Sunteți pe pagina 1din 4

Atractiile turistice din complexul muzeal arheologic Orheiul Vechi

Fiecare turist care vine în Moldova ajunge şi pe la Orheiul Vechi. Complexul muzeal


ne reprezintă ţara, la fel cum o fac şi celebrele vinării de la Cricova sau Mileştii Mici.
Orheiul Vechi este un complex
muzeal sub cerul liber format din
obiective naturale şi antropice.

Traseul Orheiului Vechi porneşte


dinspre vest, din direcţia satului
Brăneşti, având o deschidere
impresionantă spre panorama
defileului râului Răut. Oraşul
medieval s-a constituit în jurul
anului 1330 în timpul dominaţiei
Hoardei de Aur, cunoscut sub
numele de Şehr al-Cedid. După
abandonarea localităţii de către
mongoli, orăşelul continuă să se dezvolte, localnicii obişnuiesc să-l numească Orhei
iar în timpul domniei lui Alexandru cel Bun devine cea mai importantă fortificaţie la
hotarul de est al Ţării Moldovei. La sfârşitul sec. XVI localitatea este transferată pe
teritoriul actualului Orhei. Acum pe aceste locuri sunt două sate, Butuceni şi
Trebujeni, sate care încă mai păstrează arhitectura tradiţională ţărănească.

Orheiul Vechi este destul de departe de actualul Orhei, aşa că nu faceţi greşeala să
urcaţi într-un autobus spre Orhei (cam aşa a păţit şi Tony Hawks, peripeţii povestite
în cartea Tenis cu moldovenii). Cel mai potrivit este să apelaţi la o agenţie de turism
sau cu maşina pe cont propriu.

În Orheiul Vechi o mulţime de obiective turistice, de care vă povestesc sunt de fapt


rămâşiţe, din ce a fost odinioară. Dar să le luăm pe rând.
Primul obiectiv din complex este Citadela de piatră, acum veţi vedea doar
fundamentul acestei Citadeli,  pe vremuri a fost reşedinţa militară al conducătorului
mongol, iar în timpul lui Ştefan cel Mare reşedinţa pârcălabilor de Orhei. Din păcate,
acum se văd doar ruinele acestei construcţii.

Tot în apopiere se află şi ruinele unui palat, astăzi acoperit cu pâmânt care îşi
aşteaptă timpul pentru săpături arheologice. În partea centrală al aşezării Orheiului
Vechi s-a identificat o Moschee şi Caravan-sarai din perioada Hoardei de Aur. În
imediata apropiere este şi fundamentul ruinat al unei biserici ortodoxe. Sub
podeaua naosului bisericii arheologii au găsit mormintele unui bărbat şi a unei
femei, cel mai probabil ctitorii bisericii.

În sec.XIV în oraşul de pă Răut funcţionau trei băi. Cea mai importantă construcţie


de acest gen se află lângă vadul din faţa satului Trebujeni. Toate aceste obiective sunt
amplasate la poalele stâncilor, dacă ridicăm ochii spre stânci vom vedea în depărtare
schitul Peştera. La schit se ajunge traverând satul Butuceni şi urmând direcţia spre
biserica satului, care poartă hramul Naşterea Maicii Domnului (datează din 1904).
Deci Schitul, de care vorbeam, se compune din biserică şi 11 chilii monahale, săpate
în stâncă la circa 50 m. altitudine. Biserica este una funcţională. De aici, din biserică
se deschid nişte privelişti fantastice spre întreg complexul. Măcar pentru acest
instantaneu trebuie să faceţi un drum până la Orheiul Vechi.

Faceţi cale întoarsă şi zăboviţi pe drumurile satului Butuceni, formele arhitecturale


arhaice ale caselor cu prispă, stâlpii de la poartă ornaţi cu simboluri astrale nu-i mai
găseşti în altă parte.

La est de complexul Peştera, stânca Răutului adăposteşte peste 150 de cavităţi


rupestre, locul practic se află în partea opusă al satului Butuceni, tot aici se află
ruinele unei mănăstiri rupestre, Mănăstirea Pârcălabului Bosie, un complex
monahal amplasat la o altitudine de 25 m. faţă de apele Răutului.
Biserica cu hramul Sf.Nicolae, săpată într-o peşteră se constituie din altar şi naos. Iar
la intare veţi găsi gravată şi o „pisanie” în limba slavonă.

Spre final, pentru o mai bună înţelegere a istoriei locului, treceţi pe la Muzeul


Complexului. Găzduieşte peste 6 000 de piese care au fost colectate în urma
săpăturilor arheologice.

Valurile de pământ, fortificaţii din perioada geto-dacică, ruinele din perioada


ocupaţiei Hoardei De Aur, ruinele din perioadă medievală a Ţării Moldovei încă mai
aşteaptă să fie
studiate şi explorate.

S-ar putea să vă placă și