Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Obiective specifice:
1
Monitorul oficial al Republicii Moldava nr. 12/107 din 3 noiembrie 1994
În conformitate cu alin. 4 art. 11 C.P. şi cu prevederile Convenţiei cu privire
la relaţiile diplomatice, încheiată la Viena la 18 aprilie 1961, precum şi a altor
convenţii internaţionale bilaterale, aplicarea legii penale în temeiul principiului
teritorialităţii, cunoaşte anumite excepţii (restricţii): „Sub incidenţa legii penale nu
cad infracţiunile săvârşite de reprezentanţii diplomatici ai statelor străine sau de alte
persoane care, în conformitate cu tratatele internaţionale, nu sunt supuse jurisdicţiei
penale a Republicii Moldova".
Expresia reprezentanţi diplomatici ai statelor străine se referă la şefii
ambasadelor sau ai altor misiuni diplomatice, la diplomaţii şi membrii familiilor
lor, precum şi la membrii personalului tehnico - administrativ şi membrii familiilor
acestora, care nu sunt cetăţeni ai statului acreditat.
Principiul cetăţeniei presupune aplicarea legii penale a R.M.
infracţiunilor săvârşite în afara teritoriului ţării, dacă făptuitorul este cetăţean al R.M.
sau apatrid cu domiciliu în tară. Datorită acestor calităţi ale făptuitorilor, ei se
află în raporturi juridice cu statul nostru, se bucură de ocrotire din partea lui, dar au
şi obligaţia de a respecta legile ţării, indiferent de locul aflării lor.
Alin. 3 art. 11 C.P. consfinţeşte principiul realităţii legii penale care se
întemeiază pe considerentul că pentru infracţiunile săvârşite împotriva,
intereselor Republicii Moldova, împotriva păcii şi securităţii omenirii sau cele care
constituie infracţiuni de război, sunt traşi la răspundere penală conform Codului penal
al Republicii Moldova atât cetăţenii străini, cât şi apatrizii care nu domiciliază
permanent pe teritoriul Republicii Moldova, dacă aceştia au comis infracţiunile
nominalizate în afara teritoriului ţării. Este dreptul fiecărui î stat de a-şi apăra, pe baza
propriei sale legi penale, siguranţa fiinţei proprii şi a cetăţenilor săi împotriva unor
infracţiuni săvârşite de străini în străinătate.
Referitor la infracţiune, se are în vedere ca aceasta să fie săvârşită împotriva
intereselor Republicii Moldova, împotriva păcii şi securităţii omenirii sau să fie
infracţiune de război. Deci, victimă a acestor infracţiuni este un cetăţean al
Republicii Moldova sau însuşi ţara noastră.
Cu privire la persoana infractorului, se cere ca aceasta să fie cetăţean străin
sau apatrid nedomiciliat în Republica Moldova.
Infracţiunile respective trebuie să fie săvârşite în afara teritoriului Republicii
Moldova.
Principiul universalităţii legii penale este consacrat prin dispoziţiile din
alin. 3 art. 11 C.P., care prevăd că legea noastră penală se aplică cetăţenilor străini
şi apatrizilor care nu domiciliază permanent pe teritoriul Republicii Moldova şi au
săvârşit infracţiuni în afara teritoriului ţării, pentru infracţiunile prevăzute de tratatele
internaţionale la care Republica Moldova este parte, dacă aceştia nu au fost
condamnaţi în statul străin.
Dezvoltarea relaţiilor internaţionale este însoţită de o creştere, fără precedent,
a criminalităţii internaţionale. Acest fapt a impus necesitatea instituirii unor mijloace
juridice de cooperare internaţională în lupta împotriva criminalităţii.
La aceste mijloace se referă principiul extrădării infractorilor care au comis
infracţiuni pe teritoriul unui stat, dar se află pe teritoriul altuia.
Extrădarea este actul prin care un stat (statul solicitat), pe al cărui teritoriu
s-a refugiat un infractor, predă, la cererea altui stat (statul solicitant), pe acel
infractor pentru a fi judecat sau impus să execute pedeapsa la care fusese condamnat
de instanţele judecătoreşti ale statului solicitant.
Alin. 2 art. 18 al Constituţiei Republicii Moldova declară că cetăţenii
Republicii Moldova nu pot fi extrădaţi sau expulzaţi din ţară, iar alin. 2 art. 19 al
Constituţiei indică că cetăţenii străini şi apatrizii pot fi extrădaţi numai în baza unei
convenţii internaţionale, în condiţii de reciprocitate sau în temeiul hotărârii
instanţei de judecată.
Potrivit alin. l art. 13 C.P., cetăţenii Republicii Moldova şi persoanele cărora
li s-a acordat azil politic în Republica Moldova, în caz de săvârşire a unei infracţiuni
în străinătate, nu pot fi extrădaţi şi sunt supuşi răspunderii penale conform
prezentului cod.
AUTOEVALUAREA CUNOŞTINŢELOR:
1. Care este noţiunea legii penale ?
2. Care sunt izvoarele dreptului penal?
3. Formulaţi noţiunea normei juridico – penale.
4. Ce tipuri de sancţiuni prevede Codul penal în
vigoare?
5. Care este momentul intrării în vigoare a legii penale?
6. Care este timpul săvîrşirii faptei?
7. În ce constă principiul universalităţii legii penale?
8. În ce constă efectul retroactive al legii?
9. Ce înţelegeţi prin interpretarea legii penale?
10.Care sunt metodele de interpretare a legii penale?
BIBLIOGRAFIE:
1. Drept penal. Partea generală. Sub redacţia lui A. Borodac. Chişinău: Ştiinţa,
1994.
2. A. Borodac. Drept penal. Calificarea infracţiunilor. Chişinău, 1996.
3. Codul penal al Republicii Moldova. Comentariu. Sub redacţia lui A.
Barbăneagră. Chişinău: ARC, 2003.
4. Costică Bulai. Manual de drept penal. Partea generală. Bucureşti:
ALL, 2000.
5. Уголовное право России. Том 1. Общая часть. Под ред. А. Н.
Игнатова и Ю. А. Красикова. Москва: НОРМА, 1999.
6. Комментарий к Уголовному кодексу РФ с постатейными
материалами и судебной практикой. Под ред. С. И. Никулина. Москва:
Менеджер, 2001.
7. А. С. Шляпочников. Толкование уголовного закона. Москва, 1960.
8. Н. Д. Дурманов. Советский уголовный закон. Москва, 1967.
9. А. А. Тилле. Время, пространство, закон. Москва, 1965.
10. Я. М. Брайнин. Уголовный закон и его применение. Москва, 1967.
11. В. Н. Кудрявцев и С. Г. Келина. Уголовный закон: опыт теорети
ческого моделирования. Москва, 1987.
12.А. В. Наумов. Реализация уголовного закона. Волгоград, 1983.