Universitatea Crestina “ Dimitrie Cantemir”

Facultatea de Management Turistic si Comercial

Proiect

Prezentare :
Judetul Covasna, Statiunea Turistica Covasna

Ionescu Florina Rodica

Anul II, FR

Bucuresti, 2011
 I. Prezentarea Judetului Covasna

1. Caracteristici generale
2. Resurse turistice naturale
3. Nivel de dezvoltare economico-socială
4.Instalatii de agreement
5.Unitati si instalatii de tratamant

1. Caracteristici generale

Situat la rascrucea drumurilor care fac legatura intre est si vest, pe teritoriul judetului
Covasna isi atesteaza prezenta pe langa daci, si cateva triburi migratoare cum ar fi: celtii, slavii,
maghiarii, pecinegii, care dupa retragerea legiunilor romane s-au stabilit aici, dupa cum arata si
numele unor vechi localitati (Covasna, Cernat, Ozun, Baraolt, Biborteni, etc.)
Judetul - numit si Trei Scaune - este locuit de maghiari (75 %) si romani (24%). Stramosii
maghiarilor au venit in zona in secolele XII-XIII d.Hr. Populatia autohtona era deja crestinata si
avea o organizare teritoriala si administrativa bine structurata - divizata pe scaune - care avea
ca obligatie principala de a apara trecatorile din Muntii Carpati.
De-a lungul secolelor, locuitorii acestui judet au dus lupte sangeroase pentru a-si apara
drepturile si libertatile obtinute de inaintasii lor. Revolutia de la 1848-1849 a scris pagini
glorioase in cartea istoriei acestui judet. la Targu-Secuiesc, in 1572, s-a infiintat breasla
peilarilor, in 1638, Breasla cizmarilor si in 1649, breasla olarilor.
Activitatile industriale propriu-zise au inceput cu darea in exploatare a minelor de
carbune, in 1872 si a industriei textile si a tutunului, inaugurate la sfarsitul secolului al XIX-lea.
Punerea in exploatare a liniei ferate dintre Brasov siTargu-Secuiesc, in 1891, si cea catre
Miercurea Ciuc in 1897, a jucat un rol important in dezvoltarea industriala a zonei.

2. Resurse turistice naturale:

Relief:
Beneficiind de un relief variat, de la campia brazdata de rauri si punctata de lacuri la dealuri
submontane, si bucurandu-se de vecinatatea muntilor, judetul Covasna incanta ochiul si sufletul
prin frumusetea neasemuita a peisajului, in care verdele puternic al coniferelor domina ca un
brau inconjurator inaltimile muntilor ce parca imbratiseaza aceste plaiuri transilvane.
Pe teritoriul lui intalnim trei mari unitati de relief:
1 exterior al muntilor mai inalti, cu altitudini de peste 1.600 metri;
2 central, depresiunea plana a Brasovului;
3 interior, munti ai caror altitudini rar depasesc 1.200 metri.
Trasatura caracteristica a reliefului consta in acest "zid" muntos care inconjoara dinspre
est, vest si nord partea nordica si centrala a zonei depresionare.
La nord, regiunea este marginita de extremitatea Muntilor Harghitei cu altitudini de
1.000 - 1.200 metri.
In partea estica a judetului se intind Muntii Nemira si Vrancei, munti cu altitudini mijlocii (1.600
- 1.800 m).
In sud-estul zonei se afla Muntii Intorsurii, iar in vest partea nordica a Muntilor Persani, avand
altitudini care variaza intre 800 - 1.000 m.
Dispre nord se intrepatrund in interiorul judetului Muntii Baraolt si Bodoc; intre acestea se
situeaza culoarul Oltului. Aceste culmi muntoase paralele formeaza partea centrala si central-
vestica a judetului.
Partea depresionara a judetului se compune din mai multe unitati depresionare, avand
altitudini medii intre 550 - 560 metri. In partea de nord, cat si in cea de sud, se intinde
depresiunea Targu Secuiesc, avand latimea de 20 km si lungimea de 40 km. In partea centrala
se afla depresiunea Sfantu Gheorghe, iar in nord-vest se afla depresiunea Baraoltului, avand
cele mai joase altitudini din judet - 456 metri.
Toate cele trei unitati se leaga organic intre ele, prin portile de la Reci si Feldioara.
Alaturi de elementele naturale, care formeaza limitele zonei depresionare (munti,
piemonturi si sesuri), se suprapune si un element "uman": intreaga zona de contact dintre
munte si depresiune este marcata de asezari situate sub munte, mai putin fiind cele risipite pe
sesul depresiunii. Aceasta din cauza ca zona de contact dintre munte si depresiune ofera
conditii optime desfasurarii vietii umane, care face ca intreaga regiune sa fie intens populata.
Situat printre judetele mici ale tarii in ce priveste suprafata si populatia sa, judetul
Covasna are ca limite administrative: la nord, judetul Harghita; la est, judetul Bacau, Vrancea si
Buzau; la sud, sud-vest si vest, judetul Brasov.
Pe teritoriul sau, zonele muntoase si cele de ses se imbina armonios, fiind un factor
prielnic in dezvoltarea turismului si determinand complexitatea activitatilor turistice in zona.
Configuratia treptelor de relief, solurile, imprima vegetatiei o repartitie altitudinala. Inaltimile
muntoase sunt acoperite de paduri de brad, molid, fag si stejar. Padurile coboara in depresiune
pana la aproximativ 650 - 700 metri. In zona de contact cu muntele si pe piemonturile inalte
cresc stejarul si gorunul, iar fagul, bradul si molidul se dezvolta in partile superioare. O parte
insemnata a depresiunii este ocupata de terenuri mlastinoase si balti, carora le sunt
caracteristice asociatii hidrofile cu specii relicte, marind si sub acest aspect individualitatea
geografica a acesteia si potentialul turistic al zonei.

Ape :
Reteaua hidrografica de suprafata este bine organizata si densa. Raurile ce strabat
judetul isi au obarsia fie din regiunea muntoasa mai apropiata, fie din regiunea muntoasa mai
indepartata (Raul Olt, Raul Negru, Zabala si Covasna), avand drept colector principal Oltul, doar
o mica parte a apelor curgatoare fiind colectate de raul Buzau (apele din partea sud-estica a
judetului).
 Cursurile de ape si-au creat vai largi pe versantul vestic, si adanci, in partea lor
superioara. Unele dintre ele pot fi considerate drept microdepresiuni, cum sunt ale paraielor
Aita, Semeria, Ilieni si Debren, iar mai spre nord cea formata de Paraul Mare la Valea Crisului.
Aceste cursuri de ape parasesc zona muntoasa uneori prin vai epigenetice.
Principalele cursuri de apa sunt: Oltul, Raul Negru, Casinul, Covasna, Baraoltul,
Cormosul, Buzaul, Bisca, Oituzul, iar printre lacurile judetului amintim: Complexul Reci, Lacul
Belin, Lacul Sfantu Gheorghe, Complexul Zabala, Lacul Arcus si Lacul Padureni.

Clima:
Judetul Covasna se bucura de o clima de tranzitie, intre clima temperata de tip oceanic
si temperata de tip continental, umeda si racoroasa in zonele de munte, cu precipitatii reduse si
temperaturi scazute in zonele mai joase, cu ninsori abudente in timpul iernii si cu veri calde. Ca
temperatura medie anuala se inregistreza in zonele inalte 1?C, iar in depresiuni, 7-8?C; aceasta
fiind cu 3?C mai joasa decat media pe tara, valori care difera datorita reliefului. Caracteristica
zonei este inversiunea de temperatura, pe care o intalnim mai ales in partea nordica a localitatii
Targu Secuiesc.
Cantitatea medie anuala de precipitatii variaza intre 500-650 mm; cele mai mari cantitati
le intalnim in zona orasului Covasna si in depresiunea Baraoltului. Directia principalelor culmi
muntoase din judet determina micsorarea maselor de aer, vanturile avand directia vest-est pe
timpul verii si est-vest pe timpul iernii.

Ca si celelalte componente ale peisajului geografic, solurile si vegetatia au o influenta deosebita

asupra dezvoltarii turismului in judet.

Solul:
Poate fi caracterizat ca un element foarte complex al naturii, cu insusiri de fertilitate
datorita conditiilor naturale foarte diferite intalnite in spatiul judetului Covasna, prezinta o serie
mare de tipuri genetice, rezultate din actiunea complexa a factorilor litologici, de relief,
hidrologici precum si a celor topoclimatici si agroameliorativi.
Cea mai mare suprafata a judetului Covasna o ocupa solurile cu regim de apa alternant.
In acesta grupa se intalnesc pe mari spatii solurile brune, cu o serie de subtipuri si varietati
hidromorfice.

Rezerve:
Intregul teritoriu al judetului este o complexitate geologica ce favorizeaza prezenta unor
zacaminte minerale utile si o morfologie variata, datorita fundamentului cretacic, precum si o
zona a izvoarelor si a emanatillor de bioxid de carbon.
O importanta economica prezinta, de asemenea tezaurul hidromineral si al gazelor
mofetice din aceasta regiune.
Rezervele de ape minerale de diferite tipuri hidrochimice au o calitate foarte buna ca dealtfel si
zacamintele de bioxid de carbon. Ele sunt valorificate pe scara industriala sub forma apelor
minerale imbuteliate - Bodoc, Vilcele, Covasna, Malnas, Biborteni - si in cura balneara ca bai
carbogazoase la statiunile balneoclimaterice de interes national si local - Covasna, Balvanyos,
Malnas, Valcele, Sugas, Ozunca, Hatuica. Bioxidul de carbon se utilizeaza la Covasna si Malnas
care, impreuna cu apele minerale, constituie factori terapeutici naturali de mare importanta, de
care se leaga tratamentul bolilor cardiovasculare si tratarea unor boli digestive si de nutritie.
Datorita constitutiei geologice relativ complexe a teritoriului judetului, marile unitati
structurale adapostesc o gama destul de larga de rezerve de substante minerale utile, necesare
industriei si in special, celei a constructiilor.
Dintre rezervele cu o importanta majora se gasesc: lignitul, andezitele, gresiile cretacice,
argilele.

Flora și fauna:
Flora cuprinde o mare varietate de:
- arbori: molid, fag, stejar, gorun, mesteacăn, arin, răchită, salcie.;
- arbusti: alunul, murul.;
- ierburi și specii de flori: coada șoricelului, păiuș, cinci degete, firuța, pelinul, rogozul, papura, -
lintița, săgeata apei, brebenei, brândușă.
Fauna este foarte variată, grație mulțimii biotopurilor întîlnite din valea Oltului până pe
vârful muntelui, alcătuită din specii de mamifere, păsări, reptile și amfibieni.

Factori de cură:
Factori de cura: ape minerale carbogazoase, bicarbonatate, clorurate-sodice, hipotone şi
hipertone; mofete; bioclimat sedativ de cruţare; nămol mineral; buvete pentru cură internă cu
ape minerale; peste 1.500 de izvoare cu apă minerală cu debit foarte mare.
Indicatii terapeutice: afectiuni cardiovasculare; afectiuni ale tubului digestiv; afectiuni hepato-
biliare; afectiuni asociate
Contraindicatii: boli infecto-contagioase, boli venerice, tumori maligne, boli psihice, boli
de natură tuberculoasă, sarcină normală peste 3 luni
Instalatii de tratament: instalatii pentru bai calde cu ape carbogazoase; instalatii pentru mofete;
buvete pentru cura interna cu ape minerale; impachetari cu parafina; instalatii pentru aerosoli
si inhalatii; instalatii complexe pentru electro- si hidroterapie; sali de gimnastica medicala;
masaj medical.

3.Nivel de dezvoltare economico-socială in judetul Covasna

În judetul Covasna functionează un număr de 45 autorităti ale administratiei publice

locale, la care se adaugă Consiliul Judetean Covasna.
Organizarea administrativă a judetului cuprinde 2 municipii: Sfântu Gheorghe, Târgu
Secuiesc, 3 orase: Covasna, Întorsura Buzăului si Baraolt la care se adaugă 40 de comune.
Localitatea resedintă de judet este municipiul Sfântu Gheorghe.
Având în vedere prevederile Legii administratiei publice locale nr. 215/2001, completată
si modificată ulterior, la nivelul judetului Covasna s-au constituit 13 asociatii de dezvoltare
intercomunitară, care vizează elaborarea si implementarea de proiecte comune care să
contribuie la dezvoltarea comunitătilor locale.
 Conform datelor furnizate de ultimul recensământ din anul 2002, populatia judetului
este de 222.449locuitori. Densitatea medie, la suprafata judetului de 3.710 km2 este redusă
(59,96 loc/km2), reprezentând numai 2/3 din densitatea medie a tării. Judetul Covasna se
caracterizează printr-o mare diversitate etnică, lingvistică si religioasă.
Structura pe nationalităti a populatiei se prezintă astfel: 51.790 români (23,3%),
164.158 maghiari (73,8%), 5.973 rromi (2,7%), 198 germani (0,1%) si 330 alte nationalităti
(ucraineni, turci, sârbi, evrei, italieni, ceangăi).

4.Instalatii de agreement

PAINTBALL POINT ZERO SRL

Partii de schi Covasna

Partia de schi Comandau- se afla la o altitudine de 1100 m, partia de schi este dotata cu
schilift. Lipsesc insa unitatile de cazare.

Cinema Arta din Sfântu Gheorghe

Club Cinema

Cinematografului „Victoria”

Teatrul maghiar Tamasi Aron

Piscina din cadrul Complexului Calipso***

5.Unitati si instalatii de tratamant

Balvanyos - afectiuni cardiovasculare

S.C. Imperial Hotel Management S.R.L.; Traseu rutier Bucuresti-Balvanyos: 284 km;
Judet: Covasna, Loc. Balvanyos;
Factori naturali de cura: apa minerala feruginoasa, bicarbonatata, clorurata, calcica, sodica,
carbogazoasa, hipotona;
Indicatii terapeutice: hipertensiune arteriala insuficienta mitrala si aortica compensata,
arteriopatii periferice prin ateroscleroze;
Tipuri de proceduri: bai carbogazoase, mofete, electroterapie, hidroterapie, termoterapie ;
Contraindicatii: Boli infecto-contagioase, boli venerice, tumori maligne, boli psihice;
O imagine asupra regiunii, zonei
Balvanyos din judetul Covasna
Covasna - afectiuni cardiovasculare
S.C. Turism Covasna S.A.; Traseu rutier Bucuresti- Covasna: 250 km;
Judet: Covasna, Loc. Covasna;
Factori naturali de cura: ape minerale clorosodice, carbogazoase, bicarbonate;
Indicatii terapeutice: afectiuni cardiovasculare, boli dermatologice, boli de nutritie;
Tipuri de proceduri: bai carbogazoase, mofete, hidroterapie, kinetoterapie;
Contraindicatii: boli infecto-contagioase, tumori maligne, boli venerice;
O privire din avion asupra regiunii, imagine care surprinde toate formele de relief si frumusetea
zonei

Covasna - afectiuni cardiovasculare

SIND Romania - Sucursala Covasna; Traseu rutier Bucuresti-Covasna: 250 km;

Judet: Covasna, Loc. Covasna;
Factori naturali de cura: ape minerale clorosodice, carbogazoase, bicarbonate;
Indicatii terapeutice: afectiuni cardiovasculare, ginecologice, boli endocrine;
Tipuri de proceduri: Bai carbogazoase, electroterapie, hidroterapie, termoterapie,
kinetoterapie;
Contraindicatii: boli infectioase, afectiuni psihice, T.B.C., tumori maligne, boli venerice;

II. Localizarea si caracterizarea staţiunii Covasna

1. Scurt istoric al staţiunii

2. Asezare geografică
3. Căi de acces
4. Obiective turistice
5. Principalele trasee turistice în zonă
6. Factori de cura

1. Scurt istoric al staţiunii

Atestata documentar pentru prima data in 1548, localitatea Covasna avea in anul 1567
61 de case.
Pentru explicarea numelui localitatii au fost create mai multe teorii, cea mai plauzibila
fiind insa originea slava a denumirii: in limbile slave, "cvasna" inseamna "acru", posibila referire
la apele minerale acide (cu dioxid de carbon). Aceasta varianta este sustinuta de frecventa mare
in zona a numelor de origine slava: Lisnau, Borosneu, Dobolii, Papauti, Cernat etc, care atesta
ca, inaintea sosirii secuilor pe aceste meleaguri, aici locuiau slavii.
Covasna este cunoscuta si sub denumirea de “Statiunea celor 1000 de izvoare de
sanatate”, datorita climatului bland, a aerului puternic ionizat negativ, a cadrului natural
deosebit de pitoresc.
Resursele naturale curative sunt valorificate in bazele de tratament active pe intreaga
durata a anului. În 1882, apa minerala provenita de la izvorul Horgasz este medaliata la Trieste.
Zona Covasnei este locuita de mai multe milenii.
Pe langa sporadicele artefacte din neolitic si era bronzului, este important situl ruinelor
cetatii de pe culmea muntelui Miske (935 m).
Aici au fost descoperite fragmente de ceramica si de arme (lanci), precum si alte obiecte
mici.
Avand in vederea marimea si amplasamentul cetatii, se poate spune ca ea nu avea
insemnatate strategica, ci doar rol de observare. In schimb, nu departe de cetate, arheologul
clujean Ferenczi Istvan a descoperit in anul 1942 o cladire mai mica din epoca romana,
construita in secolul II e.n., care are o mare importanta deoarece arata limitele teritoriului
ocupat de romani in Dacia.
Dupa o lunga perioada in care Covasna nu este mentionata in documente (desi exista
dovezi ca secuii erau deja prezenti in zona), in 1548 localitatea apare cu numele Kowazna.
Ulterior, Covasna a devenit comuna cea mai importanta a Scaunului Orbai (din anul 1867 -
centru administrativ cu tribunal, autoritate fiscala, carte funciara proprie) datorita dezvoltarii sa
rapide si a amplasamentului central.
Cresterea demografica este spectaculoasa: din cele 61 de porti din 1567, a ajuns sa aiba
in doar 35 de ani 76, iar peste alti 12 ani incredibilul numar de 207. In 1703, numarul portilor
scade la 191, apoi in 1721 la 170 (scadere cauzata de luptele dintre curuti si lobonti, emigrarilor,
foametei si epidemiilor). La inceputul secolului al XIX-lea incepe o alta perioada de crestere
demografica: 2.000 de locuitori in 1842, in 1850 - 3.110, in 1869 - 3.515, in 1880 - 3.628, iar la
ultimul recensamant al Monarhiei Austro-Ungare (1910) 5431. Dupa primul razboi mondial, in
ciuda pierderilor de vieti omenesti, numarul locuitorilor comunei este de 5.630. Cifra ajunge in
1941 la 6.276, in 1956 la 7.290, in 1966 la 7.304, in 1968 la 9.702, in 1985 la 11.637, in 1992 la
12.476, insa in 2002 scade la 11.207.
Ca structura sociala, in Covasna inceputului de secol al XV-lea se distingeau oamenii de
vaza (primores), calaretii (primipilii), respectiv pedestrasii (pedites), asa cum reiese din lustrele
(listele militare) intocmite la diferite dati.
Sunt cunoscute mai multe asemenea liste din secolele XVI-XVII, la fiecare putand fi
observate aceleasi tendinte: cresterea numarului nobililor, scaderea numarului oamenilor liberi,
ajungerea celor liberi in randul iobagilor.
La porunca imparatesei Maria Tereza, in 1764 au fost infiintate regimentele de graniceri
secui, fapt ce a dat nastere la evenimente sangeroase din cauza abuzurilor autoritatilor militare
nou create.
O situatie aparte au avut-o romanii din Covasna: deoarece nu aveau pamant, nu se
puteau ocupa cu agricultura, principalele lor indeletniciri fiind cresterea oilor, comertul, tesutul
si torsul. Postavurile si tesaturile lor aveau o calitate exceptionala, ca si branzeturile afumate si
in burduf.
 De religie ortodoxa, printre romani existau si greco-catolici si chiar si ortodocsi de rit
vechi (vechea lor biserica, construita in anul 1794, este astazi considerata monument).
Populatia din Covasna a participat la luptele din timpul Revolutiei de la 1848. Chiar la
inceperea luptelor aici s-a format un detasament de garda nationala din 88 de persoane, dintre
care 23 au murit in timpul Revolutiei. Dupa inabusirea acesteia, in timpul dictaturii militare
(epoca Bach) si a neoabsolutismului, populatia covasneana a trait probabil cei mai grei si
intunecati ani ai istoriei sale. In anii 1860 presiunile s-au redus, rezultatele putand fi observate
si in viata economico-sociala a comunei.

2. Asezare geografică:

In prezent, orasul se intinde pe 15.800 hectare (din care 796 hectare teren intravilan),
de la raul Negru din ses pana la varful Lacauti (1.777 m), avand 11.207 locuitori (2002), dintre
care maghiari 66,58 %, romani 32,03 %, alte nationalitati 1,38 %.
Paraul Covasna imparte statiunea in doua.
Asezarea propriu-zisa este compusa din Covasna si satul Voinesti, astazi cartier al
orasului.
De oras apartine si satul Chiurus, aflat la 2,5 km catre sud, locul de nastere al savantului
orientalist Korosi Csoma Sandor.
Vestitul oras balnear Covasna se intinde la poalele Muntilor Bretcu, de la Cartierul de jos
pana in Valea Zanelor, avand o lungime de 9 kilometri si o amplasare foarte interesanta, fiind
inconjurat de munti dinspre nord, est si sud, cu deschidere spre vest spre Bazinul Trei Scaune.
Inaltimea deasupra nivelului marii in centrul orasului este de 560 m, iar la capatul de jos al caii
ferate cu plan inclinat este de peste 600 m.
Distanta pe sosea de la resedinta de judet, orasul Sf. Gheorghe, este de 35 km, de la
Targu Secuiesc 20 km, de la Brasov 60 km, iar de la Bucuresti 250 km.

3. Cai de acces la Covasna

Cu autoturismul
Trebuie sã vã abateti de pe DN 11 între localitãtile Sântionlunca si Moacşa în dreptul localitãtii
Reci. Tot cu abatere de pe DN 11 se poate ajunge în Covasna si dinspre Târgu Secuiesc.
Cu trenul
Trebuie sã ajungeti mai intâi la Sf. Gheorghe de unde porneste linia feroviara de interes local
404 care trece si prin statiune. De la gara Covasna exista autobuze spre centrul statiunii.
Cu avionul
Prin aeroporturile Targu Mures sau Bucuresti si de acolo cu mijloace auto sau feroviare
 4. Obiective turistice:

A.Obiective turistice naturale:

Balta Dracului
Simbol al orasului, Balta Dracului este o eruptie de noroi si gaze (oxizi de carbon si sulf),
deschisa pentru public in 1881 si folosita initial pentru tratament, orasul intrand astfel in randul
statiunilor balneoclimatice. Conform traditiei, in anii 1700 acest fenomen al naturii era mai spre
nord, dar in mod enigmatic s-a mutat in centru, lasand in vechiul sau loc un frate mai mic, "Mica
Balta a Dracului". Balta Dracului este, dupa opinia geologilor, o emanatie de dioxid de carbon:
apa minerala izvorata din adancuri si cea freatica sunt mentinute de gaze in vartej, colcaind. In
secolul al XIX-lea s-au produs mai multe eruptii: in 1837, 1857, 1864 si 1885, cea mai mare fiind
in anul 1837. In prezent, vulcanul Balta Dracului este complet inofensiv, ultima mare eruptie
avand loc in 1984.

B.Obiective turistice antropice

Cetatea Ilenei Cosanzene

Pe culmea inalta a padurii Miske, la o distanta de 3 km de centrul orasului, se gaseste
cetatea lui Miske (sau a Zanei Ileana Cosanzeana), ale carei origini nu sunt atestate
documentar. Legendele afirma ca in cetate a locuit Ileana Cosanzeana, a carei avere imensa
este ascunsa in beciurile cladirii, pazita de un cocos care in sapte ani adoarme o singura data.
Cu aceasta ocazie, portile secrete se deschid, iar cel care ghiceste momentul potrivit poate
scoate la lumina intreaga comoara.

Trenul cu plan inclinat

La jumatatea liniei ferate dintre Covasna si Comandau poate fi vazut un monument unic
al istoriei industriale: linia de cale ferata de plan inclinat, proiectata si realizata in anul 1892 de
catre inginerul Emil Lux. Principiul de functionare este simplu: vagoneta incarcata porneste de
pe deal spre vale datorita gravitatiei, tragand in sus cealalta vagoneta, legata de prima cu un
cablu de otel. Franarea era dirijata din statia de sus a liniei. Nici trenul cu plan inclinat nu este
functional in zilele noastre.

În staţiunea Covasna se află singura biserică ortodoxă pe rit vechi din judeţ
Biserica a fost construită în anul 1992, an din care este funcţională şi nu a suferit nicio
recondiţionare.
Candelabrul nu are becuri electrice sub formă de lumânări ci sunt lumânări propriu-zise
din ceară.
 Majoritatea icoanelor pictate pe pereţii din biserică sunt afumate rău de tot şi aş dori să
le recondiţionez, dar asta ar însemna o strângere de fonduri mai mare deoarece este o
investiţie costisitoare.

Vila lui Ceausescu

Vila se afla intr-o portiune izolata, de o deosebita frumusete a Vaii Zanelor. Cladirea era
destinata protocolului de stat, insa dictatorul a petrecut aici o singura noapte, in luna august a
anului 1986, imediat dupa accidentul nuclear de la Cernobal.

"Mocanita"
O atractie turistica de prima insemnatate a orasului va fi trenul cu ecartament redus
("mocanita"), alaturi de trenul cu plan inclinat care leaga Covasna de comuna Comandau.
Nefolosita in prezent, pentru repunerea in functiune a "mocanitei" sunt necesare pe de o parte
repararea intregii linii, iar pe de alta parte clarificarea drepturilor de proprietate. Ultima cursa
pe linia ingusta a avut loc in anul 1999, iar in 2002 a fost infiintata chiar si o fundatie pentru
salvarea "mocanitei".

Partii de schi Covasna

Partia de schi Comandau- se afla la o altitudine de 1100 m, partia de schi este dotata cu
schilift. Lipsesc insa unitatile de cazare.

5. Principalele trasee turistice în zonă

- Centru - Muntele Plesuv - Pusta lui Kokorja si Garadics, punct rosu (timp de mers: 2 ore)

- Hotel-centrul de tratamente Montana - Dambul cu Mesteceni - pusta lui Kokorja, triunghi

galben (timp de mers: 1,5 ore).

- Valea Zanelor - Cetatea Zanelor - Pusta lui Garadics si Szemerke - Ocol - Calea ferata pe plan
inclinat - Valea Zanelor, triunghi rosu, drum in circuit (durata de mers: o jumatate de zi). De la
pusta lui Szemerke porneste o poteca marcata cu punct rosu catre crestetul Korosi-koz, aici
fiind cumpana principala a apelor din Carpatii Orientali, si poteca de-a lungul acesteia este
marcata cu banda rosie (timp de mers: 1 ora).

- Valea Pescarilor - Stejar Curat, cruce albastra (timp de mers: 2,5 ore), de aici pe poteca
marcata cu punct albastru spre locul numit Koro-berc, aflat pe creasta principala a muntelui
(timp de mers: 6 ore).
- Valea Zanelor - Pilis-Covasna - Basca Mare - Varful Lacauti (1777 m.), punct albastru (timpul de
mers: 1 zi).

6.Factori de cura:

Factori de cură balneară

Apele minerale carbogazoase, bicarbonate, clorurosodice, iodobromurate, feruginoase,
arsenicale, uşor sulfuroase cu o mineralizare totală de 3.2-22.4g/l pe care le aplicăm sub forma
de cură externă ca băi şi sub formă de cură internă ca ape buvabile, apele minerale de la
Covasna, sunt foarte bogate în acid carbonic de origine vulcanică (2.5 g/l).
Mofetele: emanaţii de gaze naturale în principal bioxid de carbon 80-90%
Aerul puternic ozonat bogat în ioni negativi pe care îl aplicăm în cadrul curei de teren.
Mecanismul de acţiune
Mecanismul de acţiune al băilor şi mofetelor este în primul rând vasodilataţia periferică
prin acţiunea directă a bioxidului de carbon asupra vaselor mici din tegument (capilare,
arteriole) cea ce duce la încălzirea tegumentului, dar şi vasodilataţia sistemică (musculară,
cerebrală) prin inhalarea unei mici părţi din bioxidul de carbon din mofeta (2.5-9%) care
pătrunzând în torentul circulator se dizolvă în plasmă şi face vasodilataţie în musculatură
scheletică şi curculaţia cerebrală.
Prin aceste efecte vasodilatorii scade tensiunea arterială, se îmbunătăţeşte activitatea
inimii prin scădere presarcinii, creşte circulaţia periferică şi sistemică se îmbunătăţeşte
capacitatea la efort si calitatea vieţii creşte capacitatea de concentrare.
Indicaţii
1. Afecţiuni cadiovasculare ca HTA esenţială st. 1 şi 2.; sechelari de la AVC; cardiopatia
ischiemică cronică dureroasă şi nedureroasă; sechelarii de infarct miocardic la minim 3 luni de
la externarea din spital; insuficienţă mitrală şi aortică compensată; valvulopatii operate la
minim 3 luni de la operaţie stări după flebite superficiale şi profunde, boala varicoasă, ulcer
varicos; arteriopatii prin ateroscleroză; tulburări curculatori periferice.
2. Afecţiuni ale tubului digestiv – gastrite cronice hiperacide, ulcer gastroduodenal, dischinezie
biliară, colecistite cronice litiazice şi nelitiazice, stări după ficat operat, pancratite cronice.
3. Afecţiuni metabolice – diabet zaharat
4. Afecţiuni ale sistemului neuropsihic – nevroze
5. Afecţiuni reumatice: reumatisme cronice degenerative şi inflamatorii
6. Afecţiuni ginecologice: metroanexite, sterilitate
În cadrul acestor afecţiuni se face cură profilactică, terapeutică şi recuperatorie
Pe lângă terapia cu factori naturali de cură bolnavii care vin la Covasna mai beneficiază
de o serie de proceduri ajutătoare de electrofizioterapie, inhaloterapie, kinetoterapie ca :
 Electroterapie(joasă, medie şi înaltă frecvenţă) ionogalvanizare,curenţi diadinamici,
Tens, Trabert, băi galvanice, curenţi interferenţiali, unde scurte, ultrasunete, câmpuri
magnetice.
Proceduri de termoterapie: solux, parafină, unde scurte, biostimulare laser
Proceduri de hidroterapie: duş subacval jacuzii
Aerosoli cu apă minerală alcalină
Kinetoterapie în grup şi individuală, masaj, saună, bazin kinetoterapeutic.
Aceste proceduri ajutătoare se efectuează cu aparatură modernă de înaltă performantă.
Durata unei cure balneare este de 18 zile şi este indicat să fie repetată la 6 luni

III. Analiza bazei tehnico-materiale si a ofertei de servicii

a statiunii Covasna:

1.Unitatii de cazare
2.Unitati de alimentare

1.Unitatii de cazare:

CABANA GAL-LAK 5*
Cabana Gal-lak sta ascunsa de zgomotul orasului, 70 Lei camera dublă / zi
4 camere, 8 locuri, 70 Lei camera dublă / zi

Pensiunea CASA DIN PARC 3*

Casa din Parc inseamna confort si discretie iar daca esti in cautare de liniste si aer curat,
pensiunea reprezinta alegerea ideala pentru petrecerea sejurului tau. 90 Lei camera dublă / zi .
7 camere, 16 locuri, 90 Lei camera dublă / zi
Hotel Covasna 2*
Hotelul Covasna este situat in centrul statiunii Covasna si dispune de 96 camere duble,
16 camere single si 3 apartamente repartizate in 2 corpuride cladire.

Hotelul Caprioara 3*
Situat chiar in centrul statiunii Covasna, Hotelul Caprioara va asigura confort si relaxare.

Hotel Clermont 4*
Hotelul Clermont este usor de localizat, fiind situat in parteade nord a statiunii, la
aproximativ 50 m de soseaua principala.Capacitatea hotelului Clermont este de 150 de locuri,
dispuse in 75 de camere de diferite tipuri.

Hotel Cerbul 2*
Amplasat in statiunea Covasna, Hotel Cerbul, ofera turistilor 120 spatii de cazare
structurate in camere duble dotate cu grup sanitar, tv si cablu tv, telefon.

Hotel Bradul 2*

Hotel Dacia

Hotel Hefaistos

Hotel Montana

Hotel Turist

Pensiune Schneider

Pensiune Andreas

Pensiune Casa Adriana

Pensiune Casa din Parc

Pensiune Kadar

2.Unitati de alimentare

Restaurantul KEOPS
Restaurantul KEOPS vă oferă un meniu "a la carte" bogat, variat şi pe gusturile tuturor,
la o calitate ireproșabilă, rețetele restaurantului respectând tradiția neaoșă a gustului
românesc, dar și tradiția ungurească, cum rareori v-a fost dat să serviți. Suntem cunoscuți în
zonă ca "cel mai bun restaurant", cu o servire profesionistă și de calitate, iar pentru a vă
convinge de această afirmație, vă așteptăm să ne vizitați.
Restaurantul KEOPS este situat în centrul orașului Covasna, vis-a-vis de parcul central și
lângă Banca OTP.
De asemenea, pentru cei grăbiți, Restaurantul KEOPS vă oferă şi "Meniul Zilei" la preţul
de 15 RON, meniu compus din: felul unu, felul doi, pâine şi salată, dar mai ales bogat şi variat, în
întâmpinarea tuturor gusturilor.

Secret Garden Clermont

Oferă un meniu tradiţional românesc cu servire comandată, fiind locul ideal pentru a lua
masa în timpul sezonului cald. Amplasarea în apropierea pârâului care susură în spatele
hotelului este perfectă pentru un foc de tabără sau un barbeque pe tot parcursul anului.

IV. Circulatiei turistice

– Statiunea Covasna –

Statiunea Covasna, denumita si "statiunea celor 1000 de izvoare de sanatate" datorita

abundentei, varietatii si valorii deosebite a factorilor naturali de cura, este situata in partea de
sud a depresiunii Târgu Secuiesc.
Despre importanta tamaduitoare a apelor Covasnei, stau marturie documente datând
din timpul domniei lui Mihai Viteazul. La sfârsitui secolului al XVIII-lea apar scrieri consacrate
apelor minerale de la Covasna, cum ar fi scrierile lui Lukas Wagner si Barbenius Joseph
Benjamin.
In 1882, apa minerala provenita de la izvorul Horgasz este medaliata la Trieste. În anul
1891, o societate anonima închiriaza pe o perioada de 25 ani dreptul de exploatare a unor surse
de ape minerale din localitate.
Larga raspandire pe teritoriul Covasnei a izvoarelor de ape minerale si a emanatiilor
uscate de C02 (denumite mofete) a facut ca mofetele si baile sa se pastreze de-a lungul anilor,
unele din ele functionand si in zilele noastre.
Covasna este posesoarea unor fericite si rarisime fenomene de care nu beneficiaza multe
tari. Interesul manifestat de specialisti din tara si strainatate s-a materializat prin reuniunea din
1961, la care au participat peste 100 de hidrogeologi, ca si prin primul simpozion medical
organizat in 1969. Cercetarile facute de-a lungul timpului de specialisti si cercetatori, precum si
rezultatele curelor balneare au impus definitiv Covasna in rândul celor mai importante
asezaminte de sanatate.
 Statiunea Covasna este profilata, datorita factorilor naturali de cura, pe tratamentul
afectiunilor cardiovasculare , ale tubului digestiv si ale glandelor anexe, ginecologice, endocrine,
ale aparatului locomotor, sistemului nervos, dermatologice, precum si bolilor de nutritie.
Cu privire la valoarea potentialului balnear al Covasnei profesorul dr. docent Traian
Dinculescu, fost presedinte al Comisiei Medicale a Federatiei Internationale de Termalism si
Climatism spunea:
"Cercetarile efectuate au permis sa se confirme valoarea terapeutica a factorilor sai
balneo-climaterici, Covasna find una din cele mai bogate statiuni din tara si din Europa in ape
minerale terapeutice, precum si in emanatii naturale de CO2".
Apele minerale din Covasna se caracterizeaza printr-o compozitie chimica variata si
bogata, superioara altor statiuni din tara si din strainatate. Pe de alta parte mofetele din
Covasna se impun prin continutul lor mare de C02 natural (98%)

Analiza pietei

Segmentul de turism balnear.

Pe piata interna, S.C. Turism Covasna S.A. este una dintre principalele societati de turism
balnear, data fiind eficienta tratamentului balnear cardiovascular prestat.

Grupurile tinta sunt :

➢ pensionarii, care beneficiaza in proportie de 80% de serviciile medicale acordate in baza

de tratament, in special ca urmare a masurilor de subventionare a biletelor de tratament
acordate de stat pensionarilor si salariatilor bugetari. Se preconizeaza ca numarul acestora va
creste in urma pensionarilor masive din ultima perioada si tinand cont de statisticile referitoare
la cresterea numarului de persoane suferind de boli cardiovasculare;
➢ persoane cu varste cuprinse intre 40-60 de ani, in urma accidentelor vasculare cerebrale,
cauzate de conditii de stress;
➢ persoane cu varste cuprinse intre 30-50 de ani, care au definit in contractul individual de
munca obligatia patronului de a-si trimite angajatii in statiuni balneare pentru refacerea
capacitatii de munca.
Acestui segment i se adauga cel format din turisti sositi in statiune la odihna, datorita
calitatii factorilor naturali (prin climatul puternic ionizat sunt inlaturati factorii de stress, cu
efect in ameliorarea sanatatii si a conditiei fizice a turistilor).

Un alt segment important este turismul pentru tineret orientat in functie de sezon :
➢ in sezonul de vara – tabere studentesti la popasul turistic Valea Zanelor
➢ in sezonul de iarna – tabere studentesti in hotelurile societatii
➢ in extrasezon – tabere sportive in hotelurile societatii

Dupa statisticile Ministerului Sanatatii, in Romania exista 5 milioane de persoane cu

afectiuni cardiovasculare. Aceasta cifra reprezinta o piata potentiala pentru S.C. Turism Covasna
S.A. , dar numarul turistilor care pot beneficia de tratament balnear oferit de societate poate fi
considerat mult mai mare, dat fiind caracterul profilactic al curei balneare.

Pe piata externa, cura balneara cardiovasculara, cu mofete de tipul celor de la Covasna,

se mai poate face numai in Japonia. De aceea, fiind o destinatie accesibila atat din punct de
vedere financiar, cat si ca durata a transportului international, in anii 1975-1985, in Covasna
exista un turism international bine dezvoltat, pietele emitente fiind, pentru Covasna, in
principal tari precum : Germania, Franta, Israel, Belgia, Olanda, Cehoslovacia si fosta URSS. In
perioada anilor 1985-1990, din cauza modificarilor intervenite in tara in ceea ce priveste
regimul turistilor straini, datorita degradarii vietii economice si sociale, degradarii structurilor
hoteliere, turismul international a pierdut foarte mult din pondere in totalul sosirilor de turisti.

In prezent, principala tara trimitatoare de turisti catre statiunea Covasna, este

Israelul. Alte tari trimitatoare, dar cu un numar nesemnificativ de turisti, sunt : Germania,
Anglia, SUA.

Data fiind existenta contractelor externe, cu incasare in valuta, desi ponderea

turistilor straini este relativ redusa, suma incasarilor din turismul international este
semnificativ mai mare. In realitate, aceste incasari din turismul international sunt cele care
sustin activitatea de turism intern si, de asemenea, principalul factor in realizarea profitului
anual (doar cu activitatea de turism intern, in actuala conjunctura economica, societatea nu
si-ar putea acoperi cheltuielile din veniturile proprii).
Daca luam in considerare parerea specialistilor ca, in tarile occidentale una din trei
persoane are peste 50 de ani si aproximativ 25-30% din populatia Europei sufera de afectiuni
cardiovasculare rezulta ca ar exista o piata imensa de cca 10 milioane de potentiali beneficiari
ai serviciilor turistice de tratament balnear cardiovascular, oferit de S.C. Turism Covasna S.A.

V. Bibliografie:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Județul_Covasna#Flora_.C8.99i_fauna

http://www.travelworld.ro/statiuni/covasna.php

http://www.prefecturacv.ro/Pdf/RAPORT%20econ%20social%202009.pdf

http://info.romserv.com/Covasna_15.html

http://www.google.ro/search?
q=statiunea+covasna&hl=ro&prmd=ivnsm&ei=pelLTfDkOcHMswaNu4SkDw&start=50&sa=N

http://www.ecomagazin.ro/rezervația-mestecanișul-de-la-reci-ar-putea-fi-reamenajata/

http://www.hoinari.ro/index.php?cu=19523220040726

http://www.ghidulturistic.ro/zone.php?j=14

http://www.covasnamedia.ro/beta/?p=14362

http://www.info-covasna.ro/index.php?page=288

http://www.tourismguide.ro/cautari-cazare/hoteluri_covasna.html

http://www.pensiuneacalipso.ro/ro/piscina.php

http://www.scritube.com/geografie/turism/Proces-investitional-la-SC-Tur18320161319.php