Capitolul 1.

Desene şi modele industriale

Secţiunea 1. Noţiuni introductive şi definiţii

Drepturile asupra desenelor şi modelelor sunt recunoscute şi protejate pe

teritoriul României prin înregistrarea desenului sau modelului, în condiţiile legii,
la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM).
Convenţia privind Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale de la
Stockholm din 1967 prevede în art. 2 că proprietatea intelectuală1 include
drepturile de autor, drepturile conexe acestuia şi drepturile de proprietate
industrială. Proprietatea industrială, ca instituţie juridică, a fost definită ca fiind
ansamblul de norme juridice care reglementează raporturile privitoare la creaţiile
aplicabile în industrie, precum şi la semnele distinctive ale unei asemenea
activităţi2.
Subiectul protecţiei acestor norme este creatorul (persoana fizică sau
persoana juridică), autorul acelor metode tehnico-aplicative care au menirea de a
îmbunătăţii calitativ sau cantitativ realizarea la scară industrială a unui produs,
sau autorul acelor elemente de identificare estetică sau simbolică a unui produs
industrial.
Există diferite forme de drepturi de proprietate industrială, precum cele
referitoare la protecţia invenţiilor, inventatorilor şi a titularilor de brevete de
invenţii, brevetarea noilor soiuri de plante, hibrizi sau rase de animale, protecţia
topografiilor circuitelor integrate, protecţia know-how-ului, protecţia desenelor şi
modelelor industriale. Acestora li se adaugă şi elementele de identificare ale
producătorilor şi prestatorilor de servicii şi anume mărcile şi indicaţiile
geografice.
Doctrina3 a definit desenul industrial ca fiind „un ansamblu de linii sau
culori care produce un efect decorativ nou, imprimă unui obiect un caracter nou
şi specific”, în timp ce modelul industrial este „o formă plastică care conferă unui
obiect industrial o configuraţie distinctă, o fizionomie originală”.

1
Rodica Pârvu, Ciprian-Raul Romiţan, Dreptul de autor şi drepturile conexe, Ed. All Beck,Buc, 2005., p. 84.
2
Ada Petrescu, Lucian Mihai, Drept de proprietate industrială. Introducere în dreptul de proprietate industrială.
Invenţia. Inovaţia, Universitatea din Bucureşti, 1987, p. 11
3
Yolanda Eminescu, Protecţia desenelor şi modelelor industriale. Drept român şi comparat, Buc, Ed. Lumina
Lex, 1997.
 În conformitate cu dispoziţiile din Legea nr. 129/19924, este considerat
desen industrial „aspectul exterior al unui produs sau al unei părţi a acestuia,
redat în două dimensiuni, rezultat din combinaţia dintre principalele
caracteristici, îndeosebi linii, contururi, culori, formă, textură şi/sau materiale
şi/sau ornamentaţia produsului în sine”, în timp ce modelul industrial este definit
ca fiind „aspectul exterior al unui produs sau al unei părţi a acestuia redat în trei
dimensiuni, rezultat din combinaţia dintre principalele caracteristici, îndeosebi
linii, contururi, culori, formă, textură şi/sau ornamentaţia produsului în sine”.
Astfel, desenul industrial este un ansamblu de linii şi culori cu efect
decorativ nou ce imprimă unui obiect un caracter specific şi nou (ex: desenele de
pe ţesături, covoare, cusăturile de pe obiecte, decoruri florale sau alt fel de
decoruri, simboluri grafice, precum şi icoanele de pe computer sau opere de artă
cum ar fi sculpturile), iar modelul industrial este o formă plastică prin care se
conferă unui produs industrial o fizionomie distinctă (ex. noi modele de produse
de sticlă, scule, dispozitive)5.
Un desen sau model este considerat industrial dacă obiectul la care se
aplică desenul sau modelul poate fi reprodus ori de câte ori este necesar.
Deosebirea dintre aceste două creaţii ornamentale ţine de numărul dimensiunilor
în spaţiu: desenul este o reprezentare grafică plană - în două dimensiuni - iar
modelul este o reprezentare în spaţiu - tridimensională.
Desenele şi modelele industriale prezintă o importanţă economică
deosebită, rezultând atât din efectul lor estetic cât şi din cel distinctiv. Din punct
de vedere estetic6, forma şi aspectul decorativ dat unui obiect utilitar au drept
scop înfrumuseţarea produsului a cărui finalitate este creşterea vânzărilor. Efectul
distinctiv al desenelor şi modelelor industriale reiese din distingerea, alegerea sau
clasificarea de către consumator a produselor concurente ce prezintă aceleaşi
trăsături sau calităţi tehnice (ex: industria automobilelor, a produselor textile, a
bijuteriilor, a produselor cosmetice, a aparatelor electronice).
Desenul sau modelul industrial poate fi înregistrat la Oficiul de Stat pentru
Invenţii şi Mărci în măsura în care este nou şi are un caracter individual.
Desenele sau modelele industriale sunt identice dacă trăsăturile lor caracteristice
diferă numai în ceea ce priveşte detaliile nesemnificative.
Un desen sau model industrial7 are caracter individual dacă impresia
globală pe care o produce asupra utilizatorului avizat este diferită de cea produsă
4
Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor industriale, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 1 din 8 ianuarie 1993, completată şi modificată prin Legea nr. 585/2002, pentru
modificarea şi completarea Legii nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor industriale, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 810 din 7 noiembrie 2002.
5
Viorel Roş, Dreptul proprietăţii industriale, Ed. “Global Lex”, Buc, 2001, p. 474
6
Valeriu Costel Geambazu, Estetica industrială în Revista Română de proprietate industrială, nr. 3/1997, p. 5-7;
7
Rodica Pârvu, Ciprian-Raul Romiţan, Op. cit., p. 69.

2
asupra unui asemenea utilizator de către orice desen sau model industrial făcut
public înaintea datei de depunere a cererii de înregistrare sau, dacă a fost
revendicată prioritatea, înainte de data de prioritate.

Secţiunea a 2-a. Reglementare

Protecţia desenelor şi modelelor industriale este asigurată prin:

- Legea nr. 129/1992;
-Instrucţiunile8 privind condiţiile pentru depunerea şi eliberarea
certificatelor de desene şi modele industriale în conformitate cu Legea nr.
129/1992;
- Dectretul nr. 1177/1968 prin care România ratifică Convenţia de la Paris
din 1883 pentru protecţia proprietăţii industriale în forma revizuită la Stockholm
în 1967;
- Legea nr. 44/1992 prin care România a aderat la Aranjamentul de la Haga
privind depozitul internaţional al desenelor şi modelelor industriale din 1925.
Atât Convenţia de la Paris cât şi Aranjamentul de la Haga fac parte din
convenţiile internaţionale administrate de Organizaţia Mondială pentru Protecţia
Proprietăţii Intelectuale.
Protecţia internaţională a desenelor şi modelelor industriale are la bază un
dublu principiu:
1. statele pot reglementa această protecţie fie în cadrul dreptului de autor,
fie în acela al dreptului de proprietate industrială.
2. principiul reciprocităţii legislative, potrivit căruia autorii creaţiilor ţărilor
în care desenele şi modelele industriale nu sunt protejate decât în cadrul unei legi
care consacră o protecţie specifică, nu vor putea reclama într-o altă ţară
semnatară decât protecţia specifică. Statele în care nu există o protecţie specifică
pentru desene şi modele sunt datoare să le asigure protecţie în cadrul dreptului de
autor.
- Legea nr. 77/1998 prin care România a aderat la forma în viguare în
prezent a Convenţiei de la Berna din 1886 privind protecţia operelor literare şi
artistice;
- Decretul nr. 1175/1968 prin care România a ratificat Convenţia pentru
instituirea Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Industriale de la Stockholm din
1967;
-Legea nr. 3 din 8 ianuarie 1998 prin care România a aderat la
Aranjamentul de la Locarno privind clasificarea internaţională a desenelor şi
modelelor industriale din 1968 utilizat în procedurile OSIM şi anterior anului
1998.
8
publicată în Buletinul Oficial al Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM) nr. 1/1995

3
 Secţiunea a 3-a. Natura juridică a dreptului asupra desenelor şi
modelelor industriale

Desenele şi modelele, datorită caracterului lor complex, prin destinaţie şi

mod de reproducere aparţin drepturilor de proprietate intelectuala, iar prin efortul
creator aparţin drepturilor de autor9.
Legea nr. 129/1992, privind protecţia desenelor şi modelelor industriale,
prevede în art. 7 că protecţia oferită de aceasă lege operelor respective nu exclude
beneficiul protecţiei conferite prin dreptul de autor. De asemenea, Legea nr.
8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, precizează la litera g a art. 7
operele protejate prin dreptul de autor, şi anume: “operele de artă plastică, cum ar
fi: operele de sculptură, pictură, grafică, gravură, litografie, artă monumentală,
scenografie, tapiserie, ceramică, practica sticlei şi a metalului, precum şi operele
de artă aplicată produselor destinate unei utilizări practice.”
Această soluţie a includerii şi protejării operei de artă aplicată în legea
dreptului de autor este rezultatul poziţiei legiuitorului care a adoptat soluţia
cumulului de protecţii. Pentru a putea beneficia de protecţie în cadrul dreptului de
autor, opera de artă aplicată trebuie să îndeplinească şi condiţiile prevăzute pentru
această categorie de opere în legea dreptului de autor.
Aranjamentul de la Locarno a instituit o clasificare internaţională a
desenelor şi modelelor, care a suferit diverse modificări, în prezent în România
cuprinzând 32 de clase10.
Optând pentru protecţia ca desen şi model industrial în cadrul legii
speciale, pe lângă condiţiile ce trebuiesc a fi îndeplinite de către desenul sau
modelul creat, li se adaugă condiţiile de formă. Protecţia conferită de legea
specială este sporită pentru că asigură publicitatea şi sancţionează contrafacerea11.
În concluzie, sistemul cumulului de protecţie conferă autorului desenului
sau modelului creat posibilitatea de a opta pentru invocarea dreptului de autor
(Legea nr. 8/1996) sau pentru invocarea legii speciale (Legea nr. 129/1992),
opţiunea depinzând de îndeplinirea condiţiilor specifice fiecăruia din cele două
mijloace de protecţie.
Un produs poate fi orice obiect obţinut industrial sau artizanal, inclusiv
piese concepute spre a fi asamblate întrun produs complex, ambalaje, forme de
prezentare şi aranjamente, simboluri grafice şi caractere tipografice, fiind excluse
programele de calculator12.
9
Constantin Duvac, Ciprian Raul Romiţan, Protecţia juridico-penala a desenelor şi modelelor, Ed. Universul
Juridic, Buc, 2009, p. 38.
10
Constantin Duvac, Ciprian Raul Romiţan, Op. cit., p. 39
11
Viorel Roş, Op. cit. , p. 483.
12
Constantin Duvac, Ciprian Raul Romiţan, Op. cit., p. 43.

4
 Un desen înregistrat este un drept exclusiv13 acordat titularului, fiind un
element esenţial în combaterea contrafacerii. Perioada de valabilitate a unui
certificat de înregistrare a desenului / modelului industrial este de 10 ani de la
data constituirii depozitului naţional reglementar şi poate fi reînnoită pe 3
perioade succesive de 5 ani, deci în total 25 de ani.
Pe intreaga perioadă de valabilitate a certificatului, titularul este obligat la
plata taxelor de menţinere în vigoare a acestuia. Neplata acestor taxe atrage
decăderea titularului din drepturi.
În cazul decăderii din drepturi a titularului, acesta poate solicita la OSIM
revalidarea certificatului de înregistrare, în termen de 6 luni de la data decăderii,
pentru motive temeinice.
Pentru a proteja un desen neînregistrat nu este necesară depunerea unei
cereri, însă, în practică titularul poate întâmpina serioase dificultăţi în a dovedi
existenţa protecţiei. Un desen neînregistrat conferă titularului său dreptul de a
interzice utilizarea ce rezultă dintr-o copiere a acestuia. Dacă desenul rezultă
dintr-o activitate creativă realizată independent de către un alt creator, nu este
contrafacere. Desenul neînregistrat este protejat pe o perioada de 3 ani de la data
la care desenul a fost divulgat pentru prima dată în cadrul Comunităţii.
Se consideră că nu s-a produs o divulgare a desenului / modelului
industrial ca urmare a unui abuz faţă de autor sau de succesorii săi în drepturi, în
perioada de 12 luni care precede data de depunere a cererii sau data de prioritate.

Capitolul 2. Înregistrarea unui desen sau model

Pentru a înregistra un desen sau model industrial sunt necesare

următoarele14:
a) Solicitarea expresă de înregistrare a desenului sau modelului industrial;
b) Datele de identificare a solicitantului;
c) Indicarea produselor în care este încorporat desenul sau modelului
industrial, dacă e cazul;
d) Numele autorilor sau o declaraţie pe răspunderea solicitantului că autorii
desenului sau modelului industrial au renunţat la dreptul de a fi menţionaţi în
cerere şi / sau în publicaţiile desenului / modelului industrial;
e) Reprezentările grafice ale desenului sau modelului industrial;
f) Forma de constituire, pentru persoanele juridice;
g) Actele de prioritate, în cazul în care se invocă una dintre priorităţile
prevăzute de lege;
13
Rodica Pârvu, Ciprian-Raul Romiţan, Op. cit., p. 35.
14
Constantin Duvac, Ciprian Raul Romiţan, Op. cit., p. 59-60.

5
 h) Declaraţia de noutate indicând informaţiile care, după cunoştinţa
solicitantului, permit să se dovedească îndeplinirea condiţiilor de acordare a
protecţiei desenului / modelului industrial pentru care se solicită protecţia.
Reprezentările grafice trebuie să redea complet desenul sau modelul care
face obiectul cererii de înregistrare, astfel încât caracteristicile sale estetice să fie
evidenţiate. În caz contrar, cererea de înregistrare se respinge.
În cazul unui desen reprezentările grafice pot fi însoţite de 3 specimene.
Cererea de înregistrare şi descrierea, redactate în limba română, însoţite de
reprezentările grafice ale desenelor sau modelelor ori, după caz, de specimene, se
depun la OSIM şi constituie depozitul naţional reglementar15.
Nu se admit la înregistrare desene sau modele reprezentate grafic în mod
schematic sau de principiu.
Un depozit multiplu poate cuprinde mai multe desene sau modele ale
aceleiaşi categorii de produse, în conformitate cu clasificarea internaţională a
desenelor şi modelelor.
Desenele şi modelele care fac obiectul unui depozit multiplu trebuie să
satisfacă o regulă de unitate de concepţie, de unitate de producţie sau de unitate
de utilizare, ori trebuie sa aparţină aceluiaşi ansamblu sau aceleiaşi compoziţii de
articole.

Secţiunea 1. Condiţiile de înregistrare şi protecţie a desenelor şi

modelelor industriale

Pentru a se bucura de protecţia drepturilor ce rezultă din crearea unor

modele şi desene industriale noi, autorul trebuie să le înregistreze la OSIM –
organul competent să elibereze titlul de protecţie.
Obiectul cererii de înregistrare trebuie să îl constituie un desen sau model,
astfel, „ceea ce se înregistrează ca model este aspectul nou şi individual al
produsului, iar nu produsul în sine”16.
Optând pentru protecţia în cadrul dreptului de autor, este necesară
îndeplinirea condiţiei originalităţii, a formei concrete de exprimare, pe aceea de a
fi susceptibilă de aducere la cunoştiinţă publică, dar şi condiţia specială privitoare
la destinaţie, fără a fi necesară îndeplinirea vreunei formalităţi17.
Dacă autorul operei de artă plastică va opta pentru protecţia ca desen sau
model special, în cadrul Legii nr. 129/1992, art. 9 alin. 2, condiţiile impuse sunt
noutatea şi utilitatea.

15
Constantin Duvac, Ciprian Raul Romiţan, Op. cit., p. 61.
16
ÎCCJ, Secţia civilă şi de proprietate intelectuală, decizia nr. 3315 din 24 aprilie 2007.
17
Viorel Roş, Op. cit., p. 480- 481;

6
 Condiţia noutăţii va fi îndeplinită dacă anterior “datei de constituire a
depozitului reglementar al cererii sau a proprietăţii recunoscute, desenul sau
modelul industrial nu a fost făcut public în ţară şi străinătate, pentru aceeaşi
categorie de produse” 18.
Astfel, „se verifică numai prin raportare la alte modele sau desene şi
nicidecum prin raportare la alte obiecte ale protecţiei drepturilor de proprietate
intelectuală”19:
- în cazul unui desen neînregistrat, înainte de data la care desenul pentru
care se solicită protectie a fost făcut public pentru prima dată;
- în cazul unui desen înregistrat, înainte de data depunerii cererii de
înregistrare a desenului pentru care se solicită protecţie sau, dacă se revendică o
prioritate, de data de prioritate.
În ceea ce priveşte condiţia utilităţii, legea impune ca desenul sau modelul
să fie utile în sens industrial, adică să poată fi reprodus ori de câte ori este
necesar20. Această condiţie presupune ca bunul să fie necesar şi utilizabil în
practică.
Are un caracter individual, dacă impresia globală pe care o produce asupra
utilizatorului avizat este diferită de cea produsă de orice alt desen sau model
industrial făcut public anterior datei de depunere a cererii sau a datei priorităţii
invocate.
Se consideră că desenele sau modelele sunt identice dacă trăsăturile lor
caracteristice diferă numai în ceea ce priveşte detaliile nesemnificative21.
Nu poate fi înregistrat un desen sau model industrial care este determinat
exclusiv de o funcţie tehnică, ori desenul sau modelul care trebuie reprodus în
forma şi la dimensiunile exacte, pentru a permite ca produsul în care este
încorporat sau la care este aplicat să fie legat mecanic, ori amplasat în jurul unui
alt produs, astfel încât fiecare dintre produse să îşi poată îndeplini funcţia proprie.
Înregistrarea unui desen care face obiectul unei cereri de protecţie poate fi
respinsă dacă acesta contravine ordinii publice sau bunelor moravuri22.
Desenele sau modelele industriale pot fi protejate pe trei căi:
- prin înregistrare pe cale naţională, depunând la OSIM o cerere de
înregistrare;
- prin "sistemul Haga", respectiv prin înregistrare internaţională la OMPI,
pe calea Aranjamentului de la Haga, prin desemnarea României în cererea
internaţională;
18
Ciprian Raul Romiţan, Condiţii de fond ale protecţiei desenelor sau modelelor, în Revista română de dreptul
proprietăţii intelectuale, nr. 4/2008, p. 138-140.
19
ÎCCJ, Secţia civilă şi de proprietate intelectuală, decizia nr. 7939 din 23 noiembrie 2007.
20
Constantin Duvac, Ciprian Raul Romiţan, Op. cit., p. 46.
21
Ciprian Raul Romiţan, Op. cit., p. 143.
22
Constantin Duvac, Ciprian Raul Romiţan, Op. cit., p. 49-59.

7
 - prin înregistrarea ca design comunitar la OHIM, protecţia conferită în
urma înregistrării fiind extinsă asupra tuturor statelor membre.
Pentru obţinerea protecţiei ca desen sau model este necesară îndeplinirea
unor formalităţi reglementate de Legea nr. 129/1992: depunerea unei cereri de
înregistrare la OSIM, examinarea cererii, eliberarea certificatului, plata unor taxe
de înscriere. Cererea trebuie să fie redactată în limba romană, să conţină datele de
identificare ale solicitantului şi autorului, indicarea produsului căruia desenul sau
modelul industrial îi este destinat a fi încorporat, descrierea sumară a desenului
sau modelului industrial, alături de 10 reproduceri grafice ale acestuia.
Durata protecţiei este de 5 ani, cu posibilitatea prelungirii pentru încă două
perioade a câte 5 ani, începând de la data constituirii depozitului reglementar.
Odată împlinite aceste termene, statul nu mai acordă protecţie, desenul sau
modelul respectiv trecând în domeniul public, moment în care orice persoană îl
poate folosi în mod liber şi cu titlu gratuit.

Secţiunea a 2-a. Titularul înregistrării

În România, orice persoană fizică sau juridică, din ţară sau din străinătate,
poate depune la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci o cerere pentru
înregistrarea unui desen sau model industrial. În cazul solicitanţilor străini, este
obligatorie reprezentarea în faţa OSIM printr-un mandatar autorizat român, în
baza unei procuri de reprezentare.
Dacă autorul23 desenelor sau modelelor pentru care se solicită protecţie
diferă de solicitant, dreptul acestuia din urmă la solicitarea înregistrării trebuie
probat printr-un contract de cesiune, sau alternativ o declaraţie pe proprie
răspundere privind renunţarea autorului la drepturile sale.
Datele cererii de înregistrare a desenului sau modelului, precum şi
reproducerea, fotografia sau orice reprezentare grafică a acestuia se publică în
Buletinul Oficial de Proprietate Industrială al OSIM, în termen de maximum 4
luni de la data constituirii depozitului reglementar, în alb-negru sau, la cerere, în
culori.
Cererile de înregistrare a desenelor/modelelor industriale se examinează de
către Comisia de examinare desene şi modele industriale. Comisia hotărăşte,
după caz, înregistrarea sau respingerea desenului/modelului industrial, în termen
de 12 luni de la data publicării cererii, ori poate luat act de renunţarea la cerere
sau de retragerea acesteia. Comisia va lua hotărârea de acordare a certificatului
de înregistrare pe baza unui raport de examinare. Pentru înregistrările de desene
şi modele se percep taxe.

23
Rodica Pârvu, Ciprian-Raul Romiţan, Op.cit., p. 7.

8
 Dreptul la eliberarea certificatului de înregistrare24 aparţine autorului
desenului sau modelului industrial, ori succesorului său în drepturi, pentru
desenele şi modelele industriale create în mod independent.
Dacă mai multe persoane au creat acelaşi desen sau model industrial,
independent una de alta, dreptul la eliberarea certificatului de înregistrare
aparţine aceleia care a depus cea dintâi cererea de înregistrare la OSIM sau, dacă
o prioritate a fost recunoscută, aceleia a cărei cerere are cea mai veche dată de
prioritate25.
Dacă mai multe persoane au creat împreună un desen sau model, dreptul la
eliberarea certificatului de înregistrare le aparţine în mod egal, dacă nu există
prevederi contractuale contrare.
În cazul în care desenul sau modelul a fost creat ca urmare a unor contracte
cu misiune creativă sau de către salariaţi, în cadrul atribuţiilor de serviciu, dreptul
aparţine persoanei care l-a comandat, cu excepţia unor prevederi contractuale
contrare. Până la proba contrară, solicitantul cererii de înregistrare este prezumat
a avea dreptul la eliberarea certificatului de înregistrare a desenului sau
modelului.

Secţiunea a 3-a. Scopul înregistrării

Pe toată perioada de valabilitate, înregistrarea îi acordă deţinătorului

dreptul de exploatare exclusivă pt un desen industrial sau un model, şi de
asemenea dreptul de a interzice terţilor fără consimţământul expres al titularului:
reproducerea, producerea, comercializarea unui produs care încorporează desenul
industrial sau modelul înregistrat. Înregistrarea desenelor industriale se extinde
oricărui produs ale cărui caracteristici de design sunt cele înregistrate anterior.
Astfel, dacă aceste caracteristici ale designului se referă la suprafaţa de
decorare, înregistrarea se extinde asupra tuturor produselor cărora le-a fost
adaugată această suprafaţă de decor. Acest lucru înseamnă că nu mai e nevoie de
înregistrări separate pentru fiecare produs în parte, chiar dacă desenul poate fi
aplicat mai multor produse.
Protejarea oferită de înregistrarea unui desen se poate extinde doar asupra
caracteristicilor desenului. În astfel de cazuri o limitare va fi introdusă în cazul
înregistrării desenului pentru a avertiza terţe părţi care din caracteristicile
desenului sunt protejate26.

24
Rodica Pârvu, Ciprian-Raul Romiţan, Op. cit., p. 17.
25
Constantin Duvac, Ciprian Raul Romiţan, Op. cit., p. 66.
26
Constantin Duvac, Ciprian Raul Romiţan, Op. cit., p. 68.

9
 Titularii certificatelor de înregistrare a desenelor sau modelelor industriale
pot menţiona pe produse semnul D, respectiv litera "D" majusculă, înscrisă într-
un cerc, însoţită de numele titularului sau numărul certificatului.
Depozitul naţional reglementar asigură solicitantului un drept de prioritate,
cu începere de la data constituirii acestuia, faţă de orice alt depozit ulterior
privind acelaşi desen sau model.
Persoanele fizice sau persoanele juridice ale statelor părţi la convenţiile la
care România este parte beneficiază de un drept de prioritate de 6 luni, cu
începere de la data primului depozit, dacă solicită protecţia în acest termen,
pentru acelaşi desen sau model.
Invocarea priorităţii se poate face şi în urma expunerii desenului sau
modelului într-o expoziţie internaţională oficială sau oficial recunoscută, dacă
cererea este depusă în termen de 6 luni de la data introducerii produsului în
expoziţie.
Priorităţiile sunt recunoscute dacă sunt invocate odată cu depunerea cererii
şi dacă în termen de 3 luni de la data depunerii cererii se confirmă prin acte de
prioritate.
Legislaţia din domeniu nu prevede obligativitatea exploatării desenului sau
modelului industrial ce face obiectul unui certificat de înregistrare acordat de
OSIM ca şi condiţie pentru exercitarea de către titular a drepturilor dobândite ca
urmare a înregistrării.

Capitolul 3. Drepturile autorului asupra desenelor şi modelelor

industriale
Secţiunea 1. Transmiterea drepturilor

Transmiterea se poate face pe cale succesorală, prin cesiune27 sau licenţă.

Transmiterea se înscrie la OSIM în Registrul desenelor şi modelelor şi
produce efecte faţă de terţi numai de la data publicării în Buletinul Oficial de
Proprietate Industriala a menţiunii de transmitere.
Înscrierea transmiterii de drepturi asupra desenelor sau modelelor aflate în
litigiu se suspendă până la data rămânerii definitive a hotărârilor judecătoreşti cu
privire la acestea.

27
Rodica Pârvu, Ciprian-Raul Romiţan, Op. cit., p. 23.

10
 Autorul, titular al certificatului de înregistrare a desenului sau modelului,
beneficiază de drepturi patrimoniale stabilite pe bază de contract cu persoanele
care exploatează desenul sau modelul28.
În cazul încheierii unui contract de cesiune, drepturile patrimoniale ale
autorului se stabilesc în acest contract.

Secţiunea a 2-a. Căile de atac împotriva hotărârilor OSIM

1. Înregistrarea desenului sau modelului

Persoanele interesate pot face opoziţii scrise la OSIM privind înregistrarea
desenului sau modelului, în termen de 2 luni de la data publicării acestuia, pentru
următoarele motive:
• desenul sau modelul nu are noutate sau caracter individual;
• desenul sau modelul este determinat exclusiv de o funcţie tehnică ori
contravine ordinii publice sau bunelor moravuri;
• solicitantul nu a făcut dovada că este persoana îndreptăţită la înregistrarea
desenului sau modelului;
• în cazul nerespectării, fără acordul titularului, a oricărui drept de
proprietate intelectuală protejat.
Opoziţiile se soluţionează de către o comisie din cadrul Serviciului desene
şi modele în termen de 3 luni de la depunere.

2. Contestarea hotărârilor
Hotărârile privind cererile de înregistrare a desenului sau modelului pot fi
contestate, în scris şi motivat, la OSIM, în termen de 30 de zile de la comunicare.
Contestaţia va fi examinată, în termen de cel mult 3 luni de la depunerea
contestaţiei, de către Comisia de contestaţii din Departamentul de apeluri al
OSIM.
Hotărârea Comisiei de contestaţii se comunică părţilor în termen de 30 de
zile de la pronunţare şi poate fi atacată la Tribunalul Bucureşti, în termen de 30
de zile de la comunicare.
Hotărârile Comisiei de contestaţii rămase definitive şi irevocabile se
publică în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială al OSIM, în termen de 60
de zile de la pronunţarea hotărârii.
În faţa Comisiei de contestaţii părţile se pot prezenta personal sau pot fi
reprezentate prin avocat, prin consilier juridic sau printr-un consilier în
proprietate industrială autorizat.

Secţiunea a 3-a. Apararea drepturilor

28
Constantin Duvac, Ciprian Raul Romiţan, Op. cit., p. 72-73.

11
 Însuşirea fără drept, în orice mod, a calităţii de autor al desenului sau
modelului constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2
ani sau cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei, potrivit art. 50 din Legea nr.
129/1992.
Reproducerea, fără drept, a desenului sau modelului, fabricarea,
comercializarea, ori oferirea spre vânzare, punerea pe piaţă, importul, exportul
sau folosirea unui produs în care desenul sau modelul este încorporat, ori la care
acesta se aplică sau stocarea unui astfel de produs în aceste scopuri, după data
înregistrării desenului sau modelului, constituie infracţiune de contrafacere29.
Organele de cercetare penală pot dispune din oficiu în cadrul actelor
premergătoare măsurile necesare indisponibilizării produselor ce poartă desene
sau modele contrafăcute, precum şi conservarea probelor potrivit dreptului
comun şi dispoziţiilor speciale în materie30.
Pentru prejudiciile cauzate titularul are dreptul la despăgubiri, potrivit
dreptului comun, şi poate solicita instanţei judecătoreşti competente să dispună
măsura confiscării sau, după caz, a distrugerii produselor contrafăcute. Aceste
dispoziţii se aplică şi materialelor şi echipamentelor care au servit nemijlocit la
săvârşirea infracţiunii de contrafacere.
Titularul unui desen sau model înregistrat poate solicita instanţei
judecătoreşti31:
• dispunerea unor măsuri asiguratorii, atunci când există un risc de
încălcare a drepturilor asupra unui desen sau model înregistrat şi dacă această
încălcare riscă să cauzeze un prejudiciu ireparabil, ori dacă există un risc de
distrugere a elementelor de probă;
• dispunerea, imediat după vămuire, a unor măsuri de încetare a faptelor de
încalcare a drepturilor unui desen sau model ce au fost săvârşite de un terţ cu
ocazia introducerii în circuitul comercial a unor mărfuri importate care implică o
atingere a acestor drepturi.

Capitolul 4. Practica judiciară

1. Condiţiile înregistrării
Într-o cauza judecată la Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a IX-a civilă şi
pentru cauze privind proprietatea intelectuală, instanţa a constatat că la data la
care apelanta a depus cererile de înregistrare a desenelor, ce faceau obiectul
29
Conform art. 427 alin. 1 Cod penal
30
Constantin Duvac, Ciprian Raul Romiţan, Op. cit., p. 174-175.
31
Constantin Duvac, Ciprian Raul Romiţan, Op. cit., p. 182.

12
judecăţii şi a căror anulare s-a cerut, acestea nu pot fi considerate noi, conform
prevederilor legale, pentru ca ele au fost facute publice tot ca desene sub forma
etichetelor, anterior cererilor de înregistrare32.

2. Contestaţie împotriva hotărârii Comisiei de Examinare Desene /

Modele. Îndeplinirea condiţiei de noutate
Modelul cu titlul “FLORI ARTIFICIALE ” nr. 1.1 şi 1.2 a fost respins de
Comisia de Examinare Desene şi Modele a OSIM, cu motivaţia că nu întruneşte
condiţiile prevăzute de art. 9 alin. 3 şi alin. 4 din Legea nr. 129/1991 privind
protecţia desenelor şi modelelor. În urma contestaţiei depuse Comisia de
Reexaminare a OSIM a hotărât admiterea contestaţiei în sensul acordării
protecţiei desenului menţionat.
La data de 31 decembrie 2006 Dl.P.G. a depus cerere de eliberare certificat
pentru 5 modele cu denumirea “FORI ARTIFICIALE”. În urma examinării de
fond, au fost admise la înregistrare 4 din modele depuse şi sa respins modelul 1
alcătuit din imaginile 1.1 şi 1.2, deoarece i se opunea la înregistrare un model
anterior înregistrat în fondul de documentare al OSIM33.

3. Marcă şi desen industrial. Conflict. Similaritate conceptuală.

Instanţele au stabilit că pe etichetele înregistrate de pârâtă cu desene
industriale şi destinate a fi aplicate pe sticle, conţinând băuturi alcoolice, se află
semnele R22 şi, respectiv R24, care sunt similare cu marca R26, verbală cu
element figurativ, înregistrată de reclamantă pentru mai multe clase de produse şi
servicii, printre care şi clasa 33 – băuturi alcoolice.
Concluzia că semnele sunt similare este corectă, faţă de împrejurarea că
elementul verbal al mărcii este parţial identic cu cel conţinut de cele două desene,
fiind reprodusă litera R, iar numerele alăturate acestei litere, şi anume 22, 24 în
cazul desenelor şi, respectiv, 26 în cazul mărcii, diferă doar prin cea de-a doua
cifra, acest detaliu fiind nesemnificativ.
Puternica similaritate conceptuală a semnelor în litigiu face
nesemnificative diferenţele de ordin grafic, în special având în vedere că rareori
consumatorul are ocazia de a confrunta direct semnele şi de cele mai multe ori
trebuie să se încreadã în imaginea imperfectă pe care o păstrează în minte cu
privire la acestea.
Comparaţia fonetică, la care se referă recurenta, nu este pertinentă cauzei,
deoarece nu se analizează conflictul dintre două semne apte de a fi percepute şi

32
Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală, decizia civilă nr.
329A din 29 septembrie 2005.
33
Florin Ciutacu, Dreptul de proprietate intelectuală. Dreptul de autor. Dreptul de proprietate industrială, Culegere
de speţe. Modele de contracte, Ed. Themis Cart, Buc, 2005, p. 48-49.

13
pe cale auditivă, ci conflictul dintre un desen industrial – apt de a fi perceput doar
vizual prin natura sa şi o marcă verbală cu element figurativ34.

4. Anularea certificatului de înregistrare

Prin cererea înregistrată la 11 iunie 2002 reclamanta SC T.I.P. SRL a
chemat în judecată pe pârâţii A.H.C., SC R. SRL, M.W.F. şi O.S.I.M. şi a
solicitat anularea Certificatelor de Înregistrare a Desenului şi Modelului
Industrial nr. 004016 din 16 iulie 1997 şi respectiv nr. 004064 din 16 iunie 1997
eliberat de O.S.I.M.
În motivarea acţiunii de recurs se arată că la data de 16 iunie 1997
O.S.I.M. a eliberat certificatele nr. 004016 din 16 iunie 1996, titular A.C.H. şi nr.
004064 din 16 iunie 1997, titular M.W.F. Ambele certificate au fost cesionate
societăţii R. SRL. Se susţin că ambele certificate au fost solicitate şi emise cu
încălcarea prevederilor art. 9 din Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor
şi modelelor industriale deoarece: cele două modele industriale protejate prin
certificate au fost publicate anterior datei la care s-a cercetat protejarea lor, de
către firma italiană M. SRL-G. în Cataloagele lor de produse din anul 1993 şi
1995.
Prevederile art. 1, art. 2 şi art. 9 din Legea nr. 129/1992 au fost corect
aplicate de instanţe raportate la materialul probator administrat, inclusiv expertiza
tehnică efectuată. Art. 9 se referă la faptul că modelul industrial este nou dacă nu
a fost făcut public anterior şi în străinătate, numai că reclamanta nu a putut să
dovedească acest lucru, instanţele aplicând corect legea la situaţia de fapt stabilită
în baza probelor administrate.
Faţă de cele ce preced, urmează ca în temeiul art. 312 alin. 1) C. proc. civ.,
recursul să fie respins ca nefondat35.

BIBLIOGRAFIE

1. Yolanda Eminescu, Dreptul de autor, Ed. Lumina Lex, Buc, 1995.

2. Rodica Pârvu, Ciprian-Raul Romiţan, Dreptul de autor şi drepturile conexe,

Ed. All Beck,Buc, 2005.
34
ICCJ, Secţia civilă şi de proprietate intelectuală, decizia civilã nr. 7939 din 23 noiembrie 2007.
35
ICCJ, Secţia civilă şi de proprietate intelectuală, decizia civilã nr. 8820 din 3 noiembrie 2005.

14
 3. Ada Petrescu, Lucian Mihai, Drept de proprietate industrială. Introducere în
dreptul de proprietate industrială. Invenţia. Inovaţia, Universitatea din Bucureşti,
1987.

4. Yolanda Eminescu, Protecţia desenelor şi modelelor industriale. Drept

român şi comparat, Buc, Ed. Lumina Lex, 1997.

5. Viorel Roş, Dreptul proprietăţii industriale, Ed. “Global Lex”, Buc, 2001.

6. Valeriu Costel Geambazu, Estetica industrială în Revista Română de

proprietate industrială, nr. 3/1997.

7. Constantin Duvac, Ciprian Raul Romiţan, Protecţia juridico-penala a

desenelor şi modelelor, Ed. Universul Juridic, Buc, 2009.

8. Ciprian Raul Romiţan, Condiţii de fond ale protecţiei desenelor sau

modelelor, în Revista română de dreptul proprietăţii intelectuale, nr. 4/2008.

9. Florin Ciutacu, Dreptul de proprietate intelectuală. Dreptul de autor.

Dreptul de proprietate industrială, Culegere de speţe. Modele de contracte, Ed.
Themis Cart, Buc, 2005

Cuprins

Capitolul 1. Desene şi modele industriale..........................p. 2

Secţiunea 1. Noţiuni introductive şi definiţii...................................p. 2
Secţiunea a 2-a. Reglementare..........................................................p. 4

15
 Secţiunea a 3-a. Natura juridică a dreptului asupra desenelor şi
modelelor industriale...................................................................................p. 5

Capitolul 2. Înregistrarea unui desen sau model...............p.6

Secţiunea 1. Condiţiile de înregistrare şi protecţie a desenelor şi
modelelor industriale....................................................................................p. 7
Secţiunea a 2-a. Titularul înregistrării.............................................p. 9
Secţiunea a 3-a. Scopul înregistrării.................................................p. 10

Capitolul 3. Drepturile autorului asupra desenelor şi

modelelor industriale....................................................................p.11
Secţiunea 1. Transmiterea drepturilor............................................p. 11
Secţiunea a 2-a. Căile de atac împotriva hotărârilor OSIM..........p. 12
Secţiunea a 3-a. Apararea drepturilor.............................................p. 13

Capitolul 4. Practica judiciară...........................................p. 14

BIBLIOGRAFIE……………………………………………..…….p. 16

16