dacă după chestionarea inițială o treime din elevi practic
nu erau sensibilizați cu referire la această temă, după parcurgerea etapelor
funcționale, pregătirilor și cercetărilor individuale și în echipe, în care au fost
implicați absolut toți elevii, motivați și inspirați de activități în care li se oferă o
doză de libertate și o aplicare pargmatică a cunoștințelor acumulate. La fel de mult
le-a plăcut colaborarea prin intermediul platformelor online și folosirea metodelor
digitale în lucrul efectuat, fapt care contează mult pentru copii contemporani,
pentru că lumea virtuală și calculatorul este o parte distinctă din viața lor cotidiană
(spre deosebire de copii care erau cu 10-15 ani în urmă). Și dacă pînă a cum li se
spunea că cheltuie timpul neefectiv comunicând pe rețelele de socializare, în
perioada instruirii la distanță au avut posibilitatea să folosească aceste competențe
cu mult folos.
Cu ajutorul proiectului de grup elevii trebuie s-au învățat să acţioneze după
ce au gândit în prealabil şi să ajungă la concluzia că o activitate proiectată se
desfăşoară mai rapid, iar greşelile pot fi evitate în mai mare măsură de la început,
dacă efortul depus la etapa prealabilă de gândire a fost mai mare şi mai îndelungat.
49
Analiza unor lucrări ale elevilor (de exemplu, “ciornele” pentru rezolvarea unor
probleme) permite observarea a nenumărate încercări, retuşări, reluări, greşeli etc.
în care s-a investit o mare cantitate de muncă şi de timp, tocmai pentru ca a lipsit
concentrarea asupra unui “plan” de acţiune prealabil.
Proiectul are un rol enorm în dezvoltarea intelectuală, iar elevii trebuie să
fie instruiţi pentru ca să lucreze mai mult în faza proiectivă (pregătirea activităţilor)
decât în faza acţională. În acest mod, elevii proiectând și gândind bine fiecare pas
și ipoteză, nu doar că le-au descoperit pe cele deja existente și dovedite (cu privire
la efectele globalizării asupra societății) dar și au emis ipoteze noi de desfășurare a
evenimentelor în continuare. Cu ajutorul proeictului tema complexă a fost
desfăcută în părți mai mici, elevii au prelucrat resurse și literatură atât din domeniul
istoric, cât și din cel geografic, social, psihologic, lingvistic, muzical, cultural, la
analiză cărora a fost nevoie de o îmbinare de competențe și formarea unor abilități
noi, la un nivel mai înalt decât cel de la disciplină. Elevii s-au simțit cercetători
adevărați, iar singurul lucru ce ne-a lipsit mult a fost accesul în biblioteca fizică,
lipsa posibilității de a lucra cu surse fizice (cărți, ziare tipărite, imagini, poze, etc.).
Considerăm că acest moment ar fi făcut mai captivant și mai eficient procesul
educațional, însă în condițiile actuale, ne-am limitat la ceea ce a fost accesibil. Dar
cu ajutorul instrumentelor de cercetare adecvate, cum este fișa de descriere a unei
surse vizuale ( Anexa 5), elevii au avut ocazia să lucreze pe cât de posibil științific
și analitic profund. Greutăți desigur că au fost întâmpinate, elevii au avut nevoie de
o ghidare foarte intensă de către profesor, pentru că a fost prima dată când au lucrat
la un proiect în așa mod. De obicei, proiectele sunt tratate de profesori mai mult
din punct de vedere reproductiv, iar elevii au aceeași atitudine. Dar atunci când au
fost puși în situație nu doar să primească totul de la profesor, dar să caute singuri,
au descoperit o altă latură a proiectului, și s-au bucurat unde le-a reușit, și s-au
întristat când nu prea le-a reușit. Însă anume acesta este momentul care ni-l oferă
munca efectuată cu dăruire – ne oferă emoții puternice. Dacă învățarea nu provoacă
emoții elevului ( pozitive dar și negative), atunci nu are rost.

50
Desigur, mai sunt metode care ar putea fi aplicate la studierea globalizării,
dar după studiul efectuat putem considera proiectul de grup o strategie efectivă în
acest sens.

51
Concluzii generale
În lucrarea prezentă am demonstrat că globalizarea și efectele ei sunt atât
de majore, încât nu putem să ne prefacem că nu există, să le omitem, să facem
abstracție de ele sau să le oferim alte explicații și origini. Proporțiile ei sunt atât de
mari, că am început să ne înecăm în ele. Și actual, acest fapt a devenit vizibil prin
prezenta pandemie de Covid-19, care este rodul globalizării, sau mai bine-zis a
aspectelor negative a acesteia. Unii dintre dumneavoastră ar putea să ne răspundă
că au mai existat pandemii în istorie, încă în Evul Mediu, când globalizarea era abia
la începuturi, ca exemplu Ciuma lui Iustinian care a provocat sute de mii de morți
în Imperiul Bizantin. Și totuși epidemiile și pandemiile din acele epoci sau perioade
istorice nu au provocat o astfel de paralizie economică, politică, socială. Întrebarea
este de ce? De ce cu toate că nivelul de confort și igienă, nivelul de dezvoltare a
medicinei este net superior celui care a existat cîndva, ne-am pomenit într-un
dezastru din toate punctele de vedere, am devenit prizonieri în propriile case?
Profesorul francez Michel Lussault susține că pandemia de Coronavirus se
datorează globalizării. ,, Cum a reușit un organism la fel de mic ca un virus să
aplatizeze economia mondială, să înghețe întregi megalopoluri, să intervină în
existența a miliarde de oameni? ”82 În condițiile actuale de flux și circulație liberă
a oamenilor și a mărfurilor, a transportului aerian, care într-o zi te duce dintr-o țară
în alta, împreună cu virusul pe care îl porți, suntem la etapa care suntem din motivul
globalizării. În secolele trecute o călătorie chiar pînă în țara vecină dura câteva zile
cel puțin, iar în Evul Mediu chiar săptămâni întregi. Acum el s-a răspândit foarte
rapid pentru că nu au fost închise granițele nu imediat după infectarea primei țări,
și nici chiar după celei de-a doua. Prea tîrziu au fost închise din cauza legăturilor
strânse și interdependenței economice și sociale a tuturor statelor din lume, care,
după cum am depistat în urma cercetării prezente, este strâns legată de globalizare.
În aceste condiții, proiectul implementat împreună cu elevii a fost oportun
și actual, și i-a ajutat să înțeleagă mai bine situația în care suntem noi toți, să

82
Michel Lussault, Interviu, https://www.tdg.ch/monde/coronavirus-eston-
arrive/story/21992617?fbclid=IwAR12HH3WMC1_n9mWevouxsIO2vekCRpoU0otnQl3EY9XXCgO_IUb0xBIE
mg, [accesat 13.06.2020]

52
conștientizeze care sunt cauzele și posibilul deznodământ. Pe viitor, recomandăm
includerea acestei teme în conținuturile obligatorii la disciplina Istorie, clasa a 9-a,
pentru că am demonstrat că elevii sunt capabili să înțeleagă și să o interpreteze deja
la această etapă. Și desigur, studierea acestei teme trebuie să fie preponderent
interdisciplinară, fapt care reiese din specificul acesteia.

53
Bibliografie
1. Alain Rey et al (2013).Le Petit Robert micro, Pons (Ed.), pag.918
2. ALLEMAND, Sylvain ; et al. , (2008), Comprendre la mondialisation II.
Nouvelle édition [en ligne]. Paris : Éditions de la Bibliothèque publique
d’information (généré le 30 avril 2019). Disponible sur Internet : . ISBN :
9782842462130. https://books.openedition.org/bibpompidou/677 pag. 8
3. Alexandru Nicoleta, (2019), Interdisciplinaritatea şi transdisciplinaritatea în
practica educaţională actuală, https://edict.ro/interdisciplinaritatea-si-
transdisciplinaritatea-in-practica-educationala-actuala/
4. Angela Barthes. (2005), Petit manuel simplifié pour comprendre la
mondialisation. Publibook université, https://halshs.archives-
ouvertes.fr/halshs-00009134/document
5. Antoci Arina, (2018) ,,Globalizare politică și impact cultural,
http://dspace.uasm.md/bitstream/handle/123456789/2860/antoci_348-
354.pdf?sequence=1&isAllowed=y , pag. 354
6. Balan Sava et al, 2014, Probleme de existență și supraviețuire a omului în
lumea contemporană http://dir.upsc.md:8080/xmlui/handle/123456789/680
7. Beck, U., Sznaider, N., & Winter, R. (Eds.). (2003). Global America?: The
cultural consequences of globalization (Vol. 8). Liverpool University Press.
8. Bontaș, I. (1996). Pedagogie. All
9. Bran, F., Manea, G., Ioan, I., & Radulescu, C. V. (2012). Globalizarea.
Manifestari si reactii. Calitatea,antet
https://search.proquest.com/openview/47cb950d6c99de966b392b196a2b0e4
b/1?pq-origsite=gscholar&cbl=1046413
10. Botgros I., Franțuzan L.,( 2010)Competența școlară – un construct
educațional în dezvoltare. Chișinău
11. Cadrul de referinţă al curriculumului naţional,2017, pag. 80
https://mecc.gov.md/sites/default/files/cadrul_de_referinta_final_rom_tipar.p
df
12. Căpiță Laura, 2011, Didactici și evaluare, 1, București, Millenium Design
Group, pag. 60
13. Căpiță Laura et al, (2011), Didactica istoriei 2, Program de conversie
profesională la nivel postuniversitar pentru cadrele didactice din
învăţământul preuniversitar, pag. 8928. Curriculum național,Istoria românilor
și universală,2019, clasele V-IX, Chișinău, pag. 4
14. Curriculum național,Istoria românilor și universală,2019, clasele X-XII,
Chișinău, pag.42
15. Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova,2019,
Curriculum național, varianta de curriculum propus pentru discuții publice la
disciplina geografie clasele V-IX,Pag.25-28
16. Cerghit, I. (1980). Metode de învăţămînt. Editura Didactică şi Pedagogică
17. Ciolan L. (2008), Învăţarea integrată. Fundamente pentru un curriculum
transdisciplinar. Iaşi: Polirom,. 277
18. Cucos, C. (1996). Pedagogie. Iasi: Editura Polirom

54
19. David Held, Anthony Mcgrew, David Goldblatt, Jonathan Perraton,
Transformări globale. Politică, economie şi cultură, Editura Polirom, Iaşi,
2004, pp. 26-34.
20. Drachenberg Constantin et al,(2003)Istoria universală, Epoca modernă,
Partea a II-a, pag.8
21. Gheorghe Zaman, Zizi Goschin. (2010) , Multidisciplinaritate,
interdisciplinaritate şi transdisciplinaritate: abordări teoretice şi implicaţii
pentru strategia dezvoltării durabile postcriză. În: Economie teoretică şi
aplicată, Vol. XVII, Nr. 12(553)
22. Harta lumii în anul 1886,
https://collections.leventhalmap.org/search/commonwealth:x633f896s
23. Hobsbawm, Eric (2002). Era capitalului, 1848-1875. Colecția Cartier istoric,
Chișinău
24. IsacClaudia,(2007), Efectele globalizării,
http://www.utgjiu.ro/revista/ec/pdf/2007-01/8_Isac%20Claudia%20.pdf
25. International Monetary Found Report,
http://www.imf.org/external/index.htm,
26. Jean-Yves Huwart et Loïc Verdier, 2012, La mondialisation économique
Origines et conséquences, Éditions
27. Knowles, E. M. (1997). The Oxford dictionary of new words. J. Elliott (Ed.).
Oxford University Press, pag.316
28. Manolescu M. Interdisciplinaritatea – fundamente teoretice si contextualizare,
“Organizarea interdisciplinară a ofertelor de învăţare pentru formarea
competenţelor cheie la şcolarii din clasele I-IV” - program de formare continuă
de tip “blended learning”, 2013, disponibil pe internet http://www.icos-
edu.ro/download/raport-de-cercetare-ICOS.pdf
29. Maria-Carmen Nadia Petre. "GLOBALIZAREA – DEFINIŢIE,
DELIMITĂRI CONCEPTUALE ŞI TEORII". Buletinul Universităţii
Naţionale de Apărare »Carol I« 04:233-244,
http://bncreanga.ebibliophil.ro/carte/informatia-factor-esential-al-globalizarii.
Pag.5
30. Michel Lussault, Interviu, https://www.tdg.ch/monde/coronavirus-eston-
arrive/story/21992617?fbclid=IwAR12HH3WMC1_n9mWevouxsIO2vekCR
poU0otnQl3EY9XXCgO_IUb0xBIEmg, (accesat 13.06.2020, ora 18:24)
31. Mihail Papayannakis, „L’Europe face à une mondialization sans projet
historique et politique”, în Mondalization et sociétsé multiculturelles –
L’incertain du futur, Press Universitaires de France, 2000, p. 20
32. Nedbaliuc Rodica et al, (2019), Impactul abordării unor subiecte cu caracter
interşi transdisciplinar asupra formării concepţiei despre integritatea lumii
înconjurătoare, https://revista.ust.md/index.php/acta_educatie/article/view/93
33. Oana Nistor (13 ianuarie 2008). „60 de ani de la adoptarea Declarației
Universale a Drepturilor Omului”. Ziarul Lumina. Disponibil pe internet
https://ziarullumina.ro/societate/actualitate-sociala/60-de-ani-de-la-
adoptarea-declaratiei-universale-a-drepturilor-omului-62284.html

55
34. Palicica, M., GAVRILĂ, C., & ION, L. (2007). Pedagogie. Timişoara:
Editura Mirton
35. Paliu-Popa Lucia, ,,Globalizarea economiei și internaționalizarea afacerilor’’.
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie,
Nr. 3/2009, http://www.utgjiu.ro/revista/ec/pdf/2009-
03/16_LUCIA_POPA_PALIU.pdf , pag. 213
36. Pîrgari Rovim, IMPORTANȚA METODELOR ACTIV-PARTICIPATIVE
DE EVALUARE ÎN DEZVOLTAREA COMPETENȚELOR SPECIFICE
LA CHIMIE, 2020, https://ibn.idsi.md/ro/vizualizare_articol/96743
37. Popa, Z., & Achiri, I. (2019). Abordarea interdisciplinară a demersului
didactic în aria curriculară limbă și comunicare. In Dialog intercultural
polono-moldovenesc (Vol. 3, pp. 60-68).
38. Stănescu V. (2009). Globalizarea: spre o nouă treaptă de civilizaţie. Cluj-
Napoca: Editura Eikon,pag.51
39. Soros G.,(2002), Despre globalizare. Iaşi: Editura Polirom, pag. 15
40. Solomon Marcus, Interviu,
http://www.complexity.ro/old/html/complexitate.html
41. Suport de curs la disciplina Bazele antreprenoriatului : Ghid metodic pentru
profesori / Sofia Şuleanschi, Valentina Olaru, Daniela Pădure. – Chişinău :
Garomont-Studio, 2013, pag.35
42. Șpac Silvia, (2015), Fundamente pedagogice ale educaţiei pentru mass-media
în cadrul colaborării şcoală-familie (treapta învăţământului primar),
Chișinău, teză de doctorat, disponibil pe http://www.cnaa.md/thesis/24108/
43. Thwaites, J. D. (2004). La mondialisation: origines, développements et effets.
Presses Université Laval
44. Zarifian Ph., L’Emergence d’un Peuple-Monde, Presses Universitaires de
France Paris, 1999.pag.20
45. Бауман З.,(2004) ,,Глобализация. Последствия для человека и общества,,
М.: Издательство «Весь Мир» pagina 9

56
Anexe
Anexa 1

Figura 1.1 Harta lumii în anul 1886 (cu culoare roz-oranj sunt menționate
posesiunile britanice)83
Anexa 2

Figura 1.2 Piramida competențelor84

83
https://collections.leventhalmap.org/search/commonwealth:x633f896s (accesat 03.06.2020, 19:44)
84
Cadrul de referinţă al curriculumului naţional,2017, pag. 80
https://mecc.gov.md/sites/default/files/cadrul_de_referinta_final_rom_tipar.pdf, (accesat la 07.06.2020, ora 9:41)

57
Anexa 3
Chestionar pentru elevi
1. În ce clasă înveți?
2. Genul
a) Femenin
b) Masculin
3. Ce este globalizarea după opinia dumneavoastră?
a. un eveniment unic
b. un proces istoric scurt și nesemnificativ
c. un proces de lungă durată cu vaste influențe asupra întregului glob pământesc
4. Care din subiectele de mai jos sunt strâns legate de procesul de
globalizare?(poți alege mai multe variante)
a. emanciparea femeilor
b. poluarea masivă a mediului
c. fluxul liber de mărfuri, persoane, capital între diferite state
d. colonizarea
e. al II-lea Război Mondial
f. digitalizarea societății
g. liberalizarea pieței internaționale
h. apariția de state noi pe hartă
i. terorismul
j. înlocuirea tradițiilor și culturii locale cu cele de larg consum
5. La care discipline școlare ați studiat cel puțin unul dintre subiectele de mai
sus?(poți alege mai multe variante)
a. Istorie
b. Geografie
c. Limbă străină
d. Limba și literatura română
e. Biologie
f. Chimie
g. Dezvoltare personală
h. Educație civică
i. Matematică
j. Altă variantă _____________________________________________

58
6. Cât de importantă vi se pare abordarea temelor legate de globalizare în
contextul actualului nivel de dezvoltare a societății?
a. Foarte importantă
b. Importantă
c. Nesemnificativă
d. Inutilă

Anexa 4
Bibliografie selectivă folosită de elevi în cadrul cercetării
1. http://www.utgjiu.ro/revista/ec/pdf/2007-
01/8_Isac%20Claudia%20.pdf
2. https://www.europarl.europa.eu/news/ro/headlines/economy/20190712
STO56968/impactul-globalizarii-asupra-ocuparii-fortei-de-munca-in-
ue
3. https://www.europarl.europa.eu/news/ro/headlines/economy/20190603
STO53520/beneficiile-globalizarii-economice-in-europa
4. https://www.academia.edu/3542334/Globalizarea_%C8%99i_efectele_
sale._Studiu_critic
5. https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Avantajele%20si%20de
zavantajele%20globalizarii%20relatiilor%20economice%20si%20fina
nciare%20ale%20RM.pdf
6. https://adevarul.ro/news/politica/pro-globalizare-
1_583a7f115ab6550cb8e3bc23/index.html
7. https://www.slideshare.net/anadinna/globalizarea-13292833
8. https://www.slideshare.net/webmasteralex/new-microsoft-power-
point-presentation-13046857?next_slideshow=1
9. https://www.slideshare.net/vnicola/argumente-pro-si-contra-
globalizare?next_slideshow=2
10. https://ru.scribd.com/doc/97681795/PPT-Globalizare-Curs-1

59
Anexa 5

Fișa de descriere a unei surse vizuale 85

85
Căpiță Laura et al, (2011), Didactica istoriei 2, Program de conversie profesională la nivel postuniversitar
pentru cadrele didactice din învăţământul preuniversitar, pag. 89

60

S-ar putea să vă placă și