Sunteți pe pagina 1din 5

Mandru Mihaela

AMG 2-A

TEMA

1. Care este clasificarea hemoragiilor dupa sediul sangerarii?


a. - arteriale, venoase, capilare, mixte:
b. - externe, interne, exteriorizate, interstitiale;
c. - accidentale, chirurgicale, posttraumatice, medicale;
d. - mici, mijlocii, mari, cataclismice

2. Care din elementele de mai jos nu sunt caracteristice hemoragiei arteriale?


a. - culoarea sangelui este inchisa;
b. - sangele tasneste sincron cu sistola cardiaca;
c. - exista sansa chiar la arterele mari ca sangerarea sa se opreasca
spontan;
d. - forta cu care se pierde sangele este concordanta cu tensiunea arteriala
a accidentatului

3. In care dintre hemoragiile de mai jos se pierde mai repede sange?


a. - hemoragie venoasa;
b. - hemoragie capilara;
c. - hemoragie arteriala;
d. - hemoragie venoasa si capilara

4. Ce cantitate de sange are un adult e 80 kg?


a. - 7 litri;
b. - 4-5 litri;
c. - 8 litri;
d. - 6 litri

5. Care din hemoragiile de mai jos sunt mai grave?


a. - pierderea de 2 litri la un adult de 90 kg;
b. - pierderea de 1 litru la un adolescent de 50 kg;
c. - pierderea de 700 ml la un copil de 30 kg;
d. - toate sunt de aceeasi gravitate

6. Ce fel de hemoragie are un accidentat care are in mod normal 5 l sange si


a pirdut 1.5 litri de sange?
a. - hemoragie mica;
b. - hemoragie mijlocie;
c. - hemoragie mare;
d. - hemoragie cataclismica (mortala)

7. Care din hemoragiile de mai jos se incadreaza in hemoragia interna?


a. - hemoragia intratisulara;
b. - hematom la nivelul mezenterului;
c. - revarsarea sangelui in cavitatea pleurala;
d. - hemopericardul

8. Hemoragia din caile urinare se evidentiaza prin:


a. - hematurie;
b. - scaderea brutala a tensiunii arteriale;
c. - colica renala;
d. - polakiurie

9. De cele mai multe ori o H.D.S. se evidentiaza prin hematemeza ca zatul de


cafea si melena neagra ca pacura. In ce imprejurimi atat hematemeza cat si
melena pot I cu sange rosu?
a. - in hemoragii abundente cand sangele stagneaza in stomac;
b. - in hemoragii abundente cand sangele nu are timp sa stea in
stomac;
c. - daca sangle este evacuat oarte repede;
d. - cand coexista o enterocolita.

10. Exista vreo deosebire intre menoragie si metroragie?


a. - nu este nici o deosebire;
b. - menoragia este pierderea anormala de sange in continuarea
ciclului menstrual;
c. - menoragia este insotita de dureri, iar metroragia nu;
d. - metroragia este pierderea de sange din cavitatea uterina in afara
ciclului menstrual.

11. Care din cauzele de mai jos contribuie la ruptura splinei in doi timpi?
a. - traumatismul splinei cu hemoragie intrasplenica, mentinuta de
rezistenta capsulei;
b. - inectia splinei;
c. - cedarea rezistentei si ruperea capsulei cu revarsarea sangelui in
peritoneu;
d. - fragilitatea vasculara;
e. - deficiente ale factorilor de coagulare.

12. Care din hemoragiile de mai jos sunt considerate “hemoragii medicale”?
a. - hemoragia prin ruptura de anevrism;
b. - hemoragii in cazul trombocitopeniei;
c. - hemoragii in cazul ulcerului gastro-duodenal;
d. - hemoragii medicamentoase;
e. - hemoragii datorate unor deiciente ale factorilor de coagulare.

13. Bolnavii cu hemoragie mijlocie prezinta;


a. - paloare;
b. - ameteli in ortostatism;
c. - transpiratii reci;
d. - lipotimie in clinostatism.

14. Cauza agitatiei in faza de inceput a socului hemoragic este data de:
a. - vasoconstrictiei;
b. - anxietate;
c. - oxigenare insuficienta a creierului;
d. - scaderea masei circulante.

15. Caror factori de datoreaza mentinerea sau chiar o usoara crestere a T.A.
in aza de inceput a hemoragiei?
e. - vasoconstrictiei;
f. - mobilizarea sangelui din depozite (icat, splina, muschi);
g. - acumularii de CO2;
a. - unei oxigenari deficitarea tesuturilor.

16. Care din semnele de mai jos sunt revelatoare intr-o hemoptizie?
a. - hemoptizia apare dupa un acces de tuse;
b. - sangele din hemoptizie este incoagulabil, ca zatul de cafea;
c. - sangele este aerat, amestecat cu elemente caracteristice sputei;
d. - bolnavul cu hemoptizie are o senzatie de caldura retrosternala.

17. Care este cauza tahipneei in cazul unei hemoragii?


a. - scaderea CO2 din sange si tesuturi;
b. - cresterea CO2 in sange si excitarea centrului respirator din bulb;
c. - vasocontrictia arteriala;
d. - scaderea hematrocitului.

18. In cazul unei hemoragii mari, cand T.A. scade sub 60-80 mm Hg, cum
reactioneaza rinichiul?
a. - functioneaza normal, urina este hiperconcentrata;
b. - inceteaza filtrarea renala si de acumuleaza metaboliti in sange;
c. - apare insuficienta renala acuta;
d. - acumularea de metaboliti creste volumul sangerarii.

19. Care este ritmul cardiac si pulsul in cursul unei hemoragii mari?
a. - pulsul este bradicardic, bine batut;
b. - ritmul cardiac este foarte rapid: 120-130 de batai pe minut;
c. - pulsul este aritmic;
d. - pulsul este slab batut, filiform.

20. Care din examinarile de mai jos pot sa ne dea relatii cu privire la sediul
hematuriei macroscopice (rinichi, ureter, vezica, uretra)?
a. - examenul macroscopic al urinei;
b. - proba celor trei pahare;
c. - examenul macroscopic al sedimentului urinar;
d. - examenul clinic al bolnavului.

21. Care este cauza scaderii uneori a hematrocitului si hemoglobinei dupa


oprirea hemoragiei?
a. - invazia apei din tesuturi in circulatie;
b. - vasocontrictiei;
c. - vasodilatatiei, dupa oprirea hemoragiei;
d. - cresterii diurezei.
22. Care din semnele de mai jos le gasim intr-o hemoragie intraperitoneala?
a. - aparare musculara;
b. - meteorism accentuat;
c. - matitate deplasabila in flancuri;
d. - hematemeza si melena.

23. Cat dureaza etapa hematologica de refacere a organismului la situatia


anterioara hemoragiei?
a. - refacerea este imediata, dupa oprirea hemoragiei;
b. - dupa 3-4 luni;
c. - dupa transuzie de sange;
d. - etapa poate fi scurtata prin tratament adecvat.

24. Care din factorii de mai jos contribuie la hemostaza spontana?


a. - vasoconstrictia;
b. - formarea trombusului alb;
c. - transformarea protombinei sub actiunea tromboplastinei in
trombina;
d. - trombina actionand asupra fibrinogenului il transforma in fibrina;
e. - formarea coagulului rosu.

25. Cum puten face o hemostaza provizorie cand avem o sangerare la nivelul
gatului?
a. - compresie digitala pe plan osos (vertebral);
b. - pansament compresiv;
c. - fixarea gatului intr-o anumita pozitie;
d. - aplicarea atenta a unui garou.

26. Care este timpul maxim de mentinere a garoului?


a. - 30 de minute;
b. - 1 ora si 30 de minute;
c. - 2 ore;
d. - 4 ore.

27. Cand aplicam garoul cand avem o sangerare in 1/3 medie a antebratului
stang cu sange negricios care curge in jet continuu?
a. - dedesubtul plagii;
b. - deasupra plagii;
c. - la radacina membrului superior;
d. - peste pansamentul de la nivelul plagii.

28. Unde aplicam garoul in cazul unei plagi in 1/3 medie a coapsei drepte, din
care tasneste sangele rosu aprins in jeturi discontinue?
a. - la radacina coapsei;
b. - deasupra plagii;
c. - dedesubtul plagii;
d. - peste pansamentul aplicat la nivelul plagii.
29. Un garou aplicat dedesubtul plagii, in cazul unei hemoragii arteriala, poate
produce:
a. - oprirea hemoragiei;
b. - continuarea si exacerbarea sangerarii;
c. - soc de garou;
d. - gangrena membrului respectiv.

30. Ce se produce in segmentul de sub garou?


a. - vasoconstrictie arteriala;
b. - trombozarea vaselor;
c. - dilatarea paralitica;
d. - navalirea sangelui central in zona de dedesubtul garoului la
scoaterea acestuia, cu scadere brusca a T.A

31. Care sunt precautiile ce trebuie luate pentru prevenirea socului de garou?
a. - mentinerea garoului pe o durata cat mai mica;
b. - daca garoul se mentine pe timp mai indelungat trebuie ca din timp
in timp sa-l desacem;
c. - ridicarea rapida a garoului cand accidentatul ajunge la chirurgie;
d. - ridicarea cat mai incet a garoului.

32. Care din procedeele de mai jos po efectua hemostaza definitiva?


a. - perfuzii cu ser iziologic si gucozat 5-10%;
b. - administrarea de hemostatice: vitamina K, venostat, adrenostazin;
c. - ligatura si sutura vaselor;
d. - asezarea bolnavului in pozitie Trendelenburg.

33. O hemoragie digestiva superioara de 1000-1500 ml, puls 100/minut, Ht=8-


10 g%, hematrocit 30-35% este:
a. - asimptomatica;
b. - asimptomatica numai in clinostatism, de gravitate medie;
c. - are semne clinice caracterizate prin tahicardie, transpiratii reci, ameteli,
paloare accentuata;
d. - are semne caracteristice socului hemoragic.