Sunteți pe pagina 1din 7

Proiect didactic: cls.a.

VI-a
Realizat de prof Cristian Aurelia

PROIECT DIDACTIC

Unitatea de învăţământ: S.08. Finiş


Profesor: Cristian Aurelia
Data: 23.04.20120
Clasa: aVI-a
Unitatea de învăţare: Răspândirea animalelor pe glob
Lecţia: Animale caracteristice ecosistemului de peşteră
Tipul de lecţie: dobândire de cunoştinţe
Locul de desfăşurare: sala de clasă

Competenţe europene:
- A învăţa să înveţi;
- Comunicare în limba maternă;
- Competenţe în utilizarea noilor tehnologii informaţionale şi de comunicaţie;
- Competenţe în matematică şi competenţe în ştiinţe şi tehnologii

Competenţe generale
1. Receptarea informaţiilor despre lunea vie
2 . Explorarea sistemelor biologice
3. Utilizarea şi construirea de modele şi algoritmi în scopul în scopul demonstrării
principiilor lumii vii.
4. Comunicarea orală şi scrisă utilizând corect terminologia specifică biologiei.
5. Transferarea şi integrarea cunoştinţelor şi metodelor de luctu specifice biologiei
în contexte noi.

Competenţe specifice
1.1. Identificarea unor grupe şi specii de animale Utilizarea metodelor şi a mijloacelor
adecvate studierii organismului uman,
1.3. Stabilirea relaţilor dintre factorii de mediu şi diversitatea animalelor
1.5. Stabilirea relaţilor între tipurile de comportament şi procesul de adaptere a
organismului la mediu
2.1.Utilizarea metodelor şi mijloacelor adecvate explorării lumii animale;
4.1. Exersarea utilizării unor surse de informare;
4.2 Utilizarea corectă a terminologiei specifice biologiei în diferite situaţii de
comunicare

Concepte operaţionale
Cognitive:
C1. evidenţiază factorii de biotop caracteristici peşterilor;
C2. identifică biocenoza caracteristică ecosistemelor de peşteră
C3. descrie adaptările organismelor cavernicole la mediul din peşteri
Formative:
C4. compară organismele cavernicole cu alte animale
C5. argumentează importanţa conservării unui ecosistem de peşteră;
C6. formulează aprecieri obiective, argumentate cu privire la conservarea unui
ecosistem de peşteră

1
Proiect didactic: cls.a.VI-a
Realizat de prof Cristian Aurelia

Evaluarea: formativ evaluativă


Obiective ale evaluării :
Cognitive:
E1. să opereze cu noţiunile de: ecosistem, biotop, biocenoză, animale cavernicole
Formative:
E2. să interpreteze şi să argumenteze necesitatea conservării ecosistemului de peşteră
E3. să utilizeze tehnici de lucru specifice biologiei;
Atitudinale:
E4.să-şi susţină opiniile personale cu privire la rezolvarea unor probleme legate de
conservarea mediului natural

Valori şi atitudini vizate:


- relaţionarea pozitivă cu ceilalţi;
- antrenarea gândirii prospective prin înţelegerea rolului biologiei, ca predicţie a
schimbărilor prin raportare la contemporaneitate;
- gândire critică şi flexibilă.
Strategii: dirijată, inductiv-deductivă , explicativ-conversativă
Metode :
- expozitiv-euristice: M1. explicaţia, M2. conversaţie euristică; M3.prezentare PPt
- interactive: M4. comparaţia, M5. problematizarea, M6 demonstraţia.
Instrumente de evaluare : verificare frontală orală, observarea sistematică, fişă de lucru
Forma de organizare a activităţii : frontală, individuală( grupe cooperante)
Resurse:
- umane: 13 elevi
- temporale: 50 min.
- materiale:
- oficiale: RM1 .programa şcolară, RM 2. microproictarea didactică
- manuale. RM3.Biologie, Viorica Medan, Elena Comănescu

Secvenţele Conţinu C.s. Activitatea profesorului Activitatea elevului Resurse Evaluar


didactice turi Mat. Pro e
vizate ced
Moment - notează absenţii - răspund RM3
organitato - organizează clasa cerinţelor
ric - org. materialele - pregătesc
- creează un climat materia
cooperant lele solicitate;
- se aşează la locurile
indicate
Reactuli Forme, 1.1 - formează motivaţia - elaborează răspun RM3 M2 Verifica
zarea colori, di 1.5 studiului animalelor din surile la cerinţe; re
cunoştin mensiuni peşteri - autoevaluează frontală
ţelor la animal - subliniază importanţa
Mimetis ecosistemelor naturale;
mul, hom - mediază opiniile
ocromia -stabileşte schema - completează schema
Evocare Titlul 1.1 - solicită elevilor să - identifică imaginile : RM3 M3 Obsera
lecţiei identifice ecosistemul terenuri cultivate, re
-notează pe tablă titlul livezi, grădini de sistemat
monitorizează elevii; legume, parcuri, sere, ică
- precizează ce vor afla ferme de animale ,
(obiectivele), ce vor şti să crescătorii piscicole,
facă, de ce este important să
aşezări urbane şi rurale
cunoască animalele
cavernicole
- notează în caiete

2
Proiect didactic: cls.a.VI-a
Realizat de prof Cristian Aurelia

Dobândi 1.1 - asigură


re de noi 1.3 a.cunoaşterea /receptarea
cunoştinţe Biotop 1.5 învăţării; M1
prin activi Biocenoz 2.1 - defineşte ecosistemul, -definesc ecosistemul, M3 Obsera
tate de înv ă biotopul, biocenoza biotopul, biocenoza şi re
ţare dirija cavernico -identifică factorii de risc investighează RM1 M4 sistemat
tă de prof le b.înţelegerea noilor ecosistemul de peşteră ică
conţinuturi. prezentarea PPt RM2
-explică importanţa Verifica
respectării ecosistemelor RM3 re
naturale -îşi asumă responsabilit frontală
-interpretează unei opinii privind
răspunsurile din fişa de importanţa ecosistem.
lucru
c.analiza -compară animalele
-compară animalele -corelează valorificând
cavernicole cu altele achiziţiile anterioare

Stimula- 2.1 Prin chestionare orala pe -Se gândesc şi rezolvă RM3 M6 Fişa de
rea per- tot parcursul lectiei si exerciţiul evaluar
forman- scrisa completând fişa de e
ţei evaluare
Asigurara 4.2 . Profesorul apreciază Pe baza cunoştinţelor M2 Verifi-
retentiei şi răspunsurile elevilor şi le dobândite elevii care
a transferu raportează cu obiectivele răspund oral la M4 fronta-
lui operaţionale anunţate la întrebările adresate de lă
începutul lecţiei.(aşa da, către profesor.
aşa nu)
Tema Legenda liliacului RM3
ptr.acasă
Evaluare 4.2 Inventariaza principalele Se gândesc şi răspund RM3 M5 Verifica
Capacităţii informaţii şi solicită la întrebarile adresate re
,aptitudini elevilor să dea răspunsuri de profesor frontală
şi atitudini clare pentru a verifica
măsura în care noţiunile
nou prezentate au fost
întelese corect şi fixate de
catre elevi.

Schiţa tablei
Ecosistemul = Biotop + Biocenoză
Biotopul: temperatura, umiditatea, lumina, aerul
Biocenoza : plantele lipsesc, bacterii ciuperci, animale nevertebrate şi vertebrate
Peştera este un ecosistem puţin favorabil vieţii

3
Proiect didactic: cls.a.VI-a
Realizat de prof Cristian Aurelia

Fişă de lucru

1.Defineşte peşterile
……………………………………………
……………………………………………
……………………………………………
……………………………………………
……………………………………………
…………………………………………….

2. Descrie biotopul caracteristic peşterilor


Temperatura: …….......................................
……………………………………………
……………………………………………
Umiditatea: ………………………………
Lumina : ………………………………….
……………………………………………
……………………………………………
Aerul: …………………………………….
…………………………………………….

3. De cine este reprezentată biocenoza din peşteri?


…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
4.. Cum se numesc animale care trăiesc în peşteri?
………………………………………………………………………………………………….

5. Notează în casetă animalele nevertebrate din peşteri

6. Identifică animalele vertebrate care trăiesc în peşteri.

4
Proiect didactic: cls.a.VI-a
Realizat de prof Cristian Aurelia

7. Care sunt adaptările animalelor la mediul de viaţă cavernicol?


…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………

8. Din ce este formată hrana animalelor cavernicole?


………….
…………………………………………………………………
………………………………………………………
………………………………………………………………….
………………………………………………………………….
………………………………………………………………….
………………………………………………………………….
…………………………………………………………………..

5
Proiect didactic: cls.a.VI-a
Realizat de prof Cristian Aurelia

STIATI CA…?
 Primul adăpost al omului a fost peştera .
 In antichitate formaţiunile din peşteri erau
considerate sacre deoarece erau mai frumoase decât
construcţiile umane.
 In România exista peste 12000 de peşteri dintre care
foarte puţine sunt amenajate şi destinate turismului
 În Peştera Urşilor descoperita in 1975 in jud. Bihor s-
au găsit urme şi fosile de urs de caverna ,specie dispărută
acum 15000 de ani.
 Cea mai mare peştera din lume se afla în Malaesia.
 Cea mai mare peştera din Europa se află în Elvetia.

Şoricel cu aripioare
Poarta numele de floare

…………………….

Legenda liliacului

Pană-împărat avea un singur fecior, căruia i-a pus nume de Liliac. Fiind înaintat în
vârstă, împăratul a chemat pe fiul său şi, binecuvântându-l, i-a dăruit întreaga împărăţie.
Liliac ajuns împărat, a căutat la început să-şi cunoască marginile împărăţiei, precum şi pe
supuşii pe care-i conducea şi bineînţeles, la rândul lor şi aceştia să cunoască pe noul împărat.
Într-o zi hotărăşte împăratul să se adune oaste mare, să se încarce care cu provizii,
pentru atâta timp cât găsise de cuviinţă că-i va ajunge ca să dea ocol ţării sale. Când a văzut că
totul e gata, a pornit la drum. Şi mergând aşa din sat în sat şi din oraş în oraş, zi de vară până-
n seară, a ajuns într-o bună zi într-un cătun, unde oamenii i-au ieşit înainte, zicându-i:
    - Măria-ta, fii bine venit la noi şi Dumnezeu să-ţi dea multă sănătate dar dacă ţi-e scumpă
viaţa, te-am ruga să nu intri în satul nostru !
    - De ce ? a întrebat viteazul împărat.
    - Aici în apropiere, măria-ta, într-o peşteră fără margini şi întunecoasă de nu vezi la doi
paşi, locuieşte o zgripţuroaică şi pe oricine trece pe acolo şi ea l-a ochit, pe dată îl şi vrăjeşte,
prefăcându-l într-un animal, într-o pasăre, sau chiar de multe ori, într-o stană de piatră.
Împăratul nu luă însă în seamă cele spuse şi se îndreptă fără prea multă zăbavă, drept
spre peştera cu vrăjitoarea.
Aceasta, dând cu ochii de mândrul împărat, îndată îl prefăcu într-un şoarece. Bietul animal, de
frică, se ascunse sub o lespede de piatră.         
După câteva zile, nemaiputând suferi foamea şi setea, şoricelul ieşi din ascunzătoare şi
încet, încet, hai, hai, se îndreptă pre sat. Aici, nemerind la o casă, intră înăuntru şi stătu câteva

6
Proiect didactic: cls.a.VI-a
Realizat de prof Cristian Aurelia

zile pe unde putu, apoi se mai gândi el şi îşi aşeză culcuşul tocmai lângă sobă, într-o crăpătură
în zid.
Pisica însă, care într-una veghează după hrana ei gustoasă, mirosindu-l într-una din
zile, îi şi dovedi îndată culcuşul. Dar Liliac, înţelept cum era, înţelegându-i gândul şiret, o
şterse frumuşel de acolo şi pe dibuite a nimerit tocmai la biserica din sat, unde încet, încet,
strecurându-se pe sub uşă a pătruns înăuntru.
 Aici, fiind linişte deplină, având de mâncare nafora rămasă de la împărtăşania credincioşilor
iar ca băutură aiasma cu care se botează copii, o ducea cât se poate de bine.
După câtva timp, începând săptămâna patimilor Domnului, şoricelul, de frica lumii care se
aduna numeroasă la denii, neavând face, s-a urcat tocmai în clopotniţă. Dar nici aici nu putu
sta mult timp, căci mergând cântăreţii să tragă clopotul după obicei, au dat peste el.
Neavând altceva de făcut şi voind să coboare iarăşi în biserică, deodată simţi că nu mai poate
merge pe picioare; fără să-şi dea seama, i se părea că pluteşte ca într-un vis. Şi aşa, într-o bună
zi, se pomeni zburând pe deasupra mulţimii.
Văzând fereastra, care din cauza căldurii din biserică era deschisă, a izbucnit afară şi în
întunericul nopţii a petrecut până la ziuă, când din nou a început să zboare prin locuri ascunse,
ferite de ochiul oamenilor.
După mai multe rotocoale, recunoscând drumul pe unde venise, se îndreptă către peştera
zgripţuroaicei. Aceasta tocmai se afla la bucătărie, cu capul gol şi părul vâlvoi. Liliac, pentru
a se răzbuna, se repede deodată asupra ei, încurcându-i-se cu ghearele în părul capului. Mai de
spaimă, mai de durere, zgripţuroaica a început să ţipe cât o ţinea gura:
   - Săriţi, oameni buni, năpastă pe capul meu !
S-au repezit atunci oamenii şi cu sape, securi şi topoare, au omorât vrăjitoarea, scăpând satul
de aşa pacoste.

Iar Liliac sărmanul, a rămas până în ziua de astăzi, liliacul zburător.

Pasărea Guacharo
Cuibăreşte în peşteri, într-o zona cuprinsa intre 200 si
750 m. într-un deplin întuneric. în cuib, femela depune
2 până la 4 oua . Puii sunt neobişnuit de graşi. datorită
alimentaţiei bogate în fructe de palmier, bogate in ulei
vegetal si a lipsei totale de mişcare -.
În trecut, indienii localnici organizau anual - o vânătoare
cumplită, în urma căreia mii de păsări erau distruse cu
scopul de a colecta grăsimea tinerelor păsări, pe care,
indienii o foloseau drept combustibil pentru felinare şi
lămpi.
Masacrul a încetat în 1949