GHID GRAMATICĂ

SUBSTANTIVUL - Categorii gramaticale: gen, număr, caz, determinare (articol)

1.Genul
-Substantivele mobile sunt substantive (nume de fiinţă) cu o formă pentru masculin şi alta pentru feminin
( derivate cu sufixe moţionale ): -esă, -an, -oi, -ică, -oaică:
 prinţ – prinţesă, gâscă – gâscan, raţă – răţoi, curcă – curcan, leu – leoaică

-Substantive heteronime: sunt substantive (nume de fiinţă) cu formă diferită la masculin faţă de feminin
 găină – cocoş, bărbat – femeie, bou – vacă, cal – iapă

-Substantivele epicene sunt substantive care au o singură formă pentru masculin şi feminin:
 cămilă, furnică, greier, şobolan, cuc, arici, lebădă, şopârlă, balaur, rinocer, elefant, girafă etc.

-Substantive cu două genuri şi sens diferit

 un ochi-doi ochi(masc.) –un ochi-două ochiuri(neutru) ; un creier-doi creieri-două creiere ; un corn-
doi corni-două coarne............-curenţi/ curente, globi/ globuri, termeni/termene etc.

-Genul unor substantive nenumărabile

 -sunt de genul neutru: denumirile simţurilor(auz, văz, miros), ale punctelor cardinale(nord, sud,
est, vest), elementele chimice(oxigen, hidrogen), toate sporturile, cu excepţia „oinei", care este
feminin (fotbal, handbal, tenis), ţările care nu se termină în „a"(Honduras, Iran), numele de
vânturi(austru, crivăţ)
 -sunt de genul masculin: notele muzicale(do, re), lunile anului(ianuarie, februarie), cifrele(un doi...)
numele literelor alfabetului(a, b, c, d)
 -sunt de genul feminin: zilele săptămânii (luni, marţi), ţările care se termină în „a"(Italia, Franţa)

2.Numărul
-Substantivele colective sunt substantive cu formă de singular şi înţeles de plural:
 tineret, ţărănime, tufiş, armată, grup, mulţime, roi, brădet, stol, echipă, grup etc.
-Substantive defective de număr:
 cu formă numai de singular: aur, lapte, foame, unt, Olt (defective de plural)
 cu formă numai de plural: zori, spaghete, blugi, Bucegi (defective de singular)
-substantive care au aceeaşi formă pentru singular şi pentru plural:
 baci, vraci, pui, ochi, cobai, arici, crai, cioroi, piţigoi, tei, unchi, învăţătoare, matrice etc.

3.Articolul
-substantivul poate fi nearticulat (pom/pomi, casă/case, om/oameni etc.) sau articulat cu:
-articol hotărât: pomul, casa, pomului, casei, pomii, casele, pomilor, lui Mihai
-articol nehotărât : un pom, o casă,unui pom, unei case, nişte pomi, unor case
-articol posesiv(genitival) : al omului, a omului, ai omului, ale omului
-articolul demonstrativ(adjectival) însoţeşte un adjectiv sau un numeral: cei doi, omul cel harnic, fata cea
isteaţă, oamenii cei harnici, fetele cele isteţe,omului celui harnic,fetei celei isteţe, oamenilor celor harnici

- articolul hotărât proclitic lui se pune în faţa unor substantive proprii sau comune:
 fratele lui Mihai, prietenul lui Carmen, sora lui Cati, la începutul lui februarie, la începutul lui 1989
....lui frate-meu, lui moş Andrei, lui nenea, lui tanti, lui vodă, lui tata-mare, lui tata(şi tatei) etc.

- pentru numele feminine terminate în a articularea cu lui este greşită:

 fratele Mariei(nu lui Maria)/Anei etc.

-a nu se confunda articolul nehotărât un/o cu numeralul un/o sau cu adjectivul nehotărât un/o:
 art. nehot.: un/o ……….(nişte) -un copil……...(nişte copii)
 numeral cardinal: un/o ………..doi, trei… -o fată şi doi băieţi
 adj.nehot.: un/o………...alt/altă -un om……..alt om…
-a nu se confunda articolul nehotărât nişte (folosit cu substantive la plural) cu adjectivul nehotărât nişte
(folosit cu substantive la singular)
 art.nehot.: nişte pâini, nişte portocale, nişte flori etc.
 adj.nehot.: nişte pâine, nişte zahăr, nişte dulceaţă etc.

-articolele demonstrative(adjectivale) cel, cea, cei, cele, celui, celei, celor se analizează împreună cu
adjectivele/numeralele pe care le preced, deşi ele aparţin substantivului determinat (cu care se şi acordă):
 băiatul cel harnic/băiatului celui harnic, Ştefan cel Mare, fata cea mică, cel dintâi, cei trei etc.

-articolele demonstrative apar şi în formele superlativului relativ:

 cel mai bun, cea mai scumpă, cei mai tari

-a nu se confunda articolele demonstrative(adjectivale) cu pronumele/adjectivele pron. demonstrative:

 -Cuvintele: cel, cea, cei, cele sunt pronume numai când sunt urmate de pronumele relativ „care", „ce"
sau de un adverb. În aceste cazuri pot fi înlocuite cu acela, aceea, aceia, acelea.
Cel care învaţă reuşeşte. Cel de acolo e Andrei.
 -Când determină un substantiv cuvintele de mai sus sunt adjective pronominale demonstrative.
Pe cel deal răsare luna. Iar la cea măicuţă /Să nu-i spui....

-a nu se confunda articolul posesiv a cu prepoziţia a folosită pentru exprimarea genitivului la numerale:

 Această prietenă a surorii mele era mamă a doi copii.

-Articularea termenilor străini

 Dacă partea finală a cuvântului se pronunţă aşa cum se scrie:
bosul/ bossul, brokerul/ brokerii, curriculumul, dealerul/ dealerii, folkul, linkul/ linkurile
 Dacă partea finală a cuvântului se pronunţă altfel de cum se scrie:
cowboy-ul, mouse-ul, service-ul, site-ul, show-ul…
 La fel şi desinenţa de plural:
brokeri, mouse-uri…

4.Cazul şi funcţia sintactică

-Nominativ: (cine? ce?)

1. Subiect: Elevul scrie.
2. Nume predicativ: Fratele meu este elev.
3. Atribut apoziţional: Prietena mea, Maria, este elevă.

- Diferenţiere subiect-nume predicativ, ambele fiind substantive în nominativ

1.- subiectul este exprimat prin substantive comune articulate cu articol hotărât sau prin substantive proprii,
iar numele predicativ, prin substantive comune nearticulate sau articulate cu articol nehotărât:
Copilul este elev. Popescu este un student bun. Tigrul este un animal. Un aliment indicat este laptele.

2.- Situaţii în care subiectul şi numele predicativ au același grad de articulare și se identifică cu ajutorul
topicii.
- acelaşi cuvânt este subiect dacă este aşezat în faţa verbului copulativ:
- acelaşi cuvânt este nume predicativ, dacă este aşezat după verbul copulativ:
Soluţia este divorțul. Divorțul este soluţia.
Maria este colega mea. Colega mea este Maria.
Lectura este pasiunea lui. Pasiunea lui este lectura.
Popescu este sportivul cel mai bun. Sportivul cel mai bun este Popescu.
-Genitiv: (al,a,ai,ale cui? contra cui ? împotriva cui ? etc.)
1. Atribut substantival genitival: Caietul elevului este nou.
2. Atribut substantival prepoziţional: Atacul contra lui Victor a fost violent.
3. Apoziţie: Caietul este al lui Mircea, al colegului meu.
4. Nume predicativ: Cărţile erau ale Mariei.
5. Complement indirect: Românii au luptat împotriva duşmanilor.
6. Complement circumstanţial de loc: Ploaia s-a lăsat deasupra oraşului.
7. Complement circumstanţial de timp: Ei au venit în jurul prânzului.
8. Complement circumstanţial de mod: Ei înaintau contra vântului.
9. Complement circumstanţial de cauză: Din cauza poleiului, maşina a derapat.
10. Complement circumstanţial de scop: Mă pregătesc în vederea examenelor.

-Dativ: ( cui? datorită cui? conform cui ? mulţumită cui ? etc.)

1. Nume predicativ: Gestul lui a fost contrar aşteptărilor.
2. Apoziţie: I-am dat vărului meu, lui Vasile, o carte.
3. Atribut substantival: Domn Moldovei era atunci Ştefan.
4. Complement indirect: I-am trimis bunicii mele o felicitare.
5. Complement circumstanţial de loc: El nu stă locului. S-a așternut drumului.(dativ locativ)
6. Complement circumstanţial de cauză: A reuşit datorită ajutorului primit.
7. Complement circumstanţial de mod: Sunt trataţi asemenea animalelor.

-Acuzativ: (pe cine?ce?pe ce ?la cine ?la ce ?....unde ?când ?cum ?cât ?....)
1. Atribut substantival prepoziţional: Florile de tei au căzut.
2. Nume predicativ: Cartea este fără copertă.
3. Apoziţie: Îl cunosc pe Marin, pe vecinul tău.
4. Complement direct: L-am văzut pe colegul meu.
5. Complement indirect: Am vorbit despre părinţii mei.
6. Complement de agent: Problema a fost rezolvată de tata.
7. Complement circumstanţial de loc: S-a aşezat în bancă.
8. Complement circumstanţial de mod: Venea ca vântul.
9. Complement circumstanţial de timp: Scrie în pauze.
10. Complement circumstanţial de cauză: N-a venit de teamă.
11. Complement circumstanţial de scop: Mă pregătesc pentru examen.

-Vocativ: (nu are întrebări) - exprimă o chemare, o strigare şi se desparte prin virgulă de restul propoziţiei
 Vino aici, băiete!

-Substantivul în cazul vocativ nu are funcţie sintactică, însă adjectivul sau un alt substantiv care îl
determină are.
 -Oameni buni, fugiţi! ( oameni = substantiv în V, fără funcţie sintactică; buni = adjectiv în V,
atribut adjectival)
 -Frate Ioane, ajută-mă! ( frate = substantiv în V, fără funcţie sintactică; Ioane = substantiv
propriu în V, atribut substantival apoziţional)
 -Frate Ion, nu mă lăsa! ( frate = substantiv în V, fără funcţie sintactică; Ion = substantiv
propriu în N, atribut substantival apoziţional)

-unele substantive au forme specifice pentru vocativ(cu desinenţa e sau o, cu articolul hotărât le):
 cumătru-cumetre, bunic-bunicule, prieten-prietene, cumnat-cumnate, socru-socrule, bunică-bunico

Regimul prepoziţiilor:
-prepoziţii de Ac.(verificăm cu mine) : cu, la, de, din, pentru, fără, spre, după, pe etc.
-prepoziţii de D. (verificăm cu mie) : datorită, mulţumită, graţie, contrar, asemenea etc.
-prepoziţii de G. (verificăm cu meu, mea) : contra, împotriva, în jurul, asupra etc.
 Schemă funcțiile substantivului

SUBIECT (întrebarea cine? sau, pentru verbele impersonale, întrebarea ce?)

1.simplu –Elevul învață. Mi-e frig.
2.multiplu –Băieții și fetele se joacă. E ploaie și vânt.

NUME PREDICATIV (întrebările cine?, ce?, al/a/ai/ale cui?, care? puse unuia din cele 8 verbe copulative: a
deveni, a se face, a ajunge, a ieși, a fi, a părea, a rămâne, a însemna)
- Fiul lui a ieșit inginer. Un război ar însemna distrugerea omenirii.

ATRIBUT (determină : substantiv, pronume, numeral -SPN-)

- substantival genitival - Mașina vecinului este nouă.
- substantival prepoziţional - Mașina din fața blocului este a mea.
- substantival apoziţional - Mașina domnului Marcel a fost avariată.
-substantival datival - El a fost profet neamului său.

COMPLEMENT (determină: verb, adverb, adjectiv, interjecţie -VAAI-)

1.direct (pe cine? ce?)

- Îl cunosc pe Sandu și știu aspirațiile sale.
2.indirect (cui? pe cine? pe ce? de cine? de ce? la cine? la ce? pentru cine? pentru ce? etc.)
- Contez pe Sandu și pe puterea sa de muncă.
3.de agent (de către cine?)
- Am fost anunțat de niște prieteni.
4.c.c.timp (când? de când? până când? cât timp? +........)
- Se va întoarce la vară.
5.c.c.loc (unde? de unde? până unde?)
- Se duce la hotel.
6.c.c.mod (cum? cât?)
- A procedat conform planului.
7.c.c.scop (cu ce scop?)
- Învață în vederea examenului.
8.c.c.cauză (din ce cauză?)
- S-a topit din cauza căldurii.

Diverse
1.Conversiunea (schimbarea clasei gramaticale) -prin articulare, alte părţi de vorbire se pot substantiviza:
 substantive provenite din adjectiv: tânărul, cei tineri, roşul, voinicul, un bătrân
 substantive provenite din pronume: eul, sinele, sinea, totul, un nimeni
 substantive provenite din numeral: doiul, suta, mia, zecele, un trei, cei trei
 substantive provenite din verb: scrisul, mâncatul, suferindul, vorbitul
 substantive provenite din adverb: aproapele, binele, răul, greul
 substantive provenite din prepoziţie: o contră
 substantive provenite din interjecţie: oful, hopul, fâsul
 -Se substantivizează şi locuţiunile adjectivale. Cei în vârstă sunt respectaţi.
 -în metalimbaj se pot substantiviza toate literele, cuvintele: Azi învăţăm litera ”m”.

-adverbializarea substantivelor - substantivele care determină un adjectiv devin adverbe şi realizează

superlativul absolut:
 frumos foc, singur cuc, sărat ocnă

-substantivele care exprimă diviziuni temporale: ziua, noaptea, iarna, vara, luni/lunea etc. ( fără lunile anului)
sunt adverbe când răspund la întrebarea „când?" şi nu au determinanţi.
 Iarna plecăm la munte. Luni/Lunea avem antrenament. Duminicile lucrează mult.
-când au determinanţi (sau prepoziţii) sunt substantive.
 Iarna aceasta am schiat. La vară mă duc la mare.
-nu sunt substantive, ci sunt adverbe compuse:
 astă-iarnă, astă-noapte, astă-primăvară, astă-seară, astă-toamnă, astă-vară, astăzi

-adverbele: azi, mâine, ieri, bine, rău sunt substantive când sunt complemente directe/indirecte
 Cu mâine zilele-ţi adaugi... Bine faci, bine găseşti. Rău e cu rău, dar mai rău e fără rău.

-adverbele bine, rău, mâine, ieri, azi devin substantive când sunt determinate de adjective:
 I-a făcut mult bine....mult rău....cât bine .....cât rău.....acest bine....acest rău ...eternul mâine...

-adjectivele devin substantive când sunt determinate de alte adjective:

 adânc albastru, imens senin, marele singuratic

-a nu se confunda substantivele în acuzativ precedate de prepoziţii cu locuţiunile prepoziţionale sau

adverbiale:
 Ducea un sac în spate.(subst. în Ac.cu prepoziţie)
 Clădirea este în spatele(îndărătul) magazinului.(locuţ. prepoziţională)
 Clădirea este în spate.(locuţ. adverbială)

-a nu se confunda substantivele sută, mie, zecime, sutime, jumătate, sfert etc. cu numeralele o sută, o mie,
o zecime, o sutime, o jumătate, un sfert etc.

2.Locuţiuni substantivale –recunoaştere: 1.se numără 2.multe sunt derivate cu sufixul -re
 “Patria este aducerea-aminte de zilele copilăriei...” aducerea-aminte = amintirea
aducere-aminte, luare-aminte, ţinere de minte, părere de rău, facere de bine, nebăgare de seamă, bătaie de joc

3.Genitiv-dativul substantivelor feminine se formează, de regulă, plecând de la forma de plural:

 mătuşă-mătuşi-mătuşii, bunică-bunici-bunicii, vulpe-vulpi-vulpii, vină-vini-vinii etc.
-Excepţie fac substantivele care au în final vocalele „ie”, aflate în hiat:
 corabie – corăbii – corabiei, vie – vii - viei ; câmpie – câmpii - câmpiei.

-Genitiv-dativul substantivelor compuse sudate(contopite): articolul se pune după al doilea termen

 bunăvoinţă-bunăvoinţei, bunăstare-bunăstării, răufăcător-răufăcătorului etc.

-Genitiv-dativul substantivelor compuse cu cratimă: articolul se pune după primul termen

 bună-credinţă/bunei-credinţe, bun-gust/bunului-gust, rea-credinţă/relei-credinţe etc.

-Genitiv-dativul substantivului piele: pielii (omului) şi pieii (animalului).

-câteva substantive au o a doua formă de plural/singular/genitiv, mai veche, folosită în expresii:

 soartă – sorţi - sorţii (dar: în voia soartei)
 roată – roţi – roţii (dar: treaba merge ca pe roate)
 veac – veacuri (dar: nu va reuşi în veci)
 zi (dar: s-a trezit de cu ziuă)
Focus genitiv-dativul femininelor în ee

sg. pl. G-D excepţii

acnee, acnee, acneei alee, alei, aleii
atee, atee, ateei
azalee, azalee, azaleei epopee, epopei, epopeii
camee, camee, cameei idee, idei, ideii
cefalee, cefalee, cefaleei melopee, melopei, melopeii
cilindree, cilindree, cilindreei moschee, moschei, moscheii
corifee, corifee, corifeei trahee, trahei, traheii
cornee, cornee, corneei
dispnee, dispnee, dispneei
dulcinee, dulcinee, dulcineei
fuzee, fuzee, fuzeei
gonoree, gonoree, gonoreei
logoree, logoree, logoreei
maree, maree, mareei
odisee, odisee, odiseei
onomatopee, onomatopee, onomatopeei
orhidee, orhidee, orhideei
pigmee, pigmee, pigmeei
seboree, seboree, seboreei
tranşee, tranşee, tranşeei
uree, ureei
Focus cuvinte compuse:( #prefixoide: contra+,extra+,inter+,hiper+,sub+,supra+,ultra+ etc.)
portaltoi Albă-ca-Zăpada binecuvânta ca să o.z.n.
portarmă an-lumină binecuvântat de la ş.a.m.d.
portavion astă-noapte binecuvântare până la etc.
portbagaj aşa-zis binedispune ceea ce O.N.U./ ONU
portbaionetă baba-oarba binedispus o sută doi S.U.A./ SUA
portdrapel bloc-turn binefacere Măria Ta UNESCO
portjartier Caraş-Severin binefăcător Domnia Sa C.F.R.
portmoneu câine-lup bineînţeles ardei iute ASIROM
portvizit de-a v-aţi ascunselea binemerita dioxid de carbon ROMTELECOM
portţigaret drept-credincios binemeritat Ştefan cel Mare DEX
dublu-decalitru binevoi Munţii Apuseni
viceamiral după-amiază binevoitor Ţara Oaşului
vicepreşedinte du-te-vino bine-credincios Delta Dunării
vicerege floare-de-colţ bine-crescut Marea Neagră
viceversa galben-auriu bine-cunoscut Valea Prahovei
inginer-şef bine-venit Statele Unite ale
atoateştiutor lasă-mă-să-te-las Americii
atoatecunoscător liber-cugetător răufăcător Unirea Principatelor
antonpannesc nou-născut răuvoitor Ziua Victoriei
botgros nu-mă-uita rău-platnic Anul Nou
câteşipatru piatră-vânătă rea-credinţă Guvernul României
deîmpărţit pierde-vară rea-voinţă Ministerul de Interne
dumneata pistol-mitralieră Muzeul Literaturii
fărădelege proces-verbal Buna Vestire Române
miazăzi roman-fluviu bunăoară Facultatea de Litere
miazănoapte sârba-pe-loc bunăstare Institutul de
scurtcircuit sud-vest bunăvoie(de) Lingvistică
surdomut sus-citat bunăvoinţă Casa Presei Libere
tuspatru sus-numit bună-credinţă Amintiri din copilărie
vreunul sus-pus bună-creştere România liberă
vorbă-lungă bună-cuviinţă Convorbiri literare
#preamări zgârie-brânză bun-gust Dicţionarul explicativ
#preamărit dublu-decalitru(dar: bun-plac al limbii române
#prealuminat triplusalt) bun-platnic
#preaplin mai-mult-ca-perfectul bun-rămas
#preaputernic bun-simţ
#preasfinţia
prim-balerină
#autoevaluare prim-ministru
#contrafacere prim-plan
#extraordinar prim-procuror
#hidrobicicletă prim-secretar
#internaut prim-solist
#hipersensibil prim-
#polisportiv vicepreşedinte
#psihopedagogie primă-doamnă
#suprapus
#ultraelegant prim ajutor
(adj.+s.)
prim rang (de)(l.
adj.)
Focus neologisme (împrumuturi din alte limbi: engleză, franceză, italiană)

Adidaşi, after-shave, aisberg, allegro, angro, apartheid, apropo/apropou, aut

Babysitter, background, bacon, barbecue, best-seller, blue-jeans, bluff, board, bodyguard/bodigard, boom,
boss/bos, bowling, brand, breakfast, bridge, broker, businessman

Café-frappé, calcio – vecchio, camping, cash, chewing-gum, cocktail/cocteil, congresmen, cool, crenvurst,
copywriter, copyright, country, cowboy

Dandy, dealer, derby/derbi, design, designer, discount, display

E-mail, en détail, exchange

Fairplay, fast-food, feedback, finiş, fitness, flash, font, forfait

Gay, grepfrut

Hacker, hamburger, happy-end, hard, hardware, high fidelity, hippy, hobby, homeless, horror, hotdog

Imbroglio, intermezzo, inch,

Jeep, job, jogging

Kaizer, ketchup, kibbutz, killer, kilowatt, kitsch, kiwi, know-how

Lady, laptop, leasing, lider, link, live, living-room, lobby, loess

Make-up, malpraxis, management, marijuana, market, master, mezzosoprană, mot-à-mot, mouse

Ofsaid, output, outsider

Paparazzi, penalty/penalti, pick-up, pictorial, pizza, play-back, player, pocher/poker, printare, puzzle

Quiproquo

Rating, recordmen, rendez-vous, rock-and-roll, rugbi/rugby, rummy

Sandvici/sendviş, science-fiction, scotch, scrabble, seif, service, sex-appeal, shopping, show-room, single,
site, skinhead, software, spicher, spray, staff, stand-by, statu-quo, stewardesă, striptease, summit

Talk-show, tenismen, tête-à-tête, thriller, timing, training, topless, trend, tsunami, tweeter, twist

Underground

Vizavi, voucher

Walkman, weekend, western, whisky

Yesman, yoghin
Focus nume de locuitori

Abrud –abrudean Japonia –japonez,nipon

Africa Centrală –centrafrican Jiu –jian
Afganistan –afgan Kosovo – kosovar
Africa de Sud –sud-african Laos –laoţian
Alba Iulia –albaiulian Lugoj –lugojean
Albania –albanez Macedonia –macedonean
America de Nord –nord-american Madagascar – malgaş
Armenia –armean Madrid –madrilen
Andorra –andorran Malta –maltez
Arad –arădean Mangalia -mangaliot
Argeş –argeşean Miercurea-Ciuc -miercurean
Andaluzia –andaluz Milano- milanez
Bacău –băcăuan Monaco -monegasc
Baia Mare –băimărean Mongolia -mongol
Berlin –berlinez Moscova -moscovit
Birmania –birman Noua Zeelandă -neozeelandez
Bistriţa-Năsăud –năsăudean Oradea -orădean
Bordeaux –bordelez Orşova -orşovean
Buhuşi –buhuşean Paşcani -păşcănean
Bosnia –bosniac Peru –peruan/peruvian
Bruxelles –bruxellez Piatra-Neamţ -pietrean
Buhuşi –buhuşean Polonia – polonez
Cairo –cairot Predeal -predelean
Câmpulung –câmpulungean Râmnicul Sărat -râmnicean
Cernavodă –cernavodean Râmnicu-Vâlcea -vâlcean
Cipru –cipriot Roman -romaşcan
Cluj –clujean Roşiorii de Vede -roşiorean
Coasta de Fildeş –ivorian San Marino -sanmarinez
Constantinopol –constantinopolitan Satu Mare – sătmărean
Costa Rica – costarican Severin - severinean
Croaţia – croat Sinaia -sinăian
Danemarca –danez Slobozia -slobozean
Dolj –doljean Sofia -sofiot
Drobeta-Turnu-Severin –severinean Târgu-Jiu -târgujian
Fălticeni – fălticenean Târgu-Neamţ –nemţean
Făgăraş –făgărăşean Târgu-Mureş –târgumureşean
Florenţa –florentin Tecuci -tecucean
Gura Humorului –humorean Timiş -timişean
Genova –genovez Timişoara -timişorean
Giurgiu –giurgiuvean Tokio -tokiot
Gorj –gorjean Turda -turdean
Guineea –guineean Turnu-Măgurele -turnean
Geneva –genevez Ungaria –ungur,maghiar
Haţeg –haţegan Vaslui -vasluian
Horezu –horezean Vatra Dornei -dornean
Huşi –huşean Venezuela –venezuelean
Iaşi –ieşean Yemen -yemenit
Israel –israelian,evreu Zimbabwe -zimbabwian
Focus NUME DE PERSONALITĂŢI ABREVIERI

Româneşti:
Ion Agârbiceanu –scriitor d.,dl =domnul
Vasile Alecsandri –scriitor dlui =domnului
Cezar Bolliac –scriitor dlor =domnilor
Constantin Brâncuşi –sculptor dna =doamna
George Coşbuc –poet dnei =doamnei
Ovid Densusianu –lingvist (pronunţat: Densuşanu) dra =domnişoara
Gala Galaction –scriitor drei=domnişoarei

Bogdan-Petriceicu Hasdeu –scriitor (pronunţat: Haşdeu) dv.,dvs.,d-voastră=dumneavoastră

Ion Heliade Rădulescu /Eliade –scriitor d-ei =dumneaei
Mihail Kogălniceanu –om politic d-lor =dumnealor
Dinu Lipatti –pianist d-lui =dumnealui
Samuel Micu-Klein –istoric d-sa =dumneasa
Constantin Negruzzi –scriitor d-sale =dumisale
Constantin Nottara –actor d-ta =dumneata
Anton Pann –scriitor d-tale =dumitale
Alexandru Philippide –lingvist
Ion Pillat –poet
Alecu Russo –scriitor
Anghel Saligny –inginer D-Lor =Domniile Lor
Lucia Sturdza-Bulandra –actriţă D-Sa =Domnia Sa
Gheorghe Tattarescu –pictor D-Sale =Domniei Sale
Cicerone Theodorescu –scriitor D-Ta =Domnia Ta
Nicolae Tonitza –pictor D-Tale =Domniei Tale
Iuliu Zanne –folclorist Dv.,Dvs.=Domnia Voastră

Străine
- Scriitori: - Compozitori:
Baudelaire Beethoven
Keats Bach
Shakespeare Strauss
Schopenhauer Mozart
Villon Wagner
Hemingway
Rabelais - Pictori:
Nietzsche Renoir
Flaubert Van Gogh
Goethe Picasso
La Fontaine Cezanne
Cervantes Gauguin
Stendhal Michelangelo
Focus - Scrierea cu literă mare

1. cu majusculă la fiecare termen:

-numele compuse ale personajelor de basm se scriu cu majuscule şi cu cratimă: Barbă-Albastră, Făt-
Frumos, Mama-Pădurii, Sfarmă-Piatră, Albă-ca-Zăpada, Roşu-Împărat

-numele compuse cu titulatură ale personajelor istorice şi de basm se scriu cu majuscule şi cu cratimă
numai dacă titulatura urmează: Ali-Paşa, Negru-Vodă, Mihai-Voievod, Verde-Împărat (dar paşa Hassan,
vodă Ştefan, voievodul Mihai, împăratul Verde)

- numele compuse de locuri şi de localităţi se scriu fără cratimă (Baia Mare, Curtea de Argeş, Piatra
Craiului, Cheile Bicazului, Trei Brazi etc.), cu excepţia celor compuse din două substantive în N/Ac, care
se scriu cu cratimă: Piatra-Olt, Târgu-Jiu, Govora-Băi, Cluj-Napoca, Domneşti-Sat, Bucureşti-Nord,
Bistriţa-Năsăud etc.

-Se scriu cu litere mari şi alte realităţi cu caracter religios, ca Sfânta Scriptură, Sfântul Mormânt, Sfântul
Munte, iar în textele bisericeşti şi alte substantive (Atotştiutorul, Domnul nostru Isus Hristos, Părinte),
precum şi pronumele şi adjectivele pronominale referitoare la Dumnezeu sau la Isus Hristos (ne rugăm Ţie,
Doamne; mare mila Ta).

-se scrie cu literă mică, de regulă, sintagma ţările române.

- aştri şi constelaţii: Cornul-Caprei, Marte, Saturn, Ursa-Mare, inclusiv Luna, Pământul, Soarele în
terminologia astronomică;

- marile epoci istorice (chiar dacă nu reprezintă evenimente) şi evenimentele istorice majore (Antichitatea,
Evul Mediu, Renaşterea; Comuna (din Paris), Unirea Principatelor), inclusiv războaiele de anvergură
(Primul Război Mondial, al Doilea Război Mondial) sau care au un nume unic (Războiul celor Două Roze,
Războiul de Independenţă, Războiul de Secesiune, Războiul de Treizeci de Ani, Războiul de 100 de Ani)

- manifestări ştiinţifice, culturale, artistice, politice (Conferinţa Naţională a Partidului X);

- sărbători laice (naţionale şi internaţionale) sau religioase (indiferent de cult):

Anul Nou, Crăciun(ul), 1 Decembrie, Înălţarea, Întâi Mai, Înviere(a), Paşte(le), Schimbarea la Faţă;

- instituţii (Administraţia Prezidenţială, Avocatul Poporului, Camera Deputaţilor, Cancelaria Primului-

Ministru, Editura Univers Enciclopedic, Facultatea de Litere, Guvernul României, Institutul de Lingvistică,
Ministerul Afacerilor Externe, Organizaţia Naţiunilor Unite, Parlamentul României, Sfântul Scaun
„Vaticanul”, Teatrul Naţional, Uniunea Artiştilor Plastici, inclusiv când sunt folosite eliptic: admiterea la
Politehnică; student la Litere; secretar de stat la Externe,

- clădiri publice şi monumente (Arcul de Triumf, Casa Academiei, Palatul Parlamentulu), săli (Rapsodia),
mijloace de transport (Orient Expres, Titanicul);
Se scriu cu litere mici denumirile neoficiale ale instituţiilor (guvernul român, guvernele statelor membre ale
UE) şi numele domeniilor la care se referă o funcţie (ministru de externe), însă în documentele oficiale,
numele complete de funcţii se scriu cu litere mari: Contrasemnează: Ministrul Afacerilor Externe ....

- ordine de stat româneşti sau străine: Legiunea de Onoare, Ordinul Naţional „Serviciul Credincios”,
Numele unor medalii sau premii, precum şi titlurile ştiinţifice şi onorifice se scriu cu literă mică: doctor
honoris causa, doctor în filologie, membru de onoare al Academiei Române.

- soiuri de plante şi rase de animale: Bazna (rasă de porci), Leghorn (rasă de găini), Marele Alb (rasă de
porci), Napoleon (soiuri de cireşe, mere, pere, struguri)
- punctele cardinale, când au valoare de nume propriu, desemnând o regiune:
importat din Apus/Vest, din Orient, în Apusul Europei, în Orientul Apropiat);
Când nu au această valoare, numele punctelor cardinale se scriu cu literă mică.

- obiecte desemnate ocazional prin numele creatorului lor: trei Grigoreşti „tablouri de Grigorescu”, un
Stradivarius „vioară construită de Stradivarius”.

- toate componentele locuţiunilor pronominale de politeţe: Alteţa Sa Regală, Domnia Sa, Excelenţa
Voastră, Înălţimea Voastră, Majestăţile Lor Imperiale, Sfinţia Sa.

- Abrevierile: GMT = Greenwich Mean Time, MS = Maiestatea Sa, O.U. = Ordonanţă de Urgenţă, P.S.S. =
Preasfinţia Sa, S.N.C.F.R./SNCFR = Societatea Naţională a Căilor Ferate Române;
- numelor unor noţiuni de specialitate (A = arie, amper; B = bor, C = (grade) Celsius, şi ale punctelor
cardinale (E = est);
- altor cuvinte şi expresii: N.B. = nota bene, O.K. = all correct, P.S.= post scriptum;
- cu literă mare pe a doua poziţie, când provin de la unii termeni de specialitate:
dB = decibel, eV = electronvolt, pH = puterea hidrogenului;

- termenii de adresare (inclusiv pronumele), în corespondenţă (pe plicuri şi în text): Domnului Director ...;
Domnule Preşedinte...; Dumneavoastră ...;

- se pot scrie cu literă mare unele cuvinte (care, de obicei, se scriu cu literă mică), în semn de cinstire
(Soldatul Necunoscut; Slavă Ţărilor Române!), pentru a denumi un concept (Binele; Eul; Libertate,
Egalitate, Fraternitate; Om, Patrie), a realiza un efect stilistic — personificarea unei abstracţiuni, un simbol
etc. (Justiţia; în numele Ştiinţei; „A venit pe culme Toamna”.) —, pentru a conferi unui
substantiv comun valoare de nume propriu (Capitala „Bucureştiul”, Mama) ş.a.;

- pe etichete, plăcuţe indicatoare, în adrese, pe hărţi, în titlurile coloanelor din tabele etc., cuvintele
scrise în mod obişnuit cu literă mică se scriu cu literă mare: Băbească, Cabernet, Camembert.

2. cu majusculă doar la început :

- denumirile organismelor de conducere şi ale compartimentelor din instituţii: Adunarea generală a

Academiei Române, Catedra de limba română, Comisia de cultivare a limbii a Academiei Române,
Compartimentul/Sectorul de limbi romanice, Consiliul ştiinţific, Direcţia, Secretariatul, Secţia de filologie şi
literatură a Academiei Române, Serviciul de contabilitate;

- titluri de publicaţii periodice, opere literare, ştiinţifice (şi de părţi ale lor -capitole etc.), artistice etc.,
emisiuni radio-TV, documente de importanţă internaţională sau naţională, nume ale unor medalii sau
premii: „A 150-a aniversare a naşterii lui Mihai Eminescu” (medalie), Adevărul literar şi artistic (ziar),
Amintiri din copilărie, Biblia, Constituţia, Declaraţia universală a drepturilor omului, Gramatica limbii
române, Istoria românilor sub Mihai-Vodă Viteazul, Legea partidelor politice, Limba română (revistă), O
scrisoare pierdută, Premiul pentru cea mai bună piesă a anului, Primăvara (pictură), Proclamaţia de la Islaz,
Regulamentul organic, România literară, Rondul de noapte(emisiune TV), Tatăl nostru;

- mărci de produse: Izvorul minunilor (apă minerală);

- nume ştiinţifice latineşti de specii animale şi vegetale: Bacterium aceti, Gorilla beringuei