Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu

Facultatea de Ştiinţe Economice

Data:

Specializarea: Economia Comerţului, Turismului şi Serviciilor

Prenume, Nume:
Anul I
Grupa:
Examen la Istorie economică. Varianta 2
PARTEA 1. Încercuiţi răspunsul corect la următoarele întrebări: (5p./30 min.)

1. "Chestiunea ţărănească", problemă centrală a economiei româneşti se defineşte prin:

a. Dimensiunea agrară (modul de repartizare a proprietăţii funciare);
b. Dimensiunea agricolă (modul de organizare şi funcţionare a exploataţiei agricole);
c. Dubla dimensionare: agrară şi agricolă.

2. Convenţia comercială cu Austro-Ungaria (1875) a fost expresia unei politici economice:

a. Protecţioniste;
b. De liberschimb;
c. De tipul "porţi deschise".

3. Doctrina "prin noi înşine" face referire la:

a. Încurajarea pătrunderii capitalurilor străine;
b. O dezvoltare economică axată pe muncă, iniţiativă şi capitaluri româneşti;
c. Egalitate de tratament acordată capitalurilor străine şi autohtone.

4. Rolul Statului Major Economic Special era:

a. Eficientizarea economiei româneşti;
b. Inventarierea, rechiziţionarea şi exploatarea resurselor româneşti, în folosul ocupanţilor.

5. Planurile cincinale sunt aplicate în cadrul:

a. Economiei centralizate;
b. Economiei de piaţă;
c. Economiei dirijate.

6. Perspective ale economiei româneşti actuale:

1. stabilizarea macroeconomiei şi controlul ei. Aceasta se realizează atât intern cât şi extern şi
implică întărirea politicilor fiscale şi de credit la nivelul guvernului şi întreprinderilor precum şi
redresarea dezechilibrelor create de surplusul monetar sau de marile pierderi bancare.
2. reforma preţurilor şi reforma pieţei – e marcată de realizarea pieţelor competitive şi de
prezenţa reformei preţurilor care structurează aceste pieţe. Reforma preţurilor implică scoaterea
lor de sub controlul de stat şi demonopolizare. Crearea pieţei forţei de muncă şi a celei
financiare este un pas important la care se adaugă reforma preţurilor internaţionale dinspre ţara
respectivă şi a sistemului de plăţi.
3. crearea sectorului particular, privatizarea şi restructurarea întreprinderilor.
4. redefinirea rolului statului care, pierzând unele funcţii, va avea priorităţi în alte direcţii:
stabilirea taxelor şi impozitelor, dimensionarea cheltuielilor bugetare, reproiectarea sistemului
de securitate socială, etc.
• liberalizarea preţurilor şi activităţilor;
• privatizarea, reforma proprietăţii, funcţionarea eficientă a sistemului de proprietate; legislaţia
referitoare la posibilitatea înfiinţării de întreprinderi private, precum şi întreaga legislaţie
economică legată de reformă;
• crearea şi funcţionarea instituţiilor caracteristice economiei de piaţă (burse, bănci, instituţii ale
justiţiei, agenţii, etc.);
• realizarea protecţiei sociale
 7. Care a fost caracterul economiei româneşti în perioada comunistă?
a. Agrar;
b. Industrial;
c. Mixt (agro-industrial).

8. Printre prevederile Tratatului de la Adrianopol (1829) se regăsea:

a. Desfiinţarea monopolului turcesc pe Marea Neagră;
b. Plata de către Ţările Române de tribut Porţii;
c. Obligativitatea aprovizionării cu grâne a Constantinopolului.

9. Enumeraţi câteva dintre legile protecţioniste care şi-au adus aportul la crearea/dezvoltarea industriei româneşti:
In anul 1884-la Iasi are loc un congres economic unde s-a cerut denuntarea Conventiei cu Austro-
Ungaria si propagarea protectionismului pentru intreaga industrie.
In 1885-printr-o lege In 1890-o lege protectionista  va asigura fabricantilor o serie de avantaje care vor
fi considerabil amplificate dupa 1900.
protectionista se incurajeaza fabricarea tesuturilor,sacilor de iuta, de asemenea se incurajeaza tabacariile
si industria pielariei.
In 1887-este data lege intitulata “Masurii generale pentru a venii in ajutorul industriei
nationale”.
In 1894- a inceput sa se aplice un tarif vamal general protectionist.

In 1904- este adoptat un nou tarif vamal , iar in  1905 este promulgata “legea generala a
vamilor” prin care se stabileste suprataxele  sau chiar prohibirea marfurilor importate din tarile ce luau masuri
similare impotriva marfurilor romanesti exportate.

In 1906-este data legea pentru incurajarea industriei textile , prin care fabricantii de produse textile
erau scutiti de taxele vamale la import de in si canepa, cu conditia ca acel import sa scada anual cu 10
%, astfel incat in al 10-lea an de la aparitia legii , intregul consum de fire sa fie satisfacut de productia
indigena.
Tot in 1906-este data “legea asupra brevetelor de inventie” ,care  prevede anularea brevetului
care in timp de patru ani  de la data la care a fost exploatat efectiv prin crearea intreprinderilor
industriale care sa fabrice obiectul brevetat.
In 1912- este data legea pentru incurajarea industriei nationale, valabila pentru toate intreprinderile
nationale, inclusiv  fabricile de alcool,bere sau faina.

10. Definiţi economia de piaţă:

Economia de piaţă se defineşte ca fiind acea formă modernă de organizare şi funcţionarea
economiei de schimb în care întreprinzătorii îşi desfăşoară activitatea economică în mod liber, autonom
şi raţional, corespunzător cerinţelor pieţei în scopul satisfacerii unor nevoi existenţiale tot mai sporite,
cu resurse economice limitate.
PARTEA II. Abordaţi următorul subiect: (4 p./60 min.)
Problema capitalurilor străine reflectată în confruntarea doctrinelor "prin noi înşine"/"porţi deschise".
Efecte asupra economiei româneşti.

În raport cu capitalul străin din economia românească, prevalau 2 concepţii, relativ în confruntare. Asemenea
concepţii prezentau poziţii diferite în raport cu următoarele elemente:

a) necesitatea, căile şi modalităţile de dezvoltare a economiei naţionale;

b) atitudinea faţă de capitalul străin
 c) încadrarea în chip avantajos a economiei româneşti în diviziunea internaţională a muncii şi relaţiile
internaţionale.
Cele două concepţii erau:

1. Concepţia "Prin noi înşine" – concepţie de sorginte şi esenţă liberală, care se sprijinea pe doi piloni importanţi
din economie – BNR şi Banca Românească – care aveau capital românesc liberal şi urmărea "românizarea"
(sub acest aspect, al capitalului) întreprinderilor cu capital străin, în sensul: capitalul românesc trebuia să
deţină în orice firmă mai mult de 50,1%. Această concepţie nu excludea participarea capitalului străin în
economie, însă profitul trebuia să rămână, în cea mai mare parte, în România.
2. Concepţia "Porţi deschise capitalului străin" – concepţie de sorginte ţărănistă, susţinută de grupul
V.Madgearu, care promova ideea atragerii, pe orice căi şi în orice condiţii, a capitalului străin în România, cu
împărţirea corespunzătoare a profitului. Este limpede că naţional liberalii care aveau capital investit în
economie nu puteau fi de acord cu ţărăniştii care nu aveau capital investit în economie şi gravitau doar în jurul
unei bănci comerciale. Timpul a dat dreptate, în bună măsură, concepţiei liberale, printre ai cărei
reprezentanţi s-au numărat: Ionel şi Vintilă Brătianu, Mihail Manoilescu, I.N.Angelescu, I.G.Duca, ş.a.