Sunteți pe pagina 1din 11

1. Care sunt fazele execuţiei bugetare? In ce consta fiecare?

Fazele executiei bugetare sunt angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata.

In prima faza, angajarea, se urmareste ca sumele prevazute in buget pe partea


de cheltuieli sa nu fie depasite.

Lichidarea cheltuielilor este faza in procesul executiei bugetare in care se


verifica existenta angajamentelor si realitatea sumei datorate. Se verifica conditiile
de exigibilitate ale angajamentului, pe baza documentelor justificative ce stau la
baza operatiei respective.

Ordonantarea cheltuielilor este faza executiei bugetare prin care se confirma ca


operatia a avut loc si plata poate fi realizata. Documentul pe baza caruia se
realizeaza faza de ordonantare este "Ordonantarea de plata".

Primele trei faze - angajarea, lichidarea, ordonantarea - sunt de competenta


ordonatorului de credite si se efectueaza pe baza avizelor date de compartimentele
de specialitate ale institutiei publice. Plata cheltuielilor este faza din cadrul executiei
bugetare in care institutia publica isi achita efectiv obligatiile fata de terti.

2. Care sunt documentele specifice fiecarei faze a execuţiei bugetare?

Pentru a documenta prima faza, angajarea, se intocmeste documentul


"Angajamentele legale". Pentru actiuni ce se desfasoara pe mai multe exercitii
bugetare, in buget se inscriu separat creditele de angajament si creditele bugetare.

Verificarea existentei obligatiei de plata din a doua faza, lichidarea, vizeaza:

- pe de-o parte, verificarea documentelor justificative ce au stat la efectuarea


operatiei si

- pe de alta parte, verificarea realitatii operatiei, adica daca bunurile au fost livrate,
lucrarile executate si serviciile prestate sau, dupa caz, verificarea existentei unui
titlu care sa justifice plata.

Documentul pe baza caruia se realizeaza faza de ordonantare este


"Ordonantarea de plata".

Documentul specific ultimei faze si anume plata, este ordinul de plata.


3. Cine raspunde de angajarea, lichidarea si ordonantarea cheltuielilor bugetare? Dar de
plata acestora?

Primele trei faze - angajarea, lichidarea, ordonantarea - sunt de competenta


ordonatorului de credite si se efectueaza pe baza avizelor date de compartimentele
de specialitate ale institutiei publice. Plata cheltuielilor este faza din cadrul executiei
bugetare in care institutia publica isi achita efectiv obligatiile fata de terti.

4. Poate fi refuzata plata unei cheltuieli bugetare? In ce condiţii?

Persoana împuternicitã sã exercite controlul financiar preventiv poate sã refuze


acordarea vizei dacã considerã cã nu sunt îndeplinite conditiile:

a) proiectul de angajament legal a fost prezentat în conformitate cu prezentele


norme metodologice;

b) existenta creditelor bugetare disponibile la subdiviziunea corespunzãtoare din


bugetul aprobat;

c) proiectul de angajament legal se încadreazã în limitele angajamentului


bugetar, stabilite potrivit legii;

d) proiectul de angajament legal respectã toate prevederile legale care îi sunt


aplicabile, în vigoare la data efectuãrii sale (controlul de legalitate);

e) proiectul de angajament legal respectã sub toate aspectele ansamblul


principiilor si regulilor procedurale si metodologice care sunt aplicabile categoriei
de cheltuieli din care fac parte (controlul de regularitate).

5. Cine trebuie sa semneze ordinul de plata catre trezorerie?

Instrumentele de platã utilizate de institutiile publice, respectiv cecul de


numerar si ordinul de platã pentru trezoreria statului (OPHT), se semneazã de douã
persoane autorizate în acest sens, dintre care prima semnãturã este cea a
conducãtorului compartimentului financiar (financiar- contabil), iar a doua, a
persoanei cu atributii în efectuarea plãtii.
6. Ce trebuie să asigure contabilitatea unei instituţii publice?

Contabilitatea instituţiilor publice asigură informaţii ordonatorilor de credite cu


privire la execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli, patrimoniul aflat în
administrare, precum şi pentru întocmirea contului general anual de execuţie a
bugetului de stat, a contului anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de
stat, fondurilor speciale, precum şi a conturilor anuale de execuţie ale bugetelor
locale

7. Ce reprezintă documentele justificative? Daţi exemple de documente justificative.

Doc. Justificative sunt acte scrise, intocmite in momentul efectuarii unei operatii
ec.sau fin., au ca rol atestarea operatiei respective sis tau la baza reflectarii acesteia
in contabilitate, de ex facturi, op, chitante, bonuri de consum, etc.

8. Care sunt documentele de raportare şi sinteză întocmite trimestrial sau anual de o


instituţie publică?

Doc de sinteza si raportare sunt reprezentate de sit fin trimestriale si anuale,


care cuprind: bilantul, contul de rezultat patrimonial, situatia fluxurilor de
trezorerie, situatia modif in structura activelor/capitalurilor, anexe la situatiile fin
(politici contabile si note explicative), contul de executie bugetara.

9. În ce limbă şi în ce monedă se ţine contabilitatea operaţiilor economico-financiare


desfaşurate de o instituţie publică?

Ctb op ec-fin desfasurate de o institutie publica se tine in limba romana si in


moneda nationala. Ctb op effectuate in valuta se tine atat in moneda nationala, cat
si in valuta.

10. Cum vor fi reflectate în contabilitate operaţiile în valută?

Operatiunile privind incasarile si platile in valuta se inreg in ctb la cursul zilei


comunicat de BNR. La data intocmirii sit fin, elem monetare exprimate in valuta se
reevalueaza la cursul comunicat de BNR valabil pt ultima zi a perioadei de
raportare.
11. Care este rolul balanţei de verificare?

Balanta de verificare este doc ctb utilizat pt verificarea exactitatii inreg ctb si
controlul concordantei intre ctb sintetica si cea analitica, precum si principalul
instrument pe baza caruia se intocmesc sit fin. Ea se intocmeste pe baza datelor
preluate din Cartea Mare.

12. Ce reflectă contul de rezultat patrimonial?

Contul de rezultat patrimonial reflecta performantele financiare, prezinta


situatia V, finantarilor si CH din cursul ex curent.

13. În ce document de sinteză se regăsesc informaţii cu privire la poziţia financiară a


instituţiei publice?

Info cu privire la pozitia fin a instit publice se regasesc in bilant. Bilantul este
doc de sinteza prin care se prezinta elem de A, datorii si capitaluri proprii ale instit
publice.

14. La ce valoare vor fi evaluate şi reflectate în contabilitate bunurile la intrarea în


patrimoniul instituţiei publice?

La data intrarii in patrimoniu bunurile se evalueaza si se inreg in ctb la valoarea


de intrare(val ctb). Ea difera in functie de modul de intrare:

-titlu oneros: Cost de achizitie

-produse in instit: Cost de productie

-titlu gratuit: Valoare justa

15. Ce elemente cuprinde costul de achiziţie al unit bun?

Costul de achizitie al unit bun cuprinde pretul de cumparare, taxele de import si


alte taxe, ch transport, manipulare, si alte ch care pot fi atribuite direct achizitiei
bunului respectiv.

16. Ce reprezintă valoare justă?

Valoarea justa a unui bun reprezinta suma pt care un activ ar putea fi schimbat
de bunavoie intre doua parti aflate in cunostiinta de cauza, In cazul unei tranzactii
cu pretul determinat obiectiv. Val justa poate fi identica cu val de piata.
17. La ce valoare vor ieşi bunurile dintr-o instituţie publică?

Bunurile vor iesi din instit publica la valoarea lor de intrare.

18. La ce valoare va fi evaluat la intarea în instituţie un activ fix corporal primit prin
transfer, cu titlu gratuit, de la un ordonator de credite superior?

Activul fix corporal primi, prin transfer, cu titlu gratuit, va fi evaluat la valoarea
sa justa.

19. Cum va fi determinata valoarea amortizarii lunare a unit activ fix amortizabil? De
cand va fi inregistrata?

Valoarea amortizarii lunare a unui activ fix amortizabil va fi determinata luand


un ex:

Valoare de intrare(val.ctb.) = 12.000 um

Durata de viata = 5 ani

Amortizarea anuala = 12.000 / 5 = 2.400 um

Amortizarea lunara = 2.400 / 12 = 200 um

Ea va fi inreg din prima luna de viata a bunului.

20. La ce valoare va fi reflectat în bilanţ un actix fix corporal?

Activul fix corporal va fi reflectat in bilant la valoarea sa contabila(de intrare).

21. Care este metoda de amortizare folosită de instituţiile publice pentru determinarea
valorii deprecierii ireversibile la care sunt supuse activele fixe corporale/necorporale
pe care le deţin?

Metoda de amortizare folosita pt determinarea valorii deprecierii ireversibile a


unui activ fix corp/necorp este metoda amortizarii liniare, incepand cu luna
urmatoare punerii in functiune si pana la recuperarea integrala a valorii de intrare.

22. Pe ce perioadă vor fi amortizate activele fixe corporale amortizabile şi cum este
stabilită?

Activele fixe corporale amortizabile se supun amortizarii incepand cu luna


urmat punerii in functiune si pana la recuperarea integrala a val de intrare. Amort
este stabilita in functie de durata de viata a activului.
23. Daţi exemple de active fixe corporale şi necorporale care nu se amortizează.

Active fixe corporale care nu se amortizeaza: lacuri, balti, terenuri, bunuri din
patrimoniul cultural national, etc.

24. Ce reprezintă costul de achiziţie al stocurilor?

Costul de achizitie al stocurilor cuprinde pretul de cumparare, taxele


nerecuperabile, ch de transport, de manipulare, precum si orice alte costuri
suportate pt a aduce stocurile in forma si locul in care se gasesc.

25. La ce valoare vor fi evaluate stocurile care intră în patrimoniul unei instituţii
publice prin donaţie? Dar cele prin transfer de la o altă instituţie?

Stocurile care intra in patrimoniul unei instit publice prin donatie sau prin
transfer vor fi evaluate la valoarea lor justa.

26. La ce valoare vor fi imputate stocurile constate lipsă la inventar ce nu pot fi


compensate?

Stocurile constatate lipsa vor fi imputate la valoarea lor de inlocuire.

27. În ce condiţii pot fi compensate stocurile constatate în plus sau în minus la


inventar?

Compensarea are loc daca sunt indeplinite urmat conditii:


- Exista riscul de confuzie intre sorturile aceluiasi stoc din cauza similaritudinilor
in ceea ce priveste aspectul exterior: culoare, dimensiune, ambalaj, etc.
- Diferentele constatate in plus sau in minus privesc aceiasi perioada si aceiasi
gestiune.

28. Activele circulante cuprind: titluri de plasament pe termen scurt; stocuri; titluri de
plasament pe termen lung; numerar; disponibilităţi în conturile de la trezorerie;
împrumuturi pe termen scurt. Alegeţi elementul care nu se încadrează în activele curente
ale unei instituţii publice.

Titluri de plasament pe termen lung.


29. Încasarea veniturilor bugetului de stat în numerar presupune debitarea contului

520.01.00

30. Un penitenciar achiziţionează hrană în valoare de 1.000 lei, TVA 24%. Care este
valoarea costului de achiziţie ?

CA=1000+24%x1000=1240 lei

31. Cu ocazia efectuării inventarierii generale un spital constată lipsa unor


medicamente a căror valoare contabilă este 300 lei. Preţul de piaţă al unor medicamente
similare este 310 lei, TVA 9%.
a) La ce valoare vor fi scoase din gestiune medicamentele?

Medicamentele vor fi scoase din gestiune la val ctb de 300 lei.

b) La ce valoare vor fi imputate medicamentele persoanelor găsite vinovate?

Medicamentele vor fi imputate persoanelor gasite vinovate cu pretul de piata


la care se adauga TVA = 310 + 9% x 310 = 337,9 lei

29. Definiţi creanţele unei instituţii publice. Daţi exemple.

Creantele unei instit publice reprez drepturi ale instit publice asupra tertilor,
rezultate in urma relatiilor pe care aceasta le are cu mediul ec-social si in urma
carora instit a cedat un bun, a executat o lucrare sau prestat un serviciu si pt care
trebuie sa primeasca fie un echivalent banesc, fie o contraprestatie.

30. Definiţi datoriile pe termen scurt ale unei instituţii publice. Daţi exemple.

Datoriile pe termen scurt reprez obligatiile actuale ale unei instit publice ce
provin din evenimente trecute si prin decontarea carora se asteapta sa rezulte iesiri
de resurse care incorporeaza beneficii ec.

31. O instituţie publică achiziţionează obiecte de inventar în valoare de 5.000 lei, TVA
24%, pe care le va achita ulterior. Să se precizeze dacă operaţia generează drepturi de
creanţă sau angajamente de plată din partea instituţiei şi valoarea recunoscută în
contabilitate.

Operatia genereaza angajamente de plata din partea institutiei, iar valoarea


recunoscuta in ctb este de 5.000 + 24% x 5.000 = 6.200 lei.
32. O instituţie publică importă un echipament de lucru la data de 5.12.N la un cost de
achiziţie de 1.000 $, curs valutar 3,5 lei/$. Datoria va fi achitată în data de
15.01.N+1, cursul valutar la aceasta dată fiind de de 3,4 lei/$. Curs valutar la data de
31.12.N 3,45 lei/$. La ce valoare va fi prezentată datoria în bilanţul anului N şi la ce
valoare va fi decontată?

In bilantul anului N, adica la 31.12.N, datoria va fi prezentata la valoare de


1.000$ x 3,45lei/$ = 3.450 lei.
Ea va fi decontata in data de 15.01.N+1 la val de 1.000$ x 3,4 lei/$ = 3.400 lei.

33. La ce valoare vor fi recunoscute iniţial în contabilitate drepturile de creanţă ale unei
instituţii publice?

Drepturile de creanta ale unei instit publice vor fi recunoscute initial la valoarea
lor nominala.

34. O instituţie publică vinde bunuri la preţul de 1.000 lei, TVA 24%, pe care le
încasează în numerar. Operaţia economică generează creanţă sau flux de numerar?

Operatia economica genereaza creanta deoarece va incasa contravaloarea


bunurilor si flux de numerar deoarece va creste numerarul cu valoarea bunurilor.

35. Definiţi datoria publică guvernamentală. Enumeraţi câteva instrumente ale datoriei
publice guvernamentale.

Datoria publica guvernamentala cuprinde totalitatea obligatiilor financiare


interne si externe ale statului, la un moment dat, provenind din imprumuturile
contractate direct sau garantate de Guvern, prin Ministerul Finantelor Publice, in
numele Romaniei, de pe pietele financiare.

Instrumentele datoriei publice guvernamentale sunt: titluri de stat emise pe


piata interna sau externa; imprumuturi de stat de la banci, de la alte instit de credit,
persoane juridice romane sau straine, in conditii rezultate in urma negocierilor;
imprumuturi de stat de la guverne sau agentii guvernamentale straine, instit fin
internationale sau de la alte organizatii internationale; imprumuturi temporare din
disponibilitatile contului curent general al Trezoreriei Statului, in conditiile legii;
garantii de stat.
36. Definiţi datoria publică locală. Enumeraţi câteva instrumente ale datoriei publice
locale.

Datoria publica locala reprezinta o obligatie generala care trebuie rambursata,


conform acordurilor incheiate, din veniturile proprii ale unitatii administrativ-
teritoriale imprumutate, precum si din veniturile beneficiarilor de imprumuturi
garantate de autoritatile administratiei publice locale, dupa caz.

Instrumentele datoriei publice locale sunt: titluri de valoare, imprumuturi de la


bancile comerciale sau de la alte institutii de credit, credite furnizor, leasing
financiar, garantie locala.

37. Definiţi provizioanele. Daţi exemple.

Provizionul este o datorie cu exigibilitate sau valoare incerta. Provizioanele nu


pot depasi din punct de vedere valoric sumele necesare stingerii obligatiei curente la
data bilantului, ex: prov pt litigii, amenzi sau penalitati, despagubiri, daune, etc.

38. Ce reprezintă capitalul propriu al unei instituţii publice şi cum se determină?

Capitalul propriu al instit publice reprez interesul rezidual al statului sau unit
admin-teritoriale, in calitate de proprietari ai activelor dupa deducerea tuturor
datoriilor.

39. Care sunt elementele componente ale capitalului propriu al unei instituţii publice?

Capitalurile unei instit publice cuprind: fondurile, rezultatul patrimonial,


rezultatul reportat, rezervele din reevaluare.

40. Enumeraţi si descrieti câteva fonduri speciale constituite de instituţiile publice.

Fonduri speciale constituite de instit publice: fondul de rezerva al bugetului


asigurarilor sociale de stat, fondul de rezerva constituit cnf Legii nr95/2006, fond
de dezvoltare al spitalului.

41. În cazul în care veniturile totale înregistrate de o instituţie publică pe parcursul unei
perioade sunt mai mari decât cheltuielile, rezultatul patrimonial este:

Excedent patrimonial
42. În cazul în care veniturile totale înregistrate de o instituţie publică pe parcursul unei
perioade sunt mai mici decât cheltuielile, rezultatul patrimonial este:

Deficit patrimonial

43. Definiţi cheltuielile unei instituţii publice. Daţi exemple.

Cheltuielile unei instit publice reflecta costul bunurilor si serv utilizate in


vederea realizarii serviciilor publice sau veniturilor, dupa caz, precum si subventii,
transferuri, asistenta sociala acordata, aferente unei perioade de timp. Ex: ch cu
energie si apa, ch de intretinere si reparatii, ch cu chirii, etc.

44. Definiţi veniturile unei instituţii publice. Daţi exemple.

Veniturile unei instit publice reprez impozite, taxe, contributii si alte sume de
incasat potrivit legii, precum si pretul bunurilor vandute si serviciilor prestate, dupa
caz, aferente unei perioade de timp. Ex: ven din vanz produselor finite, ven din
variatia stocurilor, impozit pe salarii, etc.

45. Veniturile unei instituţii publice se grupează în funcţie de ….. şi …..

Natura si Sursa

46. Cheltuielile unei instituţii publice se grupează în funcţie de ….. şi …..

Natura si Destinatie

47. Încasarea creanţei privind impozitul pe profit generează venituri sau fluxuri de
numerar pentru o instituţie publică?

Incasarea creantei privind impozitul pe profit genereaza venituri pentru o


institutie publica.

48. Daţi exemple de venituri specifice activităţii curente.

Venituri specifice activ curente: variatia stocurilor, ven din productia de active
fixe necorporale, impozit pe venit, impozit pe salarii, etc.

49. Daţi exemple de venituri specifice activităţii extraordinare.


Venituri specifice activitatii extraordinare: venituri din valorificarea unor
bunuri ale statului.

50. Daţi exemple de cheltuieli specifice activităţii extraordinare a unei instituţii publice.

Cheltuieli specifice activitatii extraordinare: ch cu pierderi din calamitati, ch


extraordinare din operatiuni cu active fixe.