Regnul Animal

I. Caractere generale
-cuprinde organisme eucariote pluricelulare (metazoare) cu celule diferențiate,
asociate în țesuturi și organe;
-prezintă forme libere; foarte rar sunt imobile;
- sunt animale heterotrofe ( unele parazite)
-reproducerea este în majoritatea cazurilor sexuată;
Celulele de reproducere (gameții) se unesc și se formează celula-ou (zigotul) care va
trece prin stadiile de morulă, blastulă, gastrulă)
Morula este o formațiune cu aspect de mură; blastula este formată din celule care se
dispun la periferie, mărginând o cavitate de segmentație; gastrula are două straturi
celulare: ectoderm la periferie și endoderm la interior care înconjoară o nouă
cavitatea (intestin primitiv), având un orificiu.

Animale didermice-care au doar ectoderm și endoderm: spongierii și celenteratele

Animale tridermice: la care apare și mezodermul din diviziunea căruia rezultă și
cavitatea generală și anume celomul.
La viermii lați și cilindrici lipsește celomul.

II. Clasificare

-cuprinde: spongieri, celenterate (cnidari), viermi lați, viermi

cilindrici, viermi inelați,moluște, artropode, echinoderme și cordate.

III. SPONGIERI ( Bureții de apă)

- Animale solitare sau coloniale fixe, majoritatea trăiesc în apă sărată
- Sunt alcătuți din celule nespecializate
- Corpul este format din ectoderm și endoderm, separate printr-o pătură gelatinoasă care
conține spongină (o substanță organică) și spiculi de calcar sau siciliu ce formează
scheletul animalului.
- Endodermul este format din celule numite coanocite cu rol în digestiv.
- Cavitatea internă comunică cu exteriorul prin pori (inhalanți) și oscul (por exhalant)
- Digestie intracelulară
- Sunt organisme hermafrodite
- Prezintă fenomenul de regenerare
  Clasificarea spongierilor
Se clasifică în funcție de natura scheletului și a spiculilor. Ei se clasifică în
spongieri:
1. Calcaroși ( Sycon raphanus)
2. Silicioși (coșulețul Venerei)
3. Cărnoși ( buretele de baie)

Sycon raphanus coșulețul Venerei

Buretele de baie

Importanță

-scheltul spongierilor a format silexul, folosit de omul primitiv la confecționarea unor

unelte. Unii spongieri cărnoși sunt folosiți ca bureți de baie.
IV. CELENTERATE/ CNIDARI
-au formă de sac sau umbrelă;
-în ectoderm se găsesc celule specializate (urzicătoare, epiteliale, senzitive)
-numele de cndidari vine de la celule urzicătoare-cnidoblaste
-ectodermul este separat de endoderm prin mezoglee.
-endodermul este format din celule digestive și glandulare.
-au 1 orificiu buco-anal
-celenteratele fixe se numesc polipi, iar cele libere meduză
-sunt animale de pradă, captează hrana cu ajutorul tentaculelor.
-din ou---larvă ciliată, reproducere sexuată, dar se pot reproduce și asexuat prin
înmugurire
 Clasificarea celenteratelor
-hidrozoare, scifozoare, antozoare

1. HIDROZOARE
 Majoritatea sunt marine, dar și special de apă dulce (hidra)
 Trăiesc individual sau în colonii majoritatea se fixează de substrat
 Corpul are formă de sac, la un capăt are orificiu buco-anal, iar la celălalt capăt are un disc
adeziv cu care se fixează
 Au tentacule cu celule urzicătoare
 Sistem nervos difuz, în formă de rețea
 Înmulțirea se face asexuat, vara prin înmugurire și sexuat toamna

Ex. Hidra viridis (hidra)

2. SCIFOZOARE
-specii exclusive marine, din care fac parte diferite tipuri de meduze;

-se găsesc frecvent în Marea Neagră

-au formă de clopot sau de umbrelă

-pe marginea umbrelei se găsesc tentacule cu celule urzicătoare

-cavitatea gastrică este împărțită prin 4 septuri în 4 buzunare (pungi stomacale) care se deschid
într-un canal circulator ce înconjoară umbrela

-mișcarea este sacadată și se face cu ajutorul fibrelor musculare

-sistemul nervos este reprezentat de un inel nervos pe care se observă ganglion nervoși

-sexele sunt separate; fecundația și dezvoltarea ouălor are loc în apă;

-prezintă 2 stări morfologice: scifopolipul și scifomeduza; polipul este mic, solitar și fixat printr-
un disc

Ex. Meduza fără văl (Aurelia aurita)

3. ANTOZOARE
-animale exclusiv marine, majoritatea fixate, cu culori vii
-nu există forma de meduză , numai cea de polip
-unele trăiesc izolat (actiniile), iar altele formează colonii
-la unele specii ia naștere un schelet calcaros
-cavitatea digestivă este împărțită prin pereți despărțitori subțiri (septe) în loji;
fiecărei loji îi corespunde în afară un tentacul și după numărul lor se pot cunoaște
câte loji și septe are animalul.
Exemple: Actinia (dedițelul de mare cu 6 tentacule, are aspect de tufă și schelet
calcaros), madreporarul, mărgeanul.

Actinia

Importanță:
-fac parte din planctonul mării cu rol în lanțurile trofice ale ecosistemelor respective
-scheletul recifelor de corali constituie spațiul vital pentru animale; coralul este
materie primă pentru fabricarea diferitelor obiecte (de ornament, bijuterii).

CONCLUZIE
Spongieri= burețiii de apă
Celenterate
 Hidrozoare: hydra
 Scifozoare: meduze
 Antozoare: actinia și coralii