Pardoseli 1
CUPRINS
Elemente generale
Pardoselile din lemn sunt produse din lemn care au drept scop realizarea unor condiţii de
izolare termică, fonică şi vibratorie în cadrul construcţiilor industriale, civile sau socio-culturale.
În cadrul construcţiilor civile au şi rol estetic, venind în completarea decorării spaţiului interior
la partea inferioară, putând realiza efecte estetice alături de mobilă, impuse de stilul de mobilă şi de
amplasamentul acesteia, completând astfel estetica modernă sau rustică a spaţiului interior.
În spaţiile industriale, pardoselile din lemn au o pondere relativ ridicată, putând fi amplasate
atât la parter cât şi la etajele superioare ale clădirilor.
În zona temperată, trebuie să se includă pardoselile în calculul termic al clădirilor.
Structura, materialele utilizate, dimensiunile acestora, sunt elemente care influenţează în mod
evident capacităţii lor de a asigura un coeficient de transfer termic, diferit, variabil şi controlabil.
Tendinţa de reducerea a preţurilor construcţiilor s-a răsfrânt şi asupra pardoselilor, astfel încât
s-au gândit structuri noi, simple adaptate tipului de construcţie şi funcţionalităţii spaţiilor interioare.
Domeniul larg de utilizare precum şi diversitatea funcţională a spaţiilor echipate cu pardoseli au
impus în timp modificări în structura pardoselilor,
Productivitatea muncii şi viteza cu care se realizează construcţiile au impus un nou concept de
realizare al pardoselilor apărând ideea realizării pardoselilor în fabrici specializate până la un nivel
de asamblare, urmând ca în construcţie să se realizeze doar asamblarea finală cu fixarea în
construcţie.
În aceste condiţii se impune o cunoaştere mai bună şi cât mai completă a structurilor specifice
pardoselilor, a materialelor utilizate, a tendinţelor în domeniul construcţiilor, altfel spus o bună
documentare astfel încât să se poată proiecta şi propune soluţia cea mai adecvată pentru o anumită
construcţie şi pentru un spaţiu interior cu o funcţionalitate bine definită.
Piaţa materialelor de construcţii s-a îmbogăţit în ultima vreme cu o diversitate de „materiale
compozite”, rezultate ca urmare a lansării tehnologiilor de valorificare a diverselor materiale (lemn,
mase plastice, materiale textile, hârtie, etc.) prin reciclare, rezultând astfel o gamă largă de produse
cu structuri, compoziţie şi proprietăţi diferite, adaptabile la orice situaţie.
Problema energetică mondială, are în vedere şi reducerea pierderilor de căldură prin elementele
construcţiilor, inclusiv prin pardoseli. Pardoselile din lemn sau lemn în combinaţie cu alte materiale
asigură o bună izolare termică.
Pardoselile din lemn = „pardoseli calde”
Pardoselile din gresie, marmură sau alte produse minerale = „pardoseli reci”
Tendinţele actuale de „întoarcere la rustic”, în domeniul construcţiilor de locuit, au ca efect o
revenire masivă a vechilor forme de pardoseli, cu utilizarea structurilor noi, bazate pe materialele
actuale, rămânând ca doar stratul de uzură să păstreze estetica specifică „pardoselilor istorice”.
Industria pardoselilor a încercat să „creeze” structuri care să permită asamblarea lor simplă de
către orice.
Nu orice tip de pardoseală poate fi montată de „oricine”, existând şi variante structurale şi
estetice care presupun o claificare deosebită (parchetul artistic).
Menţinerea pe piaţă a industriei pardoselilor presupune o atenţie deosebită în urmărirea modei
şi tendinţelor impuse de importantele schimbări sociale, educaţionale, culturale, etc.
4 PARDOSELI DIN LEMN
Clasificarea pardoselilor
PARDOSELI
-pentru constructii
construc agrozootehnice tii industriale locuin
-pentru constructi
-pentru te
-pentru magazii
-pentru si depozite -pentru constructiii socio-cul
diverse turale
din calupuri de
lemn masiv din dale de lemnmasiv din covor din
scânduri din covor de
panouri dindecovor
frize
Speciale-cu
capacitate
amortizare
ridicat a a de
vibra t iilor
PAVELE ANTI
S OC DIN DALE DU SUMELE DE TIP PARCHET
PL A CI
În majoritatea cazurilor, pardoselile industriale sunt realizate din calupuri din lemn masiv, din
specii cu rezistenţă foarte bună la uzură: salcâm, stejar, frasin, şi care au o bună durabilitate, fiind
de asemenea rezistente la atacul ciupercilor.
Rezistenţa la uzură este strict necesară pentru a asigura o durată de timp cât mai mare având în
vedere că în spaţiile industriale se realizează transferul tehnologic cu mijloacele de transport ce
produc uzură.
De asemenea în spaţiile industriale pot să apară scurgeri de produse petroliere atât din mijlocul
de transport cât şi din structura maşinilor-unelte.
Pentru spaţiile inferioare ale halelor industriale fixarea calupurilor din lemn pe fundaţia clădirii
se face cu ajutorul bitumului sau cu ajutorul unui adeziv ireversibil.
D 80-1
50 mm
peretele construcţiei
1
fundaţia
3- calupurile din lemn masiv
5 bitum
3 4
plinta de perete
80-100 mm
Această variantă este recomandată pentru clădirile care au subsoluri tehnice şi care nu sunt în
contact direct cu solul şi nu se pune problema infiltrării apei prin capilaritate.
1.Pardoseli 11
B. Pardoseli din calupuri din lemn masiv fixate cu bitum, având şi straturi izolatoare
1. peretele construcţiei
2. fundaţia
3. câmpul din calupuri din lemn masiv
1
5
4. bitum
3 4
80-100 mm
5. plinta de perete
6. şapă de egalizare
6
Stratul de barieră de vapori poate fi din carton bituminat sau folie de polietilenă.
Varianta B este recomandată pentru clădirile care au fundaţia direct pe pământ, stratul 7 fiind
izolator iar stratul 6 – format din şapa de egalizare are rolul de a egaliza suprafaţa pardoselii şi de a
asigura o bună izolare termică.
Şapa de egalizare poate fi din azbociment (ciment alveolar) care are caracteristici bune la
transferul termic, la şoc, încovoiere şi compresiune.
Dezavantaje:
1. Datorită faptului ca aceste pardoseli nu mai pot fi prelucrate după montaj, nu li se poate
asigura o planeitate bună.
2. Prezintă dificultăţi la uscare
3 4
Varianta II.B
1. peretele construcţiei
2. fundaţia
3. calupuri hexagonale
4. bitum
1
5. plinta de perete 3
1. peretele construcţiei
2. fundaţia 1
3. calupuri hexagonale 5
4. bitum 3 8 4
5. plinta de perete
6. material vibro-izolant
6
covorul
8. strat de adeziv dintre calupuri
Varianta II.C
1. peretele construcţiei
2. fundaţia
3. calupuri hexagonale 1
5
4. bitum 3 8 4
5. plinta de perete
6. material vibro-izolant 6 7
covorul 10
9. şapă de egalizare
10. strat de barieră de vapori
80 - 100
80 - 100
1.Pardoseli 13
40 - 60
4 0 - 60
40 - 60
1. peretele construcţiei
2. fundaţia 1
5. plinta de perete 3 8 4
6. material vibro-izolant
7. strat de adeziv ireversibil, pe care se 6
fixează covorul
8. lac de uzură 2 7
Acest tip de pardoseli se folosesc pentru etajele superioare ale spaţiilor industriale.
Realizarea pardoselilor industriale pentru etajele superioare, din dale, în sistem industrial,
presupune realizarea la nivelul societăţii comerciale a unei tehnologii care să permită obţinerea
acestora în serie mare şi la un cost redus.
Varianta V Varianta V
g
40-60
40 -60
1. peretele construcţiei 1
A
2. fundaţia 7
6. lambă aplicată
2 5
1. peretele construcţiei
2. fundaţia
3. material de izolare fonică şi vibratorie
4. covor din dale îmbinate cu lambă aplicată
1
B
5. strat adeziv pentru fixare 7
4 8 6
6. lambă aplicată
20-60
prin alăturare
a
cu lambă aplicată
b
cu lambă şi uluc
c
d cu falţ
Din punct de vedere al deformaţiei covorului, variantele b, c şi d sunt cele mai bune
Din punct de vedere tehnologic, aceste pardoseli se realizează prin prelucrarea pe 4 suprafeţe ,
pentru realiazrea preciziei necesare în cazul variantelor cu falţ sau lambă şi uluc.
Aceste tipuri de pardoseli sunt construcţii simple însă, ridică probleme din punct de vedere
estetic prin sistemul de fixare al cuielor.
Cuiele pot fi :
- cu floare normală
- sau decorative
Întreţinerea pardoselilor din stejar se face prin :
- spălare cu soluţie de leşie, sau,
- prin spălare şi acoperire cu ceruri, sau
- spălare chimică cu petroxin şi acoperire cu ceruri
- acoperire cu lacuri fără a se mai folosi apa.
1.Pardoseli 17
În funcţie de lăţimea elementelor masive utilizate, pierderea de material este cuprinsă între 5-
16%.
Variantele cu lambă şi uluc © şi , cele cu falţ (d), datorită umflării şi contragerii, nu se lasă
spaţii libere prin care să se vadă structura sau să pătrundă elementele de sub pardoseală, spre
suprafaţă.
Aranjarea covorului în cadrul spaţiilor se face în funcţie de raportul dimensional care există
între dimensiunile camerelor şi lungimea scândurilor.
- când se aşează
A
pe toată lungimea
camerei
- când scândurile
se aşează
B intercalat, ca o
subdiviziune a
camerei
Multidirecţional,
C ca un raport de
demultiplicare sau
nu
18 PARDOSELI DIN LEMN
Fixarea covorului de scânduri pe construcţia support, se face cu ajutorul cuielor cu floare lisă.
După aplicarea cuielor se poate realiza o operaţie de şlefuire a întregului covor, inclusiv a
florii cuielor.
Cuiele participă efectiv la estetica pardoselii, de aceea forma florii cuielor poate fi valorificată
în estetic apardoselii dacă acestea rămân la culoarea naturală.
Aplicarea cuielor se face la distanţe cuprinse între 500-1000 mm, în funcţie de grosimea
covorului de lemn masiv, astfel încât să se poată asigura o rigiditate corespunzătoare pardoselii şi
care să nu cedeze la greutatea mobilierului din încăpere, cât şi la traffic.
La fixarea pardoselii clasice în construcţie se va ţine cont de tipul camerei pentru care se pune
pardoseala.
Fixarea în construcţie se face prin intermediul unor elemente intermediare, care sunt la rândul
lor fixate în construcţie sau sunt sub formă unitară de ramă.
1.Pardoseli 19
1. peretele construcţiei
2. fundaţia
3. covor din lemn masiv
4. reţea din grinzişoare
5. material de izolare
I
fonică şi vibratorie, 1
7 3 6
(polistiren, poliuretan, 5
cauciuc tocat)
2 4 8
6. cuie de fixare
7. şipcă pervaz
8. material de umplutură
pentru izolaţia termică ,
fonică sau funcţională
1. peretele construcţiei
2. fundaţia
3. covor din lemn masiv
4. reţea din grinzişoare
5. material de izolare II
fonică şi vibratorie, 1
7 3 6
(polistiren, poliuretan,
5
9 2 4 8
cauciuc tocat)
6. cuie de fixare
7. şipcă pervaz
8. material de umplutură
pentru izolaţia termică ,
fonică sau funcţională
9. strat barieră de vapori
1. peretele construcţiei
2. fundaţia
3. covor din lemn masiv
4. reţea din grinzişoare
5. material de izolare III
fonică şi vibratorie, 1
7 3 6
(polistiren, poliuretan,
5
9 2 4 10 8
cauciuc tocat)
6. cuie de fixare
7. şipcă pervaz
8. material de umplutură
pentru izolaţia termică ,
fonică sau funcţională
9. strat barieră de vapori
10. şapă de egalizare
20 PARDOSELI DIN LEMN
1. peretele construcţiei
2. fundaţia
3. covor din lemn masiv
4. reţea din grinzişoare
5. material de izolare
fonică şi vibratorie,
(polistiren, poliuretan,
cauciuc tocat)
IV
6. cuie de fixare 1
7 3 6
7. şipcă pervaz 5
8. material de umplutură 9 12 2 11 10 8
pentru izolaţia
termică , fonică sau
funcţională
9. strat barieră de vapori
10. şapă de egalizare
11. grinzişoare
(ghermere) înglobate
în şapa de egalizare
12. elemente de
poziţionare
1. peretele construcţiei
2. fundaţia
3. covor din lemn masiv
4. reţea din grinzişoare
5. material de izolare
fonică şi vibratorie,
V
(polistiren, poliuretan,
cauciuc tocat) 7 3 6
6. cuie de fixare 1
7. şipcă pervaz
8. material de umplutură
pentru izolaţia 5
termică , fonică sau
funcţională
9. strat barieră de vapori
10. şapă de egalizare
11. covor elastic din benzi 9 2 4 10 11 8
de cauciuc sau pâslă
sau un strat de pudretă
de cauciuc
1.Pardoseli 21
1. peretele construcţiei
2. fundaţia
3. covor din lemn masiv
4.
5.
reţea din grinzişoare
material de izolare
fonică şi vibratorie,
VI
(polistiren, poliuretan, 7 3 6
cauciuc tocat) 1
6. cuie de fixare
7. şipcă pervaz
8. material de umplutură 5
pentru izolaţia
termică , fonică sau
funcţională
9. strat barieră de vapori
9 2 11 4 10 8
10. şapă de egalizare
11. benzi de cauciuc sau
pâslă
1. peretele construcţiei
2.
3.
4.
fundaţia
covor din lemn masiv
reţea din grinzişoare
V II
5. material de izolare
fonică şi vibratorie, 7 3 6
(polistiren, poliuretan, 1
cauciuc tocat)
6. cuie de fixare
7. şipcă pervaz
5
8. material de umplutură
pentru izolaţia
termică , fonică sau
funcţională
9. strat barieră de vapori
10. şapă de egalizare 9 11 2 4 10 8
11. benzi elastice din
cauciuc sau pâslă
1. covor de panouri
(PAL, MDF)
2. strat de adeziv de
polimerizare
3. strat izolator fonic
(polistiren
expandat)
a 4. strat de uzură
(mochetă, PVC,
plută)
5. lambă aplicată
6. şipcă pervaz
7. construcţie
8. fundaţia
24 PARDOSELI DIN LEMN
1. covor de panouri
(PAL, MDF)
2. strat de adeziv de
polimerizare
3. strat izolator fonic
(polistiren expandat)
4. strat de uzură
(mochetă, PVC,
b
plută)
5. lambă aplicată
6. şipcă pervaz
7. construcţie
8. fundaţia
9. şapă de egalizare
10. strat barieră de vapori
1. covor de panouri
(PAL, MDF)
2. strat de adeziv de
polimerizare
3. strat izolator fonic
(polistiren expandat)
4. strat de uzură
(mochetă, PVC,
plută)
c 5. lambă aplicată
6. şipcă pervaz
7. construcţie
8. fundaţia
9. şapă de egalizare
10. strat barieră de vapori
10’ reţea de grinzişoare
10” material de
umplutură (vată
minerală, polistiren)
1.Pardoseli 25
1. covor de panouri
(PAL, MDF)
2. strat de adeziv de
polimerizare
3. strat izolator fonic
(polistiren expandat)
4. strat de uzură
(mochetă, PVC,
plută)
5. lambă aplicată
6. şipcă pervaz
7. construcţie
d1
8. fundaţia
9. şapă de egalizare
10. strat barieră de vapori
10’ reţea de grinzişoare
10” material de
umplutură (vată
minerală, polistiren)
11. pudretă de cauciuc,
covor elastic de
cauciuc (izolaţie
fonică şi vibratorie)
1. covor de panouri
(PAL, MDF)
2. strat de adeziv de
polimerizare
3. strat izolator fonic
(polistiren expandat)
4. strat de uzură
(mochetă, PVC,
plută)
5. lambă aplicată
d2 6. şipcă pervaz
7. construcţie
8. fundaţia
9. şapă de egalizare
10. strat barieră de vapori
10’ reţea de grinzişoare
10” material de
umplutură (vată
minerală, polistiren)
11’benzi de cauciuc
26 PARDOSELI DIN LEMN
1. covor de panouri
(PAL, MDF)
2. strat de adeziv de
polimerizare
3. strat izolator fonic
(polistiren expandat)
4. strat de uzură
(mochetă, PVC,
plută)
5. lambă aplicată
e 6. şipcă pervaz
7. construcţie
8. fundaţia
9. şapă de egalizare
10. strat barieră de vapori
10’ reţea de grinzişoare
10” material de
umplutură (vată
minerală, polistiren)
11’benzi de cauciuc
1. covor de panouri
(PAL, MDF)
2. strat de adeziv de
polimerizare
3. strat izolator fonic
(polistiren expandat)
4. strat de uzură
(mochetă, PVC,
plută)
5. lambă aplicată
f 6. şipcă pervaz
7. construcţie
8. fundaţia
9. şapă de egalizare
10. strat barieră de vapori
10’ reţea de grinzişoare
10” material de
umplutură (vată
minerală, polistiren)
11’benzi de cauciuc
1.Pardoseli 27
3. Parchete clasice
Sunt utilizate în construcţii sub forma unui covor alcătuit din elemente prismatice care poartă
denumirea de frize.
28 PARDOSELI DIN LEMN
1.Pardoseli 29
Forma frizelor de parchet este diferită, ceea ce rezultă din standardele româneşti care
sistematizează frizele de câmp pentru parchetul clasic în trei grupe importante:
1. frize de parchet de tip lambă, parchet de tip „L” – utilizare în procent de 5-10%
din totalul producţiei mondială de parchet – pentru acoperirea:
• suprafeţelor verandelor acoperite
• spaţiilor deschise şi acoperite din zonele calde şi uscate (ţările arabe,
ţările africane, Mexic şi zonă centrală şi de sud a Statelor Unite)
2. frize de parchet de tip uluc, parchet de tip “U” – se utilizează în procent de 10-
20% din totalul producţiei mondiale, pentru aplicare în spaţiile interioare,
protejate de intemperii.
- Este cel mai recomandat din punct de vedere al consumului de lemn pentru obţinerea
unui metru pătrat de parchet- în comparaţie cu parchetul de tip “LU” care pentru acoperirea
aceleeaşi suprafeţe, consumul de lemn poate creşte cu până la 16 %, în funcţie de
dimensiunile frizelor.
- Creşterea consumului se datorează execuţiei lambei proprii, care presupune utilizarea unui
volum circumscris dimensiunilor L1 şi B1 mai mare decât cel necesar obţinerii cotelor L0 şi
B0 care se regăsesc în suprafaţa constituită a covorului.
- DEZAVANTAJUL utilizării parchetului tip “U”-
• Se impune realizarea lambei aplicate, necesară la constituire
covorului, care creează dificultăţi tehnologice în execuţia ei, atunci
când se doreşte a se obţine din lemn masiv.
• Dacă lamba aplicată se realizează din fâşii de placaj atunci acest
dezavantaj poate dispare.
- În viitor, ar putea creşte procentul de fabricaţie datorită unui cost mai mic pe unitatea
de suprafaţă.
1.Pardoseli 31
- de tip U,
cu uluc
- de tip
LU, cu
lambă şi
uluc
- pe un cant şi pe
un capăt are
ULUC iar pe
cantul şi capătul
opus are
LAMBĂ
ulucul are :
h = 5 mm
a = 6 mm
- se realizează cu un consum suplimentar de manoperă şi energie şi
lamba are : material, pentru realizarea lambei
h = 5 mm - consumul de lemn masiv pentru aceeaşi suprafaţă utilă > cu 8-16%
b = 5 mm pentru execuţia lambei proprii.
~80-85% - piesele se produc în grupe de câte 10 unele cu lambă pe stg şi altele pe
dr, aşezându-se în rânduri alternante.
34 PARDOSELI DIN LEMN
În America se sud se practică parchetul cu scoabe care se fixează în şapa de egalizare când
este încă umedă.
1. friză de câmp
2. friză de perete
3. pervaz
4. strat de adeziv
5. construcţia
6. fundaţia
1. friză de câmp
2. friză de perete
3. pervaz
4. strat de adeziv
5. construcţia
6. fundaţia
b.
III. Parchet cu ancadrament,
câmpul putând fi în oricare din
variantele de mai sus.
- poate fi cu friză de perete sau fără.
1. friză de câmp
2. friză de perete
3. pervaz
4. strat de adeziv
5. construcţia
6. fundaţia
În cazul câmpului în carouri, se poate
utiliz un număr întreg de carouri
datorită faptului că ancadramentul va
avea lăţimea astfel încât câmpul va
rămâne să se împartă într-un număr Frizele de ancadrament din banda de ancadrament au de
întreg de carouri. obicei alte dimensiuni decât frizele din câmp, dimensiunea
Fixarea cu ramă de ancadrament în lor depinzând de dimensiunea câmpului.
care câmpul poate fi realizat Banda de ancadrament urmăreşte conturul încăperii.
unidirecţional, a sau b, pe conturul Îmbinarea la colţ presupune execuţia de lambă şi uluc pe
întregului spaţiu. frizele pereche la 450
Variantele I + II + III sunt cele mai utilizate, pentru că fixarea frizelor din covor de elementele de
construcţii se poate face cu sau fără friză de perete.
38 PARDOSELI DIN LEMN
1. friză de câmp
2. friză de perete
3. pervaz
4. strat de adeziv
5. construcţia
6. fundaţia
- prelucrarea se realizează la producător
- elementele de delimitare sunt de două
tipuri: frizele de perete şi frizele de
delimitare a frizelor de câmp. Pot fi din
aceeaşi specie (la parchetul clasic) sau din
specii diferite (la parchetul artistic)
elementele de delimitare zonală pot fi
realizate din acelaşi material cu zonele
carourilor şi care se pot aplica la
producător. Avantaj
Parchetul semimontat la producător se Dalele prelucrate la producător + finisarea lor
constituie în dale de 4 sau 9 carouri cu conduce la o fixare rapidă cu o singură condiţie : să
elemente de delimitare. existe legături dimensionale între dimensiunile
Constituirea covorului se realizează prin camerei şi cele ale dalei.
alăturarea dalelor la producător prin Aceste variante se pot realiza doar printr-o analiză
elementele intermediare. riguroasă a dimensiunilor camerei astfel încât să
- existe un raport dimensional întreg între dimensiunile
camerei şi carouri sau printr-o proiectare adecvată.
1.Pardoseli 39
VI. Parchet cu aşezare în W - poate fi cu
friză de perete sau fără.
1. friză de câmp
2. friză de perete
3. pervaz
4. strat de adeziv
5. construcţia
6. fundaţia
Presupune o precizie de prelucrare
dimensională şi de poziţie a canturilor
frizelor pentru păstrarea liniarităţii
punctelor omoloage de încadrare. Montarea în W se poate face pt. orice dimensiune de
friză.
Se pretează foarte bine la fixarea pe reţea Este cea mai dificilă variantă de montare.
de grinzişoare. Mai rar se utilizează în combinaţie cu ramă de
ancadrament şi banda de delimitare.
D.
Elemente generale
- Procesul de fabricaţie al parchetului + se incadrează la categoria „producţie de masa”- lansarea
în fabricaţie se realizeză pentru un singur reper- friza de câmp, pervazul şi frizele de perete fiind
comune pentru mai multe sortimente de frize de câmp.
-Fluxul tehnologic este organizat pe două linii tehnologice:
• linia de prelucrare a frizelor de câmp
• linia de prelucrare a frizelor de perete şi a şipcilor pervaz
- Procesul tehnologic de fabricaţie a parchetului clasic cuprinde în principal trei segmente
importante:
• realizarea semifabricatelor pentru frize (de câmp şi de perete) şi şipci de pervaz sau
plinte
• pregătirea semifabricatelor în vederea prelucrării la formele şi dimensiunile finale,
pregătire care are în vedere stivuirea, zvântarea şi uscarea până la umiditatea de 10-
12%;
42 PARDOSELI DIN LEMN
• prelucrarea semifabricatelor la forma şi dimensiunile finale, cu abaterile de formă,
poziţie şi dimensionale conform prescripţiilor din standarde.
ATENŢIE!
Trebuie realizată sortarea calitativă a marginilor care conţin zone de alburn, care trebuie eliminate
pentru că pot fi atacate de ciuperci, lemnul din alburn având rezistenţă scazută.
a. debitare lemn
semirotund pe
minigatere cu
spintecare şi
retezare ulterioară
b.debitare pe
minigatere combinate
cu ferăstraie panglică
sau ferăstraie circulare
c. fasonare pe ferăstraie
panglică cu debitare
pe minigatere sau
ferăstraie panglică şi
circulare
d.debitare pe
ferăstraie panglică
în combinaţie cu
ferăstraie circulare
f. debitare margini pe
ferăstraie panglică sau
circulare
Tehnica de debitare utilizată la obţinerea semifabricatelor pentru parchet clasic trebuie să aibă
în vedere trei elemente importante:
• Tipul d ematerie primă utilizată
• Dotarea tehnică a societăţii comerciale
• Sistemul organizatoric introdus prin gândirea managerială
Varianta optimă, din punct de vedere economic, este acee de producere a
semifabricatelor pentru parchetul clasic pe liniile de prelucrare a cherestelelor şi de
uscare a lor tot în aceste societăţi, asigurându-se o serie de avantaje.
44 PARDOSELI DIN LEMN
4.6.Sortarea calitativă
Este operaţia care se execută simultan cu prelucrarea la formă şi dimensiune, eliminându-se frizele
cu defecte neadmise un procent cuprins între 20-25%.
5. Rindeluirea la grosime
În cazul frizelor cu diferite forme, se pot prelucra integral ca frizele clasice după care se vor
prelucra doar zonele unde apar unghiuri sau forme diferite.
46 PARDOSELI DIN LEMN
Linii tehnologice de prelucrat frize de parchet la forme şi dimensiuni finale
1.Pardoseli 47
4.8. Sortarea calitativă pe clase de calitate
În această fază se realizează o diferenţiere calitativă conform standardelor de calitate, astfel frizele
cu defecte, defecte de prelucrare şi zone de alburn sunt într-o clasă inferioară.
4.11.Depozitarea
4.12.Expediţia
Dupa uscarea artificială a frizelor, o durată de 3-5 zile este necesară pentru condiţionarea acestora
prin răcire lentă si odihnă
Sortarea frizelor se face “pe fibra”
Frizele se introduc în maşină astfel:
- în lungul fibrelor
- în sensul invers al cresterii fibrelor
Prelucrarea frizelor
1. rindeluirea frizelor pe ambele feţe
2. executarea ulucului pe unul din canturi şi a lambei pe cantul opus respectiv a ulucului la un
capăt şi al lambei la celălalt capăt
Maşina de îndreptat
Este prevăzută cu :
- un dispozitiv de avans automat cu lanţ
- pe arborele motor se găsesc cuţite plate rindeluitoare
- la capătul arborelui există o pânză de ferăstrău circular care execută tivirea la lăţimea
frizelor prea late
- are două motoare : unul pentru dispozitivul de avans şi unul pentru arborele port-cuţite.
- Masa este întreruptă în zona cuţitelor
- Rigla de ghidaj, se mişcă stânga-dreapta cu ajutorul unei roţi de mână
Maşina de fasonat pe 4 feţe
Este prevăzută cu :
- Patru arbori portscule, acţionaţi de un electromotor
o doi arbori verticali pentru fasonarea canturilor proprii, care realizează :
lamba şi ulucul şi
determină lăţimea finală, unul dintre ei având posibilitatea deplasării stânga-
dreapta.
o doi arbori orizontali ce rindeluiesc piesele la grosime pe ambele feţe :
arborele orizontal superior, este arborele care lucrează cel din urmă, fiind
aşezat chiar la ieşirea din maşină, după ce friza a ieşit de sub lanţul
transportor, fiind împinsă doar de friza următoare, eliminând urmele lăsate de
colţii transportorului şi se foloseşte pentru fasonarea spatelui parchetului.
- masa de conducere a frizelor.
- Transportul frizelor se realizează de către un lanţ transportor aşezat pe partea de sus şi în
lungul maşinii ai cărui colţi se imprimă puternic în freză.
Se compune din :
- arborii orizontali :
- arborele inferior care realizează rindeluirea feţei frizei, având cinci cuţite
- arborele superior, care rindeluieşte talpa frizei, având trei cuţite
- arborii verticali pe care se montează frezele. Acestea lucrează în plan orizontal, având :
- Фint.= 60 mm
- 6 dinţi cu h = 33 mm, gfreză = 32 mm- pentru lambă şi uluc de 5 mm
- α = 150 β = 350, γ = 400
- Фext.= 150 mm, pentru uluc fără lambe
162 mm, împreună cu lambele care execută ulucul în frize (profilul negativ al
frezei)
- Фext.= 160 mm, pentru execuţia lambelor
- Pentru a se crea parchete care se orientează spre stânga la 450, iar altele spre dreapta la
45 se fac pachete de 10
4.13.Montarea parchetelor
Covorul de parchet montat într-o cameră se încadrează într-o ramă formată din frizuri lungi de
perete.
Frizurile lungi de perete se fac de tip U(uluc) pe ambele canturi, indiferent de tipul de
parchet
Lungimile frizelor de perete sunt cuprinse între : 1000-2500 mm din 50 în 50 mm, maxim 10
% dintre frize au lungimi cuprinse între: 500-950 mm.
Bordajul suprafeţei podite cu parchet şi îmbrăcarea pereţilor se fac cu pervazuri (plinte) care
pot avea diferite profile, în scop ornamental.
50 PARDOSELI DIN LEMN
Faţa dinspre perete, este retrasă cu 2mm ( unghi aprox de 30), având secţiunea de (bxg) = 20 x
30 mm
Dimensiunile de prelucrare a parchetelor
L = 200 – 500 ,mm din 50 în 50 mm
b = 30 - 90 mm, din 5 în 5 mm
În România se admit lăţimi de:
- 38, 48, 58 şi 68 provenite din frize spintecate la grosime din dulapi de 40, 50, 60, şi 70
mm. ( în scopul unei cât mai bune valorificări a masei lemnoase)
Lambele
- se execută în două modele:
o ft = cu fibra trannsversală L = 200-1500, mm
o fl = cu fibra longitudinală L = 50-200, mm
Parchetele şi frizurile de perete se produc din frize clasele A şi B
Pervazurile se produc numai din frize de clasa A
Prin prelucrare, parchetele şi frizele de perete trebuie să prezinte:
- feţe, canturi şi capete plane
- muchii întregi drepte şi paralele
- posibilitatea de asamblare uşoară la acelaşi nivel
Sortarea pe clase de calitate, :
- clasele I + II + III la stejar şi cer
- clasele I + II la fag
Umiditatea parchetelor la livrare trebuie să nu depăşească 10 ± 2%
După austrieci,
parchetele sunt:
- mici, l = 28-38; L = 100-500;
- mijlocii, l = 40-70; L = 240-500;
- mari, l = 72-125; L = 240-900;
În Ungaria, parchetele sunt clasificate astfel:
- grosimi: 17, 19, 22
- lăţimi: 23 – 73
- lungimi: de la 170 mm în sus.
În Germania,se produc parchete combinate , în coadă de rândunică şi lambe pană:
- din stejar şi cer
- grosimi: 18 şi 23 la stejar şi fag, şi 21 şi 23 la pin
- lăţimi: 45 – 110 mm din 5 în 5 mm;
- lungimi: 200-650 mm din 50 în 50 mm.
Lamba are dimensiunile: b x g = 18 x 3 mm
Se obţine prin derulare sau tăiere plană la maşini pentru furnire apoi prelucrate la foarfece.
a2 = 9 mm la parchetul de 18 mm grosime
a2 = 11 mm la parchetul de 23 mm grosime
u = 3 sau 5 mm
t = 9,5 – 11 mm, - zona de fixare.
Lambele prin şicana pe care o prezintă opresc pătrunderea substanţelor dizolvante din bitum şi
ridicarea acestora în rosturile parchetului.
La parchetele în coadă de rândunică, pe talpa fiecărei piese, şi în sensul lungimii se frezează un şanţ
de adâncimea de 2 mm şi lăţimea de 10-20mm.
6. Parchet lamelar
Forma frizelor de parchet lamelar
Parchetul lamelar= „parchet mozaic”, are lamelele prismatice, cu lungimi şi lăţimi diferite şi o
singură grosime de 10 mm, întreaga grosime putând constitui stratul de uzură
- Parchetul lamelar realizează din capete de scânduri, rigle, şipci şi frize subdimensionate
- Serveşte în întregime ca strat de uzură
- La montaj se lipeşte direct pe un strat de beton de egalizare, cu răşini sintetice.
- înălţimea şi greutatea parchetului sunt reduse
- Se livrează format în panouri cu câte 4, 9, 16 carouri realizate prin alăturarea pe lăţime a 5 sau 6
lamele lipite cu faşa pe un support de hârtie , care după montaj se răzuieşte.
- Lamelele pot fi din aceeaşi specie sau din specii diferite, având jocuri de culori, în scopul măririi
efectului estetic al pardoselii.
- Lamelele se execută din scânduri sau frize cu grosimea de 25 mm la maşini speciale sau obişnuite,
prevăzute cu un dispozitiv de spintecare longitudinală a frizelor la grosime.
Astfel :
- la maşina de fasonat parchet în lung, pe arborii verticali se montează freze cilindrice iar arborii
orizontali rindeluiesc friza pe faţa inferioară şi pe cea superioară (rindeluire la grosime)
- la ieşirea din maşină, un arbore prevăzut cu pânze circulare- freze, aşezate la distanţa de 10mm,
spintecă friza în lamele.
- canturile lamelelor sunt rindeluite= grosimea frizei
- faţa şi spatele au tăieturi fine
- 5 lamele/carou şi
52 PARDOSELI DIN LEMN
- 16 carouri/panou
- Lamelele se aşază cu faţa aparentă după montaj pe suportul de hârtie
- După lipire, pe stratul support, stratul de hârtie se înmoaie cu apă şi se răzuieşte
Prin rindeluirea stratului support de hârtie, se face şi nivelarea suprafeţei parchetului
- lamelele se fixează pe un support de hârtie cu clei de dextrină
- se execută din stejar sau cer cu g = 10 mm
- canturile şi capetele sunt neprofilate, rindeluite fin, iar faţa şi spatele au tăiere fină.
Avantaje :
- consum redus de material lemnos
- permite montarea prin lipire direct pe betonul de egalizare, fără a mai fi necesară duşumeaua
oarbă
- este greu inflamabil
Dezavantaje :
- are elasticitate redusă
- executarea dificilă a reparaţiilor
- reducerea prea mică a zgomotelor (nu realizează o bună izolare fonică)
Parchetul lamelar se produce într-o singură clasă de calitate
Lamelele pot avea o singură culoare, se pot colora sau pot fi din specii diferite.
Trebuie să aibă :
- muchiile întregi, drepte şi feţe la unghi de 900.
- Abaterea maxim admisă de la paralelismul muchiilor este de 0,2 mm
- - Abaterea de la paralelismul şi perpendicularitatea laturilor panoului poate fi de max. 1 mm
pe toată lungimea laturilor.
- Aşezarea lamelelor în presă se începe totdeauna din partea stangă a presei şi se aşază
obligatoriu la toate presele şi în mod permanent în aceeaşi poziţie.
P
1.Pardoseli 53
54 PARDOSELI DIN LEMN
archetul lamelar - dimensiunile frizelor
Dimensiunile Dimensiunile Numărul de carouri Numărul de lamele
lamelelor (mm) panourilor (mm) pe panou pe carou
112 x 23 x 10 450 x 450 16 5
115 x 23 x 10 340 x 340 9 5
125 x 25 x 10 250 x 250 4 5
150 x 25 x 10 600 x 600 16 6
166 x 28 x 10 500 x 500 9 6
180 x 40 x 10 375 x 375 4 5
- Dimensiunile lamelelor :
o l0 = 100 – 180 mm
o b0 = 20 – 50 mm
og0 = 10 – 15 mm
1. Debitare frize în multiplu de lungimi
2. Stocare- zvântare – 3-4 luni până la 20-25%- natural
3. Uscare artificială până la 10%
4. Prelucrarea la formă şi dimensiuni, se poate realiza, în două sisteme:
- Industrial
1. Retezare calupuri la dimensiunea l0
2. Rindeluire 2 suprafeţe la cota b0
3.
Spintecare la dimensiunea g0
- Semiindustrial
1. Rindeluire 2 suprafeţe la cota b0
2. Spintecare la dimensiunea g0
3. Retezare calupuri la dimensiunea l0
5. Sortare calitativă
6. Împerechere la culoare
7. Formare carouri
8. Fixare pe suport
9. Împachetare
10. Fixare în construcţie
11. Şlefuire- Finisare
1. Ferăstrău pentru scurtarea riglelor, a şipcilor sau retezarea capetelor cu defecte ale frizelor
2. Ferăstrău circular tip tambur pentru retezarea calupurilor la dimensiuni fixe şi având
capetele cu tăiere fină, lăţimi şi lungimi de 30+130 mm
3. transportorul de legătură
4. maşina de rindeluit la grosime şi spintecat lamele
5. dispozitiv de strâns lamele în panouri şi d elipire pe suportul de hârtie
6. Ramele pentru asamblarea în panouri
- Sunt formate din plăci drepte de fontă şi dispozitive de strângere laterală a lamelelor
aşezate în interior, în carouri cu mâna
1.Pardoseli 55
- Pe suprafaţă se aplică suportul de hârtie uns cu clei. După montaj, hârtia rămâne deasupra,
se înmoaie cu apă şi se răzuieşte odată cu nivelarea parchetului.
- Ramele presă au următoarele mărimi :
- 480 x 480 sau 490 x 490 ;
- h ramă presă = 70 mm, ceea ce permite aşezarea a 6-8 panouri de lamele unul peste
altul
- Hârtia support – natron- kraft negumată cu greutatea de 80 g/m2, în formate mai mici cu 10
mm decât ramele presă, se unge cu clei cu ajutorul unei maşini cu valţuri sau cu pensula.
Avantaje :
- Se pot produce parchete din deşeuri
- Au productivitate ridicată
- Sunt deservite de un număr redus de muncitori
- Preţul de cost este redus cu 50%
O altă variantă
Tendinţa mondială este de a crea produse din lemn, din domeniul pardoselilor care să
înglobeze cantităţi mici de lemn masiv din specii valoroase raportate la unitatea de suprafaţă.
Astfel se pot realiza produse cu estetică asemănătoare parchetelro clasice, dar cu costuri mult
mai mici şi cu efecte economice majore din punct de vedere al valorificării speciilor valoroase.
Parchetul lamelar valorifică lemnul de mici dimensiuni, iar parchetul stratificat, valorifica
judicios speciile valoroase deoarece acestea se găsesc doar în stratul de suprafaţă, sub formă de
lamele sau furnire.
Parchetul stratificat este un produs realizat dintr+un număr impar de straturi de lamele sau
lamele în combinaţie cu alte tipuri de materiale pe bază d elemn, conceput şi realizat în sistem
industrial sub formă de carouri sau benzi.
Obligatoriu pentru parchetul stratificat este ca stratul de suprafaţă să fie realizat din lamele din
specii valoroase, celelalte straturi putând fi din lemnul speciilor repede crescătoare, fără valoare
estetică şi tehnologică sau din semifabricate pe bază de lemn (placaj, PFL, MDF, PAL).
Stratul exterior este considerat strat de uzură şi se realizează din lamele cu grosimea cuprinsă
între 0,7 şi 1,5 mm – când se execută din furnire şi 2-6 mm când se execută din lemn masiv.
Datorită apariţiei materialelor peliculogene cu rezistenţă mare la uzură grosimea stratului de
uzură poate fi coborâtă până la grosimea furnirului estetic de 0,7 mm.
După constituirea produsului, rezultă un material compozit cu o structură diversă, stabilită în
funcţie de durata de viaţă ce se doreşte a se conferi produsului.
Parchetul stratificat care are stratul de uzură realizat din furnire estetice va avea o durată de
viaţă scurtă, se poate spune ca are un singur ciclu de utilizare.
Parchetul stratificat care are stratul de uzură realizat din lamele din lemn masiv poate avea o
durată de viaţă mai mare(cu mai multe cicluri de utilizare), ca rezultat al recondiţionării prin şlefuire
şi aplicare de peliculă rezistentă la uzură.
Numărul de recondiţionări este determinat de grosimea lamelelor.
Industria de fabricaţie a parchetului stratificat s-a dezvoltat într-un ritm rapid în lume (inclusiv
în România), ajungând să domine şi să diminueze industria parchetului clasic datorită următoarelor
considerente:
- valorificarea judicioasă a speciilor valoroase
- asigurarea unui nivel ridicat de productivitate în faza d efabricaţie
- asigurarea unei precizii ridicate de prelucrare a carourilor (dalelor) sau benzilor
- asigurarea unei finisări (parţiale sau totale) la producător, în condiţii de calitate şi
productivitate ridicate.
- Asigurarea unei productivităţi ridicate în faza de montare în construcţie, având în vedere că
pe liniile de fabricaţie se realizează o montare parţială (sub formă de dale sau benzi).
Toate aceste avantaje au dus industria de fabricaţie a parchetului stratificat pe locul I în total
producţie d eparchet.
Diversificarea producţiei de parchet stratificat este determinată de:
- structura diferită a straturilor
- grosimea straturilor, şi în special grosimea stratului de suprafaţă
- structura liniilor de fabricaţie
- adaptarea caracteristicilor funcţionale ale utilajelor la condiţiile constructive ale parchetului
stratificat.
Din punct de vedere estetic, parchetul stratificat poate fio echivalat cu parchetul clasic orientat
unidirecţional (parchet englezesc) sau dispus în carouri.
Aceste variante se pretează la o execuţie în sistem industrial.
Din punct de vedere al rezistenţei covorului constituit prin fixarea în construcţie, acesta prezintă
o rezistenţă suficient d ebună la solicitările mecanice, motiv care-i permite să fie fixat în
1.Pardoseli 57
construcţie direct pe reţea d egrinzişoare sau sau pe plăcile de rezistenţăa din construcţie atunci
când grosimea totală este mai mare de 15 mm.
Când grosimea covorului este mai mică de 15 mm, se fixează pe duşumea oarbă (din covor de
scânduri sau panouri din PAL) sau direct pe plăcile de rezistenţă ale construcţiei.
De asemenea în aceste cazuri (grosimea covorului este mai mică de 15 mm), se impune ca
suprafaţa de fixare să fie realizată cu un strat de egalizare cu netezire foarte bună (prin
sclivisire)
Cele trei straturi sunt realizate din lemn masiv, cu grosimi egale sau diferite şi sunt orientate după
direcţii perpendiculare – alternative, asigurându-se astfel condiţia de deformare minimă în faza de
încleiere şi condiţionare.
Important!
Ulucul pentru îmbinarea modulilor trebuie să fie mai mic sau egal cu grosimea miezului, pentru
a nu afecta (în cazul prelucrării) grosimea g1 a stratului de suprafaţă – considerat strat de uzură, cel
care defineşte de fapt durata de utilizare a parchetului.
Pentru asigurarea unei interschimbabilităţi totale a carourilor(dalelor) în faza de constituire a
covorului, ulucul de asamblare se execută pe cele patru laturi ale caroului, permiţându-i astfel
asamblarea în orice poziţie.
Tot din acelaşi motiv, dalele vor ave aformă pătrată, deic va exista un raport între lungimea şi
lăţimea lamelelor.
De obicei straturile 2 şi 3 se realizează din lemn de răşinoase sau de specii repede crescătoare,
de calitate inferioară, de unde rezultă şi costuri reduse.
În cazul realizării benzilor cu orientare unidirecţională (b şi d) stratul de mijloc şi de dos au
orientare perpendicular alternativă.
În cazul realizării unei aranjări în carouri (c,f,e) aranjarea straturilor de mijloc şi de dos se face
după direcţia trasnversală pe lungimea benzii şi respectiv în lungul benzii (cand sunt din lemn
masiv).
58 PARDOSELI DIN LEMN
1.Pardoseli 59
Ca structurile care au straturile exterioare din furnir să fie stabile, trebuie să se realizeze din specii
care au acelaşi coeficient de contragere, altfel apar deformaţii pe lungimea benzilor.
60 PARDOSELI DIN LEMN
De obicei pe faţă se foloseşte furnir de calitate superioară iar pe dos de calitate inferioară, din
aceeaşi specie lemnoasă
1.Pardoseli 61
62 PARDOSELI DIN LEMN
În cazul parchetului stratificat, realizat din furnire- denumit şi parchet laminat, acesta se realizează
sub formă de benzi.
Furnirele pentru cele trei straturi se realizează independent şi sunt bobinate, iar pe linia de realizare
a stratificatului se realizează o „asamblare” a lor într-un „placaj” flexibil de forma
Mult mai mult decât documente.
Descoperiți tot ce are Scribd de oferit, inclusiv cărți și cărți audio de la editori majori.
Anulați oricând.