Capitolul 3-Metodolodia de cercetare asupra climatului de comunicare în

interiorul firmei

3.1 Analiza climatului de comunicare în cadrul companiei BRD Asigurări de Viață S.A.
Așa cum am scris la începutul acestei lucrări, comunicarea este una dintre cele mai vechi
aptitudini ale omului, permițându-i să evolueze atât din punct social, cât și din punct de vedere
al relațiilor pe care le întreprinde cu alte persoane, cum ar fi relații de prietenie, la locul de
muncă etc. Un astfel de exemplu este comunicarea din cadrul unei firmei, care este un element
cheie pentru buna desfășurare a întregii activități. Astfel, în capitol 3 am decis să abordez acest
subiect, referitor la comunicarea internă din compania BRD Asigurări de Viață, printr-o
cercetare pilot constând într-un chestionar ce a fost distribuit către 3 departamente (Marketing,
Vânzări și Customer Hub). Am decis să apelez la aceste 3 departamente, deoarece am fost
angajat în cadrul Departamentului Marketing pe funcția de Analist Marketing Junior timp de 10
luni.
Am ales metoda chestionarului pentru că este o variantă ușoară și comodă de răspuns, iar
rezultatele sunt foarte relevante în a trage niște concluzii și a aduce îmbunătățiri din punct de
vedere al comunicării ce se desfășoară în companie. Chestionarul este format din 12 întrebări,
structurat astfel: 5 întrebări grilă cu răspunsuri predefinite, cu posibilitatea de a adăuga alte
răspunsuri de către respondenți, 2 întrebări de tipul DA/NU, o întrebare deschisă, o întrebare
folosind scala Likert, o întrebare de tip închis cu răspunsuri formulate în prealabil și întrebările
legate de timpul de când sunt angajați, vârsta și sexul. Chestionarul a fost creat pe o platformă
dedicată pentru acest fel de cercetare și a fost distribuit prin e-mail, către toți membri celor 3
departamente care fac parte din Direcția Comercială. În total au fost 33 de respondenți către care
a fost distribuit chestionarul, dintre aceștia 27 și-au oferit răspunsul, asta însemnând o rata de
răspuns de 81%. Timpul acordat pentru completarea chestionarului a fost de o săptămână.
Pentru că am ales ca acest chestionar să fie distribuit către membri acelorași departamente,
răspunsurile tind să fie autentice și personale. În elaborarea acestui chestionar, au fost urmărite
mai multe aspecte, precum:
 Vârsta și experiența pe care o au în domeniul asigurărilor- desigur, există o legătură
puternică între aceste două aspecte, profesionalismul fiind mult mai prezent la persoanele
cu experiență, ele putând să lege relații de tip profesional mult mai ușor. Pe de altă parte,
persoanele neexperimentate, tinere tind să lege relații profesionale mai greu, ele axându-
se pe emoțional, afectiv.
 Ierarhia din cadrul companiei- ca în orice companie, angajații sunt împărțiți pe mai
multe niveluri ierarhice, astfel, și comunicarea îmbracă alte nuanțe, iar cei mai
 experimentați să fie dispuși să împartă cu cei mai tineri informații folositoare. Totodată,
pentru cei cu mai multă experiență comunicarea tinde să fie una mai formală, pe când în
cazul celor mai tineri să fie mai informală.
 Familiarizarea cu aria comunicării- se urmărește dacă membrii companiei sunt obișnuiți
cu acest domeniu și dacă, în trecut, au avut tangențe cu profesii care implică mult
comunicarea. Acest aspect duce și la o relaționare mai ușoară în cadrul grupului.
 Relațiile ce se manifestă între colegi- se știe foarte bine că fiecare individ dintr-un grup
are propriile și idei și convingeri. Depinde de fiecare, colegii influențează într-o mai mică
sau mai mare măsură activitatea celorlalți, atât înspre bine, cât și negativ. O relație bună
între colegi aduce cu sine și un randament ridicat.
 Evoluția comunicării spre mediul online- în contextul actual în care în marile companii
comunicarea se petrece din ce în ce mai mult prin email sau prin intermediul programelor
de videoconferințe, angajații mai în vârsta vor avea mici dificultăți de adaptare. Însă,
dacă le este explicat de către cei mai tineri, care sunt mai orientați spre era digitalizată,
pașii care trebuie făcuți în a învăța, nu vor mai exista lacune de învățare.
În continuare, se vor analiza răspunsurile acumulate de la întrebările adresate în chestionar
și se vor face corelații între rezultate și ceea ce se întâmplă în practică.
Prima întrebare se referă la modalitățile pe care le preferă angajații pentru a comunica în
cadrul companiei. Din cele 27 de răspunsuri, răspunsurile arată astfel:

Modalitățile prin care angajații preferă să comunice în

companie
14 13
12
10
8
8
6 5
4
2 1
0
0
Prin email Față în față Apel telefonic Mesaj text Alta

Figura 3: Modalitățile prin care angajații preferă să comunice în companie

Sursa: Realizat de autor în baza rezultatelor din chestionar

Se poate observa că cele mai multe răspunsuri, în număr de 13, ceea ce reprezintă aproape
jumătate, sunt reprezentate de comunicarea prin intermediul emailului. Acest lucru facilitează
viteza de transmitere a mesajelor și a informațiilor, dar pierde din emoțiile care vin la pachet și
probabil, evită și contactul fizic cu unii colegi din companie. A doua alegere în funcție de
răspunsuri a fost interacțiunea față în față, alegerea fiind făcută de 30% dintre respondenți. Într-
adevăr, acest lucru duce la o interacțiune totală între membri, aceștia folosindu-se și de limbajul
non-verbal în timpul dialogului. Însă, cu toate acestea, nu este obligatoriu ca acest tip de
comunicare să ducă și la o bună relație profesională. Cel de-al treilea răspuns este apelul
telefonic, ales în proporție de 19% de către respondenți, respectiv 5 respondenți. Cei mai mulți
dintre aceștia preferă să comunice în acest fel, deoarece sunt parte componentă a
Departamentului Vânzări și în marea majoritate a timpului sunt plecați pe teren la diverse agenții
din teritoriu pentru a-i ajuta pe agenții certificați în procesul de semnarea a unei asigurări. Acest
mod de a comunica implică foarte mult comunicarea paraverbală. Al patrulea răspuns predefinit
al întrebării este mesajul text, dar niciun respondent nu a ales această variantă de răspuns.
Desigur, între a da un mesaj text și un apel telefonic, cel din urmă este mult mai eficient, dar
există și cazuri în care unul dintre angajați nu răspunde pe moment la apel și este indicat să-i
lăsăm și un mesaj text pentru a observa din ce motiv l-am căutat. A cincea variantă de răspuns
este câmpul liber, unde respondenții au putut adăuga propriile lor răspunsuri dacă acestea nu se
regăseau în lista cu răspunsuri. Aici, un respondent a ales ca răspuns metoda Skype, o metodă
utilă de instant messages pentru o comunicare rapidă în anumite probleme întâlnite.
A doua întrebare a vizat problematica legată de recepția noutăților din cadrul firmei, un
subiect ce face trecerea de la comunicarea informală la cea formală. Evenimentele care se petrec
în interiorul companiei trebuie aduse în discuție prin mai multe metode. Răspunsurile la această
întrebare arată astfel:

Preferința angajaților în ceea ce privește aflarea noutăților

10
9
9
8
7
7
6
6
5
5
4
3
2
1
0
De la Prin emailurile În ședință De la colegi, în
manager/superior primite de la firmă pauză

Figura 4: Preferința angajaților în ceea ce privește aflarea noutăților

Sursa: Realizat de autor în baza rezultatelor din chestionar
 Prima opțiune aleasă de către angajați este faptul că primesc informațiile noi de la colegi,
în pauză. 33% dintre aceștia, respectiv 1 din 3 respondenți consideră că este mai ușor ca
informația să fie transmisă de la un coleg la altul, dar acest lucru înseamnă o alterare a mesajului
inițial. Pe al doilea loc în ordinea răspunsurilor primite este metoda probabil cea mai utilizată în
companiile mari, aceea prin email. 26% dintre respondenți, respectiv 7 au ales această metodă de
primire a informațiilor în cadrul companiei. Este calea cea mai ușoară de a afla noutățile și de a
le vizualiza, atât pentru angajații ce se află la birou, cât și pentru cei aflați în afara companiei.
Cea de-a treia opțiune este aceea de primire a noutăților de la manager sau superior. 6
respondenți sunt de acord că cea mai bună metodă de primire a informațiilor noi este prin dialog.
Interacțiunea ce se petrece între cei 2 colegi este una benefică, așa cum am menționat și mai sus
la prima întrebare.
A treia întrebare este legată de statutul angajaților în cazul companiei, aceștia fiind
împărțiți în 2 categorii: angajații cu funcție de conducere sau șefii de departament și angajații
inferior ierarhic. Aici lucrurile sunt destul de clare, în cele 3 departamente aflându-se 4 șefi de
departament: marketing, customer hub și 2 șefe de departament în Departamentul Vânzări, una
pentru vânzări retail, alta pentru vânzări corporate. Restul de 23 de angajați sunt de rang inferior,
atât cu funcții de senior, cât și de junior.
Continuând cu a patra întrebare, aceasta este formulată în jurul informației, mai precis
repetarea ei în cazul neînțelegeri acesteia. Pentru a determina rezultatele, s-a folosit scala Likert
cu 5 trepte. Rezultatele pot fi vizualizate în graficul de mai jos:

Repetarea informațiilor în cazul neînțelegerii acestora

1
5

13

Niciodată Uneori De regulă Adesea Foarte des

Figura 5: Repetarea informațiilor în cazul neînțelegerii acestora

Sursa: Realizat de autor în baza rezultatelor din chestionar
Din totalul de 27 de respondenți, 48%, respectiv 13 au afirmat că de regulă preferă ca
informațiile neînțelese să le fie repetate. 30% au spus că adesea cer repetarea informațiilor, 19%
fiind în situația în care cer foarte des repetarea ei. Când este vorba de repetarea informațiilor
uneori sau niciodată, 1 angajat, respectiv 0 a optat pentru această variantă de răspuns. Putem
spune că repetarea unei informații neînțelese este un lucru benefic, mai ales în contextul în care
unul dintre angajați rămâne împotmolit într-o sarcină de lucru ce trebuie dusă la bun sfârșit.
Cea de-a 5-a întrebare este legată de experiența anterioară pe care angajații o au în sfera
comunicării. Arunci când cineva are o experiență în domeniu și care și-a dobândit-o de-a lungul
timpului, atunci acest lucru îl va ajuta în a forma relații cât mai strânse cu colegii de muncă și a fi
o persoană mult mai extrovertită. Astfel, din cei 27 de respondenți, 15 respondenți au spus că nu
au mai lucrat până acum în domenii ce implicau comunicarea, lucru ce ar putea duce la o
comunicare mai dificilă în unele cazuri cu unii dintre colegi, iar coeziunea dintre aceștia ar putea
fi destul de precară. 12 au răspuns că au mai avut experiență în sfera comunicării prin
următoarele profesii: 11% au lucrat în domeniul call center, 8% au lucrat în domeniul
învățământului, aceiași valoare având-o și cei care au lucrat în domeniul bancar. O persoană a
lucrat ca și recepționer, iar alta în domeniul juridic.
A șasea întrebare este o întrebare de tip matrice cu 7 afirmații predefinite la care angajații
aveau 5 variante de răspuns. Această întrebare descrie în mare măsură climatul de comunicare
care se petrece în companie și satisfacția grupului. Cele 7 afirmații au încercat să reliefeze
diverse circumstanțe ale climatului de comunicare, printre care putem aminti: împărtășirea
informațiilor personale, comunicarea din companie, tensiunile dintre colegi, marginalizarea față
de grup etc. Din aceste răspunsuri, putem trage câteva concluzii, care sunt legate strâns de
climatul de comunicare ce are loc în cadrul companiei, cât și în cazul relațiilor ce s-au format
între colegii din departamente comune. Dacă este vorba de împărtășitul de informații personale
cu colegii, aproape jumătate, adică 48% au răspuns că le este indiferent dacă discută subiecte
personale sau familiale. Cei care sunt de acord sau total de acord cu această afirmație reprezintă
30%, respectiv 15%, ceea ce face ca interacțiunea dintre angajați să fie una nu doar din punct de
vedere profesional.
A doua și a treia afirmație le putem interpreta împreună, deoarece ele sunt în strânsă
legătură una cu cealaltă. Respondenții au afirmat că au un dialog activ și des cu colegii,
procentul fiind de 52%, respectiv 14 respondenți, iar 11 dintre aceștia au afirmat cu totalitate
comunicarea cu colegii de muncă. Acest lucru facilitează crearea unui mediu relaxat, în care
grupul de angajați își poate desfășura activitatea într-un mod constructiv și care aduce
randament. Când este vorba de calitatea comunicării din interiorul companiei, răspunsurile tind
spre un acord sau un acord total, doar 15%, adică 4 respondenți consideră că nu este vizibilă o
comunicare eficientă în cadrul departamentelor. Desigur, am vrut să aduc în discuție și părțile
mai puțin pozitive ce pot apărea între angajați, precum tensiuni ce sunt la ordinea zilei într-o
companie care are multe sarcini de răspuns. Acest lucru este vizibil și din analiza rezultatelor,
unde 41%, respectiv 30% au afirmat că există tensiuni între colegi. Cum am spus și mai sus în
lucrare, fiecare individ are propriile idei și percepții despre anumite lucruri și despre anumite
situații, așa că tensiunile nu sunt excluse în a apărea în munca de zi cu zi a angajaților. Contează
ca aceste tensiuni să fie rezolvate rapid și să nu ducă de certuri între membrii departamentelor.
Următoarele 3 afirmații se referă la părțile negative ce pot apărea în companie, precum
marginalizarea față de grup, certuri sau agresivitatea superiorului în dialogul purtat cu acesta.
Din toate acestea, putem spune că nu există astfel de întâmplări în cadrul grupului. Marea
majoritatea au afirmat că nu se petrec astfel de situații, spre exemplu 44% din respondenți
spunând că superiorul nu vorbește agresiv cu aceștia. 52% spun că nu se simt marginalizați de
grup, ceea ce face coeziunea dintre colegi să fie una bună spre foarte bună. Și când vine vorba de
certurile din companie, 37% dintre angajați spun că sunt indiferenți, iar 30% spun că aceste
certuri sunt rare. Aceste certuri pot dispărea la fel de repede cum au apărut, cel mai mult
contează să fie unele care să nu deranjeze activitatea grupului și a companiei.
Cea de-a 7-a întrebare este o întrebare deschisă unde respondenții au putut să formuleze
câteva rânduri la întrebarea „Considerați că trebuie schimbat ceva în modul de comunicare din
interiorul companiei? Care ar fi modul prin care ar trebui făcut acest lucru?”. Pe scurt, aici
lucrurile stau destul de împărțite, mulți spunând că nu este nevoie de schimbat nimic în modul de
a comunica. Aceștia care au răspuns în acest fel sunt angajații noi în firmă, care încă nu au văzut,
probabil, toate substraturile comunicării interne. Pe cealaltă parte, sunt cei cu vechime în
companie, care consideră că trebuie făcute câteva schimbări, precum micșorarea numărului de
întâlniri și emailuri. Acest respondent spune că o comunicare face-to-face sau telefonic aduce o
valoarea mai mare la rezolvarea problemelor din companie. Frica de a-și asuma responsabilitatea
pentru anumite acțiuni duce la prea multe "meetings minute" ale întâlnirilor și prea multe
emailuri pentru documentarea scrisă a comentariilor. Astfel, din punct de vedere al
managementului timpului acestea conduc la un grad ridicat de ineficiență în implementarea
efectivă a activității. Un alt respondent afirmă că ar trebui implementat un program intern de
comunicare între colegi din diverse departamente (sesiuni de dezbateri pe subiecte diferite,
proiect de discursuri interne pe subiecte diferite sub formă de show/concurs), participarea la
team-building cu întreaga echipă, sesiuni video online de discuții prin Zoom (în această
perioadă), mentoring între colegi etc. De asemenea, este accentuată și ideea aprecierii mai mare a
eforturilor diverșilor angajați și susținerea acestora.
 A opta întrebare este una care aduce în discuție lucrul în echipă și ajutorarea colegilor.
Această întrebare este una care relatează frecvența cu care angajații departamentelor apelează la
ceilalți colegi în activitatea lor. În urma rezultatelor, putem spune că respondenții cer categoric
ajutor atunci când întâmpină dificultăți, în proporție de 67%. Acest lucru arată că dialogul și
comunicarea ce se petrec între colegi sunt pozitive, iar cele două persoane se ajută reciproc
atunci când întâmpină anumite obstacole în munca lor de zi cu zi. A doua opțiune pozitivă a fost
„ocazional”, cu un procent de 19%, ceea ce indică că și acești respondenți văd utilă această
abordare către colegi pentru a-i ajuta. Următoare opțiune, „doar în cazul în care este o problemă
gravă” totalizează 15%, ceea ce duce la un climat de comunicare negativ și în care dialogul
dintre colegi este unul apăsător, fără interacțiune plăcută. Partea bună este că acest răspuns a fost
ales în proporție mică.
Întrebarea 9 intră în sfera de management al conflictului și prezintă modul prin care colegii
din departamente își manifestă dezacordul referitor la informațiile pe care le primesc. Această
întrebare ridică la fileu problema discuțiilor contradictorii pe care membrii departamentelor le au
unii cu ceilalți. Aceste rezultate pot fi vizualizate și în figura de mai jos:

Modul prin care colegii își arată dezacordul

1 1
1

18

Răspuns argumementativ Răspuns agresiv Mimica feței

Schimbă subiectul Alt răspuns

Figura 6: Modul prin care colegii își arată dezacordul

Sursa: Realizat de autor în baza rezultatelor din chestionar

O proporție foarte mare (67%, respectiv 18 respondenți) consideră că răspunsul

argumentativ este cel mai potrivit atunci când un coleg își arată dezacordul cu privire la unele
informații și afirmații pe care și le împărtășesc. Faptul că se adoptă un astfel de răspuns, denotă
respectul pe care îl au colegii între ei. A doua opțiune a fost răspunsul agresiv, cu un procent de
22%. Este în contradictoriu cu primul răspuns și încurajează climatul de comunicare negativ,
închis, care poate scădea randamentul unei persoane, mai ales dacă persoana respectivă aștepta
un răspuns important referitor la acea informație. Restul de răspunsuri, mimica feței și
schimbarea subiectului au un procent de doar 4%, net inferior față de celelalte două, iar acest
lucru este unul pozitiv datorită abordării de care dau dovadă marea majoritate a colegilor.
Ultimele 3 întrebări sunt reprezentate de cele de identificare a persoanelor chestionate în
această cercetare, precum experiența din companie, vârstă și sex. Antepenultima întrebare este
formulată pentru a oferi informații legate de experiența profesională din cadrul companiei BRD
Asigurări de Viață. La această întrebare, marea majoritate, mai precis 60% au o vechime în firmă
cuprinsă între 1 și 5 ani. Acest lucru este unul benefic pentru susținerea și bunăstarea grupului. În
acest timp, între colegi s-au format relații atât colegiale, cât și personale. Pe locul 2 în lista de
opțiuni regăsim angajații care lucrează de mai puțin de un an, cu un procent de 33%. În mare
parte aceștia sunt studenți, care sunt la început de drum și pentru care, probabil este primul loc de
muncă. Vin cu o gândire nouă, o energie debordantă și aduc o „reîmprospătare” în relația dintre
colegi. Cu o vechime de peste 5 ani, respectiv 10, regăsim doar 2 angajați, fapt ce este și un lucru
bun și unul rău. Chiar dacă sunt doar 2 persoane cu o asemenea vechime, ele sunt niște stâlpi în
ceea ce privește comunicarea și relațiile pe care le au cu ceilalți colegi de birou. Pe de altă parte,
fiind foarte puține persoane cu o asemenea experiență, înseamnă că a câștiga experiență în
companie este dificil, iar mulți preferă să plece.
Întrebarea nr. 11 este strâns legată de cea precedentă, aceasta referindu-se la vârsta pe
care o au respondenții. Este în concordanță și cu vechimea în companie, 12 respondenți fiind
situați în intervalul 20-30 de ani. Așa cum am menționat și mai sus, în această grupă de vârstă se
încadrează studenții aflați în internship, pentru care este primul job și vor să-și creeze o carieră.
Nu este vorba doar de sarcinile pe care le întreprind, dar mai ales de comunicarea ce se
realizează cu ceilalți colegi. Ei vor înțelege mult mai bine cum este să lucreze într-o echipă
profesională și a avea task-uri specifice de realizat. Tot aici putem să includem și pe cei care au
terminat studiile și care au o pasiune în domeniul asigurărilor. Și pentru următoarea de grupă de
vârstă, cea cuprinsă între 31 și 40 de ani regăsim tot 12 respondenți. Acești sunt deja angajații cu
experiență mai mare, fie de la locul actual de muncă din companie, fie din foste companii unde
și-au desfășurat activitatea. Acești angajați pot fi considerați o punte de trecere între cei tineri și
cei mai în vârstă. Deja aici putem vorbi despre persoane care vor să se axeze asupra planului
familial, personal și încearcă să îmbine locul de muncă cu viața personală.
Următoarea categorie, 41-50 de ani include 2 persoane, doi dintre șefii de departament, ei
având o experiență deja formată în domeniul asigurărilor, mai ales pe partea comercială. Vorbind
de experiență, putem include și al treilea șef de departament care se încadrează în grupa de vârstă
51-60 de ani. Acest aspect este vizibil și asupra climatului de comunicare, cei 3 aducând
maturitate colectivității și făcând coeziunea grupului una foarte bună.
 Ultima întrebare, a 12-a, este cu referire la împărțirea respondenților în funcție de sex.
Numărul doamnele este cel domină, cu o pondere considerabilă de 70%. Așa cum am spus și mai
sus în lucrare, chiar dacă sunt mai multe femei în cadrul celor 3 departamente, și domnii au un
cuvânt de spus, iar pentru cei care au deja experiență în companie, nu mai contează acest aspect.
Într-adevăr, colegele mai tinere și fără experiență tind să empatizeze mai mult și să aducă mai
mult în discuție probleme personale de acasă. Per total, faptul că doamnele domină cele 3
departamente nu este un lucru negativ, ele având abilități de comunicare atât în cadrul
companiei, dar și în cazul clienților.
Ca și concluzii care pot fi trase în urma interpretării răspunsurilor celor 27 de respondenți
din cele 3 departamente, se pot aminti: toți angajații au unele lipsuri în ceea ce înseamnă
comunicarea intre membrii, acestea constând fie în lipsa de experiență, fie în neîncrederea în
forțele proprii și în aptitudinile de comunicare în grup. Faptul că mulți dintre angajați preferă să
comunice în companie prin intermediul emailului denotă apariția unui climat de comunicare
negativ, soluția cea mai bună fiind întâlnirile face to face. Pe de altă parte, faptul că numeroși
colegi cer sprijinul celorlalți poate fi considerat un aspect pozitiv pentru coeziunea grupului.
Diferențele de vârsta nu ar trebui să fie un impediment în sudarea relațiilor, atât profesionale, cât
și personale. De asemenea, se remarcă lipsa certurilor și faptul că superiorii nu vorbesc agresiv,
fapt ce duce la un randament crescut în cadrul departamentelor. În subcapitolul ce urmează vor fi
creionate câteva propuneri de îmbunătățire a comunicării din cadrul departamentelor și al
companiei.

3.2 Propuneri referitoare la îmbunătățirea comunicării

Atunci când vorbim de o companie mare, care are în spate un istoric și face parte dintr-un
grup de renume la nivel european, responsabilitatea ei este să ofere clienților toate produsele și
serviciile la un nivel cât mai înalt. Pe baza răspunsurilor de mai sus la chestionarul formulat și pe
baza experienței proprii în calitate de fost angajat al companiei BRD Asigurări de Viață, voi
propune câteva modalități de îmbunătățire a comunicării din cadrul celor 3 departamente, dar și
al companiei.
 Team-building- deși este un termen pe care îl întâlnim din ce în ce mai des în limbajul
curent când vine vorba de companii, acest instrument rămâne unul dintre cele mai bune
când se pune problema eficientizării comunicării din cadrul companiei. Membri ai unui
departament mai mare sau unele mai mici grupate pot încerca să creeze un cadru diferit
față de cel de la birou, unde să schimbe nu doar idei legate de la locul de muncă, ci și să
discute și despre pasiuni, idei etc. Un alt beneficiu al team-building-ului este partea
amuzantă și recreativă a ieșirii în grup, iar evenimentele de team building vor consolida
 valoarea distracției la locul de muncă și se vor observa rezultate semnificative care pot fi
obținute efectiv atunci când este implicată distracția. După ce se încheie acest eveniment,
un lucru foarte util în consolidarea unității grupului este oferirea de feedback, cu
intervenții de câteva minute din partea fiecărui participant.
 Sesiuni de dezbatere- acestea pot fi constituite săptămânal, la birou, cu toți membrii
prezenți la momentul acela, în care să se dezbată diverse subiecte, de actualitate. Atât din
punct de vedere al fiecărui individ în care poare să-și prezinte activitățile pe care le are în
desfășurare, fie proiecte la nivel de companie/grup mamă, incluzând și banca. Fiind o
astfel de întâlnire semi formală, participarea Directorului Comercial ar fi una utilă, aflând
de la fiecare membru al echipei ce are în program la momentul respectiv. O idee ar fi ca
la începutul fiecărei sesiuni să fie delegat un reprezentant aleatoriu care să înceapă
dialogul și să modereze această dezbatere. Timp de 20-30 de min pot fi prezentate toate
noutățile, fiecare coleg să afle de la ceilalți ce activități sunt în desfășurare. Dialogul este
unul degajat, nu ca într-o întâlnire clasică, formală. Acest lucru sigur va duce la o sudare
și mai bună între membrii echipelor din cele 3 departamente.
 „O cafea oarecare”- este numele unui proiect pe care personal l-am început atunci când
eram angajat al companiei și este menit să aducă laolaltă diverși colegi din departamente
diferite, cu scopul de a se cunoaște unii pe alții. Criteriile sunt unele simple: sunt aleși 4
angajați pe fiecare săptămână, pe baza unei înscrieri în prealabil pe intranetul companiei,
la secțiunea dedicată. Aleatoriu aceștia sunt selectați și primesc un email cu data și locația
unde se va desfășura întâlnirea (fie în interiorul companiei, fie prin împrejurimi). Scopul
acestui dialog este să creeze o legătură mai strânsă între colegi, astfel și climatul de
comunicare va fi îmbunătățit. Faptul că discuțiile sunt libere, fără un subiect prestabilit,
face ca dialogul să fie unul autentic, iar colegii vor fi mult mai degajați. Dacă întâlnirea
va avea loc în cadrul companiei, aceștia pot juca și un meci de ping pong, în rândul
angajaților fiind un obicei destul de întâlnit.
 Mentoring între colegi- mai sus vorbeam că sunt destul de mulți colegi cu puțină
experiență sau studenți, care nu au deloc experiență în domeniul asigurărilor. Prin această
metodă, cei care au acumulat deja experiență și care știu substraturile atât ale companiei,
cât și ale asigurărilor, îi pot îndruma pe cei mai tineri înspre învățare și perfecționare.
Coeziunea grupului va fi una din ce în ce mai bună, iar toți angajații vor avea de câștigat.
Acest lucru conduce automat și la crearea climatului de comunicare pozitiv, noii angajați
trecând peste unele frici sau impedimente ce țin de emoții, tracul de a vorbi cu ceilalți
colegi mai puțin voitori în a-i ajuta. Un alt aspect ce poate fi adus în discuție este și
 confidențialitatea. Fiind, de regulă, o întâlnire de 2 persoane, persoana fără experiență are
curajul să spună ce anume îl deranjează sau îl frustrează în demersul său.

O adăugare la toate cele spuse mai devreme, în contextul actual al pandemiei cu

Coronavirus, comunicarea a trecut aproape exclusiv în mediul online. Acest lucru a dus, adesea,
la blocaje ale paginii de intranet a companiei sau a rețelei criptate. Mulți angajați s-au plâns de
faptul că logarea pe laptopul de serviciu durează foarte mult, circa 40 de min, timp în care aceștia
pot rata o întâlnire sau obligându-i-i să lucreze peste program. Nu de multe ori au fost cazurile în
care un angajat a stat în fața laptopului și 11-12 ore pe zi pentru a-și termina îndatoririle. Și când
sunt întâlniri prin intermediul Skype sau alte platforme, există riscul pierderii conexiunii către
serverul companiei. Ca și o îmbunătățire, aș sugera înnoirea aparaturii ce ține de rețelistică, astfel
încât, dacă vor mai exista cazuri de genul, comunicarea între angajații companiei să nu fie
perturbată și să se desfășoare în cele mai bune condiții.
1. Care este modalitatea pe care o preferați pentru a comunica în companie?
 Prin email
 Față în față
 Apel telefonic
 Mesaj text
 Alta 
2. Cum aflați cel mai repede noutățile care se petrec?
 De la manager/superior
 Prin emailurile primite de la firmă
 În ședință
 De la colegi, în pauză
 Altele 
3. Aveți funcție de conducere în companie (șef de departament) ?
 Da
 Nu
4. Dacă ați primit o informație pe care nu ați înțeles-o, mai cereți repetarea ei?
 Niciodată
 Uneori
 De regulă
 Adesea
 Foarte des
5. Ați mai lucrat în domenii care implicau comunicarea? (profesor, domeniu juridic, call center
etc.)
 Nu
 Da, completați domeniul 
6. Marcați părerea dvs. cu privire la următoarele afirmații:
Dezacord Acord
  Dezacord Nici-nici Acord
total total
Împărtășiți informații personale
cu colegii dvs.?          
Considerați comunicarea din
interiorul firmei una bună?          
Comunicați des cu colegii dvs.?          
Există tensiuni între anumiți
colegi?          
Aveți momente când vă simțiți
marginalizat de grup?          
În companie certurile sunt dese?          
Superiorul vă vorbește uneori
agresiv?          
7. Considerați că trebuie schimbat ceva în modul de comunicare din interiorul companiei? Care
ar fi modul prin care ar trebui făcut acest lucru?

8. Dacă întâmpinați dificultăți în lucrul dvs., cereți ajutorul unui coleg/manager?

 Categoric da
 Ocazional
 Doar în cazul în care este o problemă gravă
 Categoric nu, o rezolv singur/singură
 Alt răspuns 
9. Când faceți o afirmație cu care colegii nu sunt de acord, cum anume vă indică dezacordul?
 Răspuns argumementativ
 Răspuns agresiv
 Mimica feței
 Schimbă subiectul
 Alt răspuns 
10. De cât timp sunteți membru al companiei?
 Mai puțin de un an
 1-5 ani
 5-10 ani
 Peste 10 ani
11. Vârsta dvs.?
 20-30 de ani
 31-40 de ani
 41-50 de ani
 51-60 de ani
 Peste 60 de ani
12. Sexul dvs.?
 Feminin
 Masculin
Vă mulțumesc pentru timpul acordat!