Sunteți pe pagina 1din 9

PERSOANA JURIDICA

Pt dr civil pers juridica este un subiect colectiv de drept, adica un colectiv de


oameni care, intrunind conditiile cerute de lege, este titular de drepturi subiective si
obligatii civile.
Cat despre terminologie, este de mentionat faptul ca, notiunea de pers juridica s-a
nascut in cadrul dreptului privat, in general al celui civil, dar ea este utilizata si in alte
ramuri de drept. In prezent denumirea de pers juridica este legala in sensul ca este
utilizata de lege (Decret nr. 31/1954).
Pentru a explica aceasta notiune, fundamentul ei, in doctrina juridica s-au formulat
doua teorii: teoria fictiunii si teoria realitatii.
Clasificarea persoanelor juridice
E necesara enumerarea categoriilor de pers juridice romane in functie de actele
normative care le reglementeaza. Astfel, prima dispozitie legala este art. 1, cap.II
din Decretul 31/1954:"Statul este persoana juridica in raporturile in care
participa nemijlocit, in nume propriu, ca subiect de drepturi si obligatii
civile."
Calitatea statului de subiect de drept civil (pers juridica) nu se confunda cu
calitatea de pers juridica care apartine organelor statului din cele trei puteri:
legislativa, executiva si judecatoreasca.
Dupa stat, principalele persoane juridice sunt organele de stat:
1.Organele puterii legislative cu calitate de pers juridica sunt cele doua camere
ale Parlamentului: Adunarea Deputatilor si Senatul;
2.Organele puterii executive cu calitate de pers juridica sunt:
a.Presedintele Republicii;
b.Guvernul Romaniei;
c.Ministerele si alte organe centrate ale administratiei de stat;
d.Consiliile locale si prefecturile;
e.Organele locale de specialitate ale administratiei de stat.

3.Organele puterii judecatoresti cu calitate de pers juridica sunt: instantele


judecatoresti (Curtea Suprema, Curtile de Apel, Tribunalele
Judetene;Judecatoriile nu sunt pers juridice) cat si organele procuraturii.
Alte persoane juridice de stat: agentii economici de stat, cooperativele si
uniunile acestora, partidele politice si organizatiile obstesti,societatile
comerciale,asociatiile si fundatiile si cultele religioase.
Criterii de clasificare si categoriile corespunzatoare de persoane juridice,dupa:
1.Forma dreptului de proprietate - pers juridica de stat, privata,
cooperatista si pers juridica mixta.
2.Nationalitatea lor – pers juridica romana si pers juridica straina.
3.Sediul lor - cu sediul in Romania si cu sediul in strainatate.
4.Corelatia dintre ele - pers juridice principale si pers juridice anexe.
5.Regimul juridic aplicabil - pers juridica de drept public si pers juridica de
drept privat.
6.Natura scopului lor - pers juridica de drept privat si pers juridica cu scop
nepatrimonial.
Elementele constitutive ale persoanei juridice
Din prevederile art.26, lit. e din Decretul nr. 31/1954 rezulta ca sunt trei elemente
constitutive ale calitatii de pers juridica:
1.O organizatie de sine statatoare (proprie);
2.Un patrimoniu propriu (distinct);
3.Un scop propriu, determinat, in acord cu interesul general obstesc.
Elementele constitutive se caracterizeaza prin faptul ca sunt,in acelasi
timp,generale (caracteristica acestora de a fi aplicabile tuturor categoriilor de pers
juridice), legale (instituite prin lege), cumulative (pt existenta calitatii de pers
juridica,un colectiv de oameni trebuie sa le intruneasca pe toate), exclusive (sunt nu
numai necesare,ci si suficiente) si diverse (se refera la continutul celor 3 elemente,
continut care, comporta anumite particularitati de la o pers juridica la alta).
1.Organizarea de sine statatoare - acel element constitutiv al pers juridice care
consta in alcatuirea ca un tot unitar ori structurarea, compartimentarea colectivului de
oameni. Aceasta organizare proprie presupune doua aspecte esentiale:
compartimentarea colectivului pe activitati de desfasurare si precizarea pers sau
persoanelor care vor reprezenta pers juridica in raporturile cu tertii.
Reglementari legale: art.4, alin.2 din Legea nr.15/199O si Legea Societatilor
Comerciale nr.31/1990.
2.Patrimoniul propriu - acel element constitutiv care consta in totalitatea
drepturilor si obligatiilor patrimoniul care au ca titular pe insasi pers
juridica.Patrimoniul propriu e format din 2 laturi:una activa(cuprinde drepturile
patrimoniale reale sau de creanta) si cea pasiva(cuprinde obligatiile patrimoniale
contractuale sau extracontractuale). Structura, continutul si regimul juridic al
drepturilor si obligatiilor difera adesea la categoriile diferite de pers juridice.
3.Scopul propriu - obiectul de activitate al subiectului colectiv de drept civil.Pentru
a fi valabil, scopul pers juridice trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa fie
determinat si sa fie in concordanta cu interesul obstesc general.
Importanta juridica a elementelor constitutive :
a.Importanta organelor de sine statatoare: aceasta permite subiectelor
colective de drept civil sa se infatiseze in raportul cu alt subiect de drept ca un tot
unitar. Este de asemenea importanta pentru cunoasterea mediului de valorificare
practica a capacitatii de exercitiu a pers juridice.
b.Importanta patrimoniului propriu: el diferentiaza decisiv un colectiv care este
pers juridica fata de un colectiv care nu are aceasta calitate juridica; permite pers
juridice sa aiba o raspundere patrimoniala proprie; permite pers juridice sa participe la
circuitul civil in nume propriu.
c.Importanta scopului propriu: exprima insasi ratiunea de a fi a fiecarei pers
juridice,determina limitele capacitatii de folosinta a pers juridice in conformitate cu
principiul specialitatii; da sens celorlalte doua elemente constitutive.
Infiintarea pers juridice reprezinta crearea unui subiect colectiv de drept civil, in
conditiile legii.
Reglementarea infiintarii pers juridice: acestea se regasesc in art.28 din
Decretul nr.31/1954. Potrivit acestuia pers juridica ia fiinta, dupa caz:
1.prin actul de dispozitie al organului competent de stat
2.prin actul de infiintare a celor care o constituie, recunoscut de organul
competent
3.prin actul de infiintare al celor care o constituie, cu prealabila autorizare a
organului competent
4.printr-un alt mod reglementat de lege.
Brevitatis causa, modurile de infiintare prevazute de art.28 pot fi denumite ca
infiintare prin actul de dispozitie al organului de stat competent, prin actul de infiintare
recunoscut, - infiintare prin actul autorizat si infiintare prin alt mod reglementat de
lege.
Exista si reglementare speciala a infiintarii pers juridice.
Continutul modurilor de infiintare :
1. Prin actul de dispozitie al organului de stat competent :
Infiintarea principalelor categorii de persoane juridice de stat
a.organele puterii legislative s-au infiintat ca urmare a alegeriilor ce au avut
loc in conditiile Decretului - Lege nr.92/1990
b.organele puterii executive sunt creatia Decretului-Lege nr.92/1990,
Legii nr.1/1990, Legii nr.37/1990, Legii nr.69/1991, Legii nr.6/1990
c.organele puterii judecatoresti s-au infiintat in baza Legii nr.92/1992 si
Legii nr.56/1993
d.unitatile administrativ-teritoriale sunt create pe baza Legii nr.2/1968
e.institutii de stat Legea nr.9/1991 si H.G. nr.48/1992
f.regiile autonome si societatile comerciale - Legea nr. 15/1990. Prin act
de dispozitie al organului de stat competent se intelege lege adoptata de
Parlamentul Romaniei, hotarare a Guvernului Romaniei, hotarare a
Consiliului Judetean sau consiliului local.
2. Prin actul de infiintare recunoscut. - la adoptarea Decretului nr.31/1954.
Acest mod de infiintare a pers juridice a fost rezervat pt organizatiile cooperatiste
si unitatile lor anexe.
In legislatia de dupa 22 Decembrie 1989 la acest mod de infiintare se refera
Decretul - Lege nr. 66 si 67/1990.
Infiintarea unei pers juridice cooperatiste prin modul enuntat, cu adoptarea
urmatoarelor acte:
- actul de constituire, adoptat de adunarea generala, conferinta, congres
- statutul organizatiei
- actul recunoasterii.
3. Prin actul de infiintare autorizat - acest mod de infiintare potrivit opticii din
1954 este aplicabil urmatoarelor pers juridice: organizatiilor obstesti (sindicate,
uniuni de scriitori, artisti sau compozitori)si asociatiilor cu scop nepatrimonial cum
ar fi institutii si intreprinderi anexe.
Dupa 22 Decembrie 1989 acest mod de infiintare a suferit serioase modificari.
Astfel:
- pt partidele politice si organizatii obstesti, autorizarea infiintarii se da de
catre Tribunalul Municipiului Bucuresti potrivit art. 2 si 3 din Decretul - Lege
nr.8/1989
- pt organizatiile de scriitori, artisti, compozitori - Decretul
nr.27/1990
- pt asociatii si fundatii fara scop patrimonial – Legea nr.21/1924
- pt societati comerciale (exclusiv romane) este necesara autorizarea
instantei judecatoresti
- pt societati comerciale cu participare straina este necesara autorizarea
instantei judecatoresti, dupa obtinerea, prealabila, a autorizarii Agentiei
Nationale de Dezvoltare
- pt societatile agricole - autorizarea se da de judecatori.

Infiintarea pers juridice prin actul de infiintare autorizat, cuprinde urmatoarele acte
juridice: actul de constituire,statutul societatii si autorizarea.

4. Sunt supuse infiintarii printr-un alt mod reglementat de lege, urmatoarele


categorii de pers juridice: statul roman, misiunile diplomatice si oficiile
consulare, asociatiile de locatari si asociatiile de cooperare pentru constructia
de locuinte proprietate personala.

Capacitatea civila a pers juridice este aptitudinea subiectului colectiv de drept


de a avea drepturi si obligatii civile - capacitate de folosinta - si aptitudinea de a
dobandi si exercita drepturi subiective civile si de a-si asuma si indeplini obligatii civile
prin incheierea de acte juridice civile de catre organele de stat de conducere -
capacitate de exercitiu.
Capacitatea de folosinta a pers juridice - acea parte a capacitatii civile a
subiectului colectiv de drept civil care consta in aptitudinea de a avea drepturi si
obligatii civile.
Caracterele juridice ale capacitatii de folosinta a pers juridice:
1) legalitate - insusirea acesteia de a fi instruita numai de lege;
2) inalienabilitate - capacitatea de folosinta a pers juridice nu poate fi instrainata
sau cedata, nu se poate renunta la ea, nici in totalitate nici in parte;
3) intangibilitate - insusirea acesteia de a nu i se putea aduce ingradiri decat in
cazurile si conditiile stabilite de lege;
4) generalitate - insusirea de a exprima aptitudinea subiectului colectiv de drept
civil de a avea drepturi si obligatii civile;
5) specialitate - insusirea acesteia de a cuprinde doar posibilitatea subiectului
colectiv de drept civil de a avea acele drepturi si obligatii civile care se circumscriu
principiilor specialitatii capacitatii de folosinta a persoanei juridice.
Inceputul capacitatii de folosinta a pers juridice - art.32 si 33 din Decretul
nr.31/1951
art.32 – pers juridice sunt supuse inregistrarii sau inscrierii, daca legile care
le sunt aplicabile reglementeaza aceasta inregistrare sau inscriere.
art.33 – pers juridice care sunt supuse inregistrarii au capacitatea de a avea
drepturi si obligatiile de la data inregistrarii lor.
Celelalte pers juridice (cele nesupuse inregistrarii) a caror capacitate de folosinta
incepe, in functie de infiintarea care li se aplica de la:
1) data actului de dispozitie care le infiinteaza;
2) data recunoasterii actului de infiintare;
3) data autorizarii infiintarii;
4) data indeplinirii altei cerinte pe care legea o prevede, dupa caz.
Exista si dispozitii speciale privind inceputul capacitatii de folosinta a pers juridice.
Determinarea inceputului capacitatii de folosinta pe categorii de persoane
Inceputul capacitatii de folosinta a pers juridice este marcat de unul din
urmatoarele momente.
- data inregistrarii
- data actului de dispozitie
- data actului recunoasterii actului de infiintare
- data autorizarii infiintarii
- data indeplinirii altei cerinte.

a) Capacitatea de folosinta incepe de la data inregistrarii la organul de stat


competent, pentru urmatoarele pers juridice.
- asociatiile de locatari;
- reprezentantele societatilor comerciale si organizatiilor economice straine care
functioneaza in Romania;
- organizatiile cooperatiei mestesugaresti;
- organizatiile cooperatiei de consum si de credit.
b)Capacitatea de folosinta incepe de la data inscrierii in registrul special
destinat, tinut de instanta judecatoreasca, pentru urmatoarele pers juridice:
- asociatiile si fundatiile fara scop patrimonial;
- societatatile agricole.
c)Capacitatea de folosinta incepe de la data inmatricularii in registrul
comertului, pentru urmatoarele pers juridice:
- regii autonome;
- societati comerciale.
d)De la data actului de dispozitie care le infiinteaza, incepe capacitatea de
folosinta a pers juridice de stat: organele de stat ale puterii, institutii de stat si unitati
administrativ-teritoriale.
e)De la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti de admitere a
inregistrarii, incepe capacitatea de folosinta a pers juridice care sunt partide politice
si organizatii obstesti.
f) De la data recunoasterii, de catre Guvern, a infiintarii incepe capacitatea
de folosinta a pers juridice care sunt camere de comert si industrie.
Determinarea continutului capacitatii de folosinta deplina a pers juridice
In determinarea continutului capacitatii de folosinta a pers juridice trebuie sa tinem
seama de anumite reguli:
- pers juridica nu are aptitudinea de a avea unele drepturi si obligatii civile care
nu pot apartine decat persoanei fizice (nume, sanatate);
- continutul capacitatii de folosinta a pers juridice este determinat si de caracterul
fiecarei categorii de persoane juidice;
- limita esentiala a continutului capacitatii de folosinta a pers juridice este data
de scopul sau, adica de obiectul de activitate.
Principiul specialitatii capacitatii de folosinta a pers juridice
Art.34 din Decret 31/1954 – „Pers juridica nu poate avea decat acele
drepturi care corespund scopului ei, stabilit prin lege, actul de infiintare sau
statut."
Definitie: acea regula de drept civil, potrivit careia, prin acte juridice, pers juridica nu
poate avea decat acele drepturi si obligatii civile care sunt in concordanta cu scopul ei.
Incetarea capacitatii de folosinta restransa a pers juridice
Inceteaza odata cu dobandirea deplinei capacitati de folosinta de catre pers
juridica, adica in unul din urmatoarele momente:
- data inregistrarii pers juridice
- data inscrierii pers juridice
- data inmatricularii pers juridice
- data recunoasterii actului de infiintare a pers juridice
- data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti de admitere a
inregistrarii, dupa caz.
Incetarea capacitatii de folosinta deplina a pers juridice
Odata cu incetarea fiintei pers juridice se sfarseste si capacitatea sa de folosinta -
data incetarii capacitatii de folosinta a pers juridice este data incetarii fiintei
acesteia.
Sanctiunea nerespectarii regulilor privind capacitatea de folosinta a pers
juridice:
incheierea actului juridic in lipsa capacitatii de folosinta;
incheierea actului juridic civil cu incalcarea principiilor specialitatii capacitatii de
folosinta.
este vorba de o nulitate absoluta.

Capacitatea de exercitiu a pers juridice


Aptitudinea subiectului colectiv de drept civil de a dobandi si exercita drepturi
subiective civile si de a-si asuma si indeplini obligatiile civile, prin incheierea de acte
juridice civile, de catre organele sale de conducere.
Pentru pers juridice reprezentarea sa legala este nu numai necesara ci si
obligatorie; sau mai exact, este obligatorie pentru ca este organic necesara.
Reglementarea legala a capacitatii de exercitiu a pers juridice
Art.35 din Decretul 31/1954: Persoana juridica isi exercita drepturile si isi
indeplineste obligatiile prin organele sale. Actele juridice facute de organele pers
juridice sunt actele persoanei juridice insasi.
Inceputul capacitatii de exercitiu a pers juridice
Exista o controversa in ceea ce priveste acest aspect si prin urmare s-a adoptat o
solutie general acceptata.
Pers juridica dobandeste capacitatea de exercitiu odata cu infiintarea sa, cu
precizarea ca, - capacitatea de exercitiu nu poate fi dobandita nici de catre persoanele
juridice inainte de dobandirea capacitatii de folosinta.
Titulara capacitatii de exercitiu este insasi persoana juridica, ca subiect de drept
civil distinct.

Continutul capacitatii de exercitiu a pers juridice


Este exprimat chiar in definitia capacitatii de exercitiu.
Limitele capacitatii de exercitiu:
1) capacitatea de exercitiu a pers juridice nu poate fi mai intinsa decat capacitatea de
folosinta;
2)capacitatea de exercitiu - aptitudinea de a dobandi si exercita drepturi civile si de a-
si asuma obligatii civile exclusiv prin incheierea de acte juridice civile;
II. A 2-a regula este impusa de pluritatea organelor de conducere ale pers juridice.

Principiile realizarii continutului capacitatii de exercitiu a pers juridice:


1)Principiul pluralitatii organelor de conducere ale pers juridice
2)Principiul raspunderii persoanelor fizice care alcatuiesc organele persoanei
juridice pentru modul cum se realizeaza capacitatea de exercitiu a acesteia.

Incetarea capacitatii de exercitiu a pers juridice


Sfarsitul capacitatii de exercitiu a pers juridice este marcat de momentul
incetarii capacitatii de folosinta care este acela al incetarii fiintei persoanei
juridice insasi.

Nerespectarea regulilor privind capacitatea de exercitiu a pers juridice


atrage sanctiunea nulitatii actului juridic civil; aceasta nulitate este virtuala, relativa.
Reorganizarea pers juridice - operatiunea juridica ce cuprinde cel putin 2 pers
juridice si care produce efecte creatoare, modificatoare ori de incetare a lor.
Aceasta reorganizare a pers juridice este impusa, in general, de nevoile economico-
sociale, in continua miscare.
Formele reorganizarii pers juridice
Art.40 din Decret 31/1954: pers juridica inceteaza a avea fiinta prin
comasare, divizare sau dizolvare.
Reorganizarea cunoaste 2 forme:
1.comasarea
a.absorbtie
b.fuziune
2.divizarea
a.totala
b.partiala
1. Comasarea: a.absorbtia - este forma a comasarii ce consta in absorbirea unei
pers juridice care-si inceteaza existenta, de catre o alta pers juridica care-si sporeste,
astfel fiinta, ect.
b.fuziunea - acea forma a comasarii ce consta in unirea, contopirea a doua sau mai
multe pers juridice, ce-si inceteaza astfel existenta, si infiintarea, astfel a altei pers
juridice
2. Divizarea: a)divizarea totala - consta in impartirea intregului patrimoniu al
unei pers juridice, care-si inceteaza existenta, catre doua sau mai multe pers juridice
existente sau care iau, astfel, nastere.
b)divizarea partiala - desprinderea unei parti din patrimoniul unei pers juridice, care-
si mentine fiinta, si transmiterea acestei parti catre una sau mai multe pers juridice
care exista sau care se infiinteaza in acest fel.
Efectele reorganizarii juridice
Efectul creator - infiintarea pers juridice ca urmare a operatiunii juridice care este
reorganizarea.Efectul creator se infatiseaza astfel: fuziunea produce, intotdeauna
efect creator, absorbtia nu produce, niciodata, efect creator, divizarea poate produce
efect creator.
Efectul extinctiv - incetarea fiintei pers juridice; efectul extinctiv se prezinta astfel:
comasarea produce mereu efect extinctiv, divizarea totala produce mereu incetarea
pers juridice, divizarea partiala nu produce, niciodata, efect extinctiv.
Efectul translativ - in cazul comasarii opereaza o transmisiune universala, o
totalitate de drepturi si obligatii patrimoniale. In cazul absorbtiei - pers juridica
dobandeste drepturile si este tinuta de obligatiile persoanei juridice pe care o
absoarbe; in cazul divizarii opereaza o transmisiune cu titlu universal.
Intinderea raspunderii persoanei juridice dobanditoare: in caz de comasare -
pers juridica dobanditoare, preluand o universalitate, raspunde pT toate obligatiile
preluate; in caz de divizare - principiul este acela al raspunderii proportionale.
Transmiterea contractelor in caz de reorganizare: in cazul comasarii, contractele
se transmit ca elemente ale patrimoniului supus transmisiunii universale;in cazul
divizarii - principiul aplicabil este acela al transmiterii contractului nefractionat.
Data producerii efectelor reorganizarii
1.Pt pers juridice supuse inregistrarii, efectele reorganizarii nu se produc atat
intre parti cat si fata de terti, decat prin inregistrare si de la data efectuarii acestei
formalitati
2.Pt pers juridice nesupuse inregistrarii, efectul reorganizarii atat intre parti, cat si
fata de terti, se produce numai de la data aprobarii de catre organele competente, a
documentelor intocmite in acest scop.

Incetarea pers juridice- sfarsitul calitatii de subiect colectiv de drept civil


Moduri de incetare a pers juridice :
1. prin comasare (absorbtie, fuziune)
2. prin divizare totala (nu si partiala)
3. prin dizolvare.
Comasarea si divizarea sunt forme ale reorganizarii, putem spune ca, de fapt sunt
doua moduri de incetare a persoanei juridice:

1. prin reorganizare

2. prin dizolvare

Dizolvarea pers juridice - mod de incetare a pers juridice aplicabil in cazurile


prevazute de lege si presupunand lichidarea.
Cauzele de dizolvare: art.45 din Decret 31/1954: "Organizatiile cooperatiste
si orice organizatii obstesti se dizolva daca:
a. termenul pentru care au fost constituite s-a implinit;
b. scopul a fost realizat sau nu poate fi indeplinit;
c. scopul pe care-l urmaresc sau mijloacele folosite pentru realizarea acestuia au
devenit contrare legii.
d. numarul membrilor a scazut sub limita stabilita de lege, actul de infiintare sau
statut.
Exista si cauze de dizolvare prevazute de legi speciale.
Clasificarea cauzelor de dizolvare
- dupa modul cum opereaza:
1)cauze care conduc la dizolvarea de drept a persoanei juridice;
2)cauze care produc dizolvarea numai daca exista un act al organului
competent.
- dupa natura lor:
1)cauze de dizolvare fortata
2)cauze de dizolvare voluntara
- dupa vocatia lor:
1)cauze generale
2)cauze speciale.
Efectele dizolvarii. Lichidarea.
Efectul esential al dizolvarii este lichidarea pers juridice.
Art. 40 - Incetarea pers juridice prin dizolvare presupune trecerea ei -
obligatoriu - prin lichidare.
Principalele aspecte ale lichidarii pers juridice:
1. Notiunea de lichidare - efectul direct si obligatoriu al dizolvarii care consta in
operatiunile juridice de realizare a activulni si plata a pasivului subiectului colectiv de
drept civil.
2. Continutul lichidarii - lichidarea are continutul format din ansamblul
operatiunilor juridice care urmaresc realizarea activului si plata pasivului pers juridice
intrata in dizolvare.
Realizarea activului - incasarea drepturilor ce i se cuvin de la alte subiecte de
drept civil.
Plata pasivului - indeplinirea obtigatiilor pe care pers juridica le are fata de
subiectul de drept civil.
3. Soarta ori repartizarea bunurilor ramase dupa lichidare. Dupa lichidare, bunurile
au soarta stabilita in actul de infiintare ori statut.In lipsa de prevedere in actul de
infiintare ori statut, repartizarea bunuritor ramase dupa lichidare este cea hotarata de
adunarea generala care a decis dizolvarea. In lipsa criteriilor de mai sus, bunurile
ramase dupa lichidare vor fi atribuite unei pers juridice cu scop asemanator.
4. Felul transmisiunii in caz de lichidare
Dupa lichidare pot ramane elemente de activ concrete, determinate, bunuri (activ
net).
Caracterul transmisiunii patrimoniale poate fi usor de stabilit, transmisiunea
neputand fi decat cu titlu particular. Dobanditorul unui asemenea element de activ
poate fi avand cauza, dar din categoria succesorilor cu titlu particular.
5. Capacitatea civila a pers juridice pe durata lichidarii
In ceea ce priveste capacitatea de folosinta este de retinut ca principiile
specialitatii capacitatii de folosinta, aplicabil si pe durata lichidarii sufera o reducere a
limitelor sale. Pe durata lichidarii, pers juridica este titulara aptitudinii de a avea
drepturi si obligatii civile necesare realizarii activului si platii pasivului.
Cat priveste capacitatea de exercitiu a pers juridice, pe durata lichidarii este de
mentionat ca ea se realizeaza prin lichidatori, indiferent de cine sunt acestia numiti
(adunarea generala, justitie).
6. Data producerii efectelor lichidarii
Teoretic, pers juridica dizolvata inceteaza pe data ultimului act de lichidare.
Practic, aceasta data se concretizeaza in moduri diferite:
- inregistrarea dizolvarii, la organul competent, daca legea prevede aceasta
formalitate;
- inscrierea dizolvarii si lichidarii;
- radierea din registrul persoanei juridice.

Transformarea pers juridice


Definitie: operatiunea juridica intervenita in cazurile si conditiile special
reglementate de lege, prin care o pers juridica isi inceteaza fiinta juridica
concomitent cu infiintarea, in locul ei, a altei pers juridice.
Autonomia transformarii pers juridice
Autonomia transformari presupune urmatorul aspect: transformarea pers juridice
nu se confunda nici cu reorganizarea si nici cu dizolvarea pers juridice. Numitorul
comun al celor trei notiuni (reorganizare, dizolvare, transformare) consta in aceea ca
toate trei inseamna moduri de incetare a pers juridice.
Cazurile de transformare a pers juridice
- exista cazul reglementat de Legea nr. 15/1990;
- exista cazul reglementat de art.222 din Legea 31/1990;
- exista cazurile reglementate de Legea privatizarii societatilor comerciale
nr.58/1991.
Efectele transformarii
1. incetarea unei porsoane juridice, ca o anumita persoana juridica;
2. infiintarea, in locul ei, a altei persoane juridice, cu statut juridic diferit fata de
acela al persoanei juridice incetate.

Identificarea pers juridice


Individualizarea subiectului colectiv de drept civil in raporturile civile la care
participa ca subiect distinct.
Importanta juridica a identificarii pers juridice rezulta din necesitatea
individualizarii subiectului colectiv de drept civil.
Natura juridica
Ca institutie juridica, identificarea pers juridice trebuie calificata ca o institutie
complexa, din punct de vedere al dreptului civil, atributele de identificare a pers
juridice sunt drepturi subiecte personale nepatrimoniale.