Sunteți pe pagina 1din 7

PERSOANA JURIDICA

Pt dr civil pers juridica este un subiect colectiv de drept, adica un colectiv de oameni care, intrunind conditiile cerute
de lege, este titular de drepturi subiective si obligatii civile.
Cat despre terminologie, este de mentionat faptul ca, notiunea de pers juridica s-a nascut in cadrul dreptului privat, in
general al celui civil, dar ea este utilizata si in alte ramuri de drept. In prezent denumirea de pers juridica este legala in
sensul ca este utilizata de lege (Decret nr. 31/1954).
Pentru a explica aceasta notiune, fundamentul ei, in doctrina juridica s-au formulat doua teorii: teoria fictiunii si teoria
realitatii.
Clasificarea persoanelor juridice
E necesara enumerarea categoriilor de pers juridice romane in functie de actele normative care le reglementeaza.
Astfel, prima dispozitie legala este art. 1, cap.II din Decretul 31/1954:"Statul este persoana juridica in raporturile in care
participa nemijlocit, in nume propriu, ca subiect de drepturi si obligatii civile."
Calitatea statului de subiect de drept civil (pers juridica) nu se confunda cu calitatea de pers juridica care apartine
organelor statului din cele trei puteri: legislativa, executiva si judecatoreasca.
Dupa stat, principalele persoane juridice sunt organele de stat:
1.Organele puterii legislative cu calitate de pers juridica sunt cele doua camere ale Parlamentului: Adunarea
Deputatilor si Senatul;
2.Organele puterii executive cu calitate de pers juridica sunt:
a.Presedintele Republicii;
b.Guvernul Romaniei;
c.Ministerele si alte organe centrate ale administratiei de stat;
d.Consiliile locale si prefecturile;
e.Organele locale de specialitate ale administratiei de stat.

3.Organele puterii judecatoresti cu calitate de pers juridica sunt: instantele judecatoresti (Curtea Suprema, Curtile de
Apel, Tribunalele Judetene;Judecatoriile nu sunt pers juridice) cat si organele procuraturii.
Alte persoane juridice de stat: agentii economici de stat, cooperativele si uniunile acestora, partidele politice si
organizatiile obstesti,societatile comerciale,asociatiile si fundatiile si cultele religioase.
Criterii de clasificare si categoriile corespunzatoare de persoane juridice,dupa:
1.Forma dreptului de proprietate - pers juridica de stat, privata, cooperatista si pers juridica mixta.
2.Nationalitatea lor – pers juridica romana si pers juridica straina.
3.Sediul lor - cu sediul in Romania si cu sediul in strainatate.
4.Corelatia dintre ele - pers juridice principale si pers juridice anexe.
5.Regimul juridic aplicabil - pers juridica de drept public si pers juridica de drept privat.
6.Natura scopului lor - pers juridica de drept privat si pers juridica cu scop nepatrimonial.
Elementele constitutive ale persoanei juridice
Din prevederile art.26, lit. e din Decretul nr. 31/1954 rezulta ca sunt trei elemente constitutive ale calitatii de pers
juridica:
1.O organizatie de sine statatoare (proprie);
2.Un patrimoniu propriu (distinct);
3.Un scop propriu, determinat, in acord cu interesul general obstesc.
Elementele constitutive se caracterizeaza prin faptul ca sunt,in acelasi timp,generale (caracteristica acestora de a fi
aplicabile tuturor categoriilor de pers juridice), legale (instituite prin lege), cumulative (pt existenta calitatii de pers
juridica,un colectiv de oameni trebuie sa le intruneasca pe toate), exclusive (sunt nu numai necesare,ci si suficiente) si
diverse (se refera la continutul celor 3 elemente, continut care, comporta anumite particularitati de la o pers juridica la
alta).
1.Organizarea de sine statatoare - acel element constitutiv al pers juridice care consta in alcatuirea ca un tot unitar ori
structurarea, compartimentarea colectivului de oameni. Aceasta organizare proprie presupune doua aspecte esentiale:
compartimentarea colectivului pe activitati de desfasurare si precizarea pers sau persoanelor care vor reprezenta pers
juridica in raporturile cu tertii.
Reglementari legale: art.4, alin.2 din Legea nr.15/199O si Legea Societatilor Comerciale nr.31/1990.
2.Patrimoniul propriu - acel element constitutiv care consta in totalitatea drepturilor si obligatiilor patrimoniul care au ca
titular pe insasi pers juridica.Patrimoniul propriu e format din 2 laturi:una activa(cuprinde drepturile patrimoniale reale sau
de creanta) si cea pasiva(cuprinde obligatiile patrimoniale contractuale sau extracontractuale). Structura, continutul si
regimul juridic al drepturilor si obligatiilor difera adesea la categoriile diferite de pers juridice.
3.Scopul propriu - obiectul de activitate al subiectului colectiv de drept civil.Pentru a fi valabil, scopul pers juridice
trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa fie determinat si sa fie in concordanta cu interesul obstesc general.
Importanta juridica a elementelor constitutive :
a.Importanta organelor de sine statatoare: aceasta permite subiectelor colective de drept civil sa se infatiseze in
raportul cu alt subiect de drept ca un tot unitar. Este de asemenea importanta pentru cunoasterea mediului de
valorificare practica a capacitatii de exercitiu a pers juridice.
b.Importanta patrimoniului propriu: el diferentiaza decisiv un colectiv care este pers juridica fata de un colectiv care nu
are aceasta calitate juridica; permite pers juridice sa aiba o raspundere patrimoniala proprie; permite pers juridice sa
participe la circuitul civil in nume propriu.
c.Importanta scopului propriu: exprima insasi ratiunea de a fi a fiecarei pers juridice,determina limitele capacitatii de
folosinta a pers juridice in conformitate cu principiul specialitatii; da sens celorlalte doua elemente constitutive.
Infiintarea pers juridice reprezinta crearea unui subiect colectiv de drept civil, in conditiile legii.
Reglementarea infiintarii pers juridice: acestea se regasesc in art.28 din Decretul nr.31/1954. Potrivit acestuia pers
juridica ia fiinta, dupa caz:
1.prin actul de dispozitie al organului competent de stat
2.prin actul de infiintare a celor care o constituie, recunoscut de organul competent
3.prin actul de infiintare al celor care o constituie, cu prealabila autorizare a organului competent
4.printr-un alt mod reglementat de lege.
Brevitatis causa, modurile de infiintare prevazute de art.28 pot fi denumite ca infiintare prin actul de dispozitie al
organului de stat competent, prin actul de infiintare recunoscut, - infiintare prin actul autorizat si infiintare prin alt mod
reglementat de lege.
Exista si reglementare speciala a infiintarii pers juridice.
Continutul modurilor de infiintare :
1. Prin actul de dispozitie al organului de stat competent :
Infiintarea principalelor categorii de persoane juridice de stat
a.organele puterii legislative s-au infiintat ca urmare a alegeriilor ce au avut loc in conditiile Decretului - Lege
nr.92/1990
b.organele puterii executive sunt creatia Decretului-Lege nr.92/1990, Legii nr.1/1990, Legii nr.37/1990, Legii
nr.69/1991, Legii nr.6/1990
c.organele puterii judecatoresti s-au infiintat in baza Legii nr.92/1992 si Legii nr.56/1993
d.unitatile administrativ-teritoriale sunt create pe baza Legii nr.2/1968
e.institutii de stat Legea nr.9/1991 si H.G. nr.48/1992
f.regiile autonome si societatile comerciale - Legea nr. 15/1990. Prin act de dispozitie al organului de stat
competent se intelege lege adoptata de Parlamentul Romaniei, hotarare a Guvernului Romaniei, hotarare a Consiliului
Judetean sau consiliului local.
2. Prin actul de infiintare recunoscut. - la adoptarea Decretului nr.31/1954. Acest mod de infiintare a pers juridice a
fost rezervat pt organizatiile cooperatiste si unitatile lor anexe.
In legislatia de dupa 22 Decembrie 1989 la acest mod de infiintare se refera Decretul - Lege nr. 66 si 67/1990.
Infiintarea unei pers juridice cooperatiste prin modul enuntat, cu adoptarea urmatoarelor acte:
- actul de constituire, adoptat de adunarea generala, conferinta, congres
- statutul organizatiei
- actul recunoasterii.
3. Prin actul de infiintare autorizat - acest mod de infiintare potrivit opticii din 1954 este aplicabil urmatoarelor pers
juridice: organizatiilor obstesti (sindicate, uniuni de scriitori, artisti sau compozitori)si asociatiilor cu scop nepatrimonial
cum ar fi institutii si intreprinderi anexe.
Dupa 22 Decembrie 1989 acest mod de infiintare a suferit serioase modificari. Astfel:
- pt partidele politice si organizatii obstesti, autorizarea infiintarii se da de catre Tribunalul Municipiului Bucuresti
potrivit art. 2 si 3 din Decretul - Lege nr.8/1989
- pt organizatiile de scriitori, artisti, compozitori - Decretul nr.27/1990
- pt asociatii si fundatii fara scop patrimonial – Legea nr.21/1924
- pt societati comerciale (exclusiv romane) este necesara autorizarea instantei judecatoresti
- pt societati comerciale cu participare straina este necesara autorizarea instantei judecatoresti, dupa obtinerea,
prealabila, a autorizarii Agentiei Nationale de Dezvoltare
- pt societatile agricole - autorizarea se da de judecatori.

Infiintarea pers juridice prin actul de infiintare autorizat, cuprinde urmatoarele acte juridice: actul de constituire,statutul
societatii si autorizarea.
4. Sunt supuse infiintarii printr-un alt mod reglementat de lege, urmatoarele categorii de pers juridice: statul roman,
misiunile diplomatice si oficiile consulare, asociatiile de locatari si asociatiile de cooperare pentru constructia de
locuinte proprietate personala.

Capacitatea civila a pers juridice este aptitudinea subiectului colectiv de drept de a avea drepturi si obligatii civile -
capacitate de folosinta - si aptitudinea de a dobandi si exercita drepturi subiective civile si de a-si asuma si indeplini
obligatii civile prin incheierea de acte juridice civile de catre organele de stat de conducere - capacitate de exercitiu.
Capacitatea de folosinta a pers juridice - acea parte a capacitatii civile a subiectului colectiv de drept civil care consta
in aptitudinea de a avea drepturi si obligatii civile.
Caracterele juridice ale capacitatii de folosinta a pers juridice:
1) legalitate - insusirea acesteia de a fi instruita numai de lege;
2) inalienabilitate - capacitatea de folosinta a pers juridice nu poate fi instrainata sau cedata, nu se poate renunta la
ea, nici in totalitate nici in parte;
3) intangibilitate - insusirea acesteia de a nu i se putea aduce ingradiri decat in cazurile si conditiile stabilite de lege;
4) generalitate - insusirea de a exprima aptitudinea subiectului colectiv de drept civil de a avea drepturi si obligatii
civile;
5) specialitate - insusirea acesteia de a cuprinde doar posibilitatea subiectului colectiv de drept civil de a avea acele
drepturi si obligatii civile care se circumscriu principiilor specialitatii capacitatii de folosinta a persoanei juridice.
Inceputul capacitatii de folosinta a pers juridice - art.32 si 33 din Decretul nr.31/1951
art.32 – pers juridice sunt supuse inregistrarii sau inscrierii, daca legile care le sunt aplicabile reglementeaza aceasta
inregistrare sau inscriere.
art.33 – pers juridice care sunt supuse inregistrarii au capacitatea de a avea drepturi si obligatiile de la data inregistrarii
lor.
Celelalte pers juridice (cele nesupuse inregistrarii) a caror capacitate de folosinta incepe, in functie de infiintarea care
li se aplica de la:
1) data actului de dispozitie care le infiinteaza;
2) data recunoasterii actului de infiintare;
3) data autorizarii infiintarii;
4) data indeplinirii altei cerinte pe care legea o prevede, dupa caz.
Exista si dispozitii speciale privind inceputul capacitatii de folosinta a pers juridice.
Determinarea inceputului capacitatii de folosinta pe categorii de persoane
Inceputul capacitatii de folosinta a pers juridice este marcat de unul din urmatoarele momente.
- data inregistrarii
- data actului de dispozitie
- data actului recunoasterii actului de infiintare
- data autorizarii infiintarii
- data indeplinirii altei cerinte.

a) Capacitatea de folosinta incepe de la data inregistrarii la organul de stat competent, pentru urmatoarele pers
juridice.
- asociatiile de locatari;
- reprezentantele societatilor comerciale si organizatiilor economice straine care functioneaza in Romania;
- organizatiile cooperatiei mestesugaresti;
- organizatiile cooperatiei de consum si de credit.
b)Capacitatea de folosinta incepe de la data inscrierii in registrul special destinat, tinut de instanta judecatoreasca,
pentru urmatoarele pers juridice:
- asociatiile si fundatiile fara scop patrimonial;
- societatatile agricole.
c)Capacitatea de folosinta incepe de la data inmatricularii in registrul comertului, pentru urmatoarele pers juridice:
- regii autonome;
- societati comerciale.
d)De la data actului de dispozitie care le infiinteaza, incepe capacitatea de folosinta a pers juridice de stat: organele
de stat ale puterii, institutii de stat si unitati administrativ-teritoriale.
e)De la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti de admitere a inregistrarii, incepe capacitatea de folosinta
a pers juridice care sunt partide politice si organizatii obstesti.
f) De la data recunoasterii, de catre Guvern, a infiintarii incepe capacitatea de folosinta a pers juridice care sunt
camere de comert si industrie.
Determinarea continutului capacitatii de folosinta deplina a pers juridice
In determinarea continutului capacitatii de folosinta a pers juridice trebuie sa tinem seama de anumite reguli:
- pers juridica nu are aptitudinea de a avea unele drepturi si obligatii civile care nu pot apartine decat persoanei
fizice (nume, sanatate);
- continutul capacitatii de folosinta a pers juridice este determinat si de caracterul fiecarei categorii de persoane
juidice;
- limita esentiala a continutului capacitatii de folosinta a pers juridice este data de scopul sau, adica de obiectul de
activitate.
Principiul specialitatii capacitatii de folosinta a pers juridice
Art.34 din Decret 31/1954 – „Pers juridica nu poate avea decat acele drepturi care corespund scopului ei, stabilit prin
lege, actul de infiintare sau statut."
Definitie: acea regula de drept civil, potrivit careia, prin acte juridice, pers juridica nu poate avea decat acele drepturi si
obligatii civile care sunt in concordanta cu scopul ei.
Incetarea capacitatii de folosinta restransa a pers juridice
Inceteaza odata cu dobandirea deplinei capacitati de folosinta de catre pers juridica, adica in unul din urmatoarele
momente:
- data inregistrarii pers juridice
- data inscrierii pers juridice
- data inmatricularii pers juridice
- data recunoasterii actului de infiintare a pers juridice
- data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti de admitere a inregistrarii, dupa caz.
Incetarea capacitatii de folosinta deplina a pers juridice
Odata cu incetarea fiintei pers juridice se sfarseste si capacitatea sa de folosinta - data incetarii capacitatii de
folosinta a pers juridice este data incetarii fiintei acesteia.
Sanctiunea nerespectarii regulilor privind capacitatea de folosinta a pers juridice:
incheierea actului juridic in lipsa capacitatii de folosinta;
incheierea actului juridic civil cu incalcarea principiilor specialitatii capacitatii de folosinta.
este vorba de o nulitate absoluta.

Capacitatea de exercitiu a pers juridice


Aptitudinea subiectului colectiv de drept civil de a dobandi si exercita drepturi subiective civile si de a-si asuma si
indeplini obligatiile civile, prin incheierea de acte juridice civile, de catre organele sale de conducere.
Pentru pers juridice reprezentarea sa legala este nu numai necesara ci si obligatorie; sau mai exact, este obligatorie
pentru ca este organic necesara.
Reglementarea legala a capacitatii de exercitiu a pers juridice
Art.35 din Decretul 31/1954: Persoana juridica isi exercita drepturile si isi indeplineste obligatiile prin organele sale.
Actele juridice facute de organele pers juridice sunt actele persoanei juridice insasi.
Inceputul capacitatii de exercitiu a pers juridice
Exista o controversa in ceea ce priveste acest aspect si prin urmare s-a adoptat o solutie general acceptata.
Pers juridica dobandeste capacitatea de exercitiu odata cu infiintarea sa, cu precizarea ca, - capacitatea de exercitiu
nu poate fi dobandita nici de catre persoanele juridice inainte de dobandirea capacitatii de folosinta.
Titulara capacitatii de exercitiu este insasi persoana juridica, ca subiect de drept civil distinct.

Continutul capacitatii de exercitiu a pers juridice


Este exprimat chiar in definitia capacitatii de exercitiu.
Limitele capacitatii de exercitiu:
1) capacitatea de exercitiu a pers juridice nu poate fi mai intinsa decat capacitatea de folosinta;
2)capacitatea de exercitiu - aptitudinea de a dobandi si exercita drepturi civile si de a-si asuma obligatii civile exclusiv
prin incheierea de acte juridice civile;
II. A 2-a regula este impusa de pluritatea organelor de conducere ale pers juridice.

Principiile realizarii continutului capacitatii de exercitiu a pers juridice:


1)Principiul pluralitatii organelor de conducere ale pers juridice
2)Principiul raspunderii persoanelor fizice care alcatuiesc organele persoanei juridice pentru modul cum se realizeaza
capacitatea de exercitiu a acesteia.
Incetarea capacitatii de exercitiu a pers juridice
Sfarsitul capacitatii de exercitiu a pers juridice este marcat de momentul incetarii capacitatii de folosinta care este
acela al incetarii fiintei persoanei juridice insasi.

Nerespectarea regulilor privind capacitatea de exercitiu a pers juridice atrage sanctiunea nulitatii actului juridic civil;
aceasta nulitate este virtuala, relativa.
Reorganizarea pers juridice - operatiunea juridica ce cuprinde cel putin 2 pers juridice si care produce efecte
creatoare, modificatoare ori de incetare a lor.
Aceasta reorganizare a pers juridice este impusa, in general, de nevoile economico-sociale, in continua miscare.
Formele reorganizarii pers juridice
Art.40 din Decret 31/1954: pers juridica inceteaza a avea fiinta prin comasare, divizare sau dizolvare.
Reorganizarea cunoaste 2 forme:
1.comasarea
a.absorbtie
b.fuziune
2.divizarea
a.totala
b.partiala
1. Comasarea: a.absorbtia - este forma a comasarii ce consta in absorbirea unei pers juridice care-si inceteaza
existenta, de catre o alta pers juridica care-si sporeste, astfel fiinta, ect.
b.fuziunea - acea forma a comasarii ce consta in unirea, contopirea a doua sau mai multe pers juridice, ce-si inceteaza
astfel existenta, si infiintarea, astfel a altei pers juridice
2. Divizarea: a)divizarea totala - consta in impartirea intregului patrimoniu al unei pers juridice, care-si inceteaza
existenta, catre doua sau mai multe pers juridice existente sau care iau, astfel, nastere.
b)divizarea partiala - desprinderea unei parti din patrimoniul unei pers juridice, care-si mentine fiinta, si transmiterea
acestei parti catre una sau mai multe pers juridice care exista sau care se infiinteaza in acest fel.
Efectele reorganizarii juridice
Efectul creator - infiintarea pers juridice ca urmare a operatiunii juridice care este reorganizarea.Efectul creator se
infatiseaza astfel: fuziunea produce, intotdeauna efect creator, absorbtia nu produce, niciodata, efect creator, divizarea
poate produce efect creator.
Efectul extinctiv - incetarea fiintei pers juridice; efectul extinctiv se prezinta astfel: comasarea produce mereu efect
extinctiv, divizarea totala produce mereu incetarea pers juridice, divizarea partiala nu produce, niciodata, efect extinctiv.
Efectul translativ - in cazul comasarii opereaza o transmisiune universala, o totalitate de drepturi si obligatii
patrimoniale. In cazul absorbtiei - pers juridica dobandeste drepturile si este tinuta de obligatiile persoanei juridice pe
care o absoarbe; in cazul divizarii opereaza o transmisiune cu titlu universal.
Intinderea raspunderii persoanei juridice dobanditoare: in caz de comasare - pers juridica dobanditoare, preluand o
universalitate, raspunde pT toate obligatiile preluate; in caz de divizare - principiul este acela al raspunderii
proportionale.
Transmiterea contractelor in caz de reorganizare: in cazul comasarii, contractele se transmit ca elemente ale
patrimoniului supus transmisiunii universale;in cazul divizarii - principiul aplicabil este acela al transmiterii contractului
nefractionat.
Data producerii efectelor reorganizarii
1.Pt pers juridice supuse inregistrarii, efectele reorganizarii nu se produc atat intre parti cat si fata de terti, decat prin
inregistrare si de la data efectuarii acestei formalitati
2.Pt pers juridice nesupuse inregistrarii, efectul reorganizarii atat intre parti, cat si fata de terti, se produce numai de la
data aprobarii de catre organele competente, a documentelor intocmite in acest scop.

Incetarea pers juridice- sfarsitul calitatii de subiect colectiv de drept civil


Moduri de incetare a pers juridice :
1. prin comasare (absorbtie, fuziune)
2. prin divizare totala (nu si partiala)
3. prin dizolvare.
Comasarea si divizarea sunt forme ale reorganizarii, putem spune ca, de fapt sunt doua moduri de incetare a
persoanei juridice:

1. prin reorganizare
2. prin dizolvare

Dizolvarea pers juridice - mod de incetare a pers juridice aplicabil in cazurile prevazute de lege si presupunand
lichidarea.
Cauzele de dizolvare: art.45 din Decret 31/1954: "Organizatiile cooperatiste si orice organizatii obstesti se dizolva
daca:
a. termenul pentru care au fost constituite s-a implinit;
b. scopul a fost realizat sau nu poate fi indeplinit;
c. scopul pe care-l urmaresc sau mijloacele folosite pentru realizarea acestuia au devenit contrare legii.
d. numarul membrilor a scazut sub limita stabilita de lege, actul de infiintare sau statut.
Exista si cauze de dizolvare prevazute de legi speciale.
Clasificarea cauzelor de dizolvare
- dupa modul cum opereaza:
1)cauze care conduc la dizolvarea de drept a persoanei juridice;
2)cauze care produc dizolvarea numai daca exista un act al organului competent.
- dupa natura lor:
1)cauze de dizolvare fortata
2)cauze de dizolvare voluntara
- dupa vocatia lor:
1)cauze generale
2)cauze speciale.
Efectele dizolvarii. Lichidarea.
Efectul esential al dizolvarii este lichidarea pers juridice.
Art. 40 - Incetarea pers juridice prin dizolvare presupune trecerea ei - obligatoriu - prin lichidare.
Principalele aspecte ale lichidarii pers juridice:
1. Notiunea de lichidare - efectul direct si obligatoriu al dizolvarii care consta in operatiunile juridice de realizare a
activulni si plata a pasivului subiectului colectiv de drept civil.
2. Continutul lichidarii - lichidarea are continutul format din ansamblul operatiunilor juridice care urmaresc realizarea
activului si plata pasivului pers juridice intrata in dizolvare.
Realizarea activului - incasarea drepturilor ce i se cuvin de la alte subiecte de drept civil.
Plata pasivului - indeplinirea obtigatiilor pe care pers juridica le are fata de subiectul de drept civil.
3. Soarta ori repartizarea bunurilor ramase dupa lichidare. Dupa lichidare, bunurile au soarta stabilita in actul de
infiintare ori statut.In lipsa de prevedere in actul de infiintare ori statut, repartizarea bunuritor ramase dupa lichidare este
cea hotarata de adunarea generala care a decis dizolvarea. In lipsa criteriilor de mai sus, bunurile ramase dupa lichidare
vor fi atribuite unei pers juridice cu scop asemanator.
4. Felul transmisiunii in caz de lichidare
Dupa lichidare pot ramane elemente de activ concrete, determinate, bunuri (activ net).
Caracterul transmisiunii patrimoniale poate fi usor de stabilit, transmisiunea neputand fi decat cu titlu particular.
Dobanditorul unui asemenea element de activ poate fi avand cauza, dar din categoria succesorilor cu titlu particular.
5. Capacitatea civila a pers juridice pe durata lichidarii
In ceea ce priveste capacitatea de folosinta este de retinut ca principiile specialitatii capacitatii de folosinta, aplicabil si
pe durata lichidarii sufera o reducere a limitelor sale. Pe durata lichidarii, pers juridica este titulara aptitudinii de a avea
drepturi si obligatii civile necesare realizarii activului si platii pasivului.
Cat priveste capacitatea de exercitiu a pers juridice, pe durata lichidarii este de mentionat ca ea se realizeaza prin
lichidatori, indiferent de cine sunt acestia numiti (adunarea generala, justitie).
6. Data producerii efectelor lichidarii
Teoretic, pers juridica dizolvata inceteaza pe data ultimului act de lichidare.
Practic, aceasta data se concretizeaza in moduri diferite:
- inregistrarea dizolvarii, la organul competent, daca legea prevede aceasta formalitate;
- inscrierea dizolvarii si lichidarii;
- radierea din registrul persoanei juridice.

Transformarea pers juridice


Definitie: operatiunea juridica intervenita in cazurile si conditiile special reglementate de lege, prin care o
pers juridica isi inceteaza fiinta juridica concomitent cu infiintarea, in locul ei, a altei pers juridice.
Autonomia transformarii pers juridice
Autonomia transformari presupune urmatorul aspect: transformarea pers juridice nu se confunda nici cu
reorganizarea si nici cu dizolvarea pers juridice. Numitorul comun al celor trei notiuni (reorganizare, dizolvare,
transformare) consta in aceea ca toate trei inseamna moduri de incetare a pers juridice.
Cazurile de transformare a pers juridice
- exista cazul reglementat de Legea nr. 15/1990;
- exista cazul reglementat de art.222 din Legea 31/1990;
- exista cazurile reglementate de Legea privatizarii societatilor comerciale nr.58/1991.
Efectele transformarii
1. incetarea unei porsoane juridice, ca o anumita persoana juridica;
2. infiintarea, in locul ei, a altei persoane juridice, cu statut juridic diferit fata de acela al persoanei juridice incetate.

Identificarea pers juridice


Individualizarea subiectului colectiv de drept civil in raporturile civile la care participa ca subiect distinct.
Importanta juridica a identificarii pers juridice rezulta din necesitatea individualizarii subiectului colectiv de drept civil.
Natura juridica
Ca institutie juridica, identificarea pers juridice trebuie calificata ca o institutie complexa, din punct de vedere al
dreptului civil, atributele de identificare a pers juridice sunt drepturi subiecte personale nepatrimoniale.

S-ar putea să vă placă și