Sunteți pe pagina 1din 3

CENTRUL MEDICAL Dr.

Ovidiu Chiş
AYURVEDA Medicină generală, Sănătate
Sibiu str. Zaharia Boiu nr.18 Publică
Tel 0269 234446 Lector medicină tradiţională
Alimente alcaline şi acide Ayurveda
Hiperaciditatea şi efectul ei nociv asupra sănătăţii
pH Alcalin pH Acid

FRUCTE ALCALINE FRUCTE ACIDE


stafide, curmale, smochine, ananas, mere şi cidru toate conservele, gemuri, dulceţuri, fructe zaharisite,
caise, piersici, cireşe, avocado, struguri, banane glazurate, fructe uscate conservate cu sulfură
coapte, căpşuni, grape-fruit, mango, pepene fructe proaspete consumate zahăr
galben/roşu, nectarine, măsline negre, papaya, pere, banane verzi, măsline verzi, prune
LEGUME ALCALINE LEGUME ACIDE
ciuperci, mazăre verde, broccoli, conopidă, roşii varza ardei iute,
roşie şi albă, ceapă, usturoi, praz, salată verde, sfeclă asparagus
morcovi, cartofi, spanac, anghinare, castraveţi, andive rubarbăr
pătrunjel, păstârnac, ardei, dovleac, ridichi, soia boabe toate tipurile de fasole şi linte cu excepţia celor
in, bostan, nap, vinete, leguminoase încolţite germinate *
CEREALE ALCALINE CEREALE ACIDE
cereale proaspete, orz verde produse de patiserie, pâine albă, pâine integrală sau
alimente neutre dar care absorb aciditatea digestivă: graham, amidon, aluaturi, popcorn, mălai, paste
pâine prajită, pâine mai veche de 2 zile (conţin mai făinoase, griş, orez (alb, brun, basmati)
puţin gluten care generează exces de mucus în corp). făină de ovăz, orez, orz, secară, fulgi de cereale *
LACTATE ALCALINE LACTATE ACIDE
lapte smântânit, kefir, zer, unt, frişcă Parmezan, brânzeturi fermentate, caşcaval, telemea
lapte proaspăt (vacă, capră) îngheţată, iaurt îndulcit sau iaurt cu fructe
iaurt simplu nepasteurizat sau lapte prins lapte fiert, lapte praf, smântână fermentată
ALIMENTE GĂTITE ALCALINE ALIMENTE GĂTITE ACIDE
legume fierte, coapte, mâncăruri sau ghiveci de Alimente foarte acide: mâncăruri ce conţin roşii fierte,
legume, dar fără roşii sau bulion bulion sau pasta de roşii, supele în care a fiert carnea,
supe de zarzavat şi de rădăcinoase fără carne supele cu adaos de vegeta, spanac gătit, conserve
DULCIURI ALCALINE DULCIURI ACIDE
suc de trestie de zahăr, zahăr din trestie uscat dulciuri, prăjituri, biscuiţi, napolitane, ciocolată,
sirop de orez brun îndulcitori sintetici (zaharină,aspartam, sorbitol), miere
(mierea în cantităţi mari poate forma şi acizi) artificială sau prelucrată cu zahăr, fructoză, lactoză
PRODUSE ANIMALE ALCALINE PRODUSE ANIMALE ACIDE
mezeluri, toate tipurile de carne de mamifere, pasăre,
ouă de prepeliţă, ouă de raţă
peşte, gelatina, grăsime, icre, ouă de găină
BĂUTURI ALCALINE BĂUTURI ACIDE
sucuri de legume rădăcinoase, ceaiuri de plante
toate băuturile alcoolice, răcoritoare sintetice, cola,
neîndulcite, apa plată şi apa de izvor sunt considerate
cafea, cacao, sifon
neutre, deşi în realitate au un pH uşor acid (între 6-7)
DIVERSE - ALCALINE DIVERSE - ACIDE
aproape toate condimentele, murături făcute cu oţet, maioneze, sare rafinată,
produse din lucernă, alge sosuri, ketchup, pastă de roşii, muştar (pastă), curry
ghimbir, amalaki, sare de mare aditivi alimentari sintetici: arome, coloranţi, glutamat,
drojdie de bere (calup) conservanţi ca: benzoat, oţet, saramură, fum
ALIMENTE ULEIOASE ALCALINE ALIMENTE ULEIOASE ACIDE
ulei presat la rece de floarea soarelui sau măsline ulei rafinat de floarea soarelui sau de măsline
ulei de peşte, ulei de primula, migdale, sâmburi de fructe oleaginoase şi seminţe coapte sau prăjite
dovleac, alune,susan, castane,nucă de cocos proaspătă nuci, fistic
OBICEIURI CARE ALCALINIZEAZĂ CORPUL OBICEIURI CARE PRODUC ACIDOZĂ
somnul, relaxarea, sauna, exerciţiul fizic, meditaţia, fumatul, aromatizanţi şi parfumuri sintetice
exerciţiile de respiraţie somn insuficient, medicamentele de sinteză
buna dispoziţie, bucuria, fericirea, calmul suprasolicitarea, supărarea, mânia, stresul,ura,revolta
* Dintre alimentele care generează aciditate, grupa cerealelor şi a leguminoaselor constuie o parte importantă
din piramida alimentaţiei. Ele se recomandă a fi consumate împreună cu alimente alcaline pentru a realiza un
echilibru în digestie.
Două grupe aparte de alimente sunt:
Alimentele alcaline sau neutre care generează aciditate Alimentele acide care generează alcalinitate
lămâie, grape-fruit, oţet de mere diluat în apă
zahăr, dulciuri, majoritatea produselor de cofetărie şi murături uşor fermentate cum sunt castraveţii de vară
patiserie preparate cu făină albă şi zahăr, alimente în saramură sau varza murată în primele 3 luni. Aceste
bogate în glucide cum ar fi orezul alimente, prin acizii slabi pe care îi conţin, favorizează
digestia şi scad hipersecreţia de acid din stomac.
Majoritatea fructelor au o reacţie chimică acidă în laborator, dar nu acelaşi lucru se petrece în corpul uman,
pentru că în realitate ele devin alcaline prin metabolizare. În schimb mierea şi zahărul sunt alcaline, dar din
cauza conţinutului mare de glucide formează acizi.

Hiperaciditatea
O stare prelungită de oboseală, uneori până la epuizare, poate fi semnul unor deficienţe sau maladii de natură
foarte diferită. Este ştiut că lipsa de vitamine, de fier sau alte minerale, schimbările de vreme sau lipsa luminii
dătătoare de energie pot avea drept consecinţă o stare de oboseală. Dar şi apneea ce însoţeşte sforăitul din
timpul somnului duce la o epuizare în timpul zilei. Mai puţin cunoscut este faptul că şi o sinuzită cronică este
însoţită de oboseală sau că, la femei, o epuizare de durată poate anunţa un infarct miocardic. Dar oboseala mai
poate avea o cauză cât se poate de neaşteptată.
"Ploaia acidă a făcut vâlvă în urmă cu câţiva ani, omul acid va face în viitor". Afirmaţia îi aparţine publicistului
Norbert Treutwein, autorul cărţii "Hiperaciditate - bolnav fără motiv", susţinător al teoriei după care, datorită
unei hiperacidităţi cronice, omul nu numai că este lipsit de vlagă şi morocănos, dar îşi distruge cu totul
sănătatea. Autorul crede că migrenele şi reumatismul, cancerul, infarctul miocardic şi diabetul, psihozele şi
nevrozele sunt întotdeauna însoţite de o aciditate crescută.
La orice adult sănătos sunt în funcţie mecanisme de reglare, care stabilesc un echilibru între conţinutul acid şi cel
bazic din organism. La pacienţii cu acidoză (creşterea acidităţii şi reducerea rezervei alcaline din sânge) este
vorba într-adevăr de o stare patologică. Pe baza valorii pH se poate stabili cât de acid sau cât de bazic este
sângele, dar şi urina. Pe o scală de la 1 până la 14, punctul de neutralitate se află la 7. Sângele nostru are valori
pH de 7,35 până la 7,45, este aşadar uşor bazic. Valorile din urină pot oscila între 4 la oamenii foarte bolnavi şi 8
la sugari. În general, starea de boală este asociată cu acizii, starea de sănătate cu bazele şi mineralele alcaline.
Dat fiind că rinichii contribuie la eliminarea acizilor, la oamenii mai în vârstă, la care funcţia renală începe să fie
îngrădită, hiperaciditatea este o problemă serioasă. Îmbătrânirea - se mai spune - nu este nimic altceva decât
intoxicarea continuă cu depunerile acide, pe care organismul nu mai reuşeşte să le neutralizeze.

Există în corp mai multe sisteme lichidiene interconectate şi fiecare are pH-ul său:

1. pH-ul 2. pH-ul sângelui 4. pH-ul urinei


digestiv (extracelular)
3. pH-ul
ţesuturilor
(intracelular)

1. pH-ul digestiv
În funcţie de alimentele consumate şi de secreţiile digestive, pH-ul poate varia aici de la 2 (acidul clorhidric din
stomac), pâna la 9 (sucul pancreatic). Dintre toate sistemele de pH amintite sistemul digestiv se dezechilibrează
cel mai uşor şi de aceea el reprezintă o cheie în menţinerea sănătăţii. Într-un mod similar Ayurveda consideră
focul digestiv Agni drept cheia sănătăţii şi a bolii. De aceea vom acorda un spaţiu mai larg alimentaţiei.
2. pH-ul sângelui şi limfei
Prin cele aproximativ 5 l de sânge şi 2 l de limfă, aceste lichide drenează şi hrănesc restul de aproximativ 60-70
de kg de ţesuturi ale unui adult. De aceea au rol de tampon pentru păstrarea unei acidităţi normale în ţesuturi.
3. pH-ul ţesuturilor
La cei sănătoşi ţesuturile au un pH apropiat de cel al sângelui, dar la cei bolnavi, care semnalează dureri
reumatice, migrene, la cei obezi, cu diabet, boli cardiovasculare sau cancer, pH-ul ţesuturilor este cu siguranţă
acid. Spre deosebire de sânge care trebuie să-şi păstreze un pH constant, ţesuturile pot fi convertite în
adevărate rezervoare ale rezidurilor acide (grăsime în exces, calculi, excerscenţe osoase sau tumori). Unele
ţesuturi cum ar fi oasele şi muşchii pot fi spoliate de rezerva de minerale alcaline, acest fapt conducând la
osteoporoză, dureri ale coloanei vertebrale şi spasmofilie. Acest sistem al ţesuturilor corporale necesită un timp
mai îndelungat pentru a se echilibra, de aceea primele săptămâni de tratament sunt destinate transformărilor ce
au loc în ţesuturi, fără să apară neapărat rezultate vizibile cum ar fi scăderea în greutate sau dizolvarea
calculilor.
4. pH-ul urinei şi al transpiraţiei
Are rol de supapă de control asupra pH-ului sanguin şi de aceea poate varia între valorile de 4.5 şi 8. Majoritatea
oamenilor în condiţiile alimentaţiei actuale au un pH cuprins între 5-6. Cei vegetarieni au un pH urinar uşor mai
alcalin, cuprins între 5.8-7.
Cu cât urina e mai acidă, sângele şi ţesuturile sunt mai acide. În anumite faze ale bolilor pH-ul urinar poate fi
alcalin dar ţesuturile să fie acide, acest fapt datorându-se unor blocaje în sistemul excretor, fie datorită faptului
că reziduurile acide sunt profund legate în ţesuturi şi nu pot fi dizolvate uşor, ci doar prin tratament adecvat.
(vezi tratamentele de oleaţie Abhyanga din medicina Ayurveda).
http://www.medicinanaturala.20m.com/photo6.html

Cauzele hiperacidităţii:
1. Dieta acidă (explicată pe larg în tabelul anterior).
2. Emoţii negative
3. Alimente incompatibile. Chiar şi cele mai alcaline alimente pot genera aciditate dacă sunt consumate
împreună cu alimente incompatibile. De exemplu alimentele care conţin glucide au nevoie de sucuri digestive
alcaline în timp ce proteinele se digeră la un pH acid.
Reguli pentru a asigura compatibilitatea alimentară şi a evita aciditatea:
 Fructele se mănâncă înainte de masă cu cel puţin 30 de minute sau constituie o masă separată
 Dulciurile nu se manâncă după mâncare
 Laptele este un aliment complex şi greu de digerat. Trebuie băut cald şi eventual condimentat. Este bine să
nu fie combinat cu nici un alt aliment
 Nu se bea apă rece la masă sau după masă, ci doar apă fierbinte
Vezi şi capitolul „Compatibilităţi alimentare” din cartea „Ghid de alimentaţie sănătoasă” Dr. Ovidiu Chiş

Alimentaţia şi stilul de viaţă


Echilibrul între rezervele de acizi şi de baze din corp depinde de modul nostru de viaţă. Stresul, lipsa de mişcare,
o alimentaţie greşită, fumatul, consumul de alcool şi de cafea, cresc aciditatea din organism. Consecinţele
caracteristice ale unei hiperacidităţi de durată sunt tulburări digestive, slăbirea sistemului imunitar, afectări ale
coloanei vertebrale, gută, reumatism sau sclerozări ale arterelor. Cu hiperaciditatea sunt puse în legătură şi
perturbările vegetative, cum ar fi migrenele sau aritmiile funcţionale.
Pentru a nu se ajunge la pragul de la care hiperaciditatea devine un factor extrem de nociv pentru organism, pot
fi luate o serie de măsuri preventive. Se înţelege că rolul esenţial în asigurarea echilibrului revine unei alimentaţii
sănătoase. Pentru fiecare aliment luat în parte există o proporţie diferită de componente cu efect acid şi cu efect
bazic. Sunt cunoscute însă grupele de alimente care acţionează într-un sens sau altul:

Aproape toate legumele în special Efect bazic slab au Efect acid slab au Hiperaciditate provoacă
cele proaspete sunt alcaline şi iaurtul, fructele brânza de vaci, mai cu seamă carnea,
echilibrează aciditatea excesivă. uscate, ciupercile şi smântâna, pâinea inclusiv mezelurile şi
Alimentele care conţin multe leguminoasele în integrală şi familia dulciurile, alcoolul şi
minerale bazice sunt salatele, păstaie. nucilor. cafeaua. Dar şi ouăle,
fructele şi legumele, mai cu brânza şi produsele
seamă ceapa, cartofii, morcovii. făinoase.
Trebuie reţinut faptul că în copilărie organismul reuşeşte mai uşor să se echilibreze după consumul de dulciuri şi
carne, deşi copii cresc mai sănătoşi fără să le mănânce, dar odată cu înaintarea în vârstă, consumul lor trebuie
tot mai mult redus. Benefică pentru eliminarea surplusului de aciditate este transpiraţia, de exemplu în sauna.
Sunt de asemeni recomandate înotul şi mersul pe bicicletă. Mineralele naturale extrase din cochilii, coajă de ou,
alge şi săruri marine, în special calciu, vitamina D, zinc, cupru şi magneziu sunt recomandate în curele pentru
alcalinizarea corpului.
Alimentele bogate în sulfuri, cloruri, azotaţi şi fosfaţi au un efect acidifiant. Proteinele animale sunt bogate în
astfel de substanţe. Mineralele alcaline ca sodiu, potasiu, calciu, magneziu neutralizează aciditatea. Aceste
elemente se găsesc din abundenţă în alimentele vegetale. Corpul stochează aceste minerale în oase şi le
eliberează atunci când trebuie să echilibreze pH-ul sanguin. Când datorită consumului repetat de alimente acide
sau poluate chimic dar şi a îmbătrânirii ţesuturilor, corpul îşi epuizează rezervele vitale de minerale şi apare
starea de acidoză.
Acidoza este cauza majorităţii bolilor la omul modern. Atunci când se instalează în ţesuturile corporale, acest
fenomen are loc în ordinea de hrănire a ţesuturilor, aşa cum este dată ea în medicina Ayurveda:
1 Rasa dhatu (limfa) ulcer gastro-duodenal, gastrită, diabet zaharat, colită
2 Rakta dhatu (sângele) Hipertensiune arterială, ateroscleroză, cardiopatie ischemică,
hemoroizi, boli de piele
3 Mamsa dhatu (muşchii) pietre la rinichi şi vezica biliară, afecţiuni ale ochilor
4 Meda dhatu (grăsimea) obezitate, celulită, afecţiuni ale părului, unghiilor şi dinţilor,
degenerescenţă grasă a organelor
5 Asthi dhatu (oasele) osteoporoza, reumatism, artroze, artrita, gută, cariile dentare,
oboseală generalizată
6 Majja dhatu (ţesutul nervos şi măduva) oboseală, migrene, stres, nevroze, leucemie
7 Shukra dhatu (fluidele reproducătoare) infertilitate, impotenţă, noduli mamari, chisturi ovariene, infecţii şi
inflamaţii ale organelor genitale, răni ale colului uterin
8 Ojas (vigoarea şi radiaţia energetică) oboseală cronică, scăderea imunităţii care poate permite instalarea
unor infecţii cronice ca hepatita, TBC sau a unor boli grave cum
este cancerul