Democrația ateniană

Atena este întemeiată în secolul VIII î.hr de către ionieni în regiunea Attica, iar societatea este
alcătuită din următoarele clase sociale:

-Aristocrația denumită eupatrizi

-Cetățenii de rând, micii și mijlocii proprietari denumiți demos

-Meșteșugarii, corăbierii, străinii denumiți meteci

-Sclavii

Instituțiile care conduc Atena sunt:

-Regalitatea- un rege

-Consiliul celor 9 arhonți

-Adunarea poporului

În societatea ateniană se simțea nevoia de schimbare și din această cauză apar reformatorii care
doresc îmbunătățirea vieții cetățenilor:

a) Primul reformator este Solon în anul 594 î.hr care impune reformele:

-Reforma censului- împărțirea populației în 4 categorii în funcție de venit

-Formează un sfat denumit Bule cu atribuții juridice, administrative, politice

-Crește rolul adunării poporului care votează legile, alege și supraveghează magistrații, declară
război și încheie pacea, judecă anumite procese

-Formează un tribunal al poporului

-Interzice sclavia din datorie

b) Al doilea reformator este Clistene care în anul 509 î.hr impune următoarele reforme:

-Împarte populația în 10 triburi în funcție de teritoriu

-Crește numărul membrilor din Bule de la 400 la 500

Impune ostracismul- în urma votului adversarii politici sunt alungați din cetate pe o perioadă de
10 ani.

Al treilea reformator este Pericle între 443-429 î.hr care are ca și reforme:

-Hotărăște tragerea la sorți a funcțiilor și unele dintre ele sunt plătite

 -Acordă cetățenie ateniană numai celor cu ambii părinți atenieni

-Pentru atragerea populației statul plătește participarea acestora la spectacole

-Construiește templul zeiței Atena-zeița înțelepciunii- pe Acropole

Cetatea Atenei este una care are la bază regimul democratic, unde înfloresc și se dezvoltă artele
precum : pictura, scultura, arhitectura, dar și alte domenii precum: literatura, teatrul, filosofia, istoria,
matematica, astronomia, oratoria. În opoziție cu această cetate se află cetatea Spartei.

Sparta este o cetate așezată în regiunea Pelopones, întemeiată în secolul IX î.hr de către dorieni,
care are la bază un regim aristocratic și militar.

Instituțiile de conducere din Sparta sunt:

-Regalitatea- reprezentată de 2 regi cu puteri militare și religioase denumiți basilei, aleși pe viață

-Sfatul bătrânilor- denumit și gerusia- care este alcătuit din 28 de membri cu vârste peste 60 de
ani aleși pe viață din rândul aristocrației spartane

-Adunarea poporului- denumită și apella- din care făceau parte numai cetățenii spartani care
votează legile prin aclamații

-Colegiul celor 5 efori care sunt desemnați de apella pentru a supraveghea respectarea legilor

Clasele sociale din Sparta:

-Cetățenii spartani- cu toate drepturile în cadrul așezării

-Hiloții- proveneau din populația cucerită, aparțineau statului, dar nu puteau fi vânduți

-Periecii- locuitorii de la marginea cetății, care erau liberi, dar care nu aveau drepturi politice

Sparta devine cea mai mare cetate-polis pe uscat și având o armată puternică intră în conflict cu
alte polisuri. Regimul spartan este unul dur, axat pe pregătire militară, chiar și pentru femei care trebuie
să știe să mânuiască arcul și săgețile, sabia și scutul. Copiii sunt pregătiți din perspectivă militară de la
vârsta de 7 ani și sunt obligați să accepte un regim dur, fiind pregătiți pentru supraviețuire.

Din cauza rivalității economice, politice, teritoriale orașele-polis grecești sunt uneori în situația de
a se ajuta unele pe altele, dar și în situația de a concura:

În situația de a se ajuta este atunci când perșii în dorința de expansiune în Asia Mică atacă
orașele grecești, iar Sparta și Atena colaborează. Regele persan Darius este oprit pe câmpia de la
Marathon-40km de Atena- în anul 490 î.hr, iar victoria finală a grecilor este consemnată la Salamina în
anul 480 î.hr.

În situația de rivalitate a Atenei față de Sparta se declanșează Războiul Peloponesiac între 431-
404 î.hr când fiecare mare putere a adunat alături de ea alte state, dar victoria finală a revenit Spartei,
ceea ce duce la decăderea Atenei.

După anul 350 î.hr tot teritoriul Greciei continentale intră sub dominația Imperiului Macedonean.