Vizitaþi site-urile

PAVCON eDucational

www.pavcon.r o

www.pr ofesordefericir e.r o

www.lifestar.r o

www.universitateasuccesului.r o

http://pavcon.successuniversity.com

http://profesordefericire.blogspot.com

http://fankiyosaki.blogspot.com
 ÎNTÂMPINARE...

Marile decizii

Î
n viaþa fiecãrui om vin zile în care trebuie sã ia mari decizii. Ce-i
drept, mereu e nevoie sã ne asumãm unele hotãrâri, dar în unele zile
ne trezim puºi în faþa unora de-a dreptul capitale. ªi ne dãm brusc
seama cã acea decizie este una atât de importantã încât ne va schimba cur-
sul vieþii! Am ajuns însã într-un punct în care, dacã nu am lua decizia, ori-
care ar fi ea, n-am mai putea merge mai departe!
E ca atunci când ajungem la o intersecþie de drumuri, cunoaºtem unde
dorim sã ajungem la finalul cãlãtoriei, dar nu ºtim dacã drumul care ni se
aºterne înainte va fi sau nu plin de peripeþii. ªi totuºi, trebuie sã alegem!
Îmi aduc aminte cum anul trecut, prin noiembrie, am susþinut un curs la
Bãile Felix ºi am plecat cu maºina din Bucureºti cãtre Oradea. La un moment
dat, în Alba-Iulia, din cauza unor lucrãri la carosabil, m-am trezit pus în
situaþia de a alege dintre douã drumuri pe care nu le cunoºteam, dar care du-
ceau amândouã la Oradea. Nu m-am oprit sã analizez situaþia, nu mi-am
luat informaþii în plus, ci am lãsat intuiþia sã aleagã o cale. A fost un drum
cu adevãrat superb, pe Valea Ampoiului, prin Munþii Bihorului, pe unde nu
mai fusesem niciodatã, însã spre searã a început sã ningã, iar maºina noastrã
nu era echipatã cu cauciucuri de iarnã... De-aici, o serie de peripeþii, al cãror
preþ l-am plãtit luni ºi luni de zile dupã aceea...
Deciziile noastre au întotdeauna urmãri. Bune sau rele, au urmãri. Pornind
de la aceastã axiomã, cum putem sã facem alegerea cea mai bunã pentru noi,
când nu avem suficiente informaþii despre drumul care ni se aºterne înainte?
1
Profesor de... Fericire nr. 7
© PAVCON, 2008
 Nu cu mult timp în urmã, am fost pus în situa-
þia de a face o alegere foarte importantã ºi, în urma
acestei experienþe, cred cã am descoperit rãs-
punsul la întrebarea de mai sus. Aºa cã m-am
gândit sã þi-l împãrtãºesc ºi þie, poate cândva îþi
va fi de ajutor.
Am avut de ales între a urma o cale
veche, cunoscutã, bãtãtoritã, care nu îmi ofe-
rea însã prea multã satisfacþie interioarã ºi
nici prea multe alternative, ºi una neºtiutã
încã, plinã de mistere ºi de emoþii noi. ªi
fiecare are la capãtul ei aceeaºi recompensã. Pe
una urma sã fiu însoþit de companioni curioºi,
inovatori, îndrãzneþi, capabili sã se bucure de fie-
care pas al cãlãtoriei, pe cealaltã de companioni
înverºunaþi sã ajungã la capãtul cãlãtoriei în orice fel, prin orice mijloace,
dar numai sã ajungã!
Am stat ºi m-am gândit ce sã aleg ºi cea mai bunã metodã de a alege mi
s-a pãrut a fi cea bazatã pe principiile în care cred cel mai mult! Primul ºi
cel mai important principiu, pe care am cãutat sã-l respect mereu ºi sã-i ofer
un loc de cinste în viaþa mea este libertatea!
Îmi place sã fiu ceea ce vreau sã fiu ºi sã fac ceea ce sunt, fãrã a uita vre-
odatã sã iubesc cu adevãrat cãlãtoria ºi pe toþi cei care fac parte din ea, pe
drumul vieþii mele. Sunt unic ºi îmi aleg singur calea, întotdeauna! Pentru
cã sunt liber!
Fiecare va ajunge exact unde îºi doreºte, va deveni ce-ºi doreºte sã de-
vinã, va face ce ºi-a propus sã facã! Ceea ce conteazã însã este încãrcãtura
emoþionalã cu care ajungem la destinaþie! Ce vom purta în suflet când vom
trece linia de sosire? Cine ne va fi alãturi atunci, oameni liberi sau simple
marionete fãrã voinþã? Cât de mult ne vom bucura de final?
Eu am ales sã fac aceastã cãlãtorie însoþit de prieteni, de oameni liberi,
de voi toþi. ªi sper din tot sufletul ca drumul sã fie încãrcat de minunãþii, sã
vedem locuri extraordinare, sã trãim experienþe de neuitat ºi sã simþim me-
reu, la fiecare pas, liantul veºnic care leagã oamenii: iubirea!

Al vostru, întotdeauna,
Constantin D. Pavel

2
Profesor de... Fericire nr. 7
© PAVCON, 2008
 DEBUT

Despre success
în marketingul
relaþional
DE ECATERINA POPESCU

C
unosc oportunitatea ºi
mediul de lucru în
marketingul relaþio-
nal de peste trei ani. ªi în tot
acest timp mi-am format o pãrere
foarte bunã despre aceastã con-
cepþie de marketing, am ajuns sã
cred cu tãrie în viabilitatea sa,
datoritã consumului mic de timp
pe care îl solicitã, a sumei mici
care trebuie investitã la pornire
ºi, mai ales, datoritã vitezei de dezvoltare, prin propagarea exponenþialã a
informaþiei.
Ni se pune la dispoziþie un sistem extraordinar, poate cel mai rapid sis-
tem de creare a bogãþiei inventat vreodatã de om, dar, cu toate acestea,
foarte puþini reuºesc sã dezvolte propria reþea, chiar dacã îºi doresc asta. De
ce? Voi încerca sã dau un rãspuns în cele ce urmeazã.
Pentru cã sunt foarte multe lucruri noi de cunoscut, de învãþat, de practi-
cat, de greºit ºi de îndreptat. Numai dupã ce treci prin toate acestea, sis-
temul va începe sã funcþioneze ºi pentru tine. Afacerea aceasta nu se face
dupã ureche. Robert T. Kiyosaki spune aºa, în cartea sa, „ªcoala de Afa-
ceri“: „Cei mai bogaþi oameni din lume construiesc reþele. Toþi ceilalþi au
fost educaþi sã caute un loc de muncã.“
Sistemul de marketing în reþea e mult mai corect decât sistemele ante-
rioare de dobândire a bogãþiei. Afacerile de acest tip sunt, în primul rând, o
ºcoalã de afaceri pentru oamenii care vor sã dobândeascã abilitãþile unui în-

3
Profesor de... Fericire nr. 7
© PAVCON, 2008
treprinzãtor, nu ale unui angajat. În lumea network marketingului eºti în-
curajat sã înveþi fãcând greºeli, corectându-le ºi devenind mai inteligent atât
din punct de vedere mental, cât ºi emoþional. Suprinzãtor, am descoperit
aici cã nu educaþia intelectualã primeazã în atingerea succesului în viaþã, ci
cea emoþionalã. Nu cei mai inteligenþi oameni reuºesc, ci cei mai hotãrâþi,
cei care ºtiu sã îºi stabileascã scopuri în viaþã, sã-ºi planifice drumul pânã
la îndeplinirea lor ºi sã treacã la acþiune.
Informaþia pe care am acumulat-o în aceastã perioadã din cãrþi, CD-uri,
filme, seminarii ale unor oameni de succes ºi din experienþa personalã, mã
determinã sã fiu un elev activ ºi sã pun în aplicare ceea ce învãþ. Am aflat
cã dacã voi continua sã fac ceea ce am fãcut pânã acum, voi avea aceleaºi
rezultate. Cu trei ani în urmã nu ºtiam cum sã schimb rezultatele. Îmi dã-
deam seama cã totul þinea de mine, dar nu ºtiam cum sã fac asta. În cele din
urmã am aflat cauza: pentru cã gândeam la scarã micã; mã întrebam Cum?,
în loc sã mã întreb De ce?
Am cunoscut acest sistem prin persoana dlui Constantin Pavel, care, cu
delicateþe, m-a direcþionat cãtre acest mediu al dezvoltãrii personale, m-a
adunat când tindeam sã mã risipesc ºi mi-a oferit calea cãtre creºterea per-
sonalã. ªtiþi cum se spune: „Profesorul vine întotdeauna când elevul este
pregãtit.“ Cine e pregãtit sã accepte profesori ca Robert Kiyosaki, Allan
Pease, Donald Trump, Napoleon Hill, Dale Carnegie ºi alþii, îºi va schim-
ba, în cele din urmã, programul mental, ajungând sã treacã de la gândirea
la scarã micã la gândirea la scarã mare. ªi pe drum va afla ºi cum sã facã
asta!
În primul rând, citiþi! Nu ocoliþi revistele de dezvoltare personalã (cum e
aceasta), cãrþile, programele educaþionale, lãsând diversele prejudecãþi sau
nepãsarea sã vã tragã înapoi. Cãci educaþia este calea spre reuºitã. ªi nu
educaþia de o sãptãmânã sau o lunã! Educaþia continuã, durabilã, este sin-
gura care vã poate conduce la finalizarea procesului de reprogramare men-
talã, care va crea din dumneavoastrã o persoanã de succes, aºa cum nici în
visele dumneavoastrã cele mai frumoase nu visaþi cã veþi fi!
Gândiþi pozitiv, învãþaþi, aplicaþi zilnic ceea ce învãþaþi ºi nu vã opriþi
niciodatã din educaþie. ªi atunci, pe nebãgate de seamã, succesul va apãrea
ºi în viaþa dumneavoastrã...

„Profesor de... Fericire este sprijinul pe care îl aºteptam în afacerea mea. Îmi dã sfaturi, îmi
aratã cum au fãcut alþii, dar cel mai important, îmi dã energia de care am nevoie ãn fiecare zi!
Mulþumesc, Profesor de... Fericire!“ (Mihai Dobre, Bucureºti)

4
Profesor de... Fericire nr. 7
© PAVCON, 2008
 BALANÞA

Cutia cu piersici
DE FLORENTINA PAVEL

S
e spune cã un profesor a dat la un moment dat fiecãrui student, ca
temã pentru lecþia de peste o sãptãmânã, sã ia o cutie de carton ºi,
pentru fiecare persoanã care îi supãra, pe care nu puteau s-o sufere
ºi s-o ierte, sã punã în ea câte o piersicã, iar pe fiecare fruct sã lipeascã o
etichetã cu numele persoanei respective.
Timp de o sãptãmânã, studenþii au avut obligaþia sã poarte permanent
cutia cu ei: în casã, în maºinã, pe stradã, la cursuri, chiar ºi noaptea, sã o
punã la capul patului.
Tinerii au fost amuzaþi de lecþie la început ºi fiecare a scris cu ardoare o
mulþime de nume pe piersicile din cutiile lor.
Apoi, încetul cu încetul, pe mãsurã ce zilele treceau, studenþii adãugau
alte ºi alte nume ale oamenilor pe care îi întâlneau ºi despre care conside-
rau cã au un comportament de neiertat.
Fiecare a început atunci sã observe cum cutia devine din ce în ce mai
grea. Piersicile puse în ea la începutul sãptãmânii începuserã sã se descom-
punã într-o masã lipicioasã, cu miros dezgustãtor, iar stricãciunea se întin-
dea foarte repede ºi la celelalte.
O problemã dificilã mai era ºi faptul cã fiecare era
dator sã poarte cutia permanent cu el, sã aibã grijã
de ea, sã nu o uite prin magazine, în autobuz, la
vreun restaurant, la întâlnire, la masã, la baie,
mai ales cã numele ºi adresa fiecãrui stu-
dent, ca ºi tema experimentului, erau
scrise pe cutie. În plus, cartonul aces-
teia se stricase ºi ajunsese într-o sta-
re jalnicã. Cu mare greutate mai pu-
tea sã facã faþã sarcinii de a duce
piersicile.
În cele din urmã, fiecare a înþeles,
cât se poate de clar, lecþia pe care do-
rise profesorul sã le-o serveascã.

5
Profesor de... Fericire nr. 7
© PAVCON, 2008
Dupã o sãptãmânã, cutia cu piersici devenise de nesuportat, extrem de difi-
cil de cãrat ºi, mai ales, foarte urât mirositoare.
Ea reprezenta, de fapt, expresia greutãþii spirituale pe care o purtãm cu
noi atunci când strângem în interior urã, invidie, rãcealã ºi lipsã de înþe-
legere faþã de alte persoane.
De cele mai multe ori credem cã a ierta pe cineva este un favor pe care i-l
facem acelei persoane. În realitate însã, acesta este cel mai mare favor pe
care ni-l putem face nouã înºine!
Studiile medicale au demonstrat fãrã echivoc faptul cã ura poate declanºa
o serie întreagã de boli în organism, prin menþinerea unui stress constant la
nivel psihic; astfel, cel care urãºte va purta tot timpul cu el sursa propriilor
boli ºi, ceea ce e mai grav, la un moment dat va rãspândi în jurul sãu rãul
din suflet, distrugând relaþiile cu cei apropiaþi ºi dragi lui, ceea ce va hrãni
ºi mai mult ura din interiorul sãu ºi va aduce ºi mai multã boalã ºi suferinþã.
De cealaltã parte, tot medicii au arãtat, prin studii ºtiinþifice, cã iertarea
are capacitatea aproape miraculoasã de a vindeca! Atunci când iertãm sau
ne împãcãm, pur ºi simplu, cu situaþia, stressul acumulat la nivelul psihicu-
lui este îndepãrtat încetul cu încetul, lãsând un generos spaþiu de dezvoltare
ºi creºtere stãrilor de împãcare, de bunã-înþelegere, de bine ºi respect pen-
tru propria persoanã ºi pentru ceilalþi, ceea ce va aduce cu sine liniºte su-
fleteascã, pace interioarã ºi fericire. În asemenea condiþii, evident, ºi orga-
nismul va începe sã funcþioneze la parametri normali, rezultatul fiind o
bunã sãnãtate a psihicului ºi a fizicului.
Gândeºte-te numai un pic, dragã cititorule, la ce stare ai când eºti împã-
cat cu tine însuþi ºi cu ceilalþi – ºi apoi analizeazã ce fel de stare ai când nu
îþi convine ceva sau te supãrã cineva...
ªi totul vine din felul în care alegi ce sã faci cu... pier-
sicile tale! Te bucuri de ele tot timpul, pãs-
trându-le tari ºi bune
sau le laºi sã putre-
zeascã?...

6
Profesor de... Fericire nr. 7
© PAVCON, 2008
 FAMILIA

Valorile adolescenþilor,
Valorile pãrinþilor
DE ALEXANDRU CHIRICÃ

S
e vorbeºte mereu despre „rãzboiul sau conflictul dintre generaþii“,
„divergenþele dintre pãrinþi ºi adolescenþi“, „pãrinþii trebuie sã se
înarmeze cu rãbdare“ etc.
De regulã, în astfel de termeni este exprimatã relaþia dintre pãrinþi ºi
copiii lor adolescenþi. Se folosesc termeni negativi, ca ºi cum ar exista douã
tabere, una a adulþilor ºi alta a adolescenþilor, ºi ambele luptã pentru sco-
puri diferite. Psihologii sunt de pãrere cã aceastã concepþie pe care o au atât
pãrinþii, cât ºi tinerii este total eronatã. ªi gândind astfel, se ajunge la mari
dezechilibre în relaþia adolescenþi-pãrinþi, la lipsa de comunicare, izolarea
tinerilor ºi, în cele mai nefericite cazuri, la refugiul adolescentului în alcool
sau droguri. Pe de altã parte, pãrinþii manifestã prejudecãþi în legãturã cu
aceastã perioadã a vieþii, spunând
cã dacã pe vremea lor era bine cu
o educaþie, va fi bine cu ea ºi
acum.
Principala explicaþie a arhicu-
noscutului conflict între generaþii
este cã, în cele mai multe cazuri,
existã o diferenþã între viteza cu
care se petrec transformãrile în via-
þa tânãrului ºi ritmul schimbãrilor
de atitudine din partea pãrinþilor.
La vârsta adolescenþei, interesele
se redistribuie; aderenþa la grupul
familial scade în favoarea ieºirilor
cu prietenii. De asemenea, nu tre-
buie sã ne minunãm dacã bãieþe-
lul, care era blond ºi drãgãlaº, s-a
vopsit deodatã brunet, ºi-a fãcut

7
Profesor de... Fericire nr. 7
© PAVCON, 2008
 creastã ºi ºi-a mai
prins ºi un „piercing“
în sprânceanã, deoa-
rece gusturile, la
aceastã vârstã, sunt
dintre cele mai ciu-
date.
„Comunicarea, regu-
lile negociate împreunã,
toleranþa ºi înþelegerea
sunt principiile de bazã
ale unei relaþii armoni-
oase. Însã toate aces-
tea trebuie sã porneas-
cã încã din copilãrie.
Felul în care pãrinþii îi
educã pe cei mici e
foarte important, deoa-
rece lipsa de comunicare în copilãrie se prelungeºte în adolescenþã ºi, mai
târziu, la maturitate“, susþine Cristina Vameºu, psiholog în cadrul Asociaþiei
pentru Promovarea Psihologiei ºi Serviciilor Psihosociale.
Procesul construirii personalitãþii începe încã din primele zile ale copilã-
riei ºi continuã toatã viaþa, producându-se nu întotdeauna uniform ºi con-
tinuu, ci cu anumite discontinuitãþi. Este o evoluþie cu perioade inegale de
dezvoltare, ale cãrei resurse sunt nu numai valorizate pozitiv, ci ºi cu posi-
bile conduite negative ºi, în unele cazuri, chiar deviante.
„Trecerea de la statutul de copil spre cel de adult, responsabilitãþile, se
realizeazã de cele mai multe ori cu dificultate, sub imperiul nesiguranþei, al
confuziei, al sentimentului de teamã, care poate determina serioase con-
flicte ºi probleme. Adolescenþa este o vârstã de graniþã între copilãrie ºi
maturitate, ºi tocmai din aceastã cauzã apar diverse conflicte, determinate
de neconcordanþa între ce vrea ºi ce crede adolescentul cã poate sã facã, ºi
ceea ce-i este îngãduit de cãtre adult sã facã“, a mai spus Cristina Vameºu.
Secretul armoniei într-o familie cu adolescenþi nu este unul extraordinar,
atâta timp cât ºi de o parte ºi de cealaltã existã înþelegere ºi toleranþã. Lipsa
de toleranþã din partea pãrinþilor poate transforma un tânãr normal într-un
adolescent cu probleme de integrare sau care „evadeazã“ în alcool sau dro-

8
Profesor de... Fericire nr. 7
© PAVCON, 2008
guri. Dupã ce scapã de restricþiile pãrinþilor, tinerii simt cã pot face ce vor
ºi, neavând o idee foarte clarã despre valorile care trebuie respectate, cad în
capcana „libertãþii exagerate“. La polul opus se situeazã adolescenþii care
beneficiazã de o toleranþã excesivã din partea pãrinþilor. Sunt tinerii care au
întotdeauna tot ce îºi doresc, au mânã liberã sã facã ce vor, încã de la cele
mai mici vârste. ªi în acest caz se poate ajunge la situaþii nefericite: aso-
cierea cu un grup de prieteni nepotriviþi, consum de droguri etc.
Cheia este o relaþie deschisã între pãrinþi ºi tineri, dublatã de o toleranþã
moderatã, bazatã pe respectarea unor reguli. Atunci când adolescentul simte
cã nu este înþeles nici de pãrinþi, nici de profesori, în multe cazuri el poate
înregistra rezultate slabe la învãþãturã ºi, în final, chiar eºecul ºcolar. Soluþia
nu este ca adulþii sã apeleze la ameninþãri ºi constrângeri pentru a-l deter-
mina sã înveþe, pentru cã efectul va fi exact invers. Cel mai indicat este ca
pãrinþii sã-l sprijine pe tânãr, sã-l încurajeze ºi sã-l motiveze sã înveþe.
A fi mamã este una din cele mai mari responsabilitãþi pe care le are o
femeie. Din prea multã dragoste, unele mame tind sã-ºi sufoce copilul, ur-
mãrindu-i fiecare miºcare, fiecare pas. Altele, dimpotrivã, sunt prea exi-
gente, poate din dorinþa de a-ºi pregãti mai bine copiii sã înfrunte greutãþile
vieþii. Între aceste douã extreme existã un alt tip de mamã, ºi
anume mama perfectã. Din aceastã ultimã categorie cred
cã face parte ºi mama mea.
De când eram copil ºi, apoi, când am devenit adoles-
cent, ea m-a învãþat cum sã fac anumite lucruri, spu-
nându-mi mereu ce e bine sã fac ºi ce nu e bine.
În prima parte a copilãriei, cum eram un bã-
ieþel ascultãtor, am fãcut tot ce mi-a zis
ea, indiferent cã era vorba de ºcoa-
lã sau de timpul liber. Când am mai
crescut, valorile noastre au început
sã difere. Ea ar fi vrut sã învãþ mai
mult ºi sã nu stau cu orele în faþa
calculatorului, pentru cã, dupã cum
spunea, acest lucru putea sã-mi
afecteze vederea, dar pentru mine
asta era cea mai bunã distracþie ºi
nu o prea ascultam, cu toate cã, în
sinea mea, ºtiam cã are dreptate.

9
Profesor de... Fericire nr. 7
© PAVCON, 2008
 La fel se întâmpla ºi în restul zilei. Dacã mã jucam, iar mama observa cã
ceva nu e în regulã ºi îmi atrãgea atenþia sã nu fac acel lucru, eu nu prea
þineam cont de sfat... ºi din aceastã cauzã am umblat de mai multe ori cu
mâna în ghips ºi am colecþionat o mulþime de cicatrici. ªi când veneam de
la spital, îmi mai explica o datã (dar nu înainte de a mã certa!) unde am
greºit, în speranþa cã data viitoare n-o sã mai fac aºa.
Când am crescut ºi am devenit adolescent, mama mi-a spus în continuare
ce e bine sã fac ºi ce nu, bazându-se pe propria experienþã.
La liceu am început sã mã transform un pic. Mama susþine cã unele trans-
formãri sunt bune, iar altele nu.
Printre cele bune se numãrã prietenii. Acum am mai mulþi, cu toate cã
socializez mai greu, dar disperarea cea mare a mamei este cã stau încã prea
mult în faþa calculatorului, în loc sã stau afarã, în aer liber. Ea ar vrea sã ies
mai mult cu prietenii în parc, la film, la distracþii, neînþelegând cã tot cu
prietenii sunt ºi atunci când stau la calculator...
Un alt aspect bun e acela cã am devenit mai responsabil. Nu atât de mult
cât ar vrea mama, dar e totuºi un început încurajator...
Printre transformãrile mai puþin bune se numãrã aspectul fizic. Eu con-
sider cã actualul meu „look“, cu pãrul mai lung, mã prinde mai bine. Ea,
care ºtie cât am tras cu sãnãtatea din cauza pãrului lung, ar vrea sã mã tund.
ªtiu cã are dreptate, dar dacã m-aº tunde, nu aº mai avea aspectul acesta
care mã avantajeazã ºi îmi dã mai multã încredere în mine.
Un alt lucru mai puþin bun e cã acum îmi e mult mai greu (ruºine...) sã
vorbesc cu mama despre viaþa mea amoroasã, cu toate cã ea mi-a explicat
aspectele pe care ar trebui sã le cunosc. Mama ar dori sã fiu mai deschis,
comunicativ, ar vrea sã-mi cunoascã prietenele, sã-i povestesc aventurile
mele. Eu, însã, nu pot face acest lucru, fiindcã nu vreau sã-i creez alte griji.
Cu toate acestea, realizez cã mama a fost foarte tolerantã cu mine. Mi-a
trecut foarte multe cu vederea. A încercat, ºi cred cã aproape a reuºit, sã
aibã o relaþie deschisã cu mine. Mama mã înþelege în foarte multe privinþe
ºi mi-a lãsat suficientã libertate de miºcare, ºi pentru asta îi sunt tare recu-
noscãtor!
Ea a ºtiut exact cum sã se poarte cu mine, când ºi cum trebuie sã mã pe-
depseascã, când ºi cum trebuie sã mã recompenseze. Sunt sigur cã pentru
ea, prioritarã este fericirea mea. ªi asta mã face sã simt cã sunt iubit...
„Programul Educaþional Lunar de la PAVCON eDucational mi-a schimbat viaþa!
Am aflat atâtea lucruri folositoare ºi m-am schimbat atât de mult în bine, încât colegii
de la serviciu nici nu mã mai recunosc...“ (Andreea Horean, Braºov)

10
Profesor de... Fericire nr. 7
© PAVCON, 2008
 ÞËLURI

Despre ce suntem
ºi ce am putea fi
DE ROXANA GRIGOREAN

,,Dacã crezi cã eºti în stare

sã faci ceva sau nu,
ai întotdeauna dreptate.“

D
e la aceastã zicere a lui Henry
Ford (foto) ar trebui sã plecãm
atunci când vorbim despre re-
alizãrile fiecãruia dintre noi, implicit de reali-
zãrile unui popor. Apare adeseori întrebarea: de
ce alte þãri cu un potenþial mult mai scãzut au
reuºit sã se ridice, iar noi am ajuns sã
importãm de la grâne pânã la pieliþe
de pui? Rãspunsul poate fi aparent facil
ºi sigur: nu avem puterea necesarã sã valori-
ficãm ceea ce existã. Dar de unde vine aceastã pu-
tere ºi cum sã facem sã o cãpãtãm ºi noi?
Consider cã e vorba de gândirea pozitivã – nu în sensul de optimism
incurabil ºi prostesc, ci de încrederea continuã cã atunci când într-adevãr îþi
doreºti ceva, dacã vei persevera, vei reuºi. Nu neagã nimeni cã va fi nevoie
de sacrificii ºi nimeni nu promite cã totul va avea sfârºitul unui basm sau
happy end-ul unei telenovele cât ai bate din palme. Dar se poate... În plus,
mai existã un secret: ,,nu lucrurile se schimbã, noi ne schimbãm“, dupã
cum spunea Henry David Thoreau.
Aºa cã, unde vei ajunge ºi în cât timp vei ajunge depinde de cât de bine
ºi de repede vei reuºi sã te schimbi. Nu este însã o pledoarie pentru dupli-
citate, ci pentru perfecþionare. Pe zi ce trece trebuie sã devenim tot mai mult
noi înºine.

11
Profesor de... Fericire nr. 7
© PAVCON, 2008
 Se vorbeºte de multe ori de mentalitatea la români, cel mai greu lucru de
schimbat dintre toate. Ne este mai uºor sã adoptãm forme, dar în fond pare
destul de greu sã îmbunãtãþim ceva. Este clar cã tradiþiile trebuie menþinute
ºi cã fãrã ele ne pierdem pe noi înºine. Dar tocmai la tradiþii suntem în stare
sã renunþãm cu uºurinþã, iar de ideile preconcepute þinem cu dinþii.
Românul – filosof ºi poet cum pretinde cã este – pare cã le face pe toate
de-a-ndoaselea... De aceea, atunci când o ducem prost, ne complacem ºi ne
plângem de milã, dar nu luãm nici o atitudine constructivã. Sã încercãm sã
înþelegem aceastã atitudine...

Influenþa mediului: trãim în

subsisteme, dar le putem schimba

Cel mai uºor este sã te molipseºti de lipsa de iniþiativã din jur, de gândul
cã oricum nu ai sã reuºeºti, aºa cã e mai bine nici sã nu încerci.
Cât de mult conteazã sã faci parte dintr-o familie sau
dintr-un grup de oameni care s-au realizat! Aºa, vei
avea mereu implantatã convingerea cã prin
muncã îþi vei atinge þelurile.
Nu e o prostie faptul cã existã oameni pre-
dispuºi eºecului sau succesului. De obicei, ne
construim ideea despre viaþã în funcþie de
ceea ce vedem în jur. Nu-i de mirare cã un
copil care aude într-o proporþie mai mare de
50% cuvinte de genul: nu se poate, imposibil,
prea greu, nu e de noi, lasã cã e bine ºi-aºa, va
ajunge un adult mediocru. Este vorba însã de predispoziþie,
nu de siguranþã. Nimic nu e bãtut în cuie ºi – chiar dacã este – cuiele pot
fi scoase!
Oamenii puternici pot schimba ideile preconcepute: ,,Werde wer du bist“
sau fii stãpânul tãu – era ideea de bazã a filosofiei lui Nietzsche. Tot aºa,
mai existã o vorbã: cel care reuºeºte sã se conducã pe sine, va ajunge în
curând sã-i conducã ºi pe alþii.
Ai grijã: nici mãcar sã nu încerci sã faci ca ei ºi sã spui ca tine. Faptele
sunt sãgeata care se înfige în þintã, vorbele doar strategia. Nici cealaltã ati-
tudine nu e de dorit, întrucât conteazã mult ºi ce mesaje îi transmiþi creieru-
lui tãu. E mai bine sã spui ºi sã faci doar ceea ce te reprezintã cu adevãrat!

12
Profesor de... Fericire nr. 7
© PAVCON, 2008
 Þi se pare cã în mediul în care trãieºti e imposibil sã te realizezi? Întrea-
bã-te de ce! Poate pentru cã pãrinþii sau prietenii tãi nu au reuºit sã facã ceea
ce îºi doreau, poate cã nivelul de trai este foarte scãzut ºi îþi lipsesc resur-
sele financiare, poate ceea ce vezi este doar o mulþime de oameni care se
plâng mereu, dar nu fac nimic în acest sens...
Se întâmplã deseori ca într-o þarã micã, mai mult poate, chiar într-un orã-
ºel de provincie, oamenii cu potenþial sã-ºi bage ca struþul capul în nisip,
doar pentru cã toatã lumea le spune cã dacã ºi-l vor scoate, le va fi tãiat...

Frica de eºec:
dacã ºi cu parcã...

Prin definiþie fataliºti convinºi, trãim me-

reu cu frica de a nu întoarce forþele ne-
miloase asupra noastrã. Aºa cã
preferãm sã stãm la pãmânt, pentru
cã de acolo nu mai avem unde sã
cãdem. E un pãcat sã încerci sã
te autodepãºeºti?
Se zice deseori în spaþiul
mioritic: nemulþumitului i se ia
darul. Dar de pilda talanþilor ce
spuneþi? Cui i se ia ºi cui i se dã?
Cel care are un talant, îl îngroapã
de teamã sã nu-l piardã, pe când cel
cu doi ajunge la patru, cel cu cinci la
zece ºi, de ce nu, la mai mult. Când vine
stãpânul, îºi cere partea lui ºi le lasã lor câºtigul. Dar ce profit poate fi la un
talant rãmas doar un talant? Aºa cã spune: „Luaþi-i acestuia talantul ºi daþi-
i-l celui care are zece“...
O sã dau un singur exemplu. Românii obiºnuiesc sã-ºi þinã banii la saltea
sau sã-i investeascã doar atunci când li se promite marea cu sarea. Ori
exagerat de sceptici, ori exagerat de creduli. Nu îþi bagã nimeni în sac ºi nici
nu te poþi îmbogãþi peste noapte, dacã-þi depui banii la Caritas...
Nu degeaba se oferã tot felul de avantaje pentru IMM-uri (Întreprinderi
Mici ºi Mijlocii), dar e greu sã convingi un om sã-ºi deschidã o afacere,
dacã el porneºte de la ideea cã oricum nu va reuºi...

13
Profesor de... Fericire nr. 7
© PAVCON, 2008
Ia aminte: nu
existã eºecuri,
ci numai
rezultate...

Alternanþa deal-vale prin

care explicã Blaga speci-
ficul românului s-a transfor-
mat într-o vale perpetuã, de frica rostogolirii.
Nu înþeleg de unde atât de multã fricã. Doar ºtii
cum e la poalele dealului, de ce sã nu ºtii ºi cum e în vârf? Þi-e fricã sã nu
te transformi în Sisif? Sisif era fericit în absurdul situaþiei sale... Iar dacã vei
descoperi cã ai luat-o pe o cale greºitã, nu înseamnã cã ai ratat. Din n va-
riante posibile, ai ajuns la n–1, deci ai eliminat o eroare.
Dupã cum spunea Popper cu a sa teorie, trebuie sã cãutãm greºelile pen-
tru a putea învãþa din ele.
Pentru mulþi pare un mit povestea colonelului Sanders, dar ea s-a întâm-
plat pentru cã el nu a crezut în eºecuri. Pensionarul cu o reþetã de gãtit pui
s-a urcat în maºinã ºi a început sã caute pe cineva care sã-l susþinã financiar
pentru a-ºi deschide o afacere. Dupã ce a fost refuzat de 1009 ori, cineva a
spus „Da“ ºi aºa s-a nãscut KFC (Kentucky Fried Chicken). Cu alte cuvin-
te, 1009 rostogoliri pânã când colonelul Sanders a ajuns pe vârful potrivit...

Vecinul are casã?

Sigur a furat materialele de construcþie...

Cam aºa gândeºte majoritatea românilor învãþatã sã fure pe timpul co-

munismului. Voiai cartofi? Pãi, îþi luai frumuºel sacul la spinare, noaptea,
ºi bãgai în el cât încãpea... Erai prost plãtit ca mãcelar? Mai tãiai câteva
bucãþi de carne pentru tine ºi deveneai negustor cu marfa altuia. Vrei bani
mai mulþi? Te duci în strãinãtate ºi te faci... hoþ profesionist.
Sunt încã mulþi români care trãiesc cu ideea cã nu se poate sã ai suficient
dacã rãmâi onest. Greºit! Se poate, dar nu ai tu puterea sã încerci!
Nu e decât o altã scuzã – doar suntem experþi în scuze – pentru a ne jus-
tifica nereuºitele. Încã se continuã furturile, încã e plin de oameni fãrã neu-
roni dar plini de miliarde... însã numai la noi este aºa? ªi dacã este, ce?

14
Profesor de... Fericire nr. 7
© PAVCON, 2008
 Preferi sã devii sclav cu acoperire în
Italia sau Spania, te mulþumeºti
cu o viaþã de nimic sau încerci,
pur ºi simplu, sã faci ceva?
Numai la noi se fac
gardurile lãsând distanþã de
un deget între pari, sã poþi
vedea ce face ºi cum face vecinul... ªi nu m-aº lega
de toate obiceiurile astea, dacã atunci când ai vedea cã
celãlalt furã, ai þipa în gura mare ºi nu l-ai vorbi pe la colþuri.
Nu aº avea nimic cu asta dacã ai încerca sã-i arãþi
cã poþi sã ai casã ºi fãrã sã furi, decât sã-þi plângi de milã ºi sã te umpli de
ranchiunã.

Un, doi, trei...

îþi faci pile dacã vrei...

Foarte puþini au reuºit fãrã pile, însã cuvântul pile are înþelesul pe care i-l
dãm noi. Sã ai pile poate însemna uneori sã ai atât de mulþi bani încât sã
cumperi orice post, altãdatã sã ai relaþii ºi sã faci tot ce doreºti chiar dacã
nu ai pregãtirea necesarã.
Mai existã ºi un alt fel de pile: sã le arãþi celorlalþi ce poþi ºi sã-i faci sã
te aprecieze pentru ceea ce eºti. Adicã sã ai capacitatea de a comunica, sã
ºtii sã construieºti poduri. Replici de genul „Naiba sã-i ia de oameni!“ sunt
de-a dreptul distructive, iar mizantropia – chiar dacã de multe ori e justifi-
catã, egoismul fiind o trãsãturã esenþialã a omului – nu aduce nimic bun.
E foarte greu sã deschizi singur o poartã, iar apoi e imposibil sã constru-
ieºti singur un imperiu. Asta nu înseamnã sã faci compromisuri în sensul de
renegare, ci sã înveþi sã te promovezi ºi sã ceri.
Lasã-i pe miºei cu miºeliile lor, spunea cineva. Nu-þi irosi energia ju-
decându-i, mai degrabã încearcã tu sã fii corect, iar dacã o sã ai vreodatã
ocazia sã împiedici matrapazlâcurile lor, fã-o. Dar pânã atunci încearcã sã
dobândeºti puterea necesarã ºi sã nu intri în jocuri din care nu mai poþi ieºi,
cel puþin nu cu faþa curatã.
Secretul este cã energia oricum existã ºi o purtãm în noi atâta timp cât
trãim, numai cã unii se folosesc de ea sã ajungã la deprimare, iar alþii sã se
autostimuleze pentru a învinge.

15
Profesor de... Fericire nr. 7
© PAVCON, 2008
,,Parã mãlãiaþã în gura lui nãtãfleaþã“ sau
„Da’s moi posmagii?“

Într-adevãr, salariile sunt mici, cheltuielile din ce în

ce mai mari, dar hai sã fim serioºi, nu o ducem noi cel
mai prost dintre toþi ºi nici nu suntem o þarã sãracã.
Existã chiar ºi o glumã bunã pe tema asta: România
e o þarã bogatã pentru cã s-a furat atât de mult ºi încã
mai e de furat...
Revenind la situaþia actualã, problema cea mai
mare este – ºi repet a nu ºtiu câta oarã – lipsa
iniþiativei. Oamenii ºi-au pierdut, în perioada co-
munistã, capacitatea ºi voinþa de a lucra cu conºtiinciozitate. Apariþia con-
curenþei presupune o adaptare permanentã – perfecþionare ºi reorientare.
Pentru a reuºi nu trebuie numai sã fii, ci trebuie sã fii eficient. Chiar ºi fãrã
un salariu care sã stimuleze acest lucru, dacã nu adoptãm o atitudine pozi-
tivã, nu vom reuºi niciodatã sã schimbãm ceva.
În Germania, de exemplu, oamenii au muncit ani de-a rândul pentru un
salariu cu care nu reuºeau sã acopere nici mãcar mâncarea. În câþiva ani,
însã, statul ºi-a revenit, iar nivelul de trai a crescut ºi el. Oamenii erau însã
orientaþi spre viitor. ªtiau cã nimic nu se obþine fãrã un efort controlat ºi de
multe ori îndelungat.
Sunt românii dispuºi sã facã acest sacrificiu? În aproape douã decenii de
libertate, au demonstrat cã nu...

Lasã-i pe alþii sã facã,

de ce sã mã obosesc eu?

Aceasta e încã o replicã pe care o aud deseori ºi care aratã o altã faþã a
mentalitãþii. Ea exprimã vãdit neîncrederea în forþele proprii ºi refulare în
neopþiune, determinatã de lipsa unei gândiri pozitive (a se citi constructive).
Oamenii se plâng din cauza mizeriei ºi câþiva privesc mustrãtor la cei
care aruncã hârtiile pe jos, dar mulþi dintre ei nu se sfiesc sã facã acelaºi
lucru. „Aºa face toatã lumea“ este scuza perfectã care se transformã auto-
mat în acuzaþie.
Sã luãm alt exemplu: procentajul în care stimaþii cetãþeni români merg la
vot. Cred cã mai mult de 90% dintre români sunt nemulþumiþi de actuala

16
Profesor de... Fericire nr. 7
© PAVCON, 2008
guvernare, iar excepþie fac cei care sunt în partidul care se aflã la conducere
sau cei care ºtiu sã profite de pe urma situaþiei. Totuºi, prea puþini fac efor-
tul de a se interesa cât de cât de problemele actuale ºi de a lua o hotãrâre
justificatã. Cei mai mulþi nu o iau deloc, stau acasã când ar trebui sã voteze
ºi continuã sã se plângã...

„Ai grijã ce îþi doreºti...

cã s-ar putea sã se întâmple...“

Multe persoane ajung sã aibã tot ce ºi-au dorit, dar fãrã pregãtirea psihicã
necesarã nu numai cã nu reuºesc sã se bucure de ceea ce au obþinut, dar
ajung chiar sã piardã totul, în ignoranþa lor.
De cealaltã parte, existã oameni care s-au nãscut
sau au dobândit deficienþe fizice sau care au pierdut totul în
câteva clipe. Dar unii ºtiu sã valorifice chiar ºi aceste
impedimente.
Peter Strudwick s-a nãscut fãrã mâini ºi picioare,
dar el ºi-a dorit sã devinã maratonist ºi a reuºit sã facã
asta ºi sã alerge nu mai puþin de... 43.000 km.
Un alt exemplu. Sã zicem cã aveþi doar 1,52 m ºi vã
doriþi sã câºtigaþi întrecerea de aruncare a mingii de bas-
chet, direct cu mâna, de deasupra coºului. Ce faceþi în
acest caz? O idee ar fi sã învãþaþi sã mergeþi pe pi-
cioroange... Cel puþin aºa a fãcut Spud Webb, care a reuºit
sã-ºi împlineascã visul...
Existã însã ºi multe exemple gen Marilyn Monroe,
care pãrea sã aibã totul, dar, cu toate acestea, a sfârºit prin a
se distruge de una singurã. Nu era ea oare pregãtitã pentru o
asemenea viaþã? A luat-o pe nepregãtite succesul ºi nu a mai
putut sã-i facã faþã?
Un rãspuns ar putea fi cel oferit de binecunoscutul
motivator Anthony Robbins: „Cei care reuºesc nu au pro-
bleme mai puþine decât cei care nu reuºesc. Singurii fãrã
probleme sunt cei din cimitire. Nu prin ceea ce ni se întâm-
plã se separã eºecurile de succese. Ceea ce conteazã este
felul în care percepem ºi ceea ce facem legat de ceea ce ni
se întâmplã.“

17
Profesor de... Fericire nr. 7
© PAVCON, 2008
 De aceea, þara în care ne naºtem sau capacitãþile fizice sau financiare
limitate nu ar trebui sã constituie obstacole. Dimpotrivã, drumul va fi cu
siguranþã mai palpitant, iar satisfacþia mai mare.
În final, e doar o problemã a viziunii ºi nu în van se afirmã frecvent cã
românii ar trebui sã-ºi schimbe mentalitatea.
Dacã avem cu adevãrat un scop ºi dacã suntem cu adevãrat dispuºi sã fa-
cem sacrificiile aferente cerute de scopul nostru, nimeni ºi nimic nu ne
poate opri, în nici un fel ºi în nici o situaþie, sã ajungem la þintã!
Nu existã limite, iar ceilalþi nu au dreptul sã ne impute nimic. Nu putem
sã eludãm riscurile, dar dacã îndrãznim sã credem cu toatã puterea noastrã
în ceva ºi sã acþionãm, sigur vom putea schimba multe!
ªi sã nu uitãm cã „pentru a fi învingãtori trebuie, mai întâi, sã începem!“

„La începutul cursului am fost scepticã vis-a-vis de nivelul de energie

pe care îl voi simþi la terminarea lui. Felicitãri! Aþi avut dreptate.
Mã simt cu totul alt om acum, am mai multã încredere în mine ºi ºtiu cã ºi eu pot reuºi.
Aº vrea sã pot transmite ºi celor din jurul meu acest sentiment,
aceastã energie. Aveam nevoie de aceastã zi!
A fost o zi superbã! Mulþumesc!“
(Olimpia Brânduº, Oradea)

IA-ÞI GRATUIT PROPRIUL

MP3 PLAYER SANSA SHAKER
www.pavcon.ro

18
Profesor de... Fericire nr. 7
© PAVCON, 2008
 INTERVIU

Ce e o zi din viaþa ta?

DE GELU FILIP

U
n om care trã-
ieºte 75 de ani,
trãieºte, de fapt,
cu ceva mai puþin de
27.400 de zile. E mult? E
puþin? Sunt întrebãri care,
probabil, ºi-ar gãsi cu
greu rãspuns... Dar poate
cã nu rãspuns existã, ci...
rãspunsuri. Întotdeauna
altul, pentru fiecare om.
Ce înseamnã, însã, o zi?
Eu cred cã o zi este, de
fapt, o viaþã la scarã mai
micã. Dimineaþa e ca Naºterea ºi Copilãria, prânzul ºi dupã-amiaza e ca
Maturitatea, iar seara ºi noaptea ca Bãtrâneþea ºi Uitarea...
Oricum, o viaþã de om e formatã, în medie, din aceste 27.400 de vieþi care
se succed una dupã alta, într-o ordine inefabilã ºi parcã oarecum progra-
matã. Astfel, nu ºtii ce se va întâmpla în ziua pe care o începi decât într-o
oarecare mãsurã. ªi probabil cã e mai bine aºa, pentru cã dacã ai ºti de
dimineaþã, cu exactitate, ce va conþine aceastã fãrâmã de 24 de ore din viaþa
ta, existenþa ºi-ar pierde tot farmecul ºi n-ar mai prea merita sã trãieºti. Fãrã
surprize, fãrã jocuri al cãror final e o enigmã, ar fi o mare plictisealã...
Obiºnuim sã spunem: „Am avut o zi bunã“ sau „Am avut o zi proastã“
ºi... cam atât. Mult prea rar facem o analizã a celor întâmplate, pentru a
putea înþelege ºi a ne îmbunãtãþi calitatea zilelor ce vor veni. Cei care o fac
ajung, în general, sã aibã o viaþã interesantã ºi sã se bucure în fiecare di-
mineaþã: „Ura, începe o nouã zi!“. Marea majoritate, însã, întâmpinã noua
zi cu: „Off, încã o zi...“.
Ce face oare diferenþa între cele douã situaþii? Vom încerca, în conti-
nuare, sã gãsim un rãspuns la aceastã întrebare.

19
Profesor de... Fericire nr. 7
© PAVCON, 2008
 E
luni, ziua „neplãcutã“ în care omul îºi reia munca, dupã un week-
end de odihnã. Majoritatea celor ce muncesc se simt destul de
inconfortabil în aceastã zi. Poate fi o scuzã, dar... ne poate satis-
face o astfel de scuzã când suntem clienþi?
Trebuie sã merg la poºtã, sã ridic o recomandatã ºi sã expediez un pachet.
De cum intru, observ cã ceva nu e în regulã. E coadã mare ºi oamenii sunt
deja nervoºi. Dupã o aºteptare de 15 minute în micuþa salã a oficiului poº-
tal, îmi vine rândul. De partea cealaltã a ghiºeului, o funcþionarã plictisitã,
cu o faþã acrã ca o lãmâie, mã ºi apostrofeazã:
— N-am terminat cu domnul (clientul de dinaintea mea), aºteptaþi sã vã
vinã rândul!!!
Într-adevãr, domnul se întoarce cu buletinul, îl aratã funcþionarei ºi, dupã
vreo douã minute de cãutãri plictisite într-o cutie, primeºte o scrisoare cu
care pleacã, lãsându-mi în sfârºit locul la mult doritul ghiºeu. Am învãþat
lecþia, aºa cã scot urgent buletinul ºi i-l dau funcþionarei odatã cu avizul.
Femeia începe sã caute în cutie, la fel de plictisitã, ºi dupã un minut lung
cât un an, scoate un plic. Dupã ce semnez, îl primesc.
Urmeazã calvarul expedierii coletului.
— N-aþi scris conþinutul!!!
Dupã ce-mi îndrept, spãºit, greºeala, urmeazã altã apostrofare:
— N-aþi scris codul strãzii!!!
— Dar lipsesc paginile din catalog la strada asta!
Funcþionara nu mai comenteazã ºi în câteva secunde obþine codul din cal-
culatorul din faþa ei... Mi-l comunicã, dar cu o acrealã care mã face sã mã
lipsesc pe viitor...
Scap, cu chiu cu vai, de la oficiul poº-
tal, dar trebuie sã mai merg ºi la
Banca C. Încerc sã mã binedis-
pun, sã mã gândesc la ceva vesel,
ºi reuºesc dupã vreun sfert de orã,
timp în care am ºi ajuns la bancã.
Aici nu e coadã. Doar o persoanã
care terminã repede. Mã adresez
funcþionarei:
— Doresc sã scot... atâþia lei.
— Spuneþi-mi numãrul contului!
zice ea plictisitã.

20
Profesor de... Fericire nr. 7
© PAVCON, 2008
 Nu e o plãcere sã scotocesc prin mulþimea de lucruri din geantã, ca sã
descopãr agenda, sã caut numãrul de cont ºi sã i-l comunic funcþionarei.
Dar trebuie! Dupã câteva operaþiuni, femeia îmi comunicã de la ce ghiºeu
îmi pot ridica banii. Plec de la biroul ei simþind o mare uºurare...
Odatã, când n-aveam agenda la mine, i-am spus:
— Îmi pare rãu, dar nu ºtiu numãrul contului pe dinafarã... Sunt 24 de
cifre ºi litere, ºi n-am apucat sã le memorez...
Cu o atitudine de lehamite sorã cu scârba, angajata bãncii mi-a obþinut
codul IBAN din calculator în mai puþin de zece secunde...
De fiecare datã când intru în Banca C îmi creºte pulsul ºi devin nervos.
ªtiu cã atitudinea funcþionarei mã va indispune, aºa cã, fãrã sã vreau, ajung
mereu la ghiºeu gata indispus.
E evident cã dupã astfel de întâlniri mã simt fãrã chef tot restul zilei. ªi
degeaba îmi tot spun cã nu e normal sã mã simt aºa... Merg destul de des la
bancã ºi la oficiul poºtal, pentru cã am nevoie de ele, nu le pot evita... Aºa
cã am parte frecvent de atitudinea care mã indispune...

ª
i totuºi, viaþa e plinã de surprize... Printr-un concurs de împreju-
rãri, am ajuns într-o zi la o altã bancã, sã-i zicem Banca L. Con-
diþionat deja de cei câþiva ani de tratament primit la Banca C.,
„m-am pregãtit“ pentru a primi ceea ce eram obiºnuit sã primesc; adicã
mi-a crescut tensiunea, pulsul, glicemia ºi... am intrat.
Surprizã!!! Aici am descoperit cu totul alte feþe. Incomparabil mai vesele
ºi mai pline de viaþã. Imediat am fost preluat de o funcþionarã care m-a ghi-
dat rapid printre birouri ºi, în numai câteva minute, doleanþa mea era rezol-
vatã!
Nici n-am avut timp sã mã enervez! Ba, cul-
mea, am ieºit de acolo chiar bine dispus ºi
mulþumit!...
Evident, primul gând dupã ce am ieºit
a fost: „Aici se petrece ceva dubios! De
ce n-am întâlnit niºte feþe acre, care sã-mi
strice toatã ziua?! Cã doar aºa trebuie sã
fie la bancã! Oare sigur asta e o bancã?“
Era.
Când am revenit, dupã câteva zile, la
Banca L, aproape cã uitasem cu totul de „mi-

21
Profesor de... Fericire nr. 7
© PAVCON, 2008
 nunea“ de data trecutã, aºa cã „m-am pregãtit“
din nou. Pãºind pe uºã, mi-am amintit expe-
rienþa trecutã dar, sincer, nu mã aºteptam ca
ea sã se mai repete...
Surpriza a fost ºi mai mare! Am fost
recunoscut ºi întâmpinat într-un mod ºi
mai familiar, ca ºi când aº fi fost prieten
cu toþi de-acolo. Asta chiar era prea de
tot! Spre deosebire de Banca C, aici cu-
vântul de ordine nu era „o sã vedem ce pu-
tem face... vom încerca“, ci „rezolvãm imediat!“.
Culmea, aici orice problemã pãrea sã aibã o soluþie. ªi chiar directoarea
bãncii în persoanã, d-na Daniela Z., era dispusã sã intervinã ºi sã ajute la
rezolvarea problemelor care apãreau la deservirea clienþilor, astfel încât
aproape ca nu fãceai diferenþa între ea ºi funcþionarele bãncii.
Evident, m-am convins cã „minunea“ era realitate ºi mi-am transferat
toatã activitatea financiarã la Banca L. De prisos sã mai spun cã acum merg
cu vãditã plãcere la bancã...

S
unt clientul Bãncii L de aproape doi ani ºi lucrul aceasta m-a aju-
tat mult în afacere. De fapt, când eºti bine dispus, ai mai mult spor
în tot ce faci!...
Am observat cã între funcþionarii bãncii existã o comunicare eficientã, ca
ºi cum fiecare ar fi o parte a unui întreg perfect funcþionabil. N-am observat
niciodatã o pasare de sarcini sau o sustragere de la muncã a vreunui anga-
jat al bãncii.
Tocmai de aceea, am îndrãznit sã-i propun d-nei directoare sã-mi rãs-
pundã la câteva întrebãri, iar acceptul dânsei nu m-a surprins...
— V-aº ruga sã-mi spuneþi de când existã Banca L ºi de când are sucur-
salã în Oradea?
— Banca a luat fiinþã în 2001, an în care a apãrut ºi în Oradea. Eu am de-
venit directoare în ianuarie 2005. A început ca o bancã micã, dar a cunoscut
o dezvoltare rapidã, fiind, la ora actualã, cunoscutã în toatã þara.
— Impresia mea, în calitate de client al bãncii, e extrem de pozitivã, vin
cu plãcere aici. V-aº ruga sã-mi spuneþi care e secretul acestei atmosfere
plãcute cu care vã rãsfãþaþi clienþii?
— Nu e vorba de vreun secret. Cred cã dictonul „Omul sfinþeºte locul“
explicã cel mai bine starea pozitivã a lucrurilor.
22
Profesor de... Fericire nr. 7
© PAVCON, 2008
 — Înainte de a deveni directoare, ce fel de muncã aþi avut?
— Am lucrat tot în domeniul bancar, în alte bãnci, unde am acumulat
multã experienþã, de care am avut mare nevoie aici.
— Dacã ar trebui sã constituiþi un colectiv nou, pe ce principiu aþi face
acest lucru ºi cum aþi selecta oamenii?
— Cu acestã problemã a selecþiei mã confrunt mereu, deoarece existã o
foarte mare fluctuaþie de personal. În primul rând mã intereseazã atitudinea
persoanei. Pun întrebarea: „De ce doriþi sã lucraþi în bancã?“. De obicei,
rãspunsurile sunt de genul: „Pare frumos, promiþãtor, interesant“. Dacã din
afarã lucrurile par aºa, din interior perspectiva se schimbã destul de mult.
Eu le spun cã se va lucra în condiþii de stres ºi nu va fi chiar aºa cum pare...
— Eu, în calitate de client, mã simt foarte bine aici. Mediul de aici e mult
mai plãcut decât în alte pãrþi...
— Da, dar sã ºtiþi cã acest mediu e creat de oameni. Existã un spirit care
se transmite de la un angajat la altul. Este un loc în care fiecare învaþã foarte
mult ºi în care existã ºi multe lucruri mai puþin
plãcute.
— Trebuie sã mã declar surprins, deoarece
nu mi-am dat seama de asta pânã acum. Nicio-
datã vreun angajat nu mi-a transmis vreo stare
de stres...
— Dupã cum am spus, consider atitudinea oame-
nilor deosebit de importantã. Am avut, de exemplu,
douã cazuri de tineri care s-au prezentat la interviul de
angajare în blugi... Acest lucru a fost descalificant din
start pentru ei... În fond, un interviu e ca un turneu cu
multe probe eliminatorii. Þinuta e foarte importantã, iar persoana trebuie sã
dea dovadã de mult respect de sine. Cel care candideazã pentru un post la
banca noastrã trebuie sã fie deschis, dar mai ales comunicativ, sã ºtie sã fie
aproape de client. Iar aceste lucruri nu se pot învãþa, ele sunt în interior.
Mediul de aici doar le scoate la ivealã...
— Sã înþeleg cã nu oricine poate fi acceptat aici?
— Absolut. Dacã cineva ar încerca sã fie aºa în mod forþat, n-ar rezista
prea mult. Este necesar acest tip de talent...
— Existã probleme mai dificile care apar în relaþiile cu angajaþii?
— Da... mai existã. Fiecare are propriul caracter, propriul mod de comu-
nicare ºi mai apar uneori disensiuni. Oamenii sunt diferiþi...

23
Profesor de... Fericire nr. 7
© PAVCON, 2008
 — Cum acþionaþi dv. în cazul disensiunilor dintre doi angajaþi?
— În primul rând evit sã intervin pripit, aºtept sã se calmeze spiritele ºi
apoi putem vedea despre ce e vorba, cine are dreptate, cine nu. De cele mai
multe ori dreptatea e undeva la mijloc, iar rolul meu e sã fac lucrurile sã
meargã bine, în interesul tuturor. Conflicte personale însã nu existã, doar pe
linie profesionalã mai apar unele neînþelegeri. La serviciu, conflictele sunt
absolut interzise. Dacã doi angajaþi au neînþelegeri personale, trebuie sã ºi
le rezolve în afara orelor de serviciu.
— Cum faceþi ca angajaþii sã aibã o atitudine respectuoasã faþã de clienþii
bãncii? Faceþi o pregãtire specificã, specialã, pentru aceasta?
— Nu facem nici o pregãtire specialã cu angajaþii, unii sunt ei deschiºi,
de felul lor, ºi se adapteazã rapid conduitei cerute, alþii învaþã de la cei care
ºtiu deja sã se comporte prietenos ºi amabil, dar fiecare trebuie sã se con-
formeze cât mai rapid acestei cerinþe.
— Ce recomandãri aþi face unui lider care are o activitate asemãnãtoare
cu a dv., pentru a avea un colectiv perceput în mod plãcut de clienþi ºi pen-
tru a obþine performanþe ridicate în activitate?
— Astfel de recomandãri nu prea existã. Trebuie sã ai în tine aceste cali-
tãþi, sã te naºti cu ele. Nu oricine poate fi lider cu adevãrat. Dar, evident,
conteazã ce faci cu aceste calitãþi. Trebuie sã ai abilitãþi
manageriale, sã þi le îmbunãtãþeºti, sã acumulezi ex-
perienþã ºi apoi sã aplici ce înveþi. E important sã te
instruieºti permanent, citind zilnic, dar ce con-
teazã cu adevãrat e flerul, modul în care te des-
curci pe moment, atunci când apare o pro-
blemã. Ori, pentru aceste momente, e
necesar sã ai ºi sã poþi da din tine acele
valori necesare.
— Deci credeþi cã e vorba de o selecþie
naturalã a liderilor?
— Da, cred cã sunt extrem de rare ca-
zurile liderilor care nu s-au nãscut sã fie lideri ºi totuºi au devenit. Aceºti
oameni trebuie sã facã o muncã uriaºã, poate de 20-30 de ani, ca sã poatã
ajunge acolo, la acel nivel de lider. Timp în care ar putea face altceva de
succes. În viaþa unui om, aceastã perioadã e una foarte mare...
— De ce în alte bãnci tratamentul aplicat clienþilor e altul? De ce oamenii
nu merg acolo cu plãcere?

24
Profesor de... Fericire nr. 7
© PAVCON, 2008
 — Cred cã liderii de-acolo nu sunt destul de buni. Chiar dacã au oameni
bine pregãtiþi, influenþa liderului e importantã ºi se reflectã adesea în com-
portamentul angajaþilor. ªi mai e o problemã... Auzim frecvent conceptul
de „muncã în echipã“ ºi asta duce adesea la credinþa cã subalternii sunt
egali cu ºeful. Eu nu cred în aºa ceva, pentru cã angajaþii au tendinþa sã
interpreteze greºit aceastã familiaritate, iar activitatea nu se mai poate des-
fãºura corect când existã mai mulþi ºefi... Am încercat ºi eu ºi de aceea ºtiu
cã e obligatoriu sã se respecte ierarhia ºi autoritatea. Iar asta e în avantajul
tuturor. Deci, spiritul de echipã trebuie nuanþat. Merge pânã la un anumit
nivel, dar cineva trebuie sã ia decizii ºi sã ºi le asume, iar acesta nu poate
fi decât liderul.
— Deci consideraþi cã liderul trebuie sã fie recunoscut ca atare...
— Nu doar sã fie recunoscut pentru cã aºa trebuie... Liderul trebuie sã fie
lider, sã fie un exemplu bun de urmat pentru angajaþi, care trebuie sã ºi
simtã lucrul acesta. El trebuie sã aibã cunoºtinþele necesare poziþiei sale ºi
sã fie capabil sã le aplice corect ºi la momentul oportun.
— Consideraþi cã, în cazul dv., ca lider, trebuie sã cunoaºteþi toate ope-
raþiunile care se fac în bancã?
— Nu, liderul trebuie sã ºtie sã se ocupe eficient de management. Eu nu
cunosc toate operaþiunile care se efectueazã. De aceea, trebuie sã ai
oameni-cheie în echipã, care sã fie buni în grupele
de activitãþi la care sunt delegaþi. Altfel, li-
derul se va risipi în tot felul de activitãþi se-
cundare rolului lui ºi activitatea nu se va mai
putea desfãºura în bune condiþii.
— Cu alte cuvinte, trebuie aplicat principiul
delegarii sarcinilor.
— Evident, una din atribuþiile de bazã ale
liderului e sã delege sarcinile unei echipe.
— Dar dacã angajatul care se ocupã de o
anumitã problemã lipseºte? Ce face directorul?
— Aºa ceva nu trebuie sã se întâmple. Li-
derul trebuie sã-ºi formeze echipa în
aºa fel încât rolul unui angajat sã
poatã fi preluat, la nevoie, de
altul sau chiar de mai mulþi.
Fiecare om trebuie sã

25
Profesor de... Fericire nr. 7
© PAVCON, 2008
ºtie sã facã ºi altceva, astfel încât, când unul pleacã în con-
cediu sau lipseºte, sã poatã fi înlocuit. Liderul tre-
buie sã asigure continuitate activitãþii în orice si-
tuaþie.
— De ce credeþi cã în alte bãnci, mai
mari, cu nume mai cunoscut, relaþiile cu
clienþii nu sunt chiar atât de bune?
— Cred cã e mai greu sã faci sã func-
þioneze un colectiv mai mare decât unul mai
mic. Ai mai multe verigi intermediare, ceea ce
îngreuneazã activitatea ºi reduce eficienþa.
— Aveþi angajaþi care au fost de la început cu dv.
ºi v-au rãmas alãturi?
— Da. ªi am observat cã persoanele mai în vârstã sunt mai conservatoare
ºi, cumva, mai stabile. Sunt ºi mai serioase ºi cu mai multã experienþã.
Tinerii... sunt entuziaºti, dar... adesea le trece repede. Se supãrã repede, cum
nu le convine ceva, pleacã... Nu doresc sã-ºi construiascã o poziþie stabilã.
Maturizarea, însã, e un proces care, pentru unii, dureazã mai mult...

A
ceasta a fost discuþia purtatã cu doamna directoare a Bãncii L ºi
cred cã am aflat de la dânsa elemente esenþiale ale succesului ºi
ale eficienþei în conducerea unei echipe.
M-am gândit adesea cã lucrurile simple, verificate ºi aplicate, pot aduce
succesul în orice loc. Dar e nevoie de voinþã ºi consecvenþã. Ceea ce un
lider adevãrat are din belºug. Aºa poþi recunoaºte un lider adevãrat, dupã
rezultatele pe care le obþine cu echipa lui.
De-a lungul secolelor, liderii au fost cei ce au determinat marile schim-
bãri. Bineînþeles cã rolul celor mulþi, care au acþionat pentru materializarea
viselor acestora, nu e cu nimic mai prejos. ªi totuºi, posteritatea îºi va
aminti doar numele liderilor, nu pe al celor mulþi...
Acum, în acest moment al istoriei þãrii noastre, cred cã e nevoie de mai
mulþi lideri. De mai mulþi oameni care sã aibã curajul de a împinge so-
cietatea înainte, de mai mulþi întreprinzãtori. ªi, evident, de o schimbare a
atitudinii într-una de iubire ºi respect faþã de cei cu care venim zilnic în con-
tact.
În felul acesta, fiecare zi din viaþa ta, a mea ºi a tuturor celorlalþi, poate
deveni mult mai veselã ºi mai fericitã. Cenuºiul poate fi înlocuit de un alb

26
Profesor de... Fericire nr. 7
© PAVCON, 2008
strãlucitor, care sã ne lumineze clipele. ªi viaþa pe care o trãim ar fi mult
mai împlinitã. Astfel, cele 27.400 de zile ar putea deveni 27.400 de vieþi
frumoase, pentru fiecare dintre noi.
Oare ar fi posibil? Probabil cã da, cu condiþia renunþãrii la orgoliu, la
egoism ºi la celelalte tare care se interpun în calea dezvoltãrii noastre per-
sonale.
Cine ar trebui sã înceapã procesul? Eu... tu... noi... voi... ei... Fiecare are
propria responsabilitate în acest proces. Cãci nu existã om neimportant, ci
doar oameni care n-au aflat încã de importanþa existenþei lor. Poate mai au
timp... Doar au 27.400 de vieþi la dispoziþie...

Cum sã plãteºti mai puþin masa la restaurant

Sã ieºi în oraº sã iei masa poate fi
scump, mai ales atunci când ai cinci guri
de hrãnit. Dar o familie trebuie sã mã-
nânce! Experþii financiari au descoperit
însã câteva metode prin care putem re-
duce cheltuielile mesei în oraº chiar ºi
pânã la jumãtate! Haideþi sã vedem, în
continuare, cum putem face asta.
încã o masã acasã, pe care ai plãtit-o
deja.
4. Plãteºte cu banii jos, nu cu car-
dul de credit. În toate cazurile, dobânzile
la plãþile cu cardul sunt foarte mari, ceea
ce va mãri, evident, valoarea notei de
platã.

1. Adu-þi bãutura cu tine. Cum- 5. Comandã bãuturile la masã, nu

pãrã o sticlã de vin de la magazinul ali-
mentar, înainte sã mergi la restaurant.
Astfel, vei face o economie de pânã la
100% din preþul de restaurant al vinului,
fiindcã, e ºtiut, restaurantele cresc preþul
bãuturilor cu pânã la 200%. (Atenþie!
Unele restaurante îþi vor percepe o taxã
ca sã-þi poþi bea vinul la ei, însã meritã.)
2. În loc de antreu, comandã ape-
ritiv. De cele mai multe ori, aperitivele
sunt la fel de consistente ca ºi antreurile,
dar la preþuri vizibil mai mici.
3. Cere chelnerului sã îþi punã la
pachet jumãtate din porþii, înainte de a le
aduce la masã. În felul acesta, vei mânca
mai puþin la restaurant ºi îþi vei asigura
la bar. Avem prieteni barmani care ne-au
mãrturisit cã atunci când un client con-
sumã o bãuturã de la bar, plãteºte, de
obicei, cu pânã la 20% mai mult decât
dacã ar comanda la masã.
6. Ia desertul la o cofetãrie, nu în
restaurant. ªtim cã la finalul unei mese e
bun ceva dulce, însã la cofetãria de lângã
restaurant e cu mult mai ieftin (cu pânã
la 50% în unele cazuri) ºi, de cele mai
multe ori, la fel de bun.
7. Împrieteneºte-te cu chelnerii ºi
barmanii. Fã-le mici cadouri. Vei primi
mereu mai mult decât plãteºti!...
Poftã bunã!

27
Profesor de... Fericire nr. 7
© PAVCON, 2008
LECÞII DE MARKETING

Piaþa în miºcare
DE RADU RÃDOI

S
unt un vânzãtor!
ªi sunt mândru
de asta! Pentru
cã tot ce am devenit,
acestei activitãþi i se da-
toreazã. La început mi-a
fost foarte greu ºi mã
simþeam stigmatizat de
eticheta de „vânzãtor“.
Dar când am vãzut care
sunt beneficiile reale, am
început sã mã simt din ce
în ce mai bine în pielea mea ºi sã fiu tot mai mândru de ceea ce sunt. Poate
aþi remarcat cã nu spun „ceea ce fac“, ci „ceea ce sunt“, iar asta o spun pen-
tru cã aºa e legea firii! De obicei, în orice industrie existã un procent mic
de persoane care au cu adevãrat succes; ºi acestea sunt, întotdeauna, cele
care sunt propria lor meserie, nu care fac acea meserie.
Am început sã fiu vânzãtor când am început sã simt cã îmi place aceas-
tã activitate. Iar activitatea în sine a început sã-mi placã atunci când am
privit-o ca pe un nesfârºit ºir de provocãri. Citeam ceva despre vânzãri, par-
ticipam la un seminar de profil sau ascultam un material audio, apoi ieºeam
„în piaþã“ (cum spunem noi) pentru a aplica ceea ce aflasem. E adevãrat,
aveam un plan de fãcut, un „target“ de vânzãri de realizat, altfel nu-mi luam
salariul, dar de la un coleg cu experienþã am „furat“ câteva tehnici care
m-au ajutat enorm: la fiecare client la care mergeam, aplicam mai întâi
tehnica pe care trebuia sã o probez ºi abia dupã aceea treceam la modurile
obiºnuite de lucru, pentru a încheia vânzarea, dacã tehnica cea nouã nu
funcþiona. În felul acesta, puteam aprecia comparativ ce anume merge ºi ce
nu.
Însã nimic nu este bãtut în cuie. Nu existã tehnici infailibile sau metode
sutã la sutã câºtigãtoare. Mereu este ceva nou de învãþat în vânzãri, fiindcã

28
Profesor de... Fericire nr. 7
© PAVCON, 2008
 oamenii se schimbã neîncetat ºi, mai nou, odatã cu
explozia informaþionalã din ul-
timele decenii, clienþii au deve-
nit mai informaþi ca vânzãtorii,
în multe privinþe! Nu de puþine
ori, în ultimii ani, am ajuns în
faþa unor persoane care, ºtiind cã
vin sã le prezint produsul „cutare“,
s-au informat extrem de bine, ui-
mindu-mã cu câtã încãpãþânare
s-au documentat. A trebuit,
tocmai de aceea, sã trec eu în-
sumi la un alt nivel de pregãtire a
vânzãrii, de cunoaºtere a produselor pe care le vând
ºi, mai ales, a oamenilor în faþa cãrora mã aflu.
Piaþa este într-o continuã miºcare, din ce în ce mai rapidã ºi mai ameþi-
toare, zi dupã zi, fãcând din aceastã profesie un domeniu foarte dur. La în-
ceput, acest adevãr are tendinþa de a speria, dar dacã îl întorci pe partea
cealaltã, vei putea vedea faþa lui pozitivã: acolo unde competiþia este acer-
bã, acolo unde numai puþini ajung în vârf, acolo, da, acolo se gãseºte con-
centraþia cea mai mare de... premii! Ce fel de premii? Bani! Bani mulþi, ase-
zonaþi cu multã satisfacþie, recunoaºtere ºi prietenie!
Ce atitudine trebuie, deci, sã adopte vânzãtor care doreºte sã ajungã în
vârf, acolo unde sunt cei mai mulþi bani, cea mai multã satisfacþie, cea mai
multã recunoaºtere ºi prietenii cei mai mulþi? Una de elev-permanent, de
învãþãcel continuu, de pregãtire neîntreruptã. Un vânzãtor de succes face
cinci lucruri prin care îºi pregãteºte sau, dupã caz, îºi susþine locul fruntaº:
1. Citeºte!
2. Ascultã CD-uri ºi MP3-uri motivaþionale ºi de dezvoltare a abilitãþilor
personale!
3. Merge la seminarii ºi la cursuri de profil!
4. Iese în fiecare zi „în piaþã“ ºi aplicã ce învaþã!
5. Se bucurã ºi sãrbãtoareºte zilnic, fiecare pas nou pe care îl face!
Sã le luãm pe rând:
1. Cititul e tot ceea ce vei fi. Brian Tracy afirmã, pe CD-ul sãu „Secolul
gândirii“*), cã oamenii care citesc constant sunt singurii care îºi îmbunã-
* „Secolul gândirii“, CD audio de Brian Tracy, poate fi achiziþionat împreunã cu Programul Educaþional
Lunar oferit de PAVCON eDucational. Detalii pe www.pavcon.ro.

29
Profesor de... Fericire nr. 7
© PAVCON, 2008
tãþesc modul de gândire; prin creºterea numãrului de cuvinte asimilate ºi a
corelaþiilor pe care învaþã sã le facã între ele, aceºtia îºi dezvoltã, de fapt,
gândirea ºi sunt în stare sã creeze lucruri noi ºi sã le foloseascã pe cele deja
create la întreaga lor capacitate. Concluzia: cei care citesc constant au ºanse
evident mai mari de a atinge succesul în viaþã!
2. A asculta CD-uri ºi MP3-uri motivaþionale ori înregistrate cu diverse
cursuri sau seminarii conduce la alimentarea minþii ºi a sufletului cu acea
beneficã stare de exaltare, de mulþumire de sine, atât de necesarã pentru
autodepãºire. Mai mult decât atât, e posibil ca din punct de vedere financiar
ori al timpului sã nu poþi merge personal la un curs sau un seminar, CD-ul
reprezentând, astfel, singura sursã de a accesa informaþia preþioasã îm-
pãrtãºitã acolo. Pe mine, ascultarea unor materiale audio motivaþionale mã
face sã trec la acþiune, mã determinã sã iau iniþiativa ºi, pur ºi simplu, sã fac
lucrurile sã se întâmple în viaþa mea!
3. Participarea la cursuri ºi seminarii de dezvoltare personalã nu poate fi
echivalatã cu nimic altceva! Poþi citi o carte de Brian Tracy, poþi asculta un
CD cu Brian Tracy, însã aceste lucruri nu se comparã cu a fi împreunã cu
Brian Tracy în aceeaºi salã, a sta de vorbã cu el, a lua de la el, pe viu, tot
ceea ce un astfel de titan al dezvoltãrii personale îþi poate oferi.
În plus, al doilea mare beneficiu al participãrii la astfel de seminarii este
networkingul pe care îl poþi face acolo; mediul acela îþi dã posibilitatea sã
iniþiezi ºi sã menþii vii contactele cu cei din breaslã – iar acest lucru are,
crede-mã, o valoarea cu adevãrat inestimabilã!
4. „Ieºirea în piaþã“, în aceastã profesie, este egalã cu supravieþuirea. A
construi un portofoliu de clienþi stând în birou, la cãlduricã, e o utopie; dacã
vei crede cã telefonul ºi internetul te va ajuta sã faci asta, te înºeli amarnic.
Nimic nu înlocuieºte relaþia directã dintre doi oameni!
Piaþa e vie, schimbãtoare ºi mereu flexibilã, în miºcare. Iar dacã tu nu eºti
aºa, mai devreme sau mai târziu vei fi eliminat din lumea vânzãrilor sau,
mai rãu, vei ajunge sã îngroºi rândul celor care muncesc mult pentru be-
neficii puþine...
5. A te bucura de reuºite înseamnã a te bucura de viaþã, de tot ce îþi aduce
fiecare zi! Aºa cã, bucurã-te ºi trãieºte la maximum! O meriþi!

„Te aºteptam de mult timp, dragã Profesore... ªi deºi la început nu prea ºtiam
ce vreau de la tine, acum sunt gata sã îþi cer totul: schimbã-mi viaþa!
Fii sprijinul meu! Dã-mi vorba ta, fapta ta, sfatul tãu... ªi zi-mi în fiecare zi cã sunt
o învingãtoare! Am atâta nevoie sã te cred...“ (ªtefana Soare, Bucureºti)

30
Profesor de... Fericire nr. 7
© PAVCON, 2008
 MOTIVAÞIONAL
ªTIINÞA ÎMBOGÃÞIRII
partea a III-a

Wallace Delois Wattles (1860-1911), a fost un autor

american, pionier al unor scrieri de succes în domeniul dezvol-
tãrii personale. Cea mai cunoscutã lucrare a sa, publicatã în 1910
ºi intitulatã „ªtiinþa îmbogãþirii“, explicã modul în care poþi
deveni bogat.
Wattles susþine cã a „testat“ personal principiile descrise
în carte, care au funcþionat, chiar dacã el ºi-a trãit majoritatea
vieþii în sãrãcie. În ultimii sãi ani, însã, aplicând aceste principii,
a devenit un om foarte prosper.
Puþinele lucruri care se ºtiu despre viaþa lui Wattles vin
din textul unei scrisori pe care fiica sa, Florence, a scris-o dupã
moartea lui, autoarei „noii gândiri“, Elizabeth Towne.
Din scrisoarea Florencei aflãm cã Wattles s-a nãscut în
SUA, cu puþin timp înainte de rãzboiul civil american, a avut
multe nereuºite în tinereþe ºi, mai târziu, a început sã studieze diversele credinþe ºi filozofii ale
lumii, precum cele ale lui Descartes, Spinoza, Gottfried Leibniz, Schopenhauer, Hegel, Swe-
denborg, Ralph Waldo Emerson º.a.
Cea mai mare influenþã asupra gândirii lui Wattles, în afara cãrþilor citite, a avut-o întâl-
nirea sa cu George Davis Herron, în 1896, la Chicago, când a participat la o „Convenþie a
reformiºtilor“. Astfel, Wattles a devenit un vizionar social ºi a început sã contemple ceea ce
Florence a numit „minunatul mesaj social al lui Iisus“. A ocupat o vreme o poziþie înaltã în
biserica metodistã, dar a fost concediat pentru... „erezie“.
Wattles a fost asociat cu „ªcoala Noii Gândiri“ din Chicago, centrându-se pe învãþã-
turile Emmei Curtis Hopkins. Prin studiile ºi experimentele personale, autorul a descoperit
adevãrul principiilor „noii gândiri“ ºi le-a pus în practicã în viaþa sa personalã, scriind mai apoi
cãrþi despre aceste principii.
Wattles a practicat tehnica vizualizãrii creative, aºa cum fiica sa Florence a relatat:
„A scris constant, aproape în fiecare zi. Atunci ºi-a format ºi imaginea sa mentalã de în-
vingãtor. S-a vãzut ca un scriitor de succes, o personalitate puternicã, un om care avanseazã
continuu ºi a început sã lucreze pentru a-ºi realiza viziunea. A trãit fiecare paginã... Viaþa sa
a fost cu adevãrat o viaþã plinã de putere.“

31
Profesor de... Fericire nr. 7
© PAVCON, 2008
Dã înapoi mai mult
decât iei
Când afirm cã nu va trebui sã faci afaceri
necurate nu mã refer la faptul cã nu va tre-
bui sã faci nici un fel de afaceri sau cã tu te
situezi peste necesitatea de a face târguri cu
alte persoane. Vreau sã spun cã nu va trebui
sã-i pãcãleºti; nu va trebui sã iei ceva pentru
nimic, dar poþi sã dai fiecãrei persoane mai
mult decât iei de la ea.
Nu poþi sã-i dai cuiva mai mulþi bani pe
un obiect decât valoreazã, dar poþi sã dai
obiecte care valoreazã mai mult decât ceri
pe ele. Hârtia, cerneala ºi toate celelalte ma-
teriale din care aceastã carte este fãcutã nu
vor valora, probabil, cât ai plãtit pe ea; dar
ideile sugerate de aceasta îþi pot aduce mii
de dolari, aºa cã nu ai fost pãcãlit de cel care
þi-a vândut-o; el þi-a dat ceva care valoreazã
mult mai mult decât suma de bani datã pe
carte.
Sã presupunem cã deþin o picturã a unui
mare artist, care, în orice comunitate civili-
zatã, valoreazã mii de dolari. O duc la Baf-
fin Bay ºi conving un eschimos sã-mi dea pe
ea o mânã de blãnuri, în valoare de 500 de
dolari. L-am prejudiciat, pentru cã el nu are
ce sã facã cu acea picturã; n-are nici o va-
loare pentru el; nu va adãuga valoare vieþii
lui.
Dar sã presupunem cã-i dau o armã de
500 de dolari în schimbul blãnurilor; atunci
el a fãcut o afacere bunã. Are cum sã folo-
seascã arma; ea îi va aduce multe alte blã-
nuri ºi multã mâncare. Va adãuga valoare
vieþii lui în fiecare moment; îl va îmbogãþi.
Când îþi schimbi mentalitatea ºi devii din
competitiv creativ, poþi sã-þi urmãreºti tran-
zacþiile foarte strict, ºi dacã-i vinzi cuiva
ceva care nu adaugã mai multã valoare vieþii
lui decât lucrul pe care þi l-a dat în schimb,
opreºte-te. Nu trebuie sã baþi pe nimeni în
afaceri. ªi dacã acum te gãseºti într-o astfel
32
Profesor de... Fericire nr. 7
© PAVCON, 2008
de afacere, în care chiar baþi oameni, ieºi din
acea afacere imediat.
Dã-i fiecãrui om lucruri care sã aibã va-
loare materialã mai mare decât iei de la el în
bani; astfel, cu fiecare tranzacþie pe care o
faci, vei adãuga valoare la viaþa întregii
lumi.
Dacã ai oameni care lucreazã pentru tine,
trebuie sã iei de la ei mai mulþi bani decât
salariile pe care le plãteºti; în schimb, orga-
nizeazã-þi afacerea pe principiul avansãrii,
astfel încât fiecare angajat care doreºte sã
facã acest lucru, sã o poatã face câte puþin în
fiecare zi.
Construieºte-þi afacerea astfel încât ea sã
facã pentru fiecare angajat ceea ce face
aceastã carte pentru tine. Creeazã-þi afa-
cerea aidoma unei scãri, pe care orice anga-
jat poate urca singur spre bogãþii. Oferindu-i
aceste oportunitãþi, nu va fi vina ta dacã el
nu va urca pe scarã.
Ai deja ceea ce vrei!
Tu creezi bogãþii din substanþa fãrã
formã care îmbibã mediul înconjurãtor. Asta
nu înseamnã cã ele existã în aer ºi vor apã-
rea deodatã în faþa ochilor tãi.
Dacã vrei o maºinã de cusut, de exemplu,
nu vreau sã spun cã trebuie sã te gândeºti
continuu la acea maºinã de cusut ºi sã bagi
acest gând în mintea substanþei gânditoare
pânã când acea maºinã se formeazã fãrã aju-
tor în camera în care stai tu. Dar dacã vrei o
maºinã de cusut, sã ai imaginea mentalã a
acesteia, sã fii absolut sigur cã aceasta este
creatã deja sau cã e în drum spre tine. Odatã
ce þi-ai format acest gând, sã ai absolutã în-
credere cã maºina vine; nu te gândi nici-
odatã la ea ºi nu vorbi despre ea altfel decât
fiind absolut sigur cã e pe cale de a ajunge
la tine. Susþine cã este deja a ta!
ªi îþi va fi adusã, prin puterea Inteligen-
þei Supreme, care acþioneazã prin mintea
oamenilor. Dacã locuieºti în Maine, e posi-
bil ca o persoanã sa vinã din Texas ori din
Japonia ca sã facã niºte tranzacþii, în urma
cãrora tu vei primi ce îþi doreºti.
Lucrurile se vor întâmpla astfel încât
schimbul va aduce avantaje atât þie, cât ºi
celeilalte persoane. Nu uita nici o clipã cã
Substanþa Gânditoare este prin toþi, în toþi,
comunicând cu toþi ºi influenþându-i pe toþi.
Dorinþa Substanþei Gânditoare este sã îm-
plineascã viaþa, iar dacã pentru a trãi mai
bine a fost nevoie sã creeze toate maºinile
de cusut care au fost create, va face sã fie
create alte ºi alte milioane – ºi o va face de
fiecare datã când o persoanã o va aºeza în
destinul ei, fãcând lucrurile în acel anumit
mod.
Poþi avea, cu siguranþã, o maºinã de cu-
sut în casa ta; ºi este la fel de sigur cã poþi
avea orice alt lucru sau lucruri pe care le
vrei ºi care vã vor ajuta, pe tine ºi pe ceilalþi,
sã trãiþi mai bine.
„Este plãcerea Tatãlui
de a vã da regatul.“
Nu trebuie sã eziþi în a întreba mai multe.
„Este plãcerea Tatãlui de a vã da regatul“,
a spus Iisus. Substanþa Originalã vrea sã
trãiascã atât cât de mult poate în tine ºi vrea
ca tu sã ai tot ce poþi sau vei folosi pentru a
trãi cea mai abundentã viaþã.
Dacã îþi fixezi în conºtiinþã faptul cã do-
rinþa ta de deþinere de bogãþii este una ºi
aceeaºi cu dorinþa de Omnipotenþã pentru o
exprimare mai completã, credinþa ta va de-
veni invincibilã.
Odatã am vãzut un bãieþel stând la un
pian ºi încercând în van sã scoatã armonie
din clape; am vãzut în el sentimentul de tris-
teþe ºi neputinþa pricinuite de faptul cã nu
putea sã cânte la pian. L-am întrebat care
era cauza tristeþii sale ºi mi-a rãspuns: „Pot
33
Profesor de... Fericire nr. 7
© PAVCON, 2008
sã simt muzica în mine, dar nu-mi pot con-
vinge mâinile sã facã ce trebuie“. Muzica
din el era dorinþa Substanþei Originale,
care conþinea toate posibilitãþile vieþii; tot ce
se poate numi muzicã îºi cãuta exprimare
prin acel copil.
Dumnezeu, acea Unicã Substanþã, în-
cearcã sã trãiascã, sã facã ºi sã se bucure de
lucruri prin omenire. El spune: „Vreau mâini
care sã construiascã structuri minunate, sã
cânte melodii divine, sã picteze tablouri
glorioase; vreau picioare sã îmi alerge pe
plaiuri; vreau ochi sã îmi vadã frumuseþile,
limbi care sã spunã adevãruri mãreþe ºi sã
cânte cântece minunate“... ªi aºa mai de-
parte.
Tot ce poate exista cautã sã se exprime
prin oameni. Dumnezeu vrea ca cei care pot
cânta muzicã sã aibã piane ºi orice alte
instrumente ºi sã deþinã mijloacele prin care
îºi pot cultiva talentele cât pot de mult; El
vrea ca cei care pot aprecia frumuseþea sã se
poatã înconjura de lucruri frumoase; El vrea
ca cei care pot discerne adevãrul sã poatã
cãlãtori ºi sã observe; El vrea ca cei care pot
aprecia hainele sã fie îmbrãcaþi frumos ºi ca
cei care apreciazã mâncarea bunã sã fie hrã-
niþi bine.
El îºi doreºte toate acestea pentru cã, ast-
fel, El însuºi se bucurã ºi va aprecia aceste
lucruri; Dumnezeu vrea sã se joace, sã
cânte, sã se bucure de frumuseþe, sã spunã
adevãruri, sã se îmbrace în haine fine ºi sã
mãnânce cele mai bune mâncãri. „Dum-
nezeu este Acela care a muncit în interiorul
tãu ca sã gândeºti ºi ca sã faci“, a spus
apostolul Pavel.
Dorinþa pentru bogãþie pe care o simþi e
infinitul cãutând sã se exprime, aºa cum a
cãutat exprimare în bãieþelul aºezat la pian.
Aºa cã tu nu trebuie sã eziþi sã întrebi mai
multe. Treaba ta este sã te concentrezi ºi sã
îþi expui dorinþa lui Dumnezeu.
Iar asta e dificil pentru multe persoane; ei
îºi pãstreazã vechea idee cum cã sãrãcia ºi
sacrificiul de sine îl mulþumesc pe Dumne-
zeu. Ei privesc sãrãcia ca o parte din plan, o
necesitate a naturii. Ei cred cã Dumnezeu
ºi-a terminat munca ºi cã a fãcut tot ce putea
face; cred cã majoritatea oamenilor trebuie
sã rãmânã sãraci pentru cã, pur ºi simplu, nu
existã destul pentru toþi. Cred atât de mult în
asta, cã le este ruºine sã cearã bogãþii; ei în-
cearcã sã nu cearã mai mult de o viaþã foarte
modestã, destul cât sã trãiascã la limita con-
fortului.
Formeazã-þi imaginea
exactã a ceea ce vrei!
Îmi amintesc de cazul unui student cãruia
i s-a spus sã-ºi formeze în minte imaginea
clarã a ceea ce îºi doreºte, astfel încât acel
gând sã intre în mintea Substanþei Fãrã
Formã. Era o persoanã foarte sãracã, trãia
într-un apartament închiriat ºi vieþuia din ce
câºtiga de la o zi la alta; ºi nu ºi-a putut în-
chipui cã toate bogãþiile ar putea fi ale lui.
Astfel, dupã ce s-a gândit o vreme, a decis
cã ar fi rezonabil sã cearã un covor nou pen-
tru cea mai bunã camerã din casã ºi o sobã
pentru zilele mai reci de iarnã.
Urmând instrucþiunile date în aceastã
carte, a obþinut aceste lucruri în câteva luni;
abia atunci s-a gândit cã poate nu a cerut
destul. A mers prin casa în care locuia ºi i-a
adãugat, mental, toate îmbunãtãþirile pe care
ºi le-ar fi dorit; a pus un geam la baie, încã
o camerã acolo, pânã când a avut imaginea
mentalã a casei ideale; apoi, ºi-a planificat
cum avea sã o mobileze.
Având imaginea finalã în minte, a înce-
put sã trãiascã în acel anumit mod ºi sã se
îndrepte cãtre ceea ce ºi-a dorit; acum deþine
acea casã ºi o reconstruieºte dupã forma pe
care o avea în imaginea sa mentalã. ªi, cu ºi
mai multã credinþã, continuã pe aceastã li-
nie, pentru a crea ºi a dobândi lucruri ºi mai
34
Profesor de... Fericire nr. 7
© PAVCON, 2008
mãreþe. S-a întâmplat cum ºi-a dorit, ºi aºa
þi se va întâmpla ºi þie ºi nouã, tuturor.
Rãmâi permanent
conectat
Informaþiile oferite în capitolul anterior
au dat cititorului ideea cã primul pas cãtre
îmbogãþire e acela de a-þi împãrtãºi dorinþa
Substanþei Fãrã Formã. E adevãrat, dar
pentru a face asta, va trebui sã te conectezi
mai întâi la Inteligenþa Fãrã Formã.
A te asigura cã aceastã relaþie rãmâne ar-
monioasã e o chestiune primarã de o impor-
tanþã atât de vitalã, încât voi aloca un spaþiu
generos pentru discutarea ei în acest capitol
ºi voi oferi instrucþiuni care, dacã sunt ur-
mate exact, vor duce la o perfectã legaturã
mentalã cu Dumnezeu.
Acest întreg proces de ajustare se poate
concentra într-un singur cuvânt: recunoº-
tinþã.
În primul rând, trebuie sã crezi cã existã
o Substanþã Inteligentã din care se trag
toate lucrurile; în al doilea rând, trebuie sã
crezi cã aceastã Substanþã îþi dã tot ce-þi
doreºti; ºi în al treilea rând, tu trebuie sã te
conectezi la un adânc, profund sentiment de
recunoºtinþã.
Multe persoane care trãiesc cum trebuie
în toate aspectele vieþii rãmân sãrace din
cauza lipsei de recunoºtinþã. Dupã ce pri-
mesc un dar de la Dumnezeu, ei rup legãtura
cu El, deoarece nu Îi mulþumesc.
E uºor de înþeles cã cu cât stai mai aproa-
pe de sursa de bogãþii, cu atât mai multe vei
primi; ºi este la fel de uºor de înþeles cã su-
fletul care e mereu recunoscãtor e mai
apropiat de Dumnezeu decât unul care nu se
gândeºte sã fie aºa.
Cu cât te gândeºti la Suprem cu mai mul-
tã recunoºtinþã atunci când þi se întâmplã lu-
cruri bune, cu atât mai multe lucruri bune
vei primi ºi cu atât mai repede vor veni ele;
ºi simplul motiv e acela cã aceastã atitudine
mentalã de a mulþumi îþi aduce mintea mai
aproape de sursa acelor binecuvântãri.
Recunoºtinþa îþi aduce mintea în armo-
nie cu energiile creative ale universului. Ia
acest lucru ca atare ºi vei vedea cã este ade-
vãrat. Lucrurile bune pe care deja le ai þi-au
venit pentru cã ai respectat anumite reguli.
Gratitudinea îþi va îndrepta mintea spre ca-
lea prin care toate lucrurile ajung la tine; ºi
te va þine în armonie cu gândirea creativã,
departe de cea competitivã.
Gratitudinea, de una singurã, te va face
sã priveºti cãtre Tot ºi te va opri sã gândeºti
cã rezervele sunt limitate, cãci acest lucru ar
fi fatal pentru visele tale.
Legea Recunoºtinþei
Existã o Lege a Recunoºtinþei ºi e absolut
necesar sã o respecþi, dacã vrei sã ai rezul-
tatele pe care le doreºti.
Legea Recunoºtinþei spune cã acþiunea
ºi reacþiunea sunt întotdeauna egale ºi
opuse. Mulþumirile care ies din mintea ta
printr-o rugãciune de gratitudine adresatã
Supremului este o eliberare a forþei de ex-
tindere; ea nu poate eºua în a ajunge la Cel
cãruia îi este adresatã, iar reacþia opusã este
o miºcare instantanee cãtre tine.
„Dacã te apropii de Dumnezeu, El se va
apropia de tine.“ Aceasta este o declaraþie a
unui mare adevãr. ªi dacã gratitudinea ta va
fi puternicã ºi constantã, reacþia din partea
Substanþei Fãrã Formã va fi ºi ea puternicã
ºi constantã; lucrurile pe care le vrei se vor
miºca întotdeauna în direcþia ta.
Observã atitudinea de recunoºtinþã a lui
Iisus; El pãrea mereu cã spune: „Îþi mulþu-
mesc Þie, Tatã, cã Mã asculþi“. Poþi exercita
multã putere prin intermediul recunoºtinþei,
pentru cã aceasta te conecteazã direct la
Putere.
35
Profesor de... Fericire nr. 7
© PAVCON, 2008
Valoarea gratitudinii nu constã doar în
aducerea mai multor binecuvântãri. Fãrã
gratitudine, ai avea o mentalitate nesatisfã-
cutã în legaturã cu ceea ce este. Iar din mo-
mentul în care îþi laºi mintea sã aibã gânduri
de insatisfacþie, începi sã pierzi teren. Începi
sã-þi fixezi atenþia pe lucrurile obiºnuite, or-
dinare, sãrace, murdare, rele; ºi mintea ta ia
forma acelor lucruri. De acolo vei trimite
mai departe imaginea acelor lucruri cãtre
Substanþa Fãrã Formã, iar apoi lucrurile
ordinare, sãrace, murdare, rele, vor ajunge
înapoi la tine.
A te gândi la lucruri inferioare înseamnã
a deveni inferior ºi a te lãsa înconjurat de
lucruri inferioare.
Pe de altã parte, a-þi fixa atenþia pe cele
mai bune lucruri, înseamnã a te înconjura de
cele mai bune lucruri ºi a deveni cel mai bun.
Puterea Creatoare din noi ne transformã
în ceea ce gândim. Noi suntem Substanþã
Gânditoare ºi substanþa gânditoare preia
mereu forma gândurilor sale.
Mintea plinã de recunoºtinþã se fixeazã
constant pe ce e mai bun; astfel, omul tinde
sã devinã cel mai bun; preia cea mai bunã
formã de caracter ºi primeºte cele mai bune
lucruri.
Speranþa se naºte
din Recunoºtinþã
Speranþa se naºte din Recunoºtinþã.
Mintea plinã de mulþumiri se aºteaptã la lu-
cruri bune, iar aºteptãrile se transformã în
speranþã. Reacþia de recunoºtinþã din mintea
cuiva produce speranþã; ºi fiecare val de
mulþumire pe care îl emanãm creºte spe-
ranþa. Cel care nu are nici un sentiment de
mulþumire nu îºi poate pãstra credinþa; ºi
fãrã credinþã, nu te poþi îmbogãþi prin me-
toda creativã, aºa cum vom vedea în cele ce
urmeazã.
 E necesar sã îþi cultivi obiceiul de a mul-
þumi de fiecare datã, pentru fiecare lucru
bun pe care îl primeºti; ºi sã mulþumeºti con-
tinuu.
ªi pentru cã Totul a contribuit la creºte-
rea ºi reuºita ta, ar trebui sã incluzi totul în
mulþumirea ta. Nu pierde vremea gândindu-
te sau vorbind despre greºelile marilor mag-
naþi. Modul în care au organizat ei lumea
þi-a creat oportunitatea; tot ce primeºti vine,
de fapt, mulþumitã lor. Nu te înfuria pe poli-
ticienii corupþi; dacã nu ar exista ei, am cã-
dea în monarhie ºi oportunitãþile ar scãdea
cu mult.
Dumnezeu a muncit mult timp ºi cu rãb-
dare ca industria ºi guvernarea noastrã sã
ajungã unde este acum, iar El nu greºeºte
niciodatã. Nu trebuie sã ai nici cea mai micã
îndoialã cã El va scãpa numaidecât de plu-
tocraþi, de magnaþii trusturilor, de cãpitanii
industriilor ºi de politicieni, imediat ce nu
va mai fi nevoie de ei; dar între timp, reþine
cã ei sunt foarte buni. Þine minte cã toþi
ajutã la aranjarea liniilor de transmisie pe
care toate bogãþiile ajung la tine ºi trebuie sã
le mulþumeºti tuturor. Asta îþi va asigura o
relaþie armonioasã cu ce e bun în tot ºi tot ce
e bun se va apropia de tine.
Nu poþi sã dai
ce nu ai
Citeºte iar povestea omului care ºi-a for-
mat imaginea mentalã a casei dorite ºi vei
înþelege care este primul pas cãtre îmbogã-
þire. Trebuie sã-þi formezi o imagine men-
talã clarã a ceea ce îþi doreºti; nu poþi trans-
mite o idee, dacã nu o ai. Trebuie sã o ai,
înainte sã o dai; ºi mulþi oameni nu reuºesc
sã-i dea Substanþei Gânditoare o idee, pen-
tru cã ei au în minte doar un concept înce-
þoºat ºi vag a ceea ce îºi doresc sã facã, sã
aibã, sã devinã.
36
Profesor de... Fericire nr. 7
© PAVCON, 2008
Nu ajunge sã ai dorinþa generalã de a
avea bogãþii „pentru a face bine cu ele“; toþi
au aceastã dorinþã. Nu ajunge sã-þi doreºti sã
cãlãtoreºti, sã vezi locuri, sã trãieºti mai in-
tens etc.; toatã lumea are astfel de dorinþe.
Dacã ai vrea sã-i trimiþi unui prieten un me-
saj, nu i-ai trimite alfabetul, ca sã-ºi com-
punã el mesajul; ºi nici nu ai alege cuvinte
aleator din dicþionar. I-ai trimite o frazã coe-
rentã, una care sã aibã semnificaþie.
Când vrei sã-i dai o idee Substanþei, ea
trebuie sã fie coerentã; trebuie sã ºtii ce vrei
ºi sã fii sigur de ce vrei. Nu te poþi îmbo-
gãþi, nu poþi face puterea creatoare sã acþio-
neze, dacã ai idei fãrã formã ºi dorinþe vagi.
Revizuieºte-þi dorinþele aºa cum omul pe
care l-am descris mai devreme s-a plimbat
prin casã; vezi ce doreºti cât mai exact ºi fã-þi
o imagine clarã a felului în care vrei sã arate
ceea ce vei primi.
Trebuie sã ai continuu în minte acea ima-
gine clarã, aºa cum marinarul are în minte
portul cãtre care merge. Trebuie sã fii mereu
orientat cu faþa spre scopul tãu. Trebuie sã
nu-þi pierzi þelul din vedere, aºa cum cârma-
ciul unei nave trebuie sã nu piardã din ve-
dere busola.
Nu e nevoie sã faci exerciþii de concen-
trare sau sã-þi rezervi timp pentru rugãciuni
ºi afirmaþii, nici „sã te cobori în tine“ sau sã
faci cine ºtie ce cascadorii oculte. Toate
aceste lucruri sunt bune, însã tu trebuie doar
sã ºtii ce vrei ºi sã vrei atât de tare încât sã-þi
rãmânã permanent viu în minte.
Petrece cât mai mult timp liber contem-
plând imaginea a ceea ce-þi doreºti. Nu ai
nevoie de exerciþii ca sã te concentrezi pe
ceea ce vrei cu adevãrat; vei face efort doar
când va trebui sã-þi îndepãrtezi atenþia de pe
lucrurile pe care nu þi le doreºti.
Dacã nu-þi doreºti sã te îmbogãþeºti – iar
gândurile tale sunt legate continuu de asta,
precum polul magnetic þine acul busolei ori-
entat spre nord – vei încerca în zadar sã ur-
mezi instrucþiunile din aceastã carte.
 Metodele de aici sunt pentru oamenii a
cãror dorinþã de îmbogãþire e atât de puter-
nicã încât înving lenea mentalã ºi atracþia
pentru lucruri uºoare, fãcându-i sã munceas-
cã potrivit dorinþei lor.
Cu cât e mai clarã imaginea din mintea ta
ºi cu cât vei munci mai mult la ea, aducând
la suprafaþã toate detaliile minunate, cu atât
mai puternicã va fi dorinþa ta; ºi cu cât mai
puternicã va fi dorinþa, cu atât mai uºor va fi
sã-þi fixezi mintea pe imaginea a ceea ce
vrei.
Crede în ceea ce vrei
Mai trebuie sã faci ceva, nu doar sã vezi
imaginea clarã. Dacã doar asta faci, nu eºti
mai mult decât un visãtor ºi nu vei avea nici
un fel de putere sã-þi îndeplineºti visele.
În spatele imaginii clare trebuie sã fie un
scop pentru care vrei ca acea imagine sã de-
vinã realitate. Iar în spatele acelui scop tre-
buie sã fie credinþa invincibilã cã acel lu-
cru e deja al tãu; cã trebuie doar sã întinzi
mâna ca sã-l ai.
Trãieºte în noua ta casã, mental, pânã
când aceasta se formeaza fizic în jurul tãu.
Bucurã-te pe deplin de lucrurile pe care þi le
doreºti, înainte de a le avea, iar ele vor veni.
„Orice lucru ceri când te rogi, trebuie sã
crezi cã îl vei primi ºi îl vei avea“, a spus
Iisus. Trebuie sã vezi lucrurile pe care le vrei
ca ºi cum le ai în jurul tãu mereu; trebuie sã
te vezi deþinându-le sau folosindu-le. Ima-
gineazã-þi cum le foloseºti aºa cum le vei
folosi când vor fi tangibile, în posesia ta.
Lucreazã la imaginea mentalã pânã când
e clarã ºi distinctã, iar apoi creeazã ºi men-
þine o Atitudine Mentalã de Posesie asupra
a tot ce e în acea imagine. Ia în posesie lu-
crurile în mintea ta ºi crede cu toatã fiinþa ta
cã deja îþi aparþin.
Þine cu dinþii de aceastã posesie mentalã;
nu te îndoi nici o clipã cã totul e adevãrat.
37
Profesor de... Fericire nr. 7
© PAVCON, 2008
ªi þine minte ce am spus mai înainte des-
pre gratitudine; mulþumeºte la fel de mult
pentru lucrurile din mintea ta, pe cât ai mul-
þumi dacã ele ar avea formã materialã. Per-
soana care poate sã-i mulþumeascã sincer lui
Dumnezeu pentru lucrurile pe care le po-
sedã numai în imaginaþia sa este cu adevãrat
un om credincios. El se va îmbogãþi cu si-
guranþã; va duce la crearea tuturor lucrurilor
pe care ºi le doreºte.
Nu repeta în van
Nu trebuie sã te rogi în repetate rânduri
pentru lucrurile pe care þi le doreºti; nu e ne-
cesar sã-i spui lui Dumnezeu în fiecare zi
despre asta. „Nu folosiþi repetiþii în van“,
le-a spus Iisus elevilor sãi, „pentru cã Tatãl
ºtie cã aveþi nevoie de aceste lucruri înainte
sã I le cereþi“.
Sarcina ta e sã formulezi inteligent dorin-
þele tale de lucruri care îþi pot intensifica
viaþa ºi sã combini aceste dorinþe într-un tot
unitar; ºi apoi, sã-i dai Substanþei Fãrã
Formã ideea acestui Tot, pentru cã
Substanþa are puterea ºi voinþa de a-þi oferi
ce-þi doreºti.
Nu îi dai aceastã idee repetând ºiruri de
cuvinte, ci deþinând viziunea cu un scop de
nezdruncinat de a obþine ce vrei ºi cu cre-
dinþa de nestrãmutat cã l-ai obþinut deja.
Rãspunsul la rugã nu vine în conformi-
tate cu credinþa pe care o ai în momentul în
care vorbeºti, ci cu cea din momentul în
care munceºti.
Nu poþi sã bagi o idee în mintea lui Dum-
nezeu doar rezervându-þi o zi specialã – pre-
cum Sabatul – în care sã Îi spui ce îþi doreºti
ºi apoi sã uiþi cu totul de El în restul sãptã-
mânii.
Nu vei reuºi nici dacã îþi vei alege anumi-
te ore speciale, în care sã mergi la altar ºi sã
te rogi, ca apoi sã nu te mai gândeºti deloc la
asta pânã la urmãtoarea orã de rugãciune.
 Rugãciunea oralã e bunã ºi are efect, mai
ales asupra ta, pentru cã îþi clarificã viziunea
ºi îþi face credinþa mai puternicã; dar nu pe-
tiþia oralã îþi va aduce ce îþi doreºti. Ca sã te
îmbogãþeºti, chiar trebuie sã-þi acorzi un
timp pentru rugãciune. Dar dincolo de rugã-
ciune, sã te þii cu dinþii de viziunea ta ºi de
scopul pentru care vrei ca ea sã preia formã
materialã – ºi crede! „Crede ºi þi se va da.“
Rãmâne doar sã primeºti, odatã ce þi-ai
format clar viziunea. Odatã formatã viziu-
nea, e bine sã faci o declaraþie oralã, sã i-o
transmiþi Supremului într-o rugãciune; ºi
din acel moment trebuie, mental, sã fi primit
deja ce ai cerut. Trãieºte în noua ta casã; poar-
tã hainele cele scumpe; condu-þi automo-
bilul tãu cel nou; du-te în cãlãtorie ºi plani-
ficã-þi cu încredere alte mari cãlãtorii.
Gândeºte ºi vorbeºte despre toate lucru-
rile pe care le-ai cerut ca ºi cum ar fi deja ale
tale. Imagineazã-þi un mediu ºi o condiþie
socialã exact aºa cum le vrei ºi trãieºte tot
timpul în acel mediu ºi cu acea condiþie so-
cialã.
Dar þine minte cã nu faci toate acestea ca
un biet visãtor; trebuie sã ai credinþa cã lu-
crurile imaginate sunt realizate ºi trebuie sã
ai scopul pentru realizarea lor. Þine minte
cã scopul ºi credinþa folosirii imaginaþiei
fac diferenþa dintre un visãtor ºi un om de
ºtiinþã.
ªi dupã ce ai învãþat toate acestea, mai
trebuie sã înveþi sã te foloseºti de voinþã.
Nu constrânge pe nimeni
prin puterea voinþei tale!
Pentru a te îmbogãþi în mod ºtiinþific, nu
trebuie sã aplici puterea voinþei tale pe ni-
mic în afarã de tine. Nu ai dreptul sã faci
asta. Nu e corect sã aplici puterea voinþei
tale asupra altor bãrbaþi ºi femei, pentru a-i
determina sã facã ce vrei tu.
38
Profesor de... Fericire nr. 7
© PAVCON, 2008
E greºit sã constrângi oamenii cu puterea
minþii, pe cât e de greºit sã o faci cu puterea
fizicã. Dacã sclavie se cheamã constrânge-
rea oamenilor prin forþa fizicã, constrânge-
rea lor cu puterea minþii e exact acelaºi lu-
cru; diferã doar metoda.
Dacã iei ceva de la cineva prin forþa fi-
zicã se cheamã furt; sã iei ceva prin puterea
minþii, e acelaºi lucru; nu e nici o diferenþã.
Nu ai nici un drept sã-þi foloseºti puterea
voinþei asupra cuiva, nici mãcar „pentru
binele lui“; pentru cã tu nu ºtii ce e bine
pentru el.
ªtiinþa îmbogãþirii nu solicitã folosirea
puterii sau forþei asupra altei persoane, în
nici un fel. Nu e nici cea mai micã nevoie ca
tu sã faci asta; mai mult, orice încercare de
a-þi folosi puterea voinþei asupra cuiva va
duce la îndepãrtarea de visul tãu.
Asta ar însemna, pur ºi simplu, cã încerci
sã-L constrângi pe Dumnezeu, iar ãsta ar fi
un lucru pe cât de prostesc, pe atât de inutil
ºi irelevant.
Nu trebuie sã-L convingi pe Dumnezeu
sã îþi dea lucruri, la fel cum nu-i nevoie sã-þi
foloseºti voinþa ca sã faci soarele sã rãsarã.
Nu trebuie sã-þi foloseºti puterea voinþei
sã cucereºti o zeitate neprietenoasã sau sã
faci forþele rebele ºi încãpãþânate sã facã ce
vrei tu.
Foloseºte-þi întotdeauna
voinþa în modul corect
Substanþa e prietenoasã cu tine ºi e mai
nerãbdãtoare sã-þi dea ce vrei, decât eºti tu
sã iei. Ca sã te îmbogãþeºti, n-ai nevoie de-
cât sã foloseºti puterea voinþei pe tine însuþi.
Când ºtii ce trebuie sã gândeºti ºi sã faci,
atunci foloseºte-þi voinþa ca sã te obligi sã
gândeºti ºi sã faci lucrurile corect. Aceasta
este folosirea legitimã a voinþei, pentru a
obþine ceea ce vrei – pentru a te menþine pe
calea corectã. Foloseºte-þi voinþa sã gândeºti
ºi sã acþionezi în modul corect.
Nu încerca sã-þi proiectezi voinþa ori gân-
durile sau mintea ta în spaþiu, „acþionând“
pe lucruri sau oameni. Þine-þi mintea acasã.
Poate realiza mai multe acolo, decât în ori-
care altã parte.
Foloseºte-þi mintea sã formezi o imagine
mentalã a ceea ce-þi doreºti ºi sã pãstrezi
acea viziune cu credinþã ºi scop; ºi folo-
seºte-þi voinþa ca sã þii mintea ocupatã cu
lucrul pe calea dreaptã.
Cu cât mai echilibratã e voinþa ta ºi con-
þine credinþa ºi scopul tãu, cu atât vei ajun-
ge bogat mai rapid, pentru cã vei lãsa numai
impresii pozitive asupra Substanþei; ºi nu le
vei neutraliza sau dezechilibra cu impresii
negative.
Forþele Universului
în miºcare
Imaginea dorinþelor tale, þinute cu cre-
dinþã ºi scop, e luatã de Substanþa Fãrã
Formã ºi înãlþatã la distanþe mari, în tot uni-
versul. Pe mãsurã ce aceastã impresie se
împrãºtie, toate lucrurile sunt puse în miº-
care spre realizarea lor; fiecare vietate,
fiecare obiect, inclusiv lucrurile care încã nu
au fost create, vor fi îndreptate spre reali-
zarea a ce vrei tu. Toate forþele încep sã fie
exercitate în acea direcþie; toate lucrurile
încep sã se îndrepte spre tine. Minþile oame-
nilor de pretutindeni sunt influenþate spre
crearea lucrurilor necesare îndeplinirii do-
rinþelor tale; ºi ei vor lucra pentru tine, fãrã
sã o ºtie.
Dacã vei lãsa însã impresiile negative sã
impregneze Substanþa Fãrã Formã, scopul
tãu se va îndepãrta de tine. Îndoiala ºi neîn-
crederea îi fac pe oamenii care încearcã sã
foloseascã ºtiinþa mentalã sã dea greº în ten-
tativa lor de a se îmbogãþi.
39
Profesor de... Fericire nr. 7
© PAVCON, 2008
Fiecare moment pe care îl petreci ascul-
tându-þi îndoielile ºi fricile, fiecare orã pe
care o petreci fãcându-þi griji, fiecare orã în
care sufletul tãu e posedat de îndoialã, sta-
bileºte un curent care îndepãrteazã de tine
întregul domeniu al inteligenþei Substanþei
Fãrã Formã.
Credinþa ta interioarã îþi va expune gân-
durile; pe mãsurã ce idealurile tale vor fi
modelate ºi transformate în lucrurile la care
te gândeºti, va trebui sã înveþi sã îþi contro-
lezi atenþia. Iar aici te va ajuta voinþa ta;
fiindcã voinþa ta va determina asupra a ce
anume se va fixa atenþia ta.
Conteazã doar leacul
Dacã vrei sã te îmbogãþeºti, nu studia sã-
rãcia. Lucrurile nu sunt create dacã te gân-
deºti la opusul lor. Sãnãtatea nu e niciodatã
obþinutã studiind bolile ºi gândindu-te la
ele; dreptatea nu e promovatã studiind cri-
mele ºi gândind la pãcate; ºi nimeni nu se
poate îmbogãþi studiind sãrãcia ºi gândindu-
se la sãrãcie.
Medicina – ºtiinþa cunoaºterii bolilor – a
crescut numãrul bolilor; religia, studiind pã-
catele ºi vorbind despre ele, a promovat pã-
catele; economia, studiind mecanismele
sãrãciei, a umplut lumea de inechitate.
Nu vorbi despre sãrãcie. Nu o investiga.
Sã nu te intereseze nimic despre ea. Nu con-
teazã care sunt cauzele ei, tu nu ai de-a face
cu ele. Pe tine trebuie sã te intereseze doar
leacul. Nu-þi irosi timpul fãcând muncã de
caritate; fiindcã orice muncã de caritate va
duce la perpetuarea sãrãciei ºi a nedreptã-
þilor pe care ea urmãreºte sã le stârpeascã.
Nu spun cã ar trebui sã ai inima de piatrã
ºi sã refuzi sã auzi strigãtele disperate de
ajutor. Dar nu încerca sã eradichezi sãrãcia.
Las-o în urmã. Lasã în urmã orice are legã-
turã cu ea ºi fã ce trebuie sã faci pentru a te
îmbogãþi!
 Îmbogãþeºte-te! Aceasta e cea mai bunã
metodã de a-i ajuta pe sãraci.
Nu vei reuºi însã niciodatã sã-þi pãstrezi
vie în minte imaginea bogãþiei, dacã vei con-
tinua sã o umpli cu imagini de sãrãcie.
Nu citi cãrþi sau ziare în care se scrie des-
pre lucrurile rele care se întâmplã în lume.
Nu citi nimic care sã-þi umple mintea cu su-
ferinþã ºi imagini mohorâte. Nu îi poþi ajuta
pe sãraci dacã afli despre toate acestea, iar
cunoaºterea lucrurilor rele nu va alunga
sãrãcia din viaþa ta.
Ceea ce alungã sãrãcia nu sunt imaginile
de sãrãcie pe care le introduci în mintea ta,
ci imaginile de bogãþie pe care vei reuºi sã
le bagi în mintea sãracilor. Refuzând sã îþi
umpli mintea cu mizerie, nu înseamnã cã îi
pãrãseºti pe sãraci în acea mizerie.
Sãrãcia poate fi alungatã nu crescând nu-
mãrul bogaþilor care se gândesc la sãrãcie,
ci crescând numãrul sãracilor care se gân-
desc la bogãþie.
Sãracii nu de acte de caritate au nevoie,
ci de inspiraþie. Actele de caritate le dau cel
mult un colþ de pâine când le e foame, sau o
orã, douã, de distracþie, sã mai uite de sãrã-
cie pentru o vreme. Inspiraþia, însã, îi va
scoate definitiv din mizerie! Dacã vrei sã-i
ajuþi cu adevãrat pe sãraci, demonstreazã-le
cã se pot îmbogãþi. Demonstreazã-le asta îm-
bogãþindu-te tu însuþi!
Singura metodã
de alungare a sãrãciei
Singura metodã prin care sãrãcia va pu-
tea fi vreodatã alungatã din aceastã lume
este ca un numãr cât mai mare ºi constant
crescãtor de oameni sã aplice tehnicile din
aceastã carte.
Oamenii trebuie sã fie învãþaþi sã se îm-
bogãþeascã prin forþa creaþiei, nu prin com-
petiþie.
40
Profesor de... Fericire nr. 7
© PAVCON, 2008
Fiecare om care se îmbogãþeºte prin com-
petiþie, o face folosind o scarã pe care poate
urca doar el singur ºi care îi þine pe toþi cei-
lalþi jos. Fiecare om care se îmbogãþeºte
creând, deschide o cale pe care mii de per-
soane vor pãºi, îi vor cãlca pe urme, fiind cu
toþi inspiraþi de reuºita lui.
Nu înseamnã cã ai inimã de piatrã dacã
refuzi sã-þi fie milã de sãraci, sã vezi sãrã-
cia, sã citeºti despre ea, sã gândeºti ori sã
vorbeºti despre ea, sau sã-i asculþi pe cei
care se plâng tot timpul de ea.
Foloseºte puterea voinþei ca sã nu te gân-
deºti la sãrãcie, sã-þi poþi pãstra speranþa ºi
scopul vii în minte, pentru împlinirea vizi-
unii pe care o ai!
„Lasã morþii
sã-ºi îngroape morþii“
Nu poþi avea o imagine realã ºi clarã a
bogãþiei în mintea ta, dacã te concentrezi pe
imagini opuse, fie venite din exterior, fie
imaginate chiar de tine.
Nu vorbi despre problemele tale finan-
ciare din trecut, dacã ai avut aºa ceva; nici
mãcar sã nu te gândeºti la ele. Nu vorbi
despre sãrãcia pãrinþilor tãi ºi despre greutã-
þile prin care ai trecut în copilãria ta; a face
asta înseamnã a te clasa mental pe acelaºi
nivel cu sãracii – ºi asta va opri, mai mult ca
sigur, miºcarea cãtre tine a ceea ce-þi do-
reºti.
„Lasã morþii sã-ºi îngroape morþii“, a
spus Iisus. Lasã, deci, sãrãcia ºi lucrurile
care au legãturã cu ea în urma ta.
Nu citi cãrþi religioase care îþi spun cã
vine sfârºitul lumii cât de curând. ªi nu citi
nici scrierile anumitor gânditori pesimiºti,
care afirmã cã vom ajunge cu toþii în iad. Nu
vom ajunge în iad; vom ajunge cu toþii în
Rai!
Ignorã sãrãcia!
E-adevãrat, e posibil sã existe un numãr
mare de lucruri pe lumea asta ale cãror con-
diþii sunt dezagreabile; dar ce rost are sã le
studiem ºi sã ne adâncim în ele, când ori-
cum vor trece? Studierea lor, însã, le va îm-
piedica sã treacã aºa de repede ºi le va pãs-
tra mai mult timp în apropierea noastrã. De
ce sã acordãm timp ºi atenþie unor lucruri pe
care evoluþia fireascã a vieþii le va elimina
oricum? Nu-i mai bine sã acordãm timpul ºi
atenþia noastrã pentru a amplifica evoluþia
umanã ºi nu involuþia?
Oricât de oribilã ar pãrea condiþia unei
þãri, a unei regiuni ori a unui loc la un mo-
ment dat, nu-þi irosi timpul ºi nu-þi distruge
ºansele gândindu-te la asta. Ar trebui sã te
interesezi cum poþi îmbogãþi lumea. Ar tre-
bui sã te gândeºti la bogãþiile cãtre care ea
se îndreaptã, nu la sãrãciile din care vine. ªi
þine minte cã singura metodã prin care poþi
ajuta lumea sã se îmbogãþeascã este ca tu
însuþi sã te îmbogãþeºti, printr-o metodã cre-
ativã, nu competitivã.
Fii atent doar la bogãþie. Ignorã sãrãcia!
Oricând te gândeºti sau vorbeºti despre sã-
raci, gândeºte ºi vorbeºte despre ei ca des-
pre cei care se vor îmbogãþi, ca despre cei
care trebuie felicitaþi, nu ca despre unii de
care trebuie sã ne fie milã. În felul acesta, ei
se vor simþi îmboldiþi ºi inspiraþi sã caute o
cale de a ieºi din sãrãcie.
Fiindcã, îþi spun, dacã îþi vei dãrui min-
tea, gândurile ºi timpul tãu bogãþiilor, nu
înseamnã cã eºti un om rãu. Sã devii un om
foarte bogat este cel mai nobil þel pe care-l
poþi avea în viaþã, fiindcã acesta le include
pe toate celelalte pe care le mai ai.
Dacã, însã, vei alege planul competitiv,
lupta pentru atingerea bogãþiei va fi o învãl-
mãºealã fãrã Dumnezeu, pentru a cãpãta
putere asupra altor oameni. Dacã vei alege
însã planul creator, toate se vor schimba în
bine.
41
Profesor de... Fericire nr. 7
© PAVCON, 2008
Bogãþia aduce cu sine dãruire, serviciu
spre folosul celorlalþi ºi face posibilã calea
spre mãreþie. Dacã îþi lipseºte sãnãtatea, vei
descoperi cã obþinerea ei depinde de îmbo-
gãþirea ta. Vei constata cã cei fãrã griji fi-
nanciare, care deþin mijloacele unei exis-
tenþe în abundenþã, au posibilitatea unei
vieþi cu adevãrat igienice ºi, astfel, îºi pot
pãstra sãnãtatea.
Mãreþia moralã ºi spiritualã e posibilã
doar pentru cei situaþi deasupra unei vieþi
competitive, eliberaþi de influenþele degra-
dante ale competiþiei, liberi sã creeze
bogãþie.
Dacã sufletul tãu se hrãneºte cu fericirea
familiei, aminteºte-þi cã iubirea înfloreºte
numai acolo unde existã un înalt nivel de
gândire rafinatã, departe de influenþele co-
rupãtoare ale competitivitãþii; iar fericirea ºi
iubirea vin numai acolo unde existã gândire
creativã, fãrã certuri ºi rivalitãþi.
Tot ce poþi face mai mãreþ ºi mai nobil pe
lumea asta este sã te îmbogãþeºti. ªi pentru
aceasta e nevoie sã-þi fixezi atenþia doar pe
imaginea mentalã a bogãþiilor, excluzând
toþi factorii care þi-ar putea obtura ori distor-
siona aceastã imagine.
Trebuie sã vezi adevãrul ascuns în tot.
Trebuie sã vezi dedesubturile Mãreþei Sin-
gure Vieþi, care se îndreaptã mereu înainte,
spre expresii mai pline, spre o fericire mai
completã.
Existã doar bogãþie!
Adevãrul este cã nu existã sãrãcie. Existã
doar bogãþie!
Unii rãmân sãraci pentru cã ignorã faptul
cã e suficientã bogãþie ºi pentru ei; ºi le poþi
arãta asta prin exemplul personal, prin ceea
ce faci tu în profesia ta.
Alþii sunt sãraci pentru cã, deºi simt cã
existã o scãpare, sunt prea leneºi ca sã de-
punã efortul de a pãºi pe acea cale ºi de a o
parcurge. Pentru aceºtia, cel mai bun lucru
pe care îl poþi face este sã le inciþi dorinþa de
îmbogãþire, arãtându-le calea obþinerii bo-
gãþiei cinstite.
Iar alþii sunt încã sãraci fiindcã, deºi au
aflat calea ºtiinþificã de îmbogãþire, s-au pier-
dut în labirintul metafizicii ºi în teoriile
oculte într-atât încât nu mai ºtiu pe ce drum
s-o apuce. Ei încearcã tot timpul un amestec
de mai multe sisteme ºi dau greº în toate.
Pentru aceºtia, încã o datã, cel mai bine e sã
le arãþi exemplul tãu personal. Cãci un
grãunte de acþiune echivaleazã cu un kilo-
gram de teorie.
Cel mai bun lucru pe care îl poþi face
pentru toþi aceºtia este sã le arãþi cum se
face prin exemplul personal. Cel mai bun
mod prin care îl poþi servi pe Dumnezeu ºi
pe oameni este sã devii bogat. ªi sã o faci
mergând pe calea creativitãþii, nu a compe-
tiþiei.
ªi încã ceva... Aceastã carte îþi oferã în
detaliu toate principiile ºtiinþifice prin care
poþi deveni bogat; iar dacã acest lucru e ade-
vãrat, înseamnã cã nu vei mai avea nevoie
sã citeºti o altã carte pe aceeaºi temã. Poate
suna egoist ºi îngust, însã gândeºte-te numai
puþin: ce altã metodã de a introduce un om
în ºtiinþa matematicii existã în afarã de învã-
þarea adunãrii, scãderii, înmulþirii ºi îm-
pãrþirii? Nici una. Existã doar o singurã cale
scurtã între douã puncte. Existã doar o sin-
gurã cale prin care poþi gândi ºtiinþific des-
pre îmbogãþire, iar aceastã cale te va duce
repede ºi direct la þelul tãu. Nici un om nu a
descoperit ºi nu a formulat un sistem mai
scurt ºi mai rapid de a ajunge la bogãþie
decât cel prezentat în aceastã carte. Sistemul
acesta a fost golit de toate lucrurile neesen-
þiale, aºa cã, dacã începi cu acesta, dã-le
deoparte pe toate celelalte, scoate-le din
mintea ta!
Citeºte aceastã carte în fiecare zi. Ia-o cu
tine oriunde mergi. Învaþ-o pe de rost ºi nu
mai cãuta alte sisteme ºi teorii, cãci dacã le
42
Profesor de... Fericire nr. 7
© PAVCON, 2008
vei cãuta, vei începe sã te îndoieºti, iar în
gândurile tale va apãrea nesiguranþa. ªi
atunci vei începe sã faci greºeli.
Dupã cei vei face ceea ce trebuie ºi vei
deveni bogat, poþi studia câte sisteme vrei,
cât de mult vrei. Dar pânã când nu eºti sigur
cã ai obþinut ceea ce doreai sã obþii, nu citi
o altã carte în afarã de aceasta. Nu citi decât
veºtile bune despre ce se petrece în lume.
Acceseazã doar informaþiile care sunt în
armonie cu imaginea ta despre viaþã.
Amânã investigaþiile în lumea ocultului.
Nu rãtãci prin teologie, spiritism sau religie.
Este foarte posibil ca morþii sã trãiascã încã
ºi sã fie aproape, dar dacã sunt, lasã-i în pace
ºi vezi-þi de treaba ta. Oriunde ar fi spiritele
celor morþi, au propria lor treabã de fãcut ºi
propriile probleme de rezolvat; iar noi nu
avem nici un drept sã intervenim în ele. Nu-i
putem ajuta cu nimic pe cei morþi ºi e în-
doielnic cã ei ne pot ajuta cu ceva pe noi; în
plus, nu avem acest drept, de a încãlca tim-
pul, chiar dacã am putea s-o facem. Lasã-i,
deci, pe morþi în pacea vieþii de apoi ºi con-
centreazã-te pe þelul tãu, acela de a deveni
bogat!
Dacã vei începe sã-þi amesteci gândurile
cu ocultul, vei porni curenþi care se vor în-
cruciºa cu ceea ce este în mintea ta, iar spe-
ranþele tale de îmbogãþire vor ajunge la
naufragiu.
Recapituleazã
Nu uita ce ai învãþat pânã acum: existã o
Substanþã Gânditoare din care toate lucru-
rile sunt fãcute ºi care, în starea ei originalã,
pluteºte, penetreazã ºi umple toate spaþiile
universului.
Un gând imaginat în aceastã substanþã
produce în realitate lucrurile care sunt ima-
ginate de acel gând.
Omul poate forma gânduri în mintea lui
ºi, prin impresionarea acelor gânduri asupra
Substanþei Fãrã Formã, poate cauza crea-
rea lucrului la care s-a gândit.
Ca sã poatã face acest lucru, omul trebuie
sã treacã de la o gândire bazatã pe compe-
tiþie, la una bazatã pe creativitate.
Trebuie sã-ºi formeze o imagine mentalã
cât mai clarã cu ceea ce vrea cu adevãrat,
sã-ºi formeze o credinþã neclintitã în reali-
zarea acelui þel ºi, din acel moment, sã-ºi
închidã definitiv mintea la orice informaþii
care i-ar putea zdruncina þelul, care i-ar pu-
tea umbri viziunea sau stinge credinþa.
ªi în plus, aºa cum vom vedea în conti-
nuare, va trebui sã acþioneze ºi sã-ºi trãiascã
viaþa în acel anumit mod de care am amin-
tit pânã acum.
Gândurile ºi acþiunile
Gândul este puterea creatoare, el e forþa
care te împinge la acþiune; gândind în acel
anumit mod, vei putea aduce bogãþii în
viaþa ta, dar asta nu depinde numai de gân-
durile tale, ci trebuie sã fii atent ºi la acþiu-
nile tale. Aici eºueazã cei mai mulþi oameni,
nu îºi conecteazã gândurile cu acþiunile per-
sonale.
Nu am atins încã stadiul – presupunând
cã ar exista acel stadiu – în care sã putem
crea lucruri direct din Substanþa Fãrã For-
mã, fãrã a procesa natura, fãrã a interveni
asupra ei; nu e suficient ca omul doar sã
gândeascã, ci sã-ºi suplimenteze gândul cu
acþiune!
Cu ajutorul gândului poþi atrage cãtre
tine aurul din inime munþilor, dar minele nu
se vor sãpa singure, aurul nu se va rafina
singur, monezile nu se vor bate singure ºi nu
se vor rostogoli singure în buzunarul tãu.
Puterea enormã a Spiritului Suprem va
face ca afacerile oamenilor sã se ordoneze
în aºa fel încât unii vor sãpa mina în locul
tãu, alþii vor tranzacþiona aurul ºi-l vor aduce
mai aproape de tine, iar tu nu va trebui decât
43
Profesor de... Fericire nr. 7
© PAVCON, 2008
sã-þi aranjezi propriile afaceri astfel încât
sã-l poþi primi când ajunge la tine.
Gândul tãu va face toate acestea ºi atât
cele cu viaþã, cât ºi cele fãrã de viaþã vor con-
lucra sã-þi aducã ceea ce vrei. Acþiunea ta
personalã va trebui sã fie, însã, atât de co-
rectã, încât sã nu existe nici un regret atunci
când primeºti ceea ce vrei. Nu face lucru de
caritate, dar nici nu fura; doar dã-i fiecãrui
om mai mult în valoare materialã decât îþi
dã el în valoare financiarã.
Folosirea într-un mod ºtiinþific a gândi-
tului constã în formarea unei imagini men-
tale clare a ceea ce vrei, în a þine calea
dreaptã cãtre þel ºi în realizarea lui cu aju-
torul credinþei ºi recunoºtinþei.
Nu încerca sã-þi „proiectezi“ gândul fo-
losind o cale misticã sau ocultã, în ideea de
a obþine ce vrei punând pe altul sã facã lu-
crurile în locul tãu; acel efort e irosit în van
ºi-þi va slãbi puterea de a gândi normal.
Vei obþine ce vrei,
dând în schimb ce se vrea
În cele ce vor urma se va explica încã o
datã modul de a acþiona pentru a deveni bo-
gat: credinþa în scopul tãu îºi va imprima
pozitiv viziunea asupra Substanþei Fãrã
Formã, care, la fel ca ºi tine, îºi doreºte mai
multã viaþã, în mai multã bogãþie. Primind
viziune de la tine, va pune la muncã toatã
creaþia, prin canalele obiºnuite de acþiune,
îndreptând, în cele din urmã, rezultatele
cãtre tine.
Treaba ta nu este, deci, sã conduci sau sã
supervizezi procesul de creaþie. Tot ce tre-
buie sã faci tu este sã-þi menþii vie viziunea,
sã te þii strâns de þelul tãu ºi sã-þi menþii cre-
dinþa ºi recunoºtinþa pentru tot ceea ce pri-
meºti.
Trebuie sã acþionezi în acel anumit mod,
astfel încât sã-þi poþi da seama de ceea ce
este al tãu, atunci când vine la tine; sã poþi
recunoaºte lucrurile primite ºi sã le aºezi la
locurile lor, în imaginea de ansamblu a vi-
ziunii tale, odatã ce ajung la tine.
ªi atunci vei putea sã vezi adevãrul din
interiorul acestor lucruri. Ele vor ajunge la
tine, dar se vor afla în mâinile altor oameni,
care vor cere ceva echivalent în locul lor. ªi
vei putea obþine ceea ce este al tãu doar
dându-le celorlalþi ce li se cuvine.
Gândul ºi acþiunea
personalã
Portofelul tãu nu se va transforma dintr-o
datã în „portmoneul norocos“, mereu plin
cu bani, fãrã nici un efort din partea ta.
Acesta este punctul crucial în ºtiinþa de a
deveni bogat: gândul trebuie sã se combine
cu acþiunea personalã. Sunt foarte mulþi
oameni care, conºtient sau inconºtient, pun
forþa creatoare în acþiune prin puterea ºi per-
sistenþa dorinþelor lor, dar rãmân sãraci
fiindcã nu trec la producerea lucrurilor pe
care ºi le doresc. Gândurile îþi vor aduce
lucrurile dorite de tine, însã de primit, le vei
primi doar prin acþiune.
Oricum ai acþiona, e clar cã trebuie sã ac-
þionezi acum! Nu poþi acþiona în trecut, iar
ca sã-þi poþi pãstra viziunea clarã, e vital sã
nu te mai gândeºti niciodatã la trecut. Nu
poþi acþiona în viitor, pentru cã viitorul nu
este încã aici. Nu poþi ºtii cum vei acþiona în
anumite situaþii din viitor, pentru cã acele
situaþii nu au sosit încã.
Dacã astãzi nu te afli în afacerea sau în
mediul potrivit, asta nu înseamnã cã trebuie
sã-þi amâni acþiunile pentru momentul când
te vei afla în afacerea sau în mediul potrivit.
Nu-þi petrece prezentul gândindu-te la mo-
mentul în care vei rezolva urgenþele din vii-
tor; ai încredere în abilitãþile tale de a întâm-
pina ºi rezolva urgenþele atunci când apar.
44
Profesor de... Fericire nr. 7
© PAVCON, 2008
Dacã acþionezi în prezent, iar gândurile
tale sunt în viitor, acþiunile tale vor avea
prea puþinã forþã ºi vor deveni, astfel, inefi-
ciente. Acþioneazã în prezent folosindu-þi
toatã mintea ºi toate gândurile pentru ceea
ce faci acum.
Acþioneazã acum!
Nu-i da impulsuri Subtanþei Creatoare,
ca mai apoi sã stai ºi sã aºtepþi rezultate; fã-
când astfel, vei aºtepta mult ºi bine ºi nu le
vei primi niciodatã. Acþioneazã acum! Nu
existã alt timp în afarã de acum ºi nu va
exista niciodatã altul! Dacã va fi vreodatã
cazul sã începi sã te pregãteºti pentru ceea
ce vei primi, trebuie sã începi de acum!
Iar acþiunea ta, oricare ar fi ea, se va pe-
trece, mai mult ca sigur, în afacerea ºi me-
diul din prezent, acþionând asupra oameni-
lor ºi lucrurilor din mediul de acum.
Poþi acþiona doar unde eºti acum! Nu poþi
acþiona unde ai fost ºi nu poþi acþiona unde
vei fi.
Nu te întreba dacã munca de ieri a fost
bine sau prost fãcutã; fã bine munca de azi!
Nu încerca sã faci munca de mâine; va fi
timp destul sã o faci când îi va veni vremea!
Nu aºtepta sã þi se modifice mediul ca sã
acþionezi; schimbã-þi tu mediul, acþionând!
ªi poþi acþiona asupra lui doar într-un fel: sã
fii transferat chiar tu într-un mediu mai bun!
Pãstreazã cu credinþã ºi scop imaginea ta
într-un mediu mai bun, dar acþioneazã asu-
pra mediului din prezent cu tot sufletul, cu
toatã puterea ºi cu toatã mintea ta!
Nu-þi pierde timpul visând cu ochii des-
chiºi sau construind „castele de nisip“; þine-te
bine de imaginea a ceea ce vrei ºi acþioneazã
acum!
Nu cãuta sã faci lucruri noi sau sã treci la
acþiuni neobiºnuite, ca sã faci primul pas
spre bogãþie. Este foarte probabil ca acþiunile
tale, cel puþin pentru o vreme, sã fie aceleaºi
ca ºi pânã acum. Dar trebuie sã începi sã le
faci într-un anumit mod, care te va duce, cu
siguranþã, la bogãþie!
Nu aºtepta
afacerea potrivitã
Dacã te afli într-o afacere care simþi cã e
nepotrivitã pentru tine, nu aºtepta pânã când
te vei afla în afacerea potrivitã, ca sã acþio-
nezi. Nu te descuraja, nu te arunca la pã-
mânt ºi nu plânge cã ai ajuns într-un loc ne-
potrivit. Nimeni, niciodatã, nu a fost aºezat
într-un loc atât de rãu încât sã nu-ºi poatã
gãsi în cele din urmã un loc mai bun; ºi ni-
meni n-a lucrat vreodatã într-o afacere aºa
de rea, cã n-a putut sã-ºi gãseascã în cele din
urmã una mai bunã.
Pãstreazã în minte imaginea ta în aface-
rea corectã, odatã cu scopul pentru care vrei
sã fii acolo, precum ºi credinþa cã vei ajun-
ge acolo, cã eºti acolo.
Dar acþioneazã în afacerea în care te afli
în prezent! Foloseºte afacerea din prezent
ca mijloc prin care vei ajunge într-o afacere
mai bunã; foloseºte mediul din prezent ca
mijloc de a ajunge într-un mediu mai bun.
Viziunea ta cu afacerea corectã, dacã e
vãzutã cu credinþã ºi scop, va determina
Supremul sã miºte afacerea corectã spre
tine; iar dacã acþiunile tale vor fi fãcute în
acel anumit mod, te vor miºca pe tine spre
afacerea corectã.
Dacã acum eºti un simplu angajat, un om
care munceºte pe un salariu lunar, ºi simþi cã
trebuie sã schimbi locul pentru a câºtiga ceea
ce vrei de la viaþã, nu-þi proiecta gândul în
spaþiu, pentru ca apoi sã te bazezi pe el ca
sã-þi iei altã slujbã. E foarte probabil sã nu-þi
dea ceea ce vrei.
Pãstreazã în minte viziunea cu tine la noul
loc de muncã, în timp ce treci la acþiune cu
credinþã ºi scop, la actualul tãu loc de mun-
45
Profesor de... Fericire nr. 7
© PAVCON, 2008
cã – ºi vei ajunge, cu siguranþã, la locul de
muncã dorit.
Viziunea ºi credinþa ta vor trezi Forþa
Creatoare, care îl va aduce spre tine, iar
acþiunile tale vor face forþele din mediul
înconjurãtor sã te mute în locul dorit.
Crezul nostru
Iatã cum aratã acum Crezul nostru:
Existã o Substanþã Gânditoare din care
toate lucrurile sunt fãcute ºi care, în starea
sa originalã, permeazã, penetreazã ºi umple
toate interspaþiile universului.
Un gând în aceastã substanþã produce
lucrul care a fost imaginat în acel gând.
Omul poate forma lucruri în mintea sa ºi,
transferându-ºi gândul în substanþa fãrã for-
mã, poate determina ca lucrul la care s-a
gândit sã fie creat.
Pentru a face asta, omul trebuie sã trea-
cã de la gândirea competitivã la gândirea
creativã; el trebuie sã-ºi formeze în minte
imaginea clarã a ceea ce îºi doreºte, sã îºi
pãstreze imaginea în minte cu scopul bine
fixat pentru care îºi doreºte ceea ce îºi do-
reºte, ºi cu o credinþã de nezdruncinat cã va
primi ce vrea, închizându-ºi mintea împo-
triva tuturor celor care vor sã-i distrugã
scopul, sã-i diminueze viziunea sau sã-i
înece credinþa.
Ca sã primeascã ce îºi doreºte, omul tre-
buie sã acþioneze acum asupra oamenilor ºi
lucrurilor din mediul sãu prezent.
Cum avanseazã lumea
Fã tot ce poþi, acolo unde te afli acum.
Cãci poþi avansa doar atunci când eºti prea
mare pentru locul în care te afli în prezent;
ºi nici o persoanã nu poate fi prea mare pen-
tru locul în care se gãseºte, dacã lasã o trea-
bã, cât de micã, nefãcutã.
 Lumea avanseazã doar datoritã celor
care sunt prea mari pentru locurile lor!
Dacã cineva nu-ºi face datoria complet,
vei vedea cu mare uºurinþã cum totul por-
neºte în sens invers. Cei care nu-ºi fac dato-
ria pe deplin devin o greutate pentru socie-
tate, guvern, comerþ ºi industrie, pentru cã
trebuie cãraþi de alþii, cu costuri extrem de
mari.
Progresul întregii lumi este þinut pe loc
de cei care nu-ºi fac complet datoria la locu-
rile pe care le ocupã. Aceºtia aparþin unor
ere de mult apuse, unui stadiu inferior al
fiinþei umane, tinzând cãtre degenerare. ªi
nici o societate nu poate avansa dacã omul
este mai mic decât locul pe care îl ocupã,
cãci evoluþia socialã este ghidatã întotdea-
una de legea evoluþiei fizice ºi mentale.
În lumea animalã, evoluþia este cauzatã
de excesul de viaþã. Când un organism are
mai multã viaþã decât poate fi exprimatã în
funcþiile propriului plan, el se dezvoltã pe
un alt plan ºi o nouã specie este creatã.
Nu ar mai fi existat specii noi dacã n-ar fi
existat organisme care ºi-au umplut peste
mãsurã locurile. Legea este aceeaºi ºi pentru
tine; îmbogãþirea ta depinde de aplicarea
acestui principiu în treburile tale.
Fiecare zi aduce succes sau eºec; iar zi-
lele care îþi aduc succesul sunt cele care îþi
aduc ce vrei. Dacã fiecare zi ar fi un eºec, nu
te-ai putea îmbogãþi niciodatã; pe când dacã
fiecare zi ar fi un succes, nu ai putea eºua în
a te îmbogãþi. Dacã existã ceva ce poate fi
fãcut astãzi ºi tu nu îl faci, ai eºuat în ceea
ce-l priveºte; ºi consecinþele ar putea fi mult
mai dezastruoase decât îþi poþi imagina.
Cea mai micã acþiune
conteazã
Nu poþi cunoaºte rezultatul, chiar ºi al ce-
lor mai simple acþiuni; nu ºtii cum funcþio-
46
Profesor de... Fericire nr. 7
© PAVCON, 2008
neazã toate forþele care au fost puse în miº-
care în ceea ce te priveºte. Multe pot sã de-
pindã de facerea celei mai mici acþiuni; ar
putea fi lucrul care îþi deschide uºa oportu-
nitãþilor.
Nu ai putea cunoaºte niciodatã toate com-
binaþiile pe care Inteligenþa Supremã le
face pentru tine în lumea obiectelor, în ceea
ce priveºte obiectele ºi oamenii; neglijarea
sau eºuarea în a face niºte lucruri mici poate
cauza o lungã întârziere în a primi ce îþi
doreºti. Fã, în fiecare zi, tot ce se poate face
în acea zi.
Cautã eficienþa
Existã, totuºi, o limitare a celor de mai sus.
Nu trebuie sã munceºti prea mult sau sã te
grãbeºti orbeºte sã faci cât mai multe într-un
timp cât mai scurt. Nu trebuie sã faci munca
de mâine azi, sau sã faci toatã munca de o
sãptãmânã într-o singurã zi.
Nu numãrul de lucruri pe care le faci con-
teazã, ci eficienþa fiecãruia. Fiecare acþiune,
de una singurã, e ori un succes, ori un eºec.
Fiecare acþiune, de una singurã, e ori efici-
entã, ori ineficientã. Fiecare acþiune inefi-
cientã este un eºec, iar dacã îþi petreci toatã
viaþa fãcând lucruri ineficiente, toatã viaþa
îþi va fi un eºec.
Pe de altã parte, fiecare lucru eficient pe
care îl faci e un succes în sine, iar dacã fie-
care acþiune din viaþa ta va fi eficientã, toatã
viaþa ta trebuie sã fie un succes.
Cauza eºecului este facerea prea multor
lucruri într-o manierã ineficientã. Vei vedea
cã este un lucru de la sine înþeles cã dacã nu
faci deloc acþiuni ineficiente ºi dacã faci
destule acþiuni eficiente, te vei îmbogãþi.
Dacã acum e posibil pentru tine sã faci fie-
care acþiune eficient, vei vedea, din nou, cã
îmbogãþirea se reduce la o ºtiinþã la fel de
exactã ca matematica. Totul se reduce atunci
la întrebarea dacã poþi sã faci din fiecare ac-
þiune un succes? ªi asta poþi, cu siguranþã,
sã faci!
Pune Putere
în tot ce faci!
Poþi sã faci din fiecare acþiune un succes,
pentru cã toatã Puterea munceºte pentru
tine; ºi toatã Puterea nu poate eºua. Pu-
terea îþi stã la dispoziþie; ºi ca sã faci fiecare
acþiune eficientã, nu trebuie decât sã pui
putere în ea.
Fiecare acþiune e ori puternicã, ori slabã;
ºi când fiecare e puternicã, înseamnã cã acþi-
onezi în acel anumit mod care te va face
bogat. Fiecare acþiune poate fi fãcutã puter-
nicã ºi eficientã, pãstrându-þi în minte vizi-
unea, în timp ce faci acea acþiune, ºi punând
toatã puterea credinþei ºi scopului în ea.
În acest punct eºueazã oamenii care se-
parã puterea mentalã de acþiunea personalã.
Colecþia de audiobook-uu ri
„TITANII DEZVOLTÃRII PERSONALE“
vã aduce opera lui Wallace Delois Wattles, „ªtiinþa îmbogãþirii“, pe douã CD-uu ri audio!
O puteþi asculta în maºinã, acasã sau pe stradã, oriunde vã aflaþi!
Comandaþi la
www.pavcon.ro
Ei folosesc puterea minþii într-o parte ºi într-
un timp, ºi acþioneazã în altã parte ºi într-un
alt timp. Deci acþiunile lor nu înseamnã suc-
ces; prea multe sunt ineficiente. Dar dacã
toatã Puterea se duce în fiecare acþiune, cât
de simplã ar fi, fiecare acþiune va însemna
un succes; ºi cum în naturã fiecare succes
deschide o uºã cãtre alt succes, vor progresa
spre ce-ºi doresc, iar acest progres va creºte
rapid.
Þine minte cã acþiunile care au succes îºi
cumuleazã rezultatele. Pentru cã dorinþa
pentru mai multã viaþã este moºtenitã de
toate lucrurile, când o persoanã se îndreaptã
spre mai multã viaþã, din ce în ce mai multe
lucruri se ataºeazã de ea, iar influenþa do-
rinþei sale este multiplicatã.
(Sfârºitul în numãrul viitor!)
Traducere ºi adaptare:
Andrei Pavel

47
Profesor de... Fericire nr. 7
© PAVCON, 2008
 ...ca sã creºti mare...
3 Paºi spre Extraordinar! este lucrarea care poate face diferenþa între o persoanã de
succes ºi... restul lumii!
Ghidul a fost creat pentru ca tu sã-þi dezvolþi: aptitudini de lider ºi de manager de struc-
turã; capacitãþi de comunicare; capacitãþi de rezolvare a problemelor; putere de influenþã
ºi persuasiune; viziunea a ceea ce construieºti împreunã cu structura ta.
Lucrarea trateazã network marketing-ul cu ascuþime ºi obiectivitate, reuºind sã împartã
„elefantul“ în bucãþi uºor de asimilat, pe care orice nou-venit în lumea MLM le poate inte-
gra cu uºurinþã în activitatea sa zilnicã. Aplicând principiile din carte, succesul este garan-
tat 100%!
Cartea oferã Pasul 1: Visul ºi Planificarea afacerii; Pasul 2: Lista de nume ºi Invitaþia;
Pasul 3: Planul de marketing, plus un substanþial bonus motivaþional, menit sã accelereze
ritmul de lucru, pentru atingerea rapidã a obiectivelor! (Comenzi la www.pavcon.ro)

Alþi 3 Paºi spre Extraordinar! întregeºte Sistemul de lucru în network marketing,

prezentând o cale simplã, duplicabilã ºi extrem de clarã de a produce active, adicã... avere
pe termen lung!
Scrisã cu pasiune, în urma experienþelor personale de aproape un deceniu în dome-
niul multi level marketing, Alþi 3 Paºi spre Extraordinar aduce pe piaþã tehnici noi de
lucru, menite sã transforme aceastã activitate într-o adevãratã plãcere, mai ales prin pris-
ma recompenselor în relaþii umane durabile ºi, deloc de neglijat, ale celor în beneficii finan-
ciare.
Cartea oferã Pasul 4: Întâlnirea de dupã...; Pasul 5: Înscrierea, Pornirea în afacere ºi
Principii de lucru în MLM; Pasul 6: Leadership ºi Management de reþea, plus un plan de
construire a unei afaceri durabile, denumit Celula de creºtere, a cãrui aplicare a dus deja
la stabilizarea multor reþele de prosumatori în România! (Comenzi la www.pavcon.ro)

Miracolele zilei poate fi sursa ta zilnicã de inspiraþie! E povestea ta ºi a vieþii tale,

tãlmãcitã chiar de prietenii tãi cei mai buni! E ceea ce se întâmplã în existenþa ta în fiecare
zi!
Miracolele zilei a fost cândva doar un proiect, în care oameni obiºnuiþi, dar extraordi-
nari, ºi-au deschis larg ochii ºi sufletele cãtre miracolele din vieþile lor. O frunzã cãzând
dintr-un copac, amintirea unui prieten din copilãrie, râsul zglobiu al unui copil, dorul de un
tatã fantastic, dorul de o iubire de mult pierdutã, cãlãtoria spre regãsirea liniºtii sufletului,
toate acestea ºi multe alte miracole zilnice au fost aºternute pe hârtie de colaboratorii
dragi ai editurii PAVCON, iar ce a ieºit, puteþi citi în acest volum cu totul ºi cu totul
deosebit!
Miracolele zilei este prima lucrare de gen 100% româneascã, ce îþi va sta întotdeau-
na alãturi, ca un prieten bun! (Comenzi la www.pavcon.ro)

LIFE COACH – Arta de a Trãi este o lecturã obligatorie pentru cei care-ºi propun sã
identifice calea nu numai spre o viaþã plinã de succes, ci ºi spre una încãrcatã de semnifi-
caþie.
Fãrã a avea pretenþia formulei magice, demersul inspiratului Constantin D. Pavel repre-
zintã o deschidere aºteptatã ºi, de aceea, necesarã, spre desluºirea acelor resorturi psiho-
logice susceptibile a face diferenþa între succesul unora ºi eºecul altora.
Astfel, autorul demonstreazã un spirit proaspãt ºi o realã profunzime a înþelegerii fe-
nomenologiei atât de complexe a dezvoltãrii personale. Într-un domeniu care, în România,
a început sã se impunã firesc, cartea talentatului Constantin D. Pavel reprezintã o serioasã
invitaþie la meditaþie ºi o fericitã revelaþie. (Daniel Uncu)
(Comenzi la www.pavcon.ro)

„Cursul TEHNICI ªI STRATEGII DE NETWORK MARKETING îl poziþionez ca fiind cel mai

interesant ºi mai determinant la care am asistat pânã acum. Ideile pe care le-aþi subliniat au
fost atât de clar exprimate, atât de simple ºi uºor de aplicat, încât mã mir cã
existã ºi locurile 2 ºi 3 pe podiumuri.“ (Maria Viºan - Bucureºti)

48
Profesor de... Fericire nr. 7
© PAVCON, 2008
 SUMAR
Marile decizii – Constantin D. Pavel – 1

Despre succes în marketingul în reþea

– Ecaterina Popescu – 3

Cutia cu piersici – Florentina Pavel – 5

Valorile adolescenþilor, valorile pãrinþilor

– Alexandru Chiricã – 7

Despre ce suntem ºi ce am putea fi

– Roxana Grigorean – 11

Ce e o zi din viaþa ta? – Gelu Filip – 19

Cum sã plãteºti mai puþin masa la restaurant

– Andrei Pavel – 27

Piaþa în miºcare – Radu Rãdoi – 28

ªtiinþa îmbogãþirii (III) – Wallace D. Wattles – 31

...ca sã creºti mare... – 48

Profesor de... Fericire

revistã motivaþionalã ºi de dezvoltare personalã
Anul VI, nr. 7, 2008

ISSN - 1583-4999
Publicaþie editatã de:
SC PAVCON Marketing Opportunities Grup SRL

© 2008 - SC PAVCON Marketing Opportunities Grup SRL

Toate drepturile sunt rezervate. Reproducerea parþialã sau integralã a

articolelor publicate în aceastã revistã, fãrã consimþãmântul scris al editurii,
reprezintã o încãlcare a legii ºi se pedepseºte ca atare.

Notã:
Punctele de vedere exprimate în articole aparþin exclusiv autorilor.

Editor:
CONSTANTIN D. PAVEL
Redactor:
FLORENTINA PAVEL

Redactori colaboratori:
ECATERINA POPESCU,
ALEXANDRU CHIRICÃ,
ROXANA GRIGOREAN,
GELU FILIP,
RADU RÃDOI,
ANDREI GABRIEL PAVEL

Adresa:
Str. Pictor Mirea G.D. nr. 12, ap. 9, sect. 1,
Bucureºti, OP 2, cod 011396, România, UE

Tel./Fax: 031.100.80.70
Tel.: 0723.26.90.40 / 0727.77.80.06
Web: www.profesordefericire.ro
www.pavcon.ro
www.universitateasuccesului.ro
E-mail: office@profesordefericire.ro
office@pavcon.ro

Articolele ºi scrisorile dvs. pot fi trimise pe adresa redacþiei ºi prin e-mail.

Materialele nepublicate nu se înapoiazã.

Aceastã publicaþie electronicã este protejatã la copiere de IP PROTECT v5.30, astfel încât se poate identifica oricând
IP-ul calculatorului de pe care se trimite copia piratatã, în ce zi ºi la ce orã. Copierea ºi împãrþirea ilegalã a acestei
publicaþii este calificatã drept furt de proprietate intelectualã ºi se pedepseºte potrivit Legii Dreptului de Autor!
Profesor de... fericire
motivaþional

„Cine îndrãzneºte, învinge!“

Winston Churchill