Pilling

Abstract

Pilling este un proces care decurg din efectul de frecare între părţi diferite ale
unui articol de îmbrăcăminte sau între articol de îmbrăcăminte şi un element
abraziv în timp ce poartă sau în timpul spălării. Bile mici de fibre şi, uneori, apar
impurităţi pe suprafaţa de articol de îmbrăcăminte, modificarea aspectului şi
atingere a produselor.

Lucrarea prezintă rezultatele obţinute în timpul de testare a rezistenţei de pilling

ţesături tricot din fire amestec 50% lână şi 50% poliacrilonitril. Probele au fost
supuse la stres prin două metode standardizate, fier şi frecare, prin folosind
echipament adecvat. Un studiu comparativ al celor două proceduri aplicate a fost
făcută pentru găsirea diferenţelor dintre rezultatele şi accentuând eficienţa
metodelor de testare.

Cuvinte cheie

Metodele standard, proceduri, produse tricotate, pilling, Nu-Martindale, pilling-

box.

1 .. INTRODUCERE

Datorita frecarii, produse textile au tendinţa de a forma bile mici de fibre pe

teritoriul lor de suprafaţă, aceasta fiind numit efectul pilling. fibră teanc-up-uri pe
produsul poate conţine, de asemenea, alte tipuri de fibre de la alte produse cu
care vin în contact prin frecare. Evaluare obiectivă a efectului pilling pot fi
efectuate prin testarea produsului textil, care este prin prezentarea acestuia la
mai multe cicluri de frecare, pilling ca nu apare dintr-o dată, ea trece mai multe
etape de dezvoltare.

Datorită frecare, aplecările şi răsucirile, capetele de fibre sunt aduse la suprafaţa

materialului şi forma o masă zdrenţuit. smocurile sunt produse din această masă,
prin încurcarea a capetelor de fibre, fiind susţinut doar de unele fibre ancorate.
durabilitatea de un smoc depinde în mod esenţial rezistenta la frecare si
rezistenta la tractiune final al acestor fibre ancorate. Pilling schimbă aspectul
suprafeţei materialului şi, în acelaşi timp, culoarea poate fi percepută diferit,
datorită difractia luminii diferite.

Natura forţelor de frecare care provoacă formarea pilling variază semnificativ în

funcţie de caracteristicile fizice ale fibrelor, obiceiurilor personale şi a mediului
purtarea de consumatori. Testelor efectuate în laboratoare sunt indispensabile
pentru prognoza a comportamentului pilling a produselor tricot [1]. Pentru
evaluarea efectului pilling, două metode standardizate sunt utilizate, în scopul de
a compara eficienţa de testare şi acurateţea rezultat.

2 PARTEA EXPERIMENTALĂ

2.1 Materiale

În scopul de a compara metodele de testare a efectului pilling şi rezultatele

obţinute, s-au ales mostre de materiale tricotate de 50% PAN 50% fire de lână de
la Ttex36x2 titrul aceeaşi, cu structuri diferite: un material tricot cu structura plat
şi un material tricot cu structură cu nervuri, cu bucle reţinute. tesatura tricot cu
structura plat are o densitate de rând: Nu = 35 [wales/50mm]; dV =45
[rows/50mm], tesatura tricot cu structură cu nervuri, cu bucle a păstrat o
densitate de Nu = 30 [wales/50mm]; dV = 50 [rows/50mm]. investigaţiile vor fi
efectuate pe materiale prime tricot, pe ţesături spălate în DUBIX masina de spalat
cu balsam şi pe ţesături curăţat chimic cu percloretilen în SI70 BOWE.

2.2 Proceduri

metodele standardizate folosite pentru determinarea efectului pilling sunt:

1. Metoda de determinare prin laminare, STAS 8219-90;

2. Metoda de determinare prin frecare, SR EN ISO 12945-2:2002

maşini şi aparate folosite sunt următoarele: tester cutie (cutii de pilula), Nu-
Martindale model tester 864, de curăţare uscată maşină BOWE SI70, DUBIX de
spălat model de masina de 340, DUBIX uscare model de maşină 3650 şi
standardele fotografice [2].

În scopul de a determina efectul pilling de rulare, ei folosesc un tester din cubi

doi cutii cu o parte de 220 mm, care au o mişcare de rotaţie. Cutiile se rotesc cu o
viteză de 55 ... 60 rot / min. tester este prevăzut cu cilindri de cauciuc, fiecare
cilindru având o lungime de 150 mm şi un diametru de 40 mm.

8 cilindri de cauciuc sunt introduse în fiecare cutie, patru din cele 8 cilindri sunt
acoperite cu mostre de material testat şi prin rotaţie a cutiilor o frecare aleatorie
este cauzat printre 8 cilindri care să conducă la apariţia efectului pilling.

În scopul de a determina efectul pilling prin frecare, modelul tester Nu Martindale-

864 este utilizat, oferind trei tipuri de miscari pentru efectuarea diferitelor teste:
testul de abraziune (figura Lissajous cu o gamă de 60,5 mm); testul pilling
( Figura Lissajoux cu o gamă de 60,5 mm); testul linie dreaptă.
2.2.1 Efectuarea testelor cu tester cutie

Din proba de laborator luate în conformitate cu standardele, patru

dreptunghiulare specimenele sunt luate pe diagonala, din locuri diferite, având
dimensiunile 200/140 mm. Două probe se taie cu latura lungă pe direcţia de Ţara
Galilor şi celelalte două, cu latura lungă pe direcţia de rânduri. Fiecare exemplar
se referă la un cilindru de cauciuc celular şi se stabilesc prin cusut la capete şi pe
generator, evitând tensionare neregulate de material textil care constituie modelul
[3].

Exemplarele trebuie să fie condiţionate 24 de ore în atmosferă standard. Acestea

vor fi introduse în caseta de tester. Cele patru cilindri acoperite cu ţesătură

exemplare şi patru cilindri descoperite se prezintă la stres timp de 3 ore.

Ulterior, fiecare exemplar va fi scos de pe cilindru şi în comparaţie cu standarde

fotografice. Evaluarea pilling se efectuează vizual, în conformitate cu condiţii
optime de iluminare.

Timpul necesar pentru tăiere şi de cusut specimenele pe cilindri în vederea

testării a fost 210 min, timpul total necesar pentru testarea cele 24 de specimene
tesatura a fost 750 min.

2.2.2 Efectuarea testelor cu tester Nu-Martindale

Pentru a obţine exemplarele care vor fi supuşi testării, patru probe circulare sunt
luate la întâmplare din fiecare tip de material, cu un diametru de 140 mm, evitând
defectele posibile (noduri, zone care conţin fire mai groase sau mai subtiri,
colorate sau zone murdare, etc ). Probele sunt condiţionate 24 ore în atmosferă
standard.

Testele sunt efectuate conform metodologiei impuse de standardul SR EN

ISO12945-2: 2002.

Timpul total necesar pentru pregătirea şi efectuarea testelor pentru cele 24 de

tesatura eşantioanelor a fost 490 min.

3 REZULTATE ŞI discutii

Rezultatele obţinute în vederea investigaţiilor în conformitate cu STAS 8219-90

sunt prezentate în tabelul 1.

Numărul de cicluri programate pentru testul de pilling şi tipul de material testat pe

tester Nu-Martindale sunt prezentate în Tabelul 2. Probele sunt comparate cu
standardele fotografice APEM, precum şi efectul piling este evaluat în
conformitate cu constanta condiţiile de iluminare. Probele sunt evaluate în
conformitate cu standardul fotografie în cinci grade APEM, 5 fiind cea mai bună
calitate (nu pilling) şi 1 mai rău (pilling considerabile) [4].

Rezultatele obţinute în vederea investigaţiilor conform SR EN ISO12945-2:2002

sunt prezentate în tabelul 3 pentru tesatura tricot cu structura plat format din
50%Lână PAN + 50% fire Ttex 36x2 şi în tabelul 4 pentru tesatura tricot cu dungi
structură cu bucle reţinute din% PAN 50 + 50% fire de lână Ttex 36x2.

Diferenţele obţinute în funcţie de tratamentul aplicat pentru a duce la tesatura

concluzia că de curăţare chimică cu percloretilenă reduce formarea pilling, în
comparaţie cu materialul brut şi cel spălate cu balsam, care au fost supuse
acelaşi număr de cicluri de frecare. Tratamente chimice de curăţare conferă
stabilitate la structura tesatura si o rezistenta mai mare la formarea pilling.

În ceea ce priveşte procedura în cazul a două metode de testare, timpul necesar

pentru pregătirea probelor în vederea testării prin metoda de rulare prin utilizarea
tester caseta este mai lung, ca urmare a functionarii de cusut a probelor pe
cauciuc cilindri, această operaţie fiind realizate manual. În cazul unei testări
secunde metodă, cea prin frecare, probele sunt fixate foarte usor pe de lucru se
termină. Deşi numărul de eşantioane testate este acelaşi, timpul de lucru este mai
scurt şi zgomotul produs de aparat este mult mai scăzută în cazul unei testări
frecare metodă.

4 CONCLUZII

Scopul lucrării de faţă a fost compararea metodelor de testare a efectul pilling,

observarea de similitudine a rezultatelor experimentale şi indicaţie, pe cât posibil,
a metodei de testare cele mai potrivite. Ca urmare a comparaţiei dintre metodele
aplicate pentru efectuarea de teste legate de efectul pilling, următoarele concluzii
pot fi trase:

• rezultatele obţinute prin cele două metode sunt diferite, tesaturi cu cel mai înalt
grad pilling fiind eşantioane testate prin aplicarea metodei de frecare, prin
utilizarea tester Nu-Martindale;

• metoda de testare de frecare este o metodă mult mai agresiv în comparaţie cu

rulant metoda de testare, astfel încât să putem considera că aceasta simuleaza
corect purtarea condiţiile de materiale textile, fiind mult mai adecvat pentru
efectuarea pilling teste;
• din punct de vedere al duratei de testare, timp de testare prin utilizarea frecare

Metoda este cu 35% mai mică decât prin utilizarea metodei de rulare. În cazul

prezentate în această lucrare, diferenta de timp dintre două standardizate metode

este 240 min;

• metoda de testare cu ajutorul tester Nu-Martindale este mult mai recomandabil

din punct de vedere al duratei de testare şi acurateţea rezultat.

REFERINŢE

[1] WD Schindler, PJ Hauser, chimice de finisare textile, Woodhead

publicarea Limited în asociere cu Institutul de textile, Cambridge,Anglia, 2008,

pp.129-136.

[2] M. Dinu, A. Floca, Cercetări privind efectul pilling pe ţesături obţinute

din fire amestecate, Acta Universitatis Cibiensis, Vol.LVIII, tehnic serie,

Sibiu-2009, pp.67-71.

[3] STAS 8219-90, Materiale textile.Determinarea efectului pilling, Institutul

Roman de Standardizare, 1990.

[4] SR EN ISO 12945-2:2002, Materiale textile. Determinarea tendinţei

ţesăturilor de o se scămoşa Si de o fata pilling. Partea 2: Metoda Martindale

modificată, ASRO, Bucureşti.