Pregătirea pacientului pentru examnările radiologice, endoscopice și ultrasonore

ale sistemului digestiv.

I. Examinarea radiologică
1. Pregatirea pacientului pentru explorarea radiologica gastro-intestinala
Examinarea radiologică a tubului digestiv se efectuează după administrarea unei substanțe
de contrast pe cale orală sau rectală.
Scop: studierea morfologiei și funcționalității organelor tubului digestiv pentru  stabilirea
diagnosticului (gastrite cronice, ulcer gastro-duodenal, tumori ale tubului  digestiv). Examinarea
radiologică este contraindicată la pacienții cașectici, în stare gravă, adinamici, care suferă de
tromboze, ileus, în perforația tubului digestiv cu hemoragie gastro-intestinală acută, în peritonita
acută, precum și la femeile gravide în prima jumătate a sarcinii.
Pregatirea instrumentelor si materialelor necesare
- sulfat de bariu 150 g; cană, apă, lingură de lemn, purgativ,
- se pregătește suspensia de bariu: cele 150 g sulfat de bariu se amestecă cu o cantitate mică de apă
caldă pînă se obține o pastă omogenă, la care se  adaugă apă rece pînă la 200-300 g, amestecîndu-se
cu lingura de lemn .
Pregatirea psihica a pacientului:
- se anunță pacientul cu două zile înainte, explicîndu-i necesitatea tehnicii și importanța ei pentru
diagnosticul bolii
- se explică pacientului tehnica de investigație
- se anunță pacientul că în dimineața zilei de examen  nu trebuie să manînce
- se atenționează pacientul că nu trebuie să fumeze, pentru că fumatul marește secreția gastrică
- se informează pacientul privind regimul alimentar pe care trebuie sa-l respecte.
Pregatirea  fizică a pacientului
- se administrează pacientului, cu 1-2 zile inaintea examinării, un regim alimentar neflatulent și ușor de
digerat, format din supe, ouă, pîine prajită, unt, făinoase produse lactate    
- seara - în ajunul examinării - se efectuează bolnavului o clisma evacuatoare
- în ziua examenului, dimineața, pacientul este condus la serviciul de radiologie.
Participarea  la examen
- pacientul (dupa ce și-a dezbrăcat toracele) este condus sub ecran, unde i se oferă cana cu sulfatul de
bariu (pregatit inaintea examenului)
- la comanda medicului, pacientul va înghiți sulfatul de bariu dizolvat și amestecat cu o lingură de
lemn
- dupa terminarea examinării, pacientul este ajutat să se îmbrace și este condus la pat
1
- pacientul este readus la serviciul de radiologie (conform indicațiilor medicului), dupa 2, 8, 24 ore,
pentru a se urmari sub ecran evacuarea stomacului, umplerea intestinului subțire și a colonului
- la 2 ore de la începutul examinării, pacientul poate să mănînce.
Ingrijirea  pacientului după  tehnică
- se administrează un purgativ  după terminarea examinării
- pacientul va fi informat că va avea scaunul colorat în alb
Rețineți :
- reușita unui examen radiologic al organelor abdominale depinde de pregătirea fizică, prin regim
alimentar, a pacientului.
ATENTIE:
 - cantitatea de suspensie bariu/apă în diluție 1:2 este: 100 g pentru sugari; 100-150 g pentru copii
mici; 150-200 g pentru copiii mari
- cu 2-3 zile înainte de examenul radiologic gastro-intestinal se va evita administrarea de purgative și
se va suspenda administrarea medicamentelor cu conținut de bismut, iod, fier, calciu sau bariu pe cale
bucală,
- nu se execută sondaj gastro-duodenal înaintea examenului radiologic (irită mucoasa și produce o
hipersecreție nedorită) .
2. Colecistografia reprezintă radiografierea veziculei biliare (colecistului) umplută cu substanță
de contrast, administrată pe cale orală.
Pregatirea materialelor constă în pregătirea unui prînz compus din ouă, smîntînă și unt cu pîine sau
50g de ciocolată, cărbune animal, triferment, substanță opacă (RAZEBIL sau acid iopanoic);
antihistaminice.
Pregatirea psihică și fizică a pacientului:
-          se anunță pacientul și i se explică necesitatea efectuării tehnicii;
-          se administrează pacientului cu 2-3 zile înaintea examinării cărbune activat de 2 ori pe zi, cîte
două tablete și regim hiperprotidic;
-          cu 1-2 zile înaintea efectuării colecistografiei se administrează pacientului un regim dietetic
usor digerabil, evitînd alimentele cu conținut bogat în celuloză și hidrocarbonate concentrate;
-          în ziua precedentă examenului, la orele 12, se administrează pacientului un prînz compus din
ouă, smîntînă și unt cu pîine (provoacă contracții puternice și golirea vezicii biliare);
-          după masă se efectuează o clismă evacuatoare;
-          se testează toleranța de razebil: dupa masă la orele 16, se administraeză pacientului pentru a
observa dacă nu are hipersensibilitate la iod. Dacă apare roșeată, senzația de arsură, furnicături,
tahicardie, grețuri, urticarie, amețeli, stare de rău general, pacientul are hipersensibilitate la iod și se
întrerupe administrarea.

2
Dacă pacientul suportă bine iodul (nu apar simptome de intoleranță la 20-30 minute) se administrează
celelalte 3 tablete de razebil în decurs de 5 minute. 
-          se asează pacientul în decubit lateral, timp de 30-60 minute;
-          înainte de efectuarea radiografiei se efectuează pacientului o clismă evacuatoare;
-          pacientul este condus la serviciul de radiologie (dupa 14-16 ore și respectiv 10-14 ore, cînd
vezica biliară se umple cu substanță de contrast);
-          pacientul va fi ajutat să se dezbrace și așeze pe masa de examinare, în cazul în care vezicula nu
s-a umplut cu substanța opacă, se mai administrează 4 tablete de razebil (sau 6 tablete de acid
iopanoic), iar examinarea se repetă a 3 a zi;
-          se administreaza prînzul Boyden (două gălbenușuri de ou frecate cu 30g zahar sau 50g
ciocolată);
-          se efectuează radiografii în serie, la 30-60-90 minute.
Ingrijirea pacientului dupa efectuarea tehnicii:
-          pacientul va fi ajutat să se îmbrace și va fi condus la pat;
-          se notează examenul în foaia de observație.
De la administrarea substanței de contrast pînă la terminarea examinării, pacientul nu va primi
mîncare, băutură, medicamente sau purgative și nu va mai fuma. Acidul iopanoic se administrează o
tabletă din 10 in 10 minute, cu puțină apă fără a le sfarîma.
3. Irigoscopia
Definiţie: Irigoscopia este examenul radiologic al colonului cu administrarea substanţei de contrast –
sulfat de bariu în suspensie pe cale rectală, prin clismă
Scop:
- observarea modificărilor anatomice ale colonului, după o pregătire a colonului – evacuarea completă
aacestuia de materii fecale şi umplerea lui cu substanţă de contrast.
Materiale necesare material e neces are efectuări i clis mei   – su l f a t   d e   b a r i u în
s u s p e n s i e   300-500 g BaSO4 în 1000-1500 ml apă la 37° C 
Pregătirea  pacientului: se anunţă pacientul cu 2-3 zile înainte, explicîndu-i-se necesitatea tehnicii,
administrîndu-i-se un regim de cruţare neiritant, neexcitant, neflatulent format din
brînză de vaci, smîntînă, ouă fierte, carne slabă fiartă, orez fiert, pîine uscată. Cu o zi înaintea
examinării, se administrează un regim hidric cu piureuri, iar în ziua examinării pacientul nu va
consuma lichide, nu va mînca, nu va fuma.
Tehnica irigoscopiei 
- se efectuează, după masă, o clismă evacuatoare, şi apoi, se administrează 2 linguri de ulei de
ricin (clisma singură elimină numai resturile de materii fecale din rect şi sigmoid),

3
 - se conduce pacientul la serviciul de radiologie unde va fi ajutat să se dezbrace şi va fi aşezat pe
masa de examinare unde se face clisma baritată, după tehnica obişnuită a clismei – la indicaţia
medicului radiolog,
- se întrerupe curentul de lichid ori de cîte ori bolnavul are senzaţie de defecare sau la indicaţia
medicului (clisma se execută sub ecran radiologic),
- se întrerupe introducerea substanţei de contrast cînd bariul a ajuns în cec,
- medicul examinează radiologic modificările anatomice ale colonului.
- se îndepărtează materialele folosite.
Îngrijirea pacientului:
- după tehnică se solicită pacientului să elimine substanţa de contrast (după terminarea
examinării)
- se face toaleta regiunii perianale, se îmbracă pacientul şi se conduce la pat
- se notează examinarea în foaia de observaţie.

II. Examinarea endoscopică

4. Fibroesofagogastroduodenoscopia - este o procedură medicală în care suprafaţa interioară a
esofagului, a stomacului şi a părţii iniţiale a intestinului (duoden) pacientului se examinează cu
ajutorul unei sonde speciale.
Scop: Gastroscopia este una dintre cele mai exacte şi, prin urmare, cele mai solicitate investigaţii
în domeniul gastroenterologiei. Gastroscopia este absolut necesară pentru identificarea ulcerului
gastric și duodenal, a cancerului gastric, a bolii de reflux şi a esofagitei. De asemenea, endoscopia
digestivă superioasă poate fi utilizată pentru determinarea cauzelor apariţiei greţei, a durerilor
abdominale, a vărsăturilor frecvente şi a altor simptome. În plus, în timpul investigaţiei medicul are
posibilitatea de a efectua anumite manipulări în interiorul tractului digestiv superior: de exemplu,
extragerea din stomac a corpurilor străine înghiţite (monede, nasturi, etc.), cauterizarea vaselor
sanguine care sângerează, extragerea unui polip gastric, etc.
Pregătirea pentru efectuarea fibrogastroduodenoscopiei constă în următoarele:
- Cu câteva zile înainte de investigaţie, se încetează administrarea oricăror medicamente,
cu excepţia cazurilor în care utilizarea lor înainte de investigaţie a fost convenită, în mod
special, cu medicul
- Se renunță la alimente şi la apă în ultimele 12 ore înainte de testare.
- Gastroscopia se efectuează doar în cabinete speciale, dotate cu echipamentul necesar
(fibroscop + monitor).
- Procedura de investigare se începe cu aranjarea pacientului pe canapea, în poziţie culcat
pe partea stângă. În continuare, medicul introduce în nasul sau în gura pacientului un tub,
similar cu un cablu sau cu o tijă elastică. În primul rând, sonda trece prin gât, apoi intră în
4
 esofag, din esofag trece în stomac şi din stomac în duoden. După încheiere examinării ,
medicul extrage rapid sonda în afara organismului.
De obicei, toată procedura durează nu mai mult de 10-15 minute.
Complicații:
- Greaţă uşoară
- Dureri abdominale nesemnificative
În timp de 1-1,5 ore după endoscopie, se recomandă abținerea de la consumul alimentelor.
Complicaţii grave după gastroscopie se întâmplă foarte rar, dar nu sunt excluse totalmente.
Dintre cele mai periculoase complicaţii pot fi sângerarea, perforaţia esofagului, a stomacului sau a
duodenului şi infecţia.
5. Colonoscopia reprezintă examinarea endoscopică a colonului.
Aceasta oferă imagini clare şi informaţii precise a colonului începând de la rect şi până la partea
distală a intestinului subţire. Ea ajută medicul să vadă ţesutul inflamat, creşterile anormale, ulcerele,
sângerările şi spasmele musculare. Totodată, colonoscopia poate fi utilizată şi pentru înlăturarea
polipilor, a hemoroizilor, a formaţiunilor tumorale  de la nivelul colonului, dar şi pentru prelevarea
probelor de ţesut din leziunile suspicioase a mucoasei intestinului gros pentru a fi examinate, ulterior,
la microscop. Astfel că, colonoscopia este principala metodă de prevenire şi de depistare a cancerului
de colon.
     În scop terapeutic, colonoscopia mai este indicată pentru:
- hemostază - oprirea sângerării la nivelul diverselor leziuni colonice;
- dilatarea porţiunilor de colon îngustate din cauza unor afecţiuni.
     Colonoscopia se efectuează cu ajutorul colonoscopului, un tub subţire, flexibil, cu diametrul de
circa 1 cm, la capătul căruia este ataşată o cameră video cu o sursă de lumină. Camera transmite
imagini, care, urmărite pe monitor, dau posibilitate medicului să analizeze complet starea intestinului
gros. În cazul efectuării unor manevre terapeutice, în timpul investigaţiei, medicul va introduce prin
canalele de lucru ale colonoscopului diferite instrumente ce sunt folosite la prelevarea de probe pentru
biopsie sau la extirparea formaţiunilor descoperite.
         Colonoscopia este recomandată în caz de:
- dureri abdominale persistente;
- prezenţă de sânge în scaun;
- sângerări rectale;
- modificare bruscă a tranzitului intestinal;
- diaree sau constipaţie cronică;
- anemie inexplicabilă;
- scădere în greutate;
- dificultăţi de evacuare a scaunului;
5
- anomalii de dezvoltare a colonului;
- alergie;
- suspecţie la cancer colorectal;
- tumori la nivelul sistemului digestiv superior;
- operaţie de cancer de colon, pentru a verifica eficacitatea intervenţiei;
- polipi colorectali care au fost înlăturaţi anterior;
     Colonoscopia este contraindicată în caz de hemoragie abundentă; instabilitate cardiorespiratorie,
boli cardiace coronariene, anevrism de aortă, hipertensiune arterială de gradul III, colită ulcerativă
severă, colită ischemică, peritonită, pregătire insuficientă a colonului pentru endoscopie, sarcină,
infarct miocardic sau embolie pulmonară suferite recent.
Pregătirea pacientului:
 Cu minim 3 zile înaintea procedurii pacientul va fi instruit să consume cantitaţi reduse de
alimente şi să evite consumul de legume sau fructe cu seminţe sau sâmburi. Totodată, bolnavul
nu trebuie să fi folosit în zilele anterioare cărbune medicinal, sulfat de bariu (tranzit baritat sau
clismă baritată), laxative sau suplimente cu fier.
 Cu 1 zi înainte de investigaţie se va institui un regim hidric cu supă strecurată, zeamă de
compot, ceaiuri, cafea slabă, apă minerală.
 Începând cu ora 16 din ziua care precede investigaţia (dacă examinarea se face a doua zi până
la prânz) sau ora 6 dimineaţa dacă examinarea se face în acceaşi zi după masă, pacientul va
bea, în decurs de 4-6 ore, soluţia preparată (200 ml Duphalac la 4 l apă). Se recomandă ca
soluţia să fie consumată lent, câte 1 cană la fiecare jumatate de oră, pentru a preveni apariţia
unor manifestări de tip dispeptic (greaţă, vărsături, balonare). Soluţia va traversa tubul digestiv
şi va curăţa lumenul intestinal. Pacientul trebuie informat că va avea în ziua respectiva mai
multe scaune, spre final chiar apoase.
 În ziua programată pentru colonoscopie nu se manâncă nimic pînă la efectuarea procedurii.
6. Rectosigmoidoscopia este explorarea segmentului terminal cu ajutorul rectoscopului pînă în
adîncimea de aproximativ 30 cm de la orificiul anal.
Scopul:
- diagnostic (recoltare de materii fecale pentru coprocultura, biopsii)
- terapeutic (extracții de polipi, cauterizări, aplicații locale de medicamente).
Materiale necesare:
- cele pentru clismă,
- rectoscopul și materiale în funcție de scop
- tuseu rectal pentru a depista o eventuală stenoză anală.
Pregatirea pacientului pentru rectosigmoidoscopie:
- cu 2 zile înainte va avea un regim hidric,
6
 - în seara precedentă tehnicii  se vor face 2 clisme evacuatorii
- în ziua respectivă va fi condus în sala de examinare fără alte pregătiri
- poziția va fi genupectorală sau genucubitală, pentru a pune în evidență orificiul anal.
Tehnica o va face medicul.
III. Examinarea ultrasonoră
Pregătirea pacientului pentru  ecografie abdominală constă în post alimentar (inclusiv băuturi
acidulate și cafea) cu cel puțin 6 ore înainte de investigație, astfel ca stomacul să fie gol și conținutul
gazos intestinal să fie redus, permițând vizualizarea adecvată; se vor bea 1-1.5 litri lichide (apa plată,
ceai) inaintea examinarii. Cu 24 de ore înainte, se recomanda sa nu se consume dulciuri, se evită
alimente care pot fermenta (fructe, lapte), iar cina din ziua precedentă trebuie să fie ușoară și să nu fie
servită mai târziu de ora 18.00-19:00. În cazul în care apare balonare, se recomandă ca în ziua
precedentă investigației să se administreze medicamente ca Espumisan ( 2 cp de 3 ori pe zi), Carbocit
(2 tb de 3 ori pe zi), eventual un supozitor intrarectal cu glicerina sau Sab simplex (1-2 tablete de
3ori/zi sau 1 lingură în seară dinaintea examinării și 1 lingură cu 3 ore înaintea examinării).
  Cum se realizeaza ecografia abdominala
Se îndepărtează de pe abdomen hainele se culcă în decubit dorsal. Pentru ca transductorul sa alunece
mai ușor și să asigure calitatea transmiterii undelor ultrasonore se aplică pe abdomen un gel.
Transductorul va fi presat pe piele și mișcat pe toată suprafața, unde se află organul abdominal care
trebuie evaluat, fără a provoca durere. In timpul examinării se vor realiza și fotografii ecografice ce
vor fi înmînate pacientului. Imediat ce procedura a fost realizată, gelul va fi înlăturat de pe abdomen .