Sunteți pe pagina 1din 9

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de Ştiinţe Economice


Departamentul Finanţe şi Bănci

Lucru individual
la disciplina „Management Corporativ”
Tema:Particularitățile adaptării managementului
corporativ în practica managerială a Moldovei

Elaborat:
Foșnea (Gurghiș) Cristina
Grupa- BA-171
Raievskaia I.
Asistent universitar

Chişinău 2020

1
Cuprins:

1. Esenţa şi conţinutul Managementului Corporativ...........3


2. Particularitățile adaptării managementului corporativ în practica manageriala
a Moldovei....................................5-8

1. Esenţa şi conţinutul Managementului Corporativ

2
În condiţiile Moldovei, o studiere permanentă a problemelor legate de
argumentarea structurii raţionale a aparatului de dirijare a firmei (în cadrul
businessului mare, de aceasta se ocupă managementul corporativ special),
sistemului de comunicaţii şi fluxuri informaţionale, metodelor de adoptare a
deciziilor administrative în condiţiile de computerizare şi controlului asupra
executării lor. Totodată se analizează realizările în domeniul statisticii matematice
moderne şi tehnologia computerelor.Crearea şi asigurarea condiţiilor funcţionării
economiei de piaţă liberă în ţara noastră au impus cu necesitate realizarea unui
cadru juridic adecvat care să reglementeze statutul noilor agenţi economici şi
raporturile juridice la care aceştia participă.

În Republica Moldova o perioadă mare de timp nu au existat forme private de


activitate. În perioada de tranziţie, mai corect ar fi spus de rupere a legăturilor
social-economice cu ţările sistemul socialist, au apărut forme noi de activitate,
bazate pe capital cumulativ, social: societăţi pe acţiuni, bănci comerciale pe
acţiuni, fonduri de investiţii, companii de trust, etc. Odată cu apariţia acestora a
apărut şi probleme noi: bonurile patrimoniale dădeau drept la o parte din
patrimoniul statului, dar nu indicau metodologia de formarea a relaţiilor noi, într-o
economie inedită.

Proprietarii, acţionarii, pe de o parte deţin putere asupra capitalului social, pe de


altă parte nu sunt în stare, practic, din cauza numărului foarte mare să influenţeze
deciziile consiliului şi a organului executiv. Teoriile managementului corporativ,
atât în Republica Moldova, cât şi peste hotare sunt în curs de formare, cu toate că
uniunile corporative au o dezvoltare destul de semnificativă. Formaţiunile
corporative în Republica Moldova au apărut odată cu destrămarea sistemului
sovietic. Şi dacă în anul 1990 în societăţile pe acţiuni n-au înregistrat o creşterea
majoră atunci pe parcursul anilor de tranziţie numărul şi importanţa lor a crescut.

3
Managementul corporativ este ştiinţa ce studiază mecanismul şi procedurile de
elaborare şi adoptare a deciziilor de planificare, organizare, motivare şi control
asupra realizării lor, complexitatea proceselor, fenomenelor şi relaţiilor ce au loc în
cadrul instituţiilor de drept-persoane juridice bazate pe capital cumulativ.Ca obiect
de studiu sunt :

1. acţionarii,

2. creditorii,

3. angajaţii,

4. furnizorii,

5. consumatorii,

6. organele puterii locale,

7. legislaţia în vigoare,

8. mediul internaţional.

Ca subiect de studiu sunt relaţiile economice, social politice din cadrul corporaţiei,
cât şi legăturile cu mediul înconjurător.

Scopul suprem al tuturor corporaţiilor este mărirea valorii corporaţiilor:

- Ceea ce presupune atât creşterea preţului (valorii) acţiunii, obţinerea de dividende


de către acţionari, cât şi remunerarea munci angajaţilor (administratorilor,
funcţionarilor, muncitorilor).

4
2. Particularitățile adaptării managementului corporativ în
practica manageriala a Moldovei.
Pe baza studiilor făcute pină în prezent , cauzele unei slabe guvernanțe corporative
în țara noastră și totodata împedimentele în dezvoltarea unei piețe de capital
eficient au fost :

 Piața de capital în Moldova a aparut relativ tîrziu, precum marea majoritate a


piețelor de capital din Europa de Est, ca urmare a declanșării procesului de
privatizare în masa, pentru a asigura o piață lichidă pentru acțiunile incluse
în acest proces;
 Mult timp nu a depistat acest stadiu și în plus privatizarea a decurs extrem de
anevoios;
 Practica foarte slaba a managementului modern în mediulantreprenorial
moldovenesc, exceptiile fiind reprezentate de societatile listate care au un
investitor institutional majoritar;
 Managerii societatilor cotate nu sunt familiarizati cu principiileguvernantei
corporative si sunt reticenti în privinta dezvaluiriianumitor informatii. În
plus, majoritatea nu apeleaza la piata de capital pentru a gasi surse de
finantare, deci nu sunt interesati de îmbunatatirea imaginii;
 Insuficientele sistemului juridic si legislativ si progresele lente îndomeniul
dezvoltarii calitative a pietei de capital. De exemplu, nu exist ă fonduri
private de pensii sau fonduri ipotecare, care au o contributie covârsitoare la
dezvoltarea pietei de capital;
 Pasivitatea actionarilor, mai ales în cazul societatilor la care actionar
principal este statul.

Importanta guvernantei corporative pentru dezvoltarea pietelor de capital


este incontestabila.

• O serie de cercetari recente arata ca societatile cu obuna guvernanta corporativa,


masurata prin coeficientide tipul CGQ (calculat de International
ShareholderServices) au performante financiare cu 18,7% pâna la23,8% mai mari
decât cele cu o slaba guvernantacorporativa, în functie de tipul de piata financiara
pe caresunt cotate.

5
• De asemenea, pe pietele de capital dezvoltate, firmelecu standarde înalte de
protectie a actionarilor înregistrează creșteri ale capitalizării bursiere de pînă la
8,5% an.

Printre măsurile care se pot lua în ceea ce priveste îmbunatatirea guvernantei


corporative la noi în tara mentionam:

 cresterea eforturilor si concertarea acestora în vederea impuneriiunui


Cod obligatoriu de guvernan ta corporativ a pentru societ at ilelistate
la BVB.
 el trebuie foarte bine diseminat pentru ca managerii societatilorcotate
sa înteleaga importanta covârsitoare a aplicarii lui sibeneficiile pe
care le aduce.
 companiile la rândul lor trebuie sa fie încurajate sa-si elaborezecoduri
proprii de etica si bune practici.
 dezvoltarea unor societati de consultanta autorizate si a unor agentii
de rating independente care sa furnizeze contra costanalize si
informatii pretioase pentru investitorii interesati;
 cresterea activismului actionarilor si a asociatiilor oamenilor
deafaceri, precum si încurajarea unor sisteme deschise de reacție și de
implicare în elaborarea de regulamente, norme, legi.

Deşi legislaţia autohtonă se caracterizează printr –un nivel înalt de conformitate


cu standardele internaţionaleale administrării corporative , există totuşi o
discrepanţă între litera legii şi situaţia efectivă.

Rezultatele studiului sociologic efectuat de Transparency International-


Moldova in municipiul Chişinău a arătat că aproape 47% din acţionarii respondenţi
nu - şi cunosc drepturile, 36% le cunosc parţial şi doar 17% le cunosc pe deplin.

O situaţie identică se observă şi la capitolul privind cunoaşterea obligaţiilor de


către acţionari: circa 59% din respondenţi nu - şi cunosc obligaţiile deloc, iar 30 %
le cunosc parţial.

Majoritatea acţionarilor, chestionaţi (75%) auindicat că drepturile lor nu se


respectă deloc.

6
Absolut diferită este viziunea managerilor intervievaţi despre drepturile
acţionarilor. În opinia lor, drepturile acţionarilor sunt respectate parţial (75%) şi
deloc (17%).

Cu părere de rău, în Republica Moldovaparticiparea acţionarilor minoritari la


luarea deciziilor societăţilor pe acţiuni este destul de joasă ce se explică prin mai
multe motive: –Necunoaşterea drepturilor şi obligaţiilor acţionarilor,

–nedorinţa conducerii companiilor de a conlucra cuacţionarii, în


special, cu cei minoritari.

Cadrul administrării corporative trebuie să asigure dreptul acţionarilor de a avea


acces deplin la informaţiile privind activitatea companiilor în care investesc.

Printre acţionarii chestionaţi doar 35 % s-au adresat după informaţie la societatea


unde sunt acţionari, iar 17 % au avut intenţii să o facă, dar nu cunosc adresa
companiei.

Este îngrijorător faptul că 48 % din acţionarii intervievaţi nu s - au adresat după


informaţii la companiile, acţiunile cărora le deţin.

Doar 14% din acţionarii care au solicitatinformaţia au obţinut -o pe deplin, iar 86


% auavut acces parţial şi deloc.

Birocratismul administraţiei a fost indicat de către 57% acţionari ca una din cele
maiprincipale cauze ale accesului limitat la informaţia despre întreprindere .

Incompetenţa, nedorinţa de a dezvălui informaţiile privind tranzacţiile de proporţie


şi a celor cu conflicte de interese fac ca acţionarii (cel mai des cei minoritari) să se
confrunte cu situaţii dintre cele mai absurde.

Aceste atitudini pot fi calificate ca rămăşiţe aletrecutului şi pot fi depăşite prin


ridicarea culturii şi conduitei corporative.

7
Dezvăluirea informaţiei reprezintă o modalitate extremde importantă de a proteja
drepturile acţionarilorminoritari în cadrul tranzacţiilor majore.

 Studiul sociologic efectuat în municipiul Chişinău a arătatcă e fectele


dezvăluirii informaţiilor apreciate pozitiv de către managerii chestionaţi
prevalează cu 19% asupraefectelor nedorite menţionate în chestionar.
 32 % din managerii intervievaţi consideră că dezvăluireainformaţiilor va
contribui la îmbunătăţirea imaginii desprecompanie şi va ridica prin aceasta
atractivitatea faţă de investitori, iar 15 % sunt de părerea că va spori efectiv
controlul asupra managementului.
 4 0% din respondenţi au apreciat negativ necesitatea dezvăluirii informaţiilor
şi consideră că aceasta esteutilizată pentru neutralizarea concurenţilor şi
deasemenea sporeşte cheltuielile întreprinderii.

Delimitarea clară a împuternicirilor adunării generale a acţionarilor,


consiliului societăţii, organului executiv, comisiei de cenzoriconstituie un pilon
important al unei bune administrări corporative.

 În companiile din Moldova persistă părerea căfuncţia primordială a


membrilor şi preşedintelui consiliului societăţii este în primul rând de
aconsulta managerii în afaceri şi de a - şi promova afacerile sale proprii
prin intermediul companiei în care activează ca membru sau ca
preşedinte al Consiliului de Administraţie (cele maiilustrative exemple
pot fi experienţele băncilor comerciale care au falimentat: Bancosind,
Guineia, Întreprizbank, Oguzbank).

8
9