Sunteți pe pagina 1din 5

DEREGL RI VASCULARE CEREBRALE DIN SISTEMUL VERTEBRO-BAZILAR

Marianna Cupcea
(Consultant tiin ific: Diomid Gherman, academician A RM, profesor universitar)
Catedra Neurologie a USMF “N.Testemi anu”,
Universitatea de Stat de Medicin i Farmacie “N.Testemi anu”

Summary
Cerebral vascular disturbances in vertebral-basilar system
The study included 36 patients with vertebral-basilar insufficiency, at which there were
determined clinical variants of this disease (vestibular-ataxic syndrome, transient ischemic attack
and others). According to the results of clinical examination (neurological status) and the results
found at functional radiography of the cervical spine with the application of functional strain-
rotation, flexion and extension of the head, CT angiography, duplex scanning, brain MRI, were
estimated clinical variants, etiological and pathogenic factors most frequently encountered in this
condition. Insufficient blood perfusion in the territories irrigated by the vertebral-basilar system
is installed more frequently as a result of the compression of the vertebral artery (marginal
osteophytes of the cervical vertebrae, functional cervical spine instability, etc.).

Rezumat
În studiu au fost inclu i 36 pacien i cu insuficien vertebro-bazilar la care au fost
determinate diferite variante clinice ale acestei patologii (sindr.vestibulo-atactic, sindr.cohleo-
vestibular, sindr.deregl rilor vegetative .a.). Conform rezultatelor ob inute în urma examenului
clinic (statusul neurologic) i paraclinic (radiografia func ional a coloanei cervicale cu aplicarea
suprasolicit rilor func ionale-rota ie, flexie i extensia capului, CT angiografie, Duplex
scanare/USG-Dopplerografie, RMN cerebral ) au fost estimate variantele clinice i factorii
etiopatogenetici mai frecvent întîlni i în cadrul acestei patologii. Perfuzia sangvin insuficient la
nivelul teritoriilor irigate de sistemul vertebro-bazilar se instaleaz mai frecvent în rezultatul unei
compresiuni arteriale vertebrale (osteofi i marginali ai vertebrelor cervicale, instabilitatea
func ional a coloanei vertebrale cervicale .a.).

Actualitatea
Din totalul deregl rilor vasculare cerebrale 30% revin patologiei discirculatorii in sistemul
vertebro-bazilar, iar la 70 % dintre pacien i se atest atacuri ischemice tranzitorii [6, 9].
Din factorii de risc care stau la temelia etiopatogeniei insuficien ei vertebro-bazilare mai
frecvent se determin hipertensiunea arterial , modific rile degenerativ-distrofice a coloanei
vertebrale, ateroscleroza, diabetul zaharat, dizlipidemia.
În practica medical la pacien ii în etate mai frecvent se depisteaz o asociere între
ateroscleroza cerebrovascular i modific rile degenerativ-distrofice a coloanei vertebrale [9].
. (2011) din 48 pacien i, la 25 pacien i a determinat sindromul vestibulo-
atactic, la 14 pacien i-sindromul cohlear, la 9 pacien i-sindromul Barre-Lew. În majoritatea
cazurilor s-a depistat instabilitatea func ional a coloanei vertebrale cervicale [7].
., ., . (1996) la 300 pacien i cu sindromul
arterei vertebrale au determinat variantele mecanismelor patogenetice mai frecvent implicate în
aceast patologie. Prin urmare în 50 % cazuri s-a depistat concrescen a uncovertebral , la 32 % -
instabilitatea func ional a vertebrelor cervicale, la 7 % - hernie de disc, la 5 % - artroza
articula iei intervertebrale, la 5 % - compresiuni musculare reflectorii, la 1 % - anomalii
congenitale ale vertebrelor cervicale [9].
. a propus o clasificare a sindromului arterei vertebrale în care au fost
inclu i factorii patogeni (dup caracterul ac iunii compresive asupra a.vertebrale): subluxa ii
vertebrale, mobilitatea patologic (instabilitate func ional , hipermobilitate vertebral ) a coloanei
470
vertebrale cervicale, compresiunea de c tre osteofi i, spasmul vascular datorat irit rii plexului
nervos periarterial, compresiunea in regiunea atlantului (sindr.Kimirlet, Klippel-Feil, anomaliile
atlantului), artroza unco-vertebral , artroza zigo-apofizar , blocuri i instabilitate articular ,
hernii de disc cervicale, compresiuni musculare reflectorii, precum i stadiile clinice: dup
gradul deregl rilor hemodinamice: a) distonic (functional ), b) ischemic (organic ) i dup
caracterul deregl rilor hemodinamice: a) compresiv , b) iritativ , c) angiospastic , d) mixt [6].

Materiale i metode
În studiu au fost inclu i 36 pacien i cu insuficien vertebro-bazilar , cu vîrsta cuprins
între 39 - 74 de ani (vîrsta medie de 59 ani), raportul barba i:femei fiind de 1:2. La 13 din
pacien i s-a depistat sindromul vestibulo-atactic, la 5 - atacuri ischemice tranzitorii, la 4-
sindromul cohleo-vestibular, la 3 -sindromul deregl rilor vegetative, la 3 - sindromul bulbar-
pseudobulbar, la 3 - ‘’drop-atack’’ , la 2 -sindromul sincopal vertebral, la 2 - sindromul oftalmic,
la 1 - migrena bazilar .
Deregl ri similare au fost decelate i de al i autori [5, 7].
Pacien ii au fost supu i examenului clinic (statusul neurologic cu semne de afectare a
nervilor cranieni, deregl ri de motilitate i sensibilitate, prezen a reflexelor patologice, pozi ia
Romberg instabil /nesistematizat , probele de coordonare dismetrice) i examenului paraclinic
(radiografia func ional a coloanei cervicale cu aplicarea suprasolicitarilor func ionale-rota ie,
flexie si extensia capului, CT angiografie, Duplex scanare/USG-Dopplerografie, RMN
cerebral ).
Date obiective
Sindromul vestibulo-atactic: a fost depistat la 13 pacien i care au prezentat diferite tipuri
de vertij i manifest ri vertiginoase “de pozi ie” sau “posturale” cauzate de modific rile bru te
ale pozi iei corpului, ”vedere întunecat ”, tulbur ri de echilibru asociate cu grea a, voma,
deregl ri cardiovasculare.
Senza iile de dezechilibru pot fi scurte, recidivante sau persistente timp de cîteva zile. Acestea
pot fi declan ate de schimb rile bru te ale capului în raport cu corpul, mai ales la hiperextensia
capului, mi rile de rota ie i înclinare lateral brusc . ”Vederea întunecat ”poate dura cîteva
secunde, minute, uneori zile sau chiar s pat mîni.
Vertijul este considerat „semnul preferat” prezentat de pacien ii la care se produce ischemia în
sistemul vertebro-bazilar. De men ionat faptul c în literatura de specialitate unii autori consider
necesar senza ia de rota ie pentru a monta diagnosticul de vertij. Mul i pacien i cu insuficien
vertebro-bazilar îns descriu vertijul ca o senza ie de plutire într-o barc , de cl tinare, de înclinare
.a. Prin urmare termenul de vertij poate indica orice senza ie de mi care în spatiu (rotatorie sau
nerotatorie) [2, 3, 8].
Inciden a exact a vertijului nu este cunoscut , îns la aproximativ 1/3 din pacien i acesta este
unicul semn prezent la cei diagnostica i cu insuficien vertebro-bazilar [1, 4].
Prezentare de caz clinic
Pacienta M., în vîrst de 69 ani, a fost internat în februarie 2010 în sec ia Neurourgen , INN,
pentru investiga ii, diagnostic i tratament.
Acuze la adresare: ame eli, vertij sistemic, gre uri, vome repetate, istabilitate postural ,
dificult i la mers.
Istoricul bolii: se consider bolnav de 2 zile, cînd pe fondal de TA=170/110 mmHg majorat
au ap rut acuzele sus numite, s-a adresat la medic, a fost administrat tratament antihipertensiv. Doua
zile a stat acas , vomele se repetau, vertijul i instabilitatea postural se men ineau. Se interneaz în
sec ia BVC i UR.pentru diagnostic i tratament.
Status neurologic: Fante palpebrale egale, pupile egale. Fa a simetric . Expresia ridurilor
frontale normal . Col ul gurii nivel egal. Nistagmus spontan, orizontal spre D>S, vertical. Limba pe
linia median . Degluti ia p strat . Articula ia normal . Fona ie normal . Reflexe faringian, al v lului
471
palatin, vomitiv normal. Semnele automatismului oral absente. Nu se deplaseaz desinest tor.
For a muscular MS=MD=5 p. Tonus muscular în mîini normal D=S, în picioare hipertonus D=S.
ROT la mîini D=S vii, rotuliene vii D=S, achiliene reduse bilateral. Semne patologice piramidale i
meningiene negative. Probele de coordonare cu inexactitate bilateral. Hiperestezie de tip
polinevritic „ciorapi-m nu i”. Func ii sfincteriene p strate.
La ECG semne de hipertrofie ventricular stîng cu deregl ri difuze de repolarizare a
miocardului.
Radiografia pulmonar relev staz pulmonar pronun at bilateral , aorta largit , cord m rit
spre stînga.
Investiga ii de laborator:hiperglicemie, hipertrigliceridemie.
Dopplerografic la nivelul C5-C6 osteofi ii comprim artera vertebral cu modificarea
traiectului acesteia (Fig.1, 2).
La Eco-EG structurile cerebrale mediane nu sunt deplasate, semne de HIC i de dilatare
ventricular nu se depisteaz , Echo-complexul cu tendin spre deplasare.
Concluzie: La pacienta M. cu insuficien vertebro-bazilar clinic se constat sindromul
vestibulo-atactic, instalarea siptomatologiei caracteristice fiind precedat de o criz hipertensiv . Din
factorii de risc pentru patologia vascular cerebral au fost depistate hipertensiunea arterial ,
diabetul zaharat, dislipidemia, ace tia au precipitat instalarea patologiei prezente. Dopplerografic la
nivelul C5-C6 osteofi ii comprim artera vertebral cu modificarea traiectului acesteia (Fig.1, 2).

Fig.1 La nivelul C5-C6 osteofi ii comprim Fig.2 La nivelul C3 osteofi ii comprim


artera vertebral (s ge i) cu modificare de traiect artera vertabral bilateral

Sindromul cohleo-vestibular: a fost decelat la 4 pacien i care prezentau acuze la acufene


(care se modificau la schimbarea pozi iei capului), halucina ii auditive înso ite de manifest ri
vertiginoase, parestezii, vertij sistemic i nesistemic.
Sindromul oftalmic: depistat la 2 pacien i cu acuze la reducerea acuit ii vizuale, vedere
înce at , halucina ii vizuale, senza ie de corp str in în sacul conjunctival, defecte de cîmp
vizual, diplopie.
Sindromul deregl rilor vegetative: prezent la 3 pacien i cu acuze la senza ie de r cire a
membrelor, frisoane, hiperhidroz , senza ie de înc lzire, deregl ri de somn-veghe.
Atac ischemic tranzitoriu: determinat la 5 pacien i cu acuze la cefalee, deregl ri de
motilitate i de sensibilitate, tulbur ri auditive, tulbur ri oculomotorii i vizuale, ataxie, accese
de vertij inso ite de grea , vom , diplopie, disfagie, disartrie.
Sindromul sincopal vertebral: prezent la 2 pacien i cu acuze la pierderea cuno tin ei la
mi carea brusc a capului.

472
Accese ‘’Drop-Atack’’: depistat la 3 pacien i care prezentau acuze la pr bu ire brusc a
membrelor inferioare consecutiv unei rota ii bru te a capului, con tiin a fiind p strat iar
redresarea imediat .
Migrena bazilar : determinat la 1 pacient care acuza accese migrenoase inso ite de
ataxie, dizartrie i deregl ri vizuale.

Discu ii
Pe parcursul traiectului s u, artera vertebral formeaz 4 cuduri cu o importan
func ional deosebit . În timpul mi rilor de rota ie ale capului, pozi ia g urilor tranversale prin
care trec arterele vertebrale se schimb prin deplasarea acestora înainte i înapoi fa de g urile
transversale subiacente, mi ri care nu ar fi fost posibile dac nu ar fi existat cele 4 ‘’bucle de
rezerv ’’. Mi rile de rota ie produse in regiunea cervical a coloanei vertebrale nu determin
simptome clinice la oamenii san to i. Doar la instalarea unor factori patogeni precum
occipitalizarea atlasului, impresiune bazilar , aplazia apofizei odontoide cu mobilitate excesiva a
axisului, osteofitele de la nivelul articulatiilor unco-disco-vertebrale .a., s-ar putea produce
ap sarea i împingerea arteri vertebrale, drept rezultat vasul se stenozeaz [3].
Insuficien a vertebro-bazilar clinic se poate manifesta prin forme foarte variabile (de la forme
localizate pîn la forme globale), ceea ce se datoreaz faptului c odat cu instalarea insuficien ei
circulatorii se produce o ischemie difuz urmat de efectele în regiuni variate i distan ate ale
sistemului vertebro-bazilar, începînd de la teritoriile proximale bulbo-pontine i terminînd cu
regiunile occipitale [3].
Un semn evocator al insuficien ei vertebro-bazilare este considerat vertijul, acesta fiind
deseori unicul semn al patologiei date.
O aten ie primordial se acord factorilor de risc care stau la temelia etiopatogeniei
insuficien ei vertebro-bazilare. La ace ti factori de risc se refer : hipertensiunea arterial ,
ateroscleroza cerebral , afec iunile cardiace, afec iunile renale, diabetul zaharat, hipotensiunea
arterial , leziunile degenerative distrofice a coloanei vertebrale cervicale, dislipidemia,
tabagismul, anticoncep ionalele orale. Mai frecvent se constat o asociere între factorii
etiopatogenetici. Factorul obstructiv este deseori înso it de factorul compresiv.
În baza studiului efectuat, au fost ob inute urm toarele rezultate: din lotul de pacien i
studia i 80 % sufer de hipertensiune arterial , 16 % - ateroscleroz , 32 % - afec iuni cardiace, 8
% - afec iuni renale, 16 % - diabet zaharat.
În publica iile cele mai recente din literatura de specialitate o aten ie deosebit se acord
patologiei vertebrogene, aceasta fiind frecvent constatat în cadrul studiilor referitoare la
insuficien a vertebro-bazilar [10].
Din datele examin rilor radiologice la pacien ii inclu i în studiu la 45 % s-a depistat
patologia vertebrogen , la 25 % - patologie vascular determinate la dopplerografie.

Concluzii
Deregl rile vasculare cerebrale din sistemul vertebro-bazilar se caracterizeaz prin
polimorfism clinic. Reie ind din datele ob inute în studiu precum i din rezultatele altor studii
recente, mai frecvent depistate sunt sindroamul vestibulo-atactic i atacurile ischemice
tranzitorii. Frecven a acestor sindroame se datoreaz particularit ilor de irigare a structurilor
nervoase de c tre SVB. Este cunoscut faptul c nucleii i originea c ilor vestibulare sunt
localizate în regiunea bulbopontin lateral care este irigat preponderant de artera vertebral ,
prin urmare aceast zon este foarte vulnerabil la deple ia sangvin prin vasul dat.
Aproape jum tate dintre pacien ii supu i investiga iilor radiologice prezint patologie
vertebrogen (în majoritatea cazurilor fiind depistat osteocondroza cervical cu instabilitate
polidiscal i osteofi ii marginali ai vertebrelor cervicale).

473
Hipertensiunea arterial continu s r mîn factorul de risc cel mai frecvent întilnit în
cadrul patologiei vasculare cerebrale, inclusiv în insuficien a vertebro-bazilar , fiind urmat de
manifest rile degenerativ distrofice a coloanei vertebrale, de afec iunile cardiace, ateroscleroz i
diabetul zaharat.

Bibliografie
1. Caplan LR. Vertebrobasilar occlusive disease. In: Stroke: Pathophysiology, Diagnosis and
Management. Vol 1. 1992:549-619.
2. Culebras A, Kase CS, Masdeu JC. Practice guidelines for the use of imaging in transient
ischemic attacks and acute stroke. A report of the Stroke Council, American Heart
Association. Stroke. Jul 1997;28(7):1480-97.
3. L.Popoviciu, Gh.Pendefunda, I.Pascu Bolile vasculare cerebrale din sistemul vertebro-bazilar,
Iasi 1980
4. Voetsch B, DeWitt LD, Pessin MS. Basilar artery occlusive disease in the New England
Medical Center Posterior Circulation Registry. Arch Neurol. Apr 2004;61(4):496-504.
5. .
. — .: , 1980.— 420 .
6. . ,
, ,
, Nr.1(31), , 2010
7. .,
,
, Nr.1 (39), , 2011
8. . // . — 2004. — 12(10).
— . 614-616.
9. ., ., .

// . - 1996. - . XXVIII, . 1-2. - .26-31


10. . . - .: , 1966.-284 .
11. ., . ,
// .—
1994. — . XXVI, . 3-4. — . 58-59.

TULBUR RILE VEGETATIVE ÎN CANCER DIGESTIV I PULMONAR


Maxim Vasian, Ion Moldovanu, Igor Usturoi
Catedra de Neurologie USMF „ Nicolae Testemi anu”

Summary
Vegetative disorder in digestive and lung cancer
A group of 63 patients, aged between 30 and 70 and hospitalized at the Oncological
Hospital during the period October 2010 - May 2011, was examined. Among all patients, 23 had
lung cancer, 20 digestive cancer while the other 20 were healthy.

Rezumat
A fost cercetat un esantion de 63 de pacien i , din care din care 23 cu cancer pulmonar i
20 cu cancer al tractului digestiv, 20 fiind s to i, cu vârsta cuprins între 30-70 ani, spitaliza i
în Istitutul Oncologic pe perioada Octombrie 2010 – Mai 2011.

474