1

STUDIU INDIVIDUAL
LA DISCIPLINA ‘’MARKETING ȘI
LOGISTICĂ’’

A REALIZAT:JUMIR VASILE, STUDENT IN GR,BA181

A VERIFICAT:GUJA ANATOLIE,LECTOR UNIVERSITAR
2

CHIȘINĂU 2019

ANALIZA COMPANIEI :VINĂRIA

CROCOVA
3

CUPRINS
1.PREZENTAREA ISTORICĂ A COMPANIEI VINARIA CRICOVA
2.ISTORIA RAMURII DIN CARE FACE PARTE VINARIA CRICOVA
3.VINĂRIA CRICOVA SI PIRAMIDA LUI MASLOW
4.STRATEGIA DE MARKETING ÎN CADRUL COMPANIEI.MARKETING SOCIAL
5.FACTORII DE MICROMEDIU ȘI MACROMEDIU
6.ANALIZA SWOT ȘI ÎNTREPRINDEREA
7.VINĂRIA CRICOVA SI ALȚI PRODUCĂTORI DE VINURI
8.GAMA DE PRODUSE OFERITE DE CĂTRE VINĂRIA CRICOVA
9.POLITICA DE AMBALAJ
10.PUBLICITATEA VINĂRIEI CRICOVA
11.CARACTERISTICA DE DISTRIBUTIE A COMPANIEI CRICOVA
12.CONCLUZII SI RECOMANDĂRI
4

PREZENTAREA ISTORICA A COMPANIEI VINĂRIA CRICOVA

Prezentarea generală
Cea de-a doua jumătate a secolului al XX-lea este considerată drept una dintre
cele mai importante şi prolifice perioade in dezvoltare a vinificaţiei Republicii
Moldova. Dar procesul tehnologic era impiedicat de o lipsă acută de incăperi
utilate special pentru păstrarea, prelucrarea şi maturarea vinurilor de calitate
superioară. O mare parte din materialele vinicole se păstra sub cerul liber, ceea ce
influenţa negativ calitatea producţiei şi genera mari pierderi. Astfel, a apărut
ideea de a folosi in calitate de depozite de vinuri hrubele din care s-a extras piatră
pentru construcţii. Aşa s-a fondat in 1952 Combinatul de Vinuri ,,Cricova’’.
Beciurile Cricova inseamnă "oraşul subteran", un oraş al vinificatorilor, lungimea
totală a străzilor cavernicole numărănd peste 120 de kilometri cu o temperatura
constanta de cca +12C si o umeditate de 97-98%. Acestea sunt conditii ideale
pentru pastrarea celor peste 30.000.000 litri de vinuri de marca .
Combinatul de vinuri ,,Cricova’’S.A a fost fondat în anul 1952, inregistrată la
Registrul Comerţului J22 -298/1991, cu codul fiscal AR– 1958800 îşi are sediul
central în municipiul Chisinau, or.Crcova, str.Ungureanu1, MD-2084S.
reprezentind un complex subteran unic, cunoscut în întreaga lume pentru
labirinturile sale imense și în special pentru vinurile sale excelente. Un ținut cu
multiple podgorii și cu soare din belșug. Anume aici începe istoria perlelor
vinificației moldave, în zona centrală a Moldovei, zona Codrilor, fiind situat la 11
km de capitala Chișinău. Fondatorii fiind Petru Ungureanu și Nicolae Sobolev, in
frunte cu directorul general Iurie Carp. Inițial, în cadrul întreprinderii erau
angajate doar 11 persoane: doi șefi de secţie a vinurilor de masă și alcoolizate,
inginerul-oenolog superior, mecanicul, șeful de laborator și șase membri ai
personalul tehnic. Astăzi, cifra angajaților a crescut de circa 60 de ori, iar
capacitatea de producere a întreprinderii – de câteva zeci de ori.
Din 28 august 2003 a fost declarat prin lege obiect al patrimoniului cultural -
național al Republicii Moldova.
Avind domeniul de activitate in industria alimentara produce :
-vin spumant de calitate,
-vin spumant,
-vinuri de calitate superioară,
-vinuri de consum curent.
5

2.ISORIA RAMURII DIN CARE FACE PARTE VINĂRIA CRICOVA

Istoria ramurii
Industria vinicolă în Republica Moldova reprezintă una dintre ramurile principale
ale economiei țării ,începind cu 4 -5 mii ani în urmă, când Dacii au descoperit
producerea vinului din struguri existând dovezi arheologice care atestă acest
faptul notează prof. dr. Liviu Dejeu în articolul ”Viticultura Republicii Moldova pe
drumul modernizării”, publicat în ”Almanahul podgorenilor” (2004).

Din antichitate, teritoriul actual al Republicii Moldova era renumit datorită

tradițiilor de vinificație. În secolul V î.e.n. istoricul antic Elen Herodot afirma că
colonizatorii care locuiau în regiunea dată cultivau viță de vie și cu succes
comercializau vinurile locale. Un alt moment important îl constituie domnia lui
Ștefan cel Mare (1457-1504), perioadă în care s-au luat o serie de măsuri de
îmbunătăţire a calităţii vinurilor. Dar cei 300 de ani de ocupaţie turcească au adus
un declin în acest domeniu, datorat, în mare parte, interzicerii vinificării prin lege.

Viticultura cunoaşte, însă, o nouă perioadă de dezvoltare după tratatul de pace

ruso-turc din 1812, principalele soiuri cultivate fiind Rară neagră (Băbească
neagră), Plăvaie, Galbenă, Zghihară, Bătută neagră, Fetească albă, Fetească
neagră, Tămâioasă, Cabasia. Pe lângă acestea, au fost introduse şi soiuri greceşti,
bulgăreşti, ungureşti sau turceşti, iar după dezastrul filoxeric survenit la sfârşitul
secolului al XIX-lea, viile au fost refăcute cu material săditor altoit. Altminteri ,
pînă în secolul XX vinificația pe pămînturile Moldovei se dezvoltă inconsecvent.
De la începutul secolului XIX și pînă la mijlocul secolului XX istoria vinificației locale
se caracteriza prin acapararea pămînturilor roditoare.

Doar de la începutul anilor 50 ai secolului XX putem să vorbim despre o abordare

sistematică față de dezvoltarea acestei ramuri. Atunci și au fost puse bazele
vinificației moderne a Moldovei, prin care este renumită compania Cricova. În
prezent, sortimentul viticol al Republicii Moldova este foarte diversificat, cu soiuri
pentru struguri de masă, pentru vin alb, pentru vin roşu, pentru vinuri spumante
sau pentru distilate. Acesta este constituit din soiuri autohtone, multe dintre ele
cultivate şi în România, dar şi din soiuri preluate din străinătate.
6

3.VINĂRIA CRICOVA SI PIRAMIDA LUI MASLOW

Modelul creat de Abraham Maslow postulează că oamenii au nevoi care trebuiesc
satisfăcute. Acest model a fost numit de Maslow – „Ierarhia nevoilor”. În urma
cercetărilor efectuate, Maslow a ajuns la concluzia că există nevoi stringente pot
fi clasificate în funcţie de importanţa lor pentru fiinţa umană, ele reprezentând
totodată, anumite nivele. Odată ce am atins un anumit nivel de satisfacere ale
nevoilor noastre, trecem la altul… şi tot aşa până spre perfecţiune .
In baza analizelor efectuate asupra acestor nevoi , observam fapul ca
combinatul ,,Cricova’’cultivind si prelucrind soiurile de vita- de-vie din care mai
apoi obtin vinurile de o calitate inalta , satisfice ,,nevoia de apartenenta’’ in care
se include si nevoia de a se recrea . De exemplu omul pe parcursul vietii are nevoie
mereu sa socializeze cu cei din jur, astfel acesta o poate face prin organizarea
unor intilniri cu cunoscutii, familia sau prietenii, in cadrul unor serbari.
Daca este sa analizam bine acesta piramida, acesta nu este unica nevoie pe
care o satisfice, o alta nevoie este ,, Nevoia de securitate’’ astfel prin oferirea
locurilor de munca in cadrul combinatului Cricova , omul se simte in siguranta ,
drept rezultat acesta isi poate forma o familie, stringe un capital banesc, construi
o casa.
7

4.STRATEGIA DE MARKETING ÎN CADRUL COMPANIEI.MARKETING SOCIAL

Strategie de produs
Combinatul de vinuri „CRICOVA” S.A. are în portofoliul său un sortiment larg de
produse. Acestea pot fi clasificate în următoarele grupe şi linii de produse:
1. Vinuri spumante:
• Vinuri spumante clasice;
• Vinuri spumante naturale;
• Vinuri spumante naturale-mature;
2. Vinuri calitate superioară:
• Vinuri calitate superioară „Prestige Collection”;
• Vinuri calitate superioară din seria „Oraş subteran”;
3.Vinuri de consum curent:
• Vinuri ordinare demiseci „Cramele Moldovei”;
• Vinuri ordinare seci seria nouă „Avangard”;
• Vinuri ordinare seci seria „Hîrtie”;
• Vinuri ordinare demidulce seria „Dantela”;
4. Vinuri calitate superioară de colecţie.
5.Alte vinuri naturale calitative.
8

5.FACTORII DE MICROMEDIU ȘI MACROMEDIU

Consumatorii - ”Cricova’’ colaborează cu cca 35 companii importatoare, cu 8
dintre acestea s-au încheiat contracte de lungă durată. Merită de atras atenţia
asupra faptului că ”Cricova’’ a exportat şi intenţionează să exporte producţie
alcoolică exclusivă pe piaţa Uniunii Europene şi a SUA

Concurentii directi - ”Calaraşi-Divin” , ”Aroma” , ”Combinatul de vinuri

Carahasani”
”Vismos” ,”Vinaria-Bardar” ,”Combinatul de vinuri şi divin Bălţi” , ”Agro Cimişlia” ,
”Vitis Hânceşti”

Concurenti indirecti - „Efes Vitanta Moldova ” ce produce băuturi cu un nivel

redus de alcool.
Furnizori de materie prima - Combinatul de vinuri „CRICOVA”S.A. dispune de o
bază considerabilă de materie primă proprie, asigurată de terenurile agricole
9

aflate în proprietatea sa. O altă parte îi este asigurată de întreprinderile agricole

şi gospodăriile ţărăneşti.
Furnizorii de materiale auxiliare - atat interni, cat şi externi. Astfel sticla este
furnizată, în principal, de producători locali: „Cristal-Flor” S.A, „Glosare” S.R.L,
Fabrica de sticlă din Chişinău si cei straini : „Wiegand-Glass” Germania,
„bourrasse Groupe” S.A. Franţa.
Intermediari - Societatea de transport “Transervis-M” – care-i oferă mijloace de
transport necesare ,eficiente şi la termenul cuvenit pentru distribuţia mărfurilor.
Agenţiile de publicitate: “VARO-inform”, Compania MoldReclame, Casa “ Lumea
Deschisă”, Radio “Nova”, T.V. “Telecom”, “Teleradio săptămânal”, PRO TV
Chişinău, etc.

MACROMEDIU

Mediul politic - intern şi internaţional afectează întotdeauna activitatea

întreprinderii, deoarece are implicaţii atât directe, cât şi indirecte, stoparea
livrarilor în Rusia, a afectat 30 % din activitatea intreprinderii, de asemenea
evenimentele din Ucraina au avut ca consecinta scaderea cu 40 % a vinurilor
produse
Mediul economic - este elementul esenţial atât la nivel naţional, cât şi
internaţional cu impact semnificativ asupra întreprinderii, întrucât influenţează
decisiv funcţionarea şi dezvoltarea ei. Vanzările continua să scadă, datorită
micşorării puterii de cumpărare a consumatorilor. Aceeaşi situaţie există şi pe
pieţele externe, exporturile diminuandu-se cu 7%, la începutul anului 2014. Deşi
mediul economic actual nu este prielnic, se încearcă a menţine activitatea
combinatului la un nivel cat mai rentabil.Cricova fiind cel mai scump brand din
Moldova, fiind estimat în 2013 la 39 de milioane de dolari, iar în 2012 – la 35 de
milioane.
10

Mediu tehnologic - Din punct de vedere tehnic unitatea de vinificaţie este dotată
cu linii de vinificaţii cu un nivel tehnologic mediu . Cât despre liniile de distilare şi
rafinare putem menţiona că corespund întru totul cerinţelor actuale de pe piaţa
mondială . În prezent s-a achiziţionat o linie nouă , italiană de îmbuteliere a
vinului ceea ce oferă posibilitate ”Cricova’’ să satisfacă preferinţele
consumatorilor atât în ceea ce priveşte conţinutul produselor , cat şi cel al
aspectului acestora .

Mediul natural - este reprezentat de abundenţa resurselor naturale, amplasarea

în teritoriu geografic, precum şi regiuni, zone.Elementele acestui mediu au o
influenţă directă asupra activităţii vinicole, ţinand cont că principala materie
primă la fabricarea vinului sunt strugurii. Anume condiţiile climaterice
caracteristice Moldovei, dar si ale reliefului specific, alcătuit de regula din dealuri
şi văi, au permis crearea unor condiţii unice de cultivare a viţei de vie în aşa
numitele cupe, locuri dintre dealuri, orientate către soare.
11

6.ANALIZA SWOT ȘI ÎNTREPRINDEREA

12

7.VINĂRIA CRICOVA SI ALȚI PRODUCĂTORI DE VINURI

Dupa cum am mentionat deja mai sus printre , concurentii directi cit si indirecti ai
combinatului Cricova se enumara:
1) ,,Calaraşi Divin’’- gama de produse, fabricate de Călărași Divin, cuprinde peste
13

35 denumiri de divinuri cu vîrsta de la 3 la 40 ani, cît și brandy, rachiu de vin,

băuturi alcoolice aromatizate tari, vinuri seci, vinuri spumante, spumoase și
perlante, vinuri aromatizate, vermuturi și lichioruri
2) ,,Aroma’’- o băutură sofisticată care ne aminteşte că, pe vremuri, oamenii
savurau după cină un pocal de coniac acompaniat de un trabuc
3) ,,Combinatul de vinuri Carahasani’’- se ocupa cu fabricarea vinurilor si
băuturilor alcoolice distilate.
4) ,,Vinaria-Bardar’’- produce Divinuri distilate de vin , invechite de 3 ani, 5 ani,
7ani, 10 ani, 15 ani, 20 ani.
5) ,,Barza Alba’’- Cele mai recunoscute divinuri sunt ”Belîi Aist”, ”Bălți”,
”Speranța”, ”Bucuria”, ”Codru”, ”Prezident” care au acumulat mai bine 150
medalii, din care cca. 80 de aur, 10 ”Grand Prix”, precum și ”Star AWARD” pentru
merite deosebite în domeniul calității.
6) Vinaria ,, PURCARI’’- aici puteti descoperi misterul galeriilor subterane unde, in
butoaie franceze de stejar, sunt maturate vinurile de soi, precum si vinurile de
cupaj “Rosu de Purcari” si “Negru de Purcari”. Anume aici vinurile ating
maturitate, noblete si buchet pentru ca mai apoi sa cucereasca inimile oamenilor
prin gustul lor deosebit, pentru a triumfa la cele mai prestigioase concursuri
internationale.
7) Vinaria ,,MILESTII MICI’’- si cum nu există soiuri similare de vin, aşa nu există şi
două vinuri identice. "Cabernet", "Cahor", "Muscat", "Aligote" – în fiecare dintre
ele se găseste sufletul creatorului, energia si inspiratia sa, dar totodata aceaste
vinuri sunt percepute ca o parte a istoriei universale a vinificaţiei, o parte
integrantă a culturii .
8) ,,Vitis Hincesti’’- fabrica produse alcoolice distilate
9) ,,Agro Cimislia’’
10) ,,Combinatul de vinuri si divin Balti’’

8.GAMA DE PRODUSE OFERITE DE CĂTRE VINĂRIA CRICOVA

14

Combinatul de vinuri ,,Cricova"S.A. are în portofoliul său un sortiment larg de

produse. Acestea pot fi clasificate în următoarele grupe şi linii de produse:
1) Vinuri spumante :
-vinuri spumante clasice;
-vinuri spumante naturale;
-vinuri spumante naturale-mature;

2) Vinuri calitate superioară :

-vinuri calitate superioară ,,Prestige Collection’’ ;
-vinuri calitate superioară din seria ,,Oraş subteran’’ ;

3) Vinuri de consum curent :

-vinuri ordinare demiseci ,,Cramele Moldovei’’ ;
-vinuri ordinare seci seria nouă ,,Avangard’’ ;
-vinuri ordinare seci seria ,,Hiertie’’ ;
-vinuri ordinare demidulce seria ,,Dantela’’ ;

4) Vinuri calitate superioară de colectie.

5) Alte vinuri naturale calitative.

9.POLITICA DE AMBALAJ
15

Studiind produsele ”Cricova’’ nu putem omite aşa factor ca ambalajul

produselor vinicole (în ce este îmbuteliat, volumul ambalajului, aspectul
acestuia). Intreprinderea, utilizează etichete produse pe baza unei hirtii
metalice de o calitate înaltă fabricate după o tehnologie poligrafică modernă,
utilizând cele mai modernizate imagini de tipizare. Designul şi forma etichetelor
se face pe baza unor tradiţii istorice ai ţării. Ambalajele,sticlele, în сea mai mare
parte sunt cumpărate de la cea mai mare întreprindere producătoare de sticlă
din Moldova – GCC(Glass Container Company). Ea se remarcă prin calitatea sa
înaltă, originalitatea designului şi unui larg spectru de diferite figuri din sticlă.

Cea mai solicitată şi uşor recunoscută rămâne forma de sticlă clasică de 0,70l.
Aceasta este practică, uşor de aplicat şi totodată deţine un aspect exterior
plăcut. Accentuarea unei atenţii deosebite i se acordă în prezent sticlei de 0,50l.
O explicaţie a acestui fapt îl poate constitui accentuarea tendinţelor
consumatorilor spre nou, interesant, sortiment diversificat.

”Cricova’’ la ora actuală duce tratative cu GCC pentru fabricarea a două tipuri
noi de sticle împreună cu unul din cei mai puternici parteneri de afaceri din
Rusia – compania „Avions” . Din funcţia principală a ambalajului este aceea de
a cuprinde şi proteja produsul, insa în ultimul timp, mulţi factori au făcut din
ambalare un instrument de marketing. Dezvoltarea sistemului de autoservire
face ca ambalajele să îndeplinească mai multe roluri – de la trezirea interesului
consumatorului, la descrierea produsului şi vânzarea propriu-zisă.
Îmbunătăţirea situaţiei materiale a consumatorilor duce la concluzia că aceştia
sunt dispuşi să plătească ceva mai mult pentru comoditatea, aspectul, siguranţa
şi prestigiul unui ambalaj mai bun. O ambalare reuşită determină recunoaşterea
automată de către consumator a companiei sau a mărcii.

Drept dovada ambalajele reprezintă o necesitate în vederea protecţiei unui

produs prin menţinerea calităţii şi integrităţii pe timpul manipulării,
16

transportului, depozitării, desfacerii şi consumului, precum şi prin înlesnirea

acestor operaţiuni. Recent a fost conceput un ambalaj nou si cu totul special
pentru spumantele de calitate ,,Basarabia’’ si ,,Moldova’’. Din gama fac parte si
vinurile ,, Feteasca Alba’’ si ,,Feteasca Neagra’’, care la fel au un nou aspect.
Fiecare ambalaj aparte are un design pesonalizat , iar principala sursa de
inspiratie este faimosul covor basarabean. Ornamentele simbolice care se
regasesc pe tesatura , precum: pomul vietii, vita de vie , strugurele au fost
transpuse frumos pe ambalaj.

In acest mod fiecare sticla din gama lansata exprima specificul traditiilor
mestesugaresti a tarii noastre. Noua gama dedicata covorului basarabean
reprezinta un manifest al valorilor culturale care intre timp sunt date uitarii, iar
Cricova sustine lucrurile autentice si tine sa promoveze tezaurul national.

Noile produse sunt disponibile in retelele comerciale din tara , inclusiv in

magazinele Duty Free, astfel turistii straini vor avea posibilitatea sa cumpere un
suvenir inedit care reda o parte din cultura neamului nostru. Din cele relatate
putem deduce faptul ca ambalarea trebuie să fie în concordanţă cu reclama,
preţul şi distribuţia.

10.PUBLICITATEA VINĂRIEI CRICOVA

17

Chiar și cele mai renumite branduri din lume au nevoie de promovare pentru a
se menține în topul consumatorilor. La Combinatul de Vinuri „Cricova” s-a
abordat o strategie de marketing foarte eficientă, în care s-a pus accent pe o
colaborare eficientă cu mass-media, în special prin publicitatea la TV și radio,
prin participarea la numeroase expoziţii, degustatii dar și prin diverse
parteneriate și sponsorizări ale unor evenimente, precum și prin lansarea
promoţiilor în perioada sărbătorilor. Pentru „Cricova”, cea mai eficace metodă
de promovare a brandului este, totuși, combinarea mai multor tehnici.
Numele ,,Cricova’’S.A nu s-a schimbat de la fondarea sa din 1952 si corespunde
cu numele orasului in care organizatia isi are sediul or.Cricova.
Sigla intreprinderii este simpla , reprezentind un strugure de poama , inconjurat
de o vita-de-viein forma de litera C (Cricova), care se prelungeste intr-un scut, ca
simbol al statorniciei.
Sloganul ,,NOMEN EST OMEN’’ (numele este un semn prevestitor) (sloganul
initial)
Intreprinderea tine foarte mult la numele sau , care este renumit pe arena
internationala si are grija ca calitatea produselor sale sa fie reprezentativa.

Compania îşi are originea în 1952, când o carieră de calcar de lângă satul Cricova
folosită pentru extragerea materialelor de construcţie a fost transformată în
beciuri pentru vin, fiind descoperită ca un mediu natural excelent pentru
producerea şi păstrarea vinurilor spumante.

Beciurile totalizează o lungime de 60 kilometri de tuneluri

subterane în care simultan pot fi depozitate până la 30 milioane litri de vin.

Cricova este unica întreprindere din Moldova care produce vinuri

spumante conform metodei de fermentare clasice franceze cu maturarea în
sticle de până la trei ani. Vinurile spumante de calitate superioară sunt produse
din cele mai selecte soiuri de struguri Chardonnay şi Pinot.
18
19

11.CARACTERISTICA DE DISTRIBUTIE A COMPANIEI CRICOVA

Combinatul Cricova este situat într-un loc unic, în regiunea de centru a
Republicii Moldova. Aici, în vecinătatea celor mai impunătoare atracții naturale și
istorice ale țării – rezervația naturală ”Codrii”, complexul arheologic Orheiul Vechi
– la latitudinea 44 se întind podgoriile pitorești, în inima cărora și se află
combinatul Cricova.

După rolul pe care îl joacă pe piaţa ţintă , firmele se pot împărţi în următoarele
categorii : lideri, şalangeri, urmăritori şi firme mici. Pe plan regional ”Cricova’’
ocupă poziţia de şalanger pe piaţa produselor vinicole. Obiectivul primordial la
intreprinderii ”Cricova’’ îl constituie creşterea cotei de piaţă, considerind că
aceasta va duce automat la creşterea rentabilităţii.
Alegerea unei strategii de distribuţie compania”Cricova’’a facut-o în funcţie de
un anumit număr de factori proprii întreprinderii şi mediului său de activitate:
• Natura întreprinderii, mijloacele sale fiananciare, comerciale, tehnice, umane. În
acest caz ”Cricova’’dispune de mijloace logistice proprii ceea ce îi permite
alegerea intermediarilor pentru care pretinde o politică riguroasă a livrărilor;
• Caracteristici privitoare la comerţ: societatea comercializează produse vinicole;
• Caracteristică referitoare la consumatori : număr , structură, răspândire
geografică, pretenţii faţă de produse, preferinţele pentru anumite căi de
distribuţie.
• Caracteristici ce se referă la concurenţă : căi de distribuţie şi organisme de
distribuţie folosite de concurenţi, felul concurenţilor , numărul concurenţilor,
răspândirea lor în teritoriu.
În final deciziile strategice în materie de distribuţie sunt legate de mix-ul de
marketing definit de conducerea întreprinderii. Alegerea unui canal de distribuţie
este într-o oarecare măsură alegerea unui anumit preţ, unui anumit tip de
condiţionare a produselor, a unei anumite politici de comunicare. În timp ce firma
încearcă să extindă mărimea totală a pieţei , ea trebuie să se apere continuu de
atacurile concurenţilor săi.
În cazul de faţă ”Cricova’’trebuie să supravegheze îndeaproape acţiunile de
promovare, canalele de distribuţie ale concurenţilor săi.
Strategiile de distributie ”Cricova’’ vizează:
20

 In functie de dimensiunile procesului de distributie – intreprinderea

foloseste atit o strategie directa cit si una clasica, deorece utilizeaza un
canal direct si lung de distributie.
 In functie de tipul de logistica utilizat de firma – intreprinderea pune in
aplicare stategia completa adica impune existenta tuturor componentelor
logisticii, ea dispunind de mijloace logistice proprii isi permite alegerea
intermediarilor, aplicind o politica riguroasa in ceea ce privesc livrarile de
produse viniole.
 In functie de gradul de control din partea producatorului – firma aplica
strategia controlului partial.
 In functie de amploarea distributiei – intreprinderea isi alege singur
distribuitorii, strategia selectiva.
 In functie de gradul de participare o producatorului la distributie -
”Cricova’’ foloseste strategia atit cea moderna, unde producatorul
indeplineste si functia de distribuitor dar si strategia traditionala unde firma
foloseste distribuitori.
”Cricova’’ încearca sa sporeasca volumul vinzarilor prin diversificarea ofertei de
produse vinicole, utilizand toate canalele de distributie care pot fi aplicate,
aceasta constituie strategia clasica a diversificarii.
21

12.CONCLUZII SI RECOMANDĂRI
Analiza microeconomică şi financiară constituie un important instrument al
controlului economico-financiar şi al conducerii unităţilor economice.
Având ca obiect de cercetare rezultatele economico-financiare , fenomenele şi
procesele economice studiate prin prisma raportului de cauza-efect al corelaţiilor
dintre factori şi fenomene , dintre laturile activităţii unităţii economice , analiza
microeconomică oferă informaţii şi variante de măsuri utile conducerii , pentru
asigurarea desfăşurării eficiente a activităţii economice.
În mod concret , principalele concluzii şi măsuri ce se impun pentru
îmbunătăţirea activităţii viitoare a S.C.”CRICOVA” S.A. sunt:

1. În sfera contractării , achiziţii , livrare se impune:

- reducerea cheltuielilor de aprovizionare prin procurarea de produse de la
producătorii din judeţ sau de pe o raza sau distanta cât mai mica (aceasta va duce
la reducerea cheltuielilor de transport).
- folosirea mijloacelor de transport de mai mare capacitate pentru aprovizionarea
de la furnizorii mai îndepărtaţi
- circulaţia în plin a mijloacelor de transport în ambele sensuri
- reducerea timpilor de încărcare-descărcare prin mecanizarea acestor operaţiuni
2. În unităţile de desfacere (comerţ) trebuie să:
 se realizeze o creştere a productivităţii muncii fizice pe fiecare vânzător
 să se reducă pierderile prin o mai bună gospodărire a fondului de marfă şi
prin îmbunătăţirea condiţiilor de depozitare şi manipulare.
 să se reducă stocurile prin creşterea vitezei de circulaţie a mărfurilor
(aprovizionarea cu mărfuri cu desfacere rapidă) ceea ce va conduce la
diminuarea dobânzii bancare
3. O atenţie deosebită trebuie acordată reducerii pierderilor de timp în
cadrul zilei de munca , circulaţia şi fluctuaţia forţei de muncă solicită:
luarea unor măsuri de întărire a ordinii şi disciplinei in muncă ,
îmbunătăţirea condiţiilor de muncă.
4. Depăşirile de norme de consum la unele materiale şi existenta unui
număr relativ mare de personal indirect productiv grevează costurile de
22

producţie şi deci nivelul contabilităţii. Se impune deci ridicarea nivelului

de calificare , stimularea materială pentru obţinerea de economii din
reducerea consumurilor de materiale , combustibil , energie.
În acest context , profitul capătă noi valenţe fiind suportul financiar – pe lângă
alte surse – al constituirii fondurilor , cu menţiunea că rezultatele financiare
superioare trebuie să reprezinte o condiţie şi o sursă internă a prosperităţii
întreprinderii şi a personalului. Participarea beneficiarului în proporţii mai mari la
constituirea fondurilor de dezvoltare şi stimulare a personalului, în autofinanţarea
nevoilor unităţii diminuează necesarul de credite , volumul dobânzilor şi
intervenţia bugetului de stat.
Rezerve mari de extindere a autofinanţării există şi în sporirea masei
beneficiarilor, ceea ce reclamă utilizarea la maxim a tuturor căilor de creştere a
acestora.
Se impune folosirea pe scară largă a tehnicilor şi metodelor avansate
pentru elaborarea şi implementarea unor studii şi proiecte de organizare, care să
contribuie în mod substanţial la utilizarea cât mai raţională a resurselor umane
,tehnice şi materiale. Se cer structuri organizatorice fundamentate ştiinţific ,
efectuarea de analize-diagnostic, pentru analiza critică a stărilor de fapt şi
elaborarea de soluţii în scopul creşterii eficienţei economice a unităţii, de studii
de marketing, bine fundamentate, de analiză a valorii, raţionalizarea sistemului
informaţional şi de evidenţă cu prelucrare automată a datelor.

Accentuarea umanizării raporturilor dintre factorii de decizie şi cei de aplicare a

deciziilor necesită perfecţionarea structurii organizatorice prin trecerea
raporturilor conducător-subordonat pe planul raporturilor conducător-
colaborator, impunând promovarea tipului de conducător participativ.
Structurile organizatorice trebuie să devină mai flexibile, pentru a răspunde
unor probleme majore ce se cer rezolvate cât mai eficient: introducerea şi
promovarea progresului tehnico-ştiinţific; dinamismul transformărilor interne şi
externe ale societăţii; perfecţionarea organizării şi conducerii activităţii
economice, prin reducerea la maxim a verigilor intermediare; selectarea
personalului de conducere a cărui autoritate de drept să fie cât mai mult
23

determinată de competenţă. Este important ca normativele pentru construirea şi

conducerea formaţiilor de lucru să fie adaptate la condiţiile organizatorice,
tehnologice şi funcţionale.
Descentralizarea planificării şi restrângerea sistemului de indicatori – cu cât
vor fi mai puţini indicatori cu atât vom putea vorbi mai mult de creşterea
economiei întreprinderii, ceea ce va determina sporirea răspunderii consiliului de
administraţie pentru conducerea eficientă a activităţii.
După părerea mea, principalii indicatori care ar trebui să sintetizeze
activitatea întreprinderii sunt: producţia marfă, producţia fizică, producţia marfă
vândută şi încasată, cheltuieli totale şi materiale, investiţii, fonduri fixe, mijloace
circulante, număr de personal, fond de salarii, precum şi indicatorii de eficienţă ce
derivă din aceştia.
Existenţa unui birou separat de Analize Economice şi Tehnice format din cei
mai buni specialişti care avizează toate cheltuielile angajate de întreprindere ,
documentaţiile pentru investiţii şi elaborarea preturilor la noile produse, care
urmăresc modul de desfăşurare a activităţii şi oferă soluţii pentru îmbunătăţirea
acesteia, are un rol important în cadrul întreprinderii.
Reorganizarea activităţii de programare a producţiei trebuie realizată
ţinând seama de necesitatea satisfacerii cererii , care în perspectivă va fi tot mai
exigentă, şi a concurenţei – lege a pieţei ce nu poate fi ignorată şi care cere
producţie competitivă.

POSIBILITĂŢI DE CRESTERE A PROFITABILITĂŢII LA S.C. „CRICOVA”

Pentru creşterea profitabilităţii S.C.”CRICOVA” S.A. sunt necesare unele măsuri de
sporire a veniturilor şi totodată unele măsuri de reducere a costurilor.
Sporirea veniturilor se face prin creşterea veniturilor din exploatare ,
creşterea veniturilor financiare , creşterea veniturilor extraordinare.
Datorita faptului că în cadrul veniturilor din exploatare veniturile aferente
realizării produselor , executării de lucrări , prestări de servicii , ocupă ponderea
cea mai mare , se impune o creştere a acestor venituri. Sporirea veniturilor
aferente producţiei realizate , lucrărilor executate si serviciilor prestate , poate
avea loc prin sporirea volumului vânzărilor (volumul producţiei vândute si
încasate).La rândul sau sporirea volumului producţiei realizate poate avea loc
prin:
24

a) Măsuri de creştere a productivităţii muncii:

- introducerea în procesul de producţie a unor utilaje , echipamente , cu
parametrii superiori celor din unitate
- îmbunătăţirea randamentului utilajelor , a normelor de servire
- folosirea eficienta a normelor de lucru ale personalului
- ridicarea nivelului de calificare al muncitorilor
Creşterea productivităţii muncii trebuie să se realizeze într-un ritm mai rapid
decât creşterea salariilor , având in vedere ca o majorare a salariilor este
justificata numai pentru compensările hotărâte prin acte normative şi pentru
indexările de salarii ca urmare a majorării curente a preturilor şi tarifelor.
b) Măsuri de îmbunătăţire a produselor:
- retehnologizarea producţiei
- asigurarea unui control tehnic de calitate operativ
- ridicarea calificării muncitorilor
- utilizarea de materii prime de calitate
- întreţinerea corespunzătoare a utilajelor
c) Creşterea preţurilor de vânzare şi a tarifelor. Creşterea preturilor de vânzare ,
ca măsură de sporire a veniturilor , trebuie să ţină seama de faptul că
preţul se stabileşte în raport cu cererea şi oferta de mărfuri. Deci nu este
justificata o creştere a preţului de vânzare , dacă producţia întreprinderii nu
este cerută pe piaţă.
d) Realizarea unei structuri eficiente a producţiei – care poate avea loc prin
creşterea ponderii produselor mai profitabile în totalul producţiei
În viitor , pentru creşterea profitabilităţii , este necesar ca întreprinderea să ia
măsuri şi pentru:
- reducerea stocurilor de produse finite cu mişcare lentă sau fără
mişcare şi a soldurilor de facturi emise şi neîncasate existente în
întreprindere
- aprovizionarea cu materii prime şi materiale de calitate şi la timp.
- încasarea la timp a contravalorii produselor expediate la beneficiar
- creşterea productivităţii muncii
25

- îmbunătăţirea calităţii produselor.