Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Proiect
Prezentare :
Judetul Covasna, Statiunea Turistica Covasna
Anul II, FR
Bucuresti, 2011
I. Prezentarea Judetului Covasna
1. Caracteristici generale
2. Resurse turistice naturale
3. Nivel de dezvoltare economico-socială
4.Instalatii de agreement
5.Unitati si instalatii de tratamant
1. Caracteristici generale
Situat la rascrucea drumurilor care fac legatura intre est si vest, pe teritoriul judetului
Covasna isi atesteaza prezenta pe langa daci, si cateva triburi migratoare cum ar fi: celtii, slavii,
maghiarii, pecinegii, care dupa retragerea legiunilor romane s-au stabilit aici, dupa cum arata si
numele unor vechi localitati (Covasna, Cernat, Ozun, Baraolt, Biborteni, etc.)
Judetul - numit si Trei Scaune - este locuit de maghiari (75 %) si romani (24%). Stramosii
maghiarilor au venit in zona in secolele XII-XIII d.Hr. Populatia autohtona era deja crestinata si
avea o organizare teritoriala si administrativa bine structurata - divizata pe scaune - care avea
ca obligatie principala de a apara trecatorile din Muntii Carpati.
De-a lungul secolelor, locuitorii acestui judet au dus lupte sangeroase pentru a-si apara
drepturile si libertatile obtinute de inaintasii lor. Revolutia de la 1848-1849 a scris pagini
glorioase in cartea istoriei acestui judet. la Targu-Secuiesc, in 1572, s-a infiintat breasla
peilarilor, in 1638, Breasla cizmarilor si in 1649, breasla olarilor.
Activitatile industriale propriu-zise au inceput cu darea in exploatare a minelor de
carbune, in 1872 si a industriei textile si a tutunului, inaugurate la sfarsitul secolului al XIX-lea.
Punerea in exploatare a liniei ferate dintre Brasov siTargu-Secuiesc, in 1891, si cea catre
Miercurea Ciuc in 1897, a jucat un rol important in dezvoltarea industriala a zonei.
Relief:
Beneficiind de un relief variat, de la campia brazdata de rauri si punctata de lacuri la dealuri
submontane, si bucurandu-se de vecinatatea muntilor, judetul Covasna incanta ochiul si sufletul
prin frumusetea neasemuita a peisajului, in care verdele puternic al coniferelor domina ca un
brau inconjurator inaltimile muntilor ce parca imbratiseaza aceste plaiuri transilvane.
Pe teritoriul lui intalnim trei mari unitati de relief:
1 exterior al muntilor mai inalti, cu altitudini de peste 1.600 metri;
2 central, depresiunea plana a Brasovului;
3 interior, munti ai caror altitudini rar depasesc 1.200 metri.
Trasatura caracteristica a reliefului consta in acest "zid" muntos care inconjoara dinspre
est, vest si nord partea nordica si centrala a zonei depresionare.
La nord, regiunea este marginita de extremitatea Muntilor Harghitei cu altitudini de
1.000 - 1.200 metri.
In partea estica a judetului se intind Muntii Nemira si Vrancei, munti cu altitudini mijlocii (1.600
- 1.800 m).
In sud-estul zonei se afla Muntii Intorsurii, iar in vest partea nordica a Muntilor Persani, avand
altitudini care variaza intre 800 - 1.000 m.
Dispre nord se intrepatrund in interiorul judetului Muntii Baraolt si Bodoc; intre acestea se
situeaza culoarul Oltului. Aceste culmi muntoase paralele formeaza partea centrala si central-
vestica a judetului.
Partea depresionara a judetului se compune din mai multe unitati depresionare, avand
altitudini medii intre 550 - 560 metri. In partea de nord, cat si in cea de sud, se intinde
depresiunea Targu Secuiesc, avand latimea de 20 km si lungimea de 40 km. In partea centrala
se afla depresiunea Sfantu Gheorghe, iar in nord-vest se afla depresiunea Baraoltului, avand
cele mai joase altitudini din judet - 456 metri.
Toate cele trei unitati se leaga organic intre ele, prin portile de la Reci si Feldioara.
Alaturi de elementele naturale, care formeaza limitele zonei depresionare (munti,
piemonturi si sesuri), se suprapune si un element "uman": intreaga zona de contact dintre
munte si depresiune este marcata de asezari situate sub munte, mai putin fiind cele risipite pe
sesul depresiunii. Aceasta din cauza ca zona de contact dintre munte si depresiune ofera
conditii optime desfasurarii vietii umane, care face ca intreaga regiune sa fie intens populata.
Situat printre judetele mici ale tarii in ce priveste suprafata si populatia sa, judetul
Covasna are ca limite administrative: la nord, judetul Harghita; la est, judetul Bacau, Vrancea si
Buzau; la sud, sud-vest si vest, judetul Brasov.
Pe teritoriul sau, zonele muntoase si cele de ses se imbina armonios, fiind un factor
prielnic in dezvoltarea turismului si determinand complexitatea activitatilor turistice in zona.
Configuratia treptelor de relief, solurile, imprima vegetatiei o repartitie altitudinala. Inaltimile
muntoase sunt acoperite de paduri de brad, molid, fag si stejar. Padurile coboara in depresiune
pana la aproximativ 650 - 700 metri. In zona de contact cu muntele si pe piemonturile inalte
cresc stejarul si gorunul, iar fagul, bradul si molidul se dezvolta in partile superioare. O parte
insemnata a depresiunii este ocupata de terenuri mlastinoase si balti, carora le sunt
caracteristice asociatii hidrofile cu specii relicte, marind si sub acest aspect individualitatea
geografica a acesteia si potentialul turistic al zonei.
Ape :
Reteaua hidrografica de suprafata este bine organizata si densa. Raurile ce strabat
judetul isi au obarsia fie din regiunea muntoasa mai apropiata, fie din regiunea muntoasa mai
indepartata (Raul Olt, Raul Negru, Zabala si Covasna), avand drept colector principal Oltul, doar
o mica parte a apelor curgatoare fiind colectate de raul Buzau (apele din partea sud-estica a
judetului).
Cursurile de ape si-au creat vai largi pe versantul vestic, si adanci, in partea lor
superioara. Unele dintre ele pot fi considerate drept microdepresiuni, cum sunt ale paraielor
Aita, Semeria, Ilieni si Debren, iar mai spre nord cea formata de Paraul Mare la Valea Crisului.
Aceste cursuri de ape parasesc zona muntoasa uneori prin vai epigenetice.
Principalele cursuri de apa sunt: Oltul, Raul Negru, Casinul, Covasna, Baraoltul,
Cormosul, Buzaul, Bisca, Oituzul, iar printre lacurile judetului amintim: Complexul Reci, Lacul
Belin, Lacul Sfantu Gheorghe, Complexul Zabala, Lacul Arcus si Lacul Padureni.
Clima:
Judetul Covasna se bucura de o clima de tranzitie, intre clima temperata de tip oceanic
si temperata de tip continental, umeda si racoroasa in zonele de munte, cu precipitatii reduse si
temperaturi scazute in zonele mai joase, cu ninsori abudente in timpul iernii si cu veri calde. Ca
temperatura medie anuala se inregistreza in zonele inalte 1?C, iar in depresiuni, 7-8?C; aceasta
fiind cu 3?C mai joasa decat media pe tara, valori care difera datorita reliefului. Caracteristica
zonei este inversiunea de temperatura, pe care o intalnim mai ales in partea nordica a localitatii
Targu Secuiesc.
Cantitatea medie anuala de precipitatii variaza intre 500-650 mm; cele mai mari cantitati
le intalnim in zona orasului Covasna si in depresiunea Baraoltului. Directia principalelor culmi
muntoase din judet determina micsorarea maselor de aer, vanturile avand directia vest-est pe
timpul verii si est-vest pe timpul iernii.
Solul:
Poate fi caracterizat ca un element foarte complex al naturii, cu insusiri de fertilitate
datorita conditiilor naturale foarte diferite intalnite in spatiul judetului Covasna, prezinta o serie
mare de tipuri genetice, rezultate din actiunea complexa a factorilor litologici, de relief,
hidrologici precum si a celor topoclimatici si agroameliorativi.
Cea mai mare suprafata a judetului Covasna o ocupa solurile cu regim de apa alternant.
In acesta grupa se intalnesc pe mari spatii solurile brune, cu o serie de subtipuri si varietati
hidromorfice.
Rezerve:
Intregul teritoriu al judetului este o complexitate geologica ce favorizeaza prezenta unor
zacaminte minerale utile si o morfologie variata, datorita fundamentului cretacic, precum si o
zona a izvoarelor si a emanatillor de bioxid de carbon.
O importanta economica prezinta, de asemenea tezaurul hidromineral si al gazelor
mofetice din aceasta regiune.
Rezervele de ape minerale de diferite tipuri hidrochimice au o calitate foarte buna ca dealtfel si
zacamintele de bioxid de carbon. Ele sunt valorificate pe scara industriala sub forma apelor
minerale imbuteliate - Bodoc, Vilcele, Covasna, Malnas, Biborteni - si in cura balneara ca bai
carbogazoase la statiunile balneoclimaterice de interes national si local - Covasna, Balvanyos,
Malnas, Valcele, Sugas, Ozunca, Hatuica. Bioxidul de carbon se utilizeaza la Covasna si Malnas
care, impreuna cu apele minerale, constituie factori terapeutici naturali de mare importanta, de
care se leaga tratamentul bolilor cardiovasculare si tratarea unor boli digestive si de nutritie.
Datorita constitutiei geologice relativ complexe a teritoriului judetului, marile unitati
structurale adapostesc o gama destul de larga de rezerve de substante minerale utile, necesare
industriei si in special, celei a constructiilor.
Dintre rezervele cu o importanta majora se gasesc: lignitul, andezitele, gresiile cretacice,
argilele.
Flora și fauna:
Flora cuprinde o mare varietate de:
- arbori: molid, fag, stejar, gorun, mesteacăn, arin, răchită, salcie.;
- arbusti: alunul, murul.;
- ierburi și specii de flori: coada șoricelului, păiuș, cinci degete, firuța, pelinul, rogozul, papura, -
lintița, săgeata apei, brebenei, brândușă.
Fauna este foarte variată, grație mulțimii biotopurilor întîlnite din valea Oltului până pe
vârful muntelui, alcătuită din specii de mamifere, păsări, reptile și amfibieni.
Factori de cură:
Factori de cura: ape minerale carbogazoase, bicarbonatate, clorurate-sodice, hipotone şi
hipertone; mofete; bioclimat sedativ de cruţare; nămol mineral; buvete pentru cură internă cu
ape minerale; peste 1.500 de izvoare cu apă minerală cu debit foarte mare.
Indicatii terapeutice: afectiuni cardiovasculare; afectiuni ale tubului digestiv; afectiuni hepato-
biliare; afectiuni asociate
Contraindicatii: boli infecto-contagioase, boli venerice, tumori maligne, boli psihice, boli
de natură tuberculoasă, sarcină normală peste 3 luni
Instalatii de tratament: instalatii pentru bai calde cu ape carbogazoase; instalatii pentru mofete;
buvete pentru cura interna cu ape minerale; impachetari cu parafina; instalatii pentru aerosoli
si inhalatii; instalatii complexe pentru electro- si hidroterapie; sali de gimnastica medicala;
masaj medical.
4.Instalatii de agreement
Club Cinema
Cinematografului „Victoria”
Atestata documentar pentru prima data in 1548, localitatea Covasna avea in anul 1567
61 de case.
Pentru explicarea numelui localitatii au fost create mai multe teorii, cea mai plauzibila
fiind insa originea slava a denumirii: in limbile slave, "cvasna" inseamna "acru", posibila referire
la apele minerale acide (cu dioxid de carbon). Aceasta varianta este sustinuta de frecventa mare
in zona a numelor de origine slava: Lisnau, Borosneu, Dobolii, Papauti, Cernat etc, care atesta
ca, inaintea sosirii secuilor pe aceste meleaguri, aici locuiau slavii.
Covasna este cunoscuta si sub denumirea de “Statiunea celor 1000 de izvoare de
sanatate”, datorita climatului bland, a aerului puternic ionizat negativ, a cadrului natural
deosebit de pitoresc.
Resursele naturale curative sunt valorificate in bazele de tratament active pe intreaga
durata a anului. În 1882, apa minerala provenita de la izvorul Horgasz este medaliata la Trieste.
Zona Covasnei este locuita de mai multe milenii.
Pe langa sporadicele artefacte din neolitic si era bronzului, este important situl ruinelor
cetatii de pe culmea muntelui Miske (935 m).
Aici au fost descoperite fragmente de ceramica si de arme (lanci), precum si alte obiecte
mici.
Avand in vederea marimea si amplasamentul cetatii, se poate spune ca ea nu avea
insemnatate strategica, ci doar rol de observare. In schimb, nu departe de cetate, arheologul
clujean Ferenczi Istvan a descoperit in anul 1942 o cladire mai mica din epoca romana,
construita in secolul II e.n., care are o mare importanta deoarece arata limitele teritoriului
ocupat de romani in Dacia.
Dupa o lunga perioada in care Covasna nu este mentionata in documente (desi exista
dovezi ca secuii erau deja prezenti in zona), in 1548 localitatea apare cu numele Kowazna.
Ulterior, Covasna a devenit comuna cea mai importanta a Scaunului Orbai (din anul 1867 -
centru administrativ cu tribunal, autoritate fiscala, carte funciara proprie) datorita dezvoltarii sa
rapide si a amplasamentului central.
Cresterea demografica este spectaculoasa: din cele 61 de porti din 1567, a ajuns sa aiba
in doar 35 de ani 76, iar peste alti 12 ani incredibilul numar de 207. In 1703, numarul portilor
scade la 191, apoi in 1721 la 170 (scadere cauzata de luptele dintre curuti si lobonti, emigrarilor,
foametei si epidemiilor). La inceputul secolului al XIX-lea incepe o alta perioada de crestere
demografica: 2.000 de locuitori in 1842, in 1850 - 3.110, in 1869 - 3.515, in 1880 - 3.628, iar la
ultimul recensamant al Monarhiei Austro-Ungare (1910) 5431. Dupa primul razboi mondial, in
ciuda pierderilor de vieti omenesti, numarul locuitorilor comunei este de 5.630. Cifra ajunge in
1941 la 6.276, in 1956 la 7.290, in 1966 la 7.304, in 1968 la 9.702, in 1985 la 11.637, in 1992 la
12.476, insa in 2002 scade la 11.207.
Ca structura sociala, in Covasna inceputului de secol al XV-lea se distingeau oamenii de
vaza (primores), calaretii (primipilii), respectiv pedestrasii (pedites), asa cum reiese din lustrele
(listele militare) intocmite la diferite dati.
Sunt cunoscute mai multe asemenea liste din secolele XVI-XVII, la fiecare putand fi
observate aceleasi tendinte: cresterea numarului nobililor, scaderea numarului oamenilor liberi,
ajungerea celor liberi in randul iobagilor.
La porunca imparatesei Maria Tereza, in 1764 au fost infiintate regimentele de graniceri
secui, fapt ce a dat nastere la evenimente sangeroase din cauza abuzurilor autoritatilor militare
nou create.
O situatie aparte au avut-o romanii din Covasna: deoarece nu aveau pamant, nu se
puteau ocupa cu agricultura, principalele lor indeletniciri fiind cresterea oilor, comertul, tesutul
si torsul. Postavurile si tesaturile lor aveau o calitate exceptionala, ca si branzeturile afumate si
in burduf.
De religie ortodoxa, printre romani existau si greco-catolici si chiar si ortodocsi de rit
vechi (vechea lor biserica, construita in anul 1794, este astazi considerata monument).
Populatia din Covasna a participat la luptele din timpul Revolutiei de la 1848. Chiar la
inceperea luptelor aici s-a format un detasament de garda nationala din 88 de persoane, dintre
care 23 au murit in timpul Revolutiei. Dupa inabusirea acesteia, in timpul dictaturii militare
(epoca Bach) si a neoabsolutismului, populatia covasneana a trait probabil cei mai grei si
intunecati ani ai istoriei sale. In anii 1860 presiunile s-au redus, rezultatele putand fi observate
si in viata economico-sociala a comunei.
2. Asezare geografică:
In prezent, orasul se intinde pe 15.800 hectare (din care 796 hectare teren intravilan),
de la raul Negru din ses pana la varful Lacauti (1.777 m), avand 11.207 locuitori (2002), dintre
care maghiari 66,58 %, romani 32,03 %, alte nationalitati 1,38 %.
Paraul Covasna imparte statiunea in doua.
Asezarea propriu-zisa este compusa din Covasna si satul Voinesti, astazi cartier al
orasului.
De oras apartine si satul Chiurus, aflat la 2,5 km catre sud, locul de nastere al savantului
orientalist Korosi Csoma Sandor.
Vestitul oras balnear Covasna se intinde la poalele Muntilor Bretcu, de la Cartierul de jos
pana in Valea Zanelor, avand o lungime de 9 kilometri si o amplasare foarte interesanta, fiind
inconjurat de munti dinspre nord, est si sud, cu deschidere spre vest spre Bazinul Trei Scaune.
Inaltimea deasupra nivelului marii in centrul orasului este de 560 m, iar la capatul de jos al caii
ferate cu plan inclinat este de peste 600 m.
Distanta pe sosea de la resedinta de judet, orasul Sf. Gheorghe, este de 35 km, de la
Targu Secuiesc 20 km, de la Brasov 60 km, iar de la Bucuresti 250 km.
Balta Dracului
Simbol al orasului, Balta Dracului este o eruptie de noroi si gaze (oxizi de carbon si sulf),
deschisa pentru public in 1881 si folosita initial pentru tratament, orasul intrand astfel in randul
statiunilor balneoclimatice. Conform traditiei, in anii 1700 acest fenomen al naturii era mai spre
nord, dar in mod enigmatic s-a mutat in centru, lasand in vechiul sau loc un frate mai mic, "Mica
Balta a Dracului". Balta Dracului este, dupa opinia geologilor, o emanatie de dioxid de carbon:
apa minerala izvorata din adancuri si cea freatica sunt mentinute de gaze in vartej, colcaind. In
secolul al XIX-lea s-au produs mai multe eruptii: in 1837, 1857, 1864 si 1885, cea mai mare fiind
in anul 1837. In prezent, vulcanul Balta Dracului este complet inofensiv, ultima mare eruptie
avand loc in 1984.
În staţiunea Covasna se află singura biserică ortodoxă pe rit vechi din judeţ
Biserica a fost construită în anul 1992, an din care este funcţională şi nu a suferit nicio
recondiţionare.
Candelabrul nu are becuri electrice sub formă de lumânări ci sunt lumânări propriu-zise
din ceară.
Majoritatea icoanelor pictate pe pereţii din biserică sunt afumate rău de tot şi aş dori să
le recondiţionez, dar asta ar însemna o strângere de fonduri mai mare deoarece este o
investiţie costisitoare.
"Mocanita"
O atractie turistica de prima insemnatate a orasului va fi trenul cu ecartament redus
("mocanita"), alaturi de trenul cu plan inclinat care leaga Covasna de comuna Comandau.
Nefolosita in prezent, pentru repunerea in functiune a "mocanitei" sunt necesare pe de o parte
repararea intregii linii, iar pe de alta parte clarificarea drepturilor de proprietate. Ultima cursa
pe linia ingusta a avut loc in anul 1999, iar in 2002 a fost infiintata chiar si o fundatie pentru
salvarea "mocanitei".
Partia de schi Comandau- se afla la o altitudine de 1100 m, partia de schi este dotata cu
schilift. Lipsesc insa unitatile de cazare.
- Centru - Muntele Plesuv - Pusta lui Kokorja si Garadics, punct rosu (timp de mers: 2 ore)
- Valea Zanelor - Cetatea Zanelor - Pusta lui Garadics si Szemerke - Ocol - Calea ferata pe plan
inclinat - Valea Zanelor, triunghi rosu, drum in circuit (durata de mers: o jumatate de zi). De la
pusta lui Szemerke porneste o poteca marcata cu punct rosu catre crestetul Korosi-koz, aici
fiind cumpana principala a apelor din Carpatii Orientali, si poteca de-a lungul acesteia este
marcata cu banda rosie (timp de mers: 1 ora).
- Valea Pescarilor - Stejar Curat, cruce albastra (timp de mers: 2,5 ore), de aici pe poteca
marcata cu punct albastru spre locul numit Koro-berc, aflat pe creasta principala a muntelui
(timp de mers: 6 ore).
- Valea Zanelor - Pilis-Covasna - Basca Mare - Varful Lacauti (1777 m.), punct albastru (timpul de
mers: 1 zi).
6.Factori de cura:
1.Unitatii de cazare
2.Unitati de alimentare
1.Unitatii de cazare:
CABANA GAL-LAK 5*
Cabana Gal-lak sta ascunsa de zgomotul orasului, 70 Lei camera dublă / zi
4 camere, 8 locuri, 70 Lei camera dublă / zi
Hotelul Caprioara 3*
Situat chiar in centrul statiunii Covasna, Hotelul Caprioara va asigura confort si relaxare.
Hotel Clermont 4*
Hotelul Clermont este usor de localizat, fiind situat in parteade nord a statiunii, la
aproximativ 50 m de soseaua principala.Capacitatea hotelului Clermont este de 150 de locuri,
dispuse in 75 de camere de diferite tipuri.
Hotel Cerbul 2*
Amplasat in statiunea Covasna, Hotel Cerbul, ofera turistilor 120 spatii de cazare
structurate in camere duble dotate cu grup sanitar, tv si cablu tv, telefon.
Hotel Bradul 2*
Hotel Dacia
Hotel Hefaistos
Hotel Montana
Hotel Turist
Pensiune Schneider
Pensiune Andreas
Pensiune Kadar
2.Unitati de alimentare
Restaurantul KEOPS
Restaurantul KEOPS vă oferă un meniu "a la carte" bogat, variat şi pe gusturile tuturor,
la o calitate ireproșabilă, rețetele restaurantului respectând tradiția neaoșă a gustului
românesc, dar și tradiția ungurească, cum rareori v-a fost dat să serviți. Suntem cunoscuți în
zonă ca "cel mai bun restaurant", cu o servire profesionistă și de calitate, iar pentru a vă
convinge de această afirmație, vă așteptăm să ne vizitați.
Restaurantul KEOPS este situat în centrul orașului Covasna, vis-a-vis de parcul central și
lângă Banca OTP.
De asemenea, pentru cei grăbiți, Restaurantul KEOPS vă oferă şi "Meniul Zilei" la preţul
de 15 RON, meniu compus din: felul unu, felul doi, pâine şi salată, dar mai ales bogat şi variat, în
întâmpinarea tuturor gusturilor.
Analiza pietei
Pe piata interna, S.C. Turism Covasna S.A. este una dintre principalele societati de turism
balnear, data fiind eficienta tratamentului balnear cardiovascular prestat.
Un alt segment important este turismul pentru tineret orientat in functie de sezon :
➢ in sezonul de vara – tabere studentesti la popasul turistic Valea Zanelor
➢ in sezonul de iarna – tabere studentesti in hotelurile societatii
➢ in extrasezon – tabere sportive in hotelurile societatii
V. Bibliografie:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Județul_Covasna#Flora_.C8.99i_fauna
http://www.travelworld.ro/statiuni/covasna.php
http://www.prefecturacv.ro/Pdf/RAPORT%20econ%20social%202009.pdf
http://info.romserv.com/Covasna_15.html
http://www.google.ro/search?
q=statiunea+covasna&hl=ro&prmd=ivnsm&ei=pelLTfDkOcHMswaNu4SkDw&start=50&sa=N
http://www.ecomagazin.ro/rezervația-mestecanișul-de-la-reci-ar-putea-fi-reamenajata/
http://www.hoinari.ro/index.php?cu=19523220040726
http://www.ghidulturistic.ro/zone.php?j=14
http://www.covasnamedia.ro/beta/?p=14362
http://www.info-covasna.ro/index.php?page=288
http://www.tourismguide.ro/cautari-cazare/hoteluri_covasna.html
http://www.pensiuneacalipso.ro/ro/piscina.php
http://www.scritube.com/geografie/turism/Proces-investitional-la-SC-Tur18320161319.php