Sunteți pe pagina 1din 3

Curs chirurgie

Chirurgie generala- Hemoragia –curs 1

Iesirea sangelui dintr-un vas se numeste hemoragie. Ea se datoreaza lezarii partale sau totale a
vasului.

Etiologie. Cauze

1. Traumatisme si raniri- traumatismele simple fara lezarea pielii provoaca hemoragii mici,
capilare ce se traduc clinic prin hematoame sau echimoze. Traumatismele violente chiar
fara ranirea pielii pot provoca in interiorul corpului hemoragii prin distrugere de muschi,
de organe sau prin fracturi osoase;Aceste hemoragii sunt importante si trebuie luate
masuri rapide.
2. Afectiuni patologice ale unor organe-caracteristice sunt ulcerul si cancerul. Ulceratiile
ajung sa sangereze si de asemenea cancerul poate sangera prin ruperea unor fragmente din
masa tumorala.
3. Afectiuni patologice ale vaselor mari-ruperea unui anevrism arterial;astfel de hemoragii
sunt de cele mai multe ori mortale.
4. Afectiuni patologice ale vaselor mici si mijlocii-caracteristice sunt rupturile de varice
(esofagiene sau ale membrelor inferioare), ruptura vaselor intracraniene sau ruptura
venelor hemoroidale.
5. Distrugerea vaselor prin agenti chimici sau fizici- cauterizarea electrica, sau agenti
chimici ce provoaca necroze si hemoragii.
6. Sindroamele hemoragipare-trombocitopatii( afectarea trombocitelor),
angiopatii(imbolnavirea capilarului sangvin), si coagulopatii (lipsa unor factori ai
coagularii).

Clasificarea hemoragiilor
Clasificarea o putem face in functie de felul vasului lezat,de cantitatea de sange care se pierde sau
in functie de locul unde se evidentiaza hemoragia.

In functie de felul vasului lezat intalnim: hemoragii arteriale,venoase,capilare,mixte:

 H. arteriale- sunt cele mai periculoase, deoarece sangele se pierde repede si in cantitate
mare. Sangele tasneste sincron cu sistola cardiaca, are culoare deschisa, fiind oxigenat.
Aceasta hemoragie nu se opreste spontan si daca nu se intervie rapid determina moartea.
 H.venoase- sunt mai putin grave, iesirea sangelui nu este sincrona cu bataile cardiace,
culoarea sangelui este inchisa. Fiind sange de intoarcere venoasa exista sansa sa se
opreasca spontan.
 H. capilare- se numesc si h. parenchimatoase fiind frecvente in plagile superficiale sau ca
urmare a unui process infectios sau degenerativ.. Este vorba de o sangerare in masa,
difuza, greu de stapanit. Sangele iese prin multe locuri foarte mici. Cand sangerarea este
la nivelul mucoaselor, hemoragia se exteriorizeaza, cand este sub piele apare un hematom
sau o echimoza.
 H. mixte arterio-veno-capilare-apar de obicei in traumatisme cand se rup artera si vena
adiacenta

Hemoragii in functie de cantitatea care se pierde

Sangele reprezinta a 13a parte din greutatea corporala a unui barbat si a 15a partea din greutatea
corporala a unei femei sau al unui copil. In functie de acestea vom avea:

 H. mica- cand se pierde o cantitate neinsemnata de sange;


 H.mijlocie- se pierede aproximativ 1/3 din cantitatea de sange din organism;
 H.mare (grava)- se pierde intre 1/3 si 1/2 din cantitatea de sange din organism;
 H. mortala- cand se pierde mai mult de jumatate din cantitatea de sange din organism.

Deci, nu numai cantitatea de sange conteaza ci si raportul dintre aceasta cantitate si greutatea
corporala.
ATENTIE- calculati ce cantitate de singe circula prin organismal unui barbat de 90kg , a unei
femei de 70kg, a unui copil de 30kg, si a unui sugar de 9kg.Ce concluzii trageti?

Hemoragii in functie de locul unde se evidentiaza si se dezvolta hemoragia:

 H. externa- sangele se scurge in afara organismului, este usor de pus in evidenta si se pot
lua masuri urgente.
 H. intratisulara- se dezvolta sub piele sau in ineriorul unor organe, determinand echimoze
sau hematoame.
 H. interna- sangele se scurge in interiorul unor cavitati ce nu comunica cu exteriorul
(cav.pleurala, peritoneu, pericard, intr-o articulatie, in cutia craniana, in canalul rahidian).
Pentru ca nu este usor de descoperit exista pericolul de a se interveni prea tarziu.
 H. interna exteriorizata- sangerarea se produce intr-un organ cavitar ce are legatura cu
exteriorul-cav.bucla, stomac, intestine, vezica urinara, uter.

Hemoragii in functie de organul in cae iau nastere si de modul de exteriorizare

Majoritatea hemoragiilor poarta numele organului in care se produc: cerebrala, nazala, gastrica,
intestinala, vezicala, ureterala, uretrala. Unele hemoragii insa au capatat nume particulare:
 Epistaxis-hemoragie nazala;
 Gingivoragie- hemorahia gingiilor;
 Hemotorax- h. in cavitatea pleurala;
 Hemopericard- h. in cavitatea pericardica;
 Hemoperitoneu- h. in cavitatea peritoneala;
 Hemartroza- h. in cavitatea articulara;
 Hematuria- h. in caile urinare;
 Metroragie/menoragie- hemoragie uterine;
 Menstruatie- h. uterina normal, fiziologica.
 Hemoptizie- evacuare de sange di plamani prin tuse;
 Hematemeza- h. din stomac exteriorizata prin varsaturi;
 Melena- h. din stomac/ intestine exteriorizata pe cale anala.

Hemoragii in functie de momentul aparitiei

 H. primitive- apare imediat dupa traumatism


 H. secundara- apare mai tarziu dupa cateva zile sau saptamani. Cea mai frecventa h.
secundara este rupture in 2 timpi a splinei.

Fiziopatologia hemoragiei

Daca pentru o cantitate mica de sange pierdut organismal este capabil sa mobilizeze imediat
sange din depozite cand hemoragia este mai mare ( peste 500-1000 ml pentru un adult sanatos)
apar repercursiuni mai mici sau mai mari.

Tulburarile ce apar se datoreaza in primul rand faptului ca se pierde volum sangvin. Pentru o
functionare normala inima trebuie sa primeasca o cantitate relativ fixa de sange. Daca aceasta
cantitate scade inima “ bate in gol” fapt ce duce la obosirea miocardului. De asemenea, scaderea
numarului de hematii duce la lipsa de oxigen in tesuturi, acestea suferind. Inima isi mareste
activitatea cu scopul de a trimite mai mult sange in circulatie. Se naste un cerc vicios, hematiile si
asa putine circula repede prin plamani si nu au timp sa se oxigeneze. Inima face eforturi, este si
ea slab oxigenata, oboseste, miocardul suferind un process de ischemie. Ansamblul acestor
fenomene caracteristice unei hemoragii mijlocii sau mari se numeste soc hemoragic, in aparitia
caruia importanta are pe langa cantitatea de sange pierdut si timpul in care se pierde aceasta
cantitate.

Gravitatea acestui soc este cu atat mai mare cu cat el este asociat cu un soc traumatic sau cand
survine la un bolnav epuizat fizic ori psihic