Sunteți pe pagina 1din 112

UN,EXEMPLAR : 1 LEU Marti, 21 Septemvrie 1920

. 1.36
REGATIJL ROMANIEI

MONITORUL OFICIAL PRETUL ABONAMENTULUI:


trei luni.
a
Orice abonament la particulari se plitteete cu anticipatie.
In Sari: 240 lei anual ; 120 lei pe ease luni ; 60 lei pe anual. Abonamentul la Deabaterile Parlamentare costi 20 lei lunar el este
Pentru autoritáti ludetene ei comune urbane, 200 lei osebit de acela la Monitorul
Pentru comune rurale, 120 lei anual.
In striinitate, lei 300 anual. Costul unui exemplar Monitorul Oficiai este 1 leu.
Ianuarie
Abonarnentele Incep la 1 Aprilie, 1 lulie, 1 Octomvrie ei Costul unui exemplar Desbaterits Parlamentars este rO bani.
1

fird a trece dintr'un an financiar In altul.


OFICIAL SI IMPRIMERIILOR STATULUI: BUCURESTI, BULEVARDUCELISA13Eil
DIRECTIA GENERALÄ A MONITORULUI
PRETUL PUBLICATIILOR:
Lei 200 pentru publicarea lurnalelor consiliului do minietrl privitoare
de
la acor-
()rice publlcatie ludecitoreasci sau particulard ei orice act introdus ca anexi darea avantajelor legii pentru IncuraJarea indu.3triei national() la fabricanti
inserat l Monitorul Oficial ,;e va phil cu 2 lei linia de Monitor. industriaei.
Lei 80 idem, idem Privitoare pe meseriaei ei mori tárineeti. la o adresä pentru
0 citatie de inserat costd 20 lei.
Citatiile de hotirnicii se vor taxi cu 2 lei linia de Monitor Nu se di curs nici unei publicatiuni decit decieie alituratd
petitie timbrali cu t leu
Cole ale autorititilor sau cele Judecitoreeti
Stalutele oriciror fel de societiti cu 2 lei linia de Monitor tinabru fiscal el 10 bani timbru de anitor pentru cele ale particularilor. ori
lhhicaçiile relative la sellimbare de nume, la libera practici a oricirei profesil, etc. Publicatia va fl totdeauna scds citet pe alti foaie de Mille decit ndresa
petitia.
lei 20 pentru fiecare insertiune.
excepteazi publicatiile relative la pierderile de acte earl rimin taxate cu pre-
Adres le ei petltiile vor fi lndreptate cutre Directorul general al Monitorulvi
ficia .
tul de 10- lei pind la maximum 10 linii.
sa apara a trela zi
Pentru publicapile cerute si apari a doua zi se va socoti taxa dubli, iar pentru cele cerute
se va percepe odata 1 jumatate taxa obisnuitä.
w,,m^w 'Fr F, "M.
,r Fe- F--W AT-
Minisierui de rdsboi : Decret.-Erate.
SUMAR: Decizioni ministeriala
PARTE OFICIALÁ. Ministerut afacerilor strdine : Decret. PARTE NEOFICIALÁ. - Comuniciírt - Cota apei
Ministerul de interne : Decrete. Atlantan IT inisteriate, jutimare 0 oartieralare
Ministerut de tinante: Decret. ut.sYs....taGue.n..Yaa,IOLr4.I.CIJJ.C.17.7.s

PARTE OFICIALA
Bucurqti, 20 Septemvrie

MINISTERUL AFACERILOR STRAINE

FERDINAND I,
Prin gratia lui Durnnezeu i vointa nationalrt, Rege al României,
La toti de fatä viitori, seinütate:
Corpurile legiuitoare votând i adoptând, Noi sanctiondm ce urineaz :
LEGE
si a face srt se execute Tractatul de pace, Protocolut
Guvernul este autorizat a ratificA
Articol unic. sirAsociate cu Ungaria, in Trianon, la 4 Iunie
si Declaratiunea la dansul anexate, inchelat de Puterile Miate
1920. lege.
traduceri autentice de pe zisele Tractat, Protocol si Declaratiune se vor alatur la prezenta
Côpii incheiat de
si Declaratiunea la dânsa anexate,
Aceastä lege, dimpreunä cu Tractatul de pace, Protocolul
Puterile Aliate i Asociate cu Ungaria, in Trianon, la 4 Iunie 1920, s'a votat de Senat lii edinta dela 17
August anul 1920 si s'a adoptat cu majoritate de psezeci i opt voturi, contra unul.
Prqedinte, General C. Coancla. Secretar, Than Papp.
(L. S. S.)
Declaratiunea la (Musa anexate, incheiat de
Aceastä lege, dimpreunü cu Tractatul de pace, Protocolul
1920, s'a votat de Adunarea deputatilor in
Puterile Aliate i Asociate Cu Ungaria, in Trianon, la 4 Iuniede una mitt treizeci §i patru voturi, contra
sedinta dela 26 August anul 1920 si s'a adoptat cu majoritate
douüzeci. Secretar, L. lacob,
Vice-prgedinte, D. R. Ioanitescu.
(L. S. A. D.)
investitäteu sigiliul Statului i publicatrt prin Mo-
Promulgám aceastrt lege i ordondm ca ea sä fie
nitorul Oficial. ,
Dat in Bucuresti, la 30 August 1920. FERDINAND
(L. S. St.) Ministrul justitiei ad-interim,
Ministrul afacerilor sträine, D. A. Grecianu.
No. 3.702.
Take Ionescu.

www.digibuc.ro
4110 MONTTORUT, OFICIA ,pter-rivrie 19%

TRACTAT DE PACE
INTRE

PUERILE ALIATE $1 ASOCIATE $1 UNGARIA


. PROTOCOL $1 DECLARATIUNI
Din 4 Iunie 1920
(IéJ (DINT)
STATELE-UNITE ALE AMERICEI, dor extraonlinar i plenipotentiar al Statelor-
IMPERIUL BRITANIC, FRANTA, ITALIA Unite ale Arnericei la Paris ;
SI JAPONIA MAIESTATEA SA REGELE REGATULUI UNIT
Puteri desemnate In Tractatul de fath ca Prin- AL MAREI BRITA.NII $1 IRLANDEI $1 AL
cipale Puteri aliate i asociate, TERITORIILOR BRITANICE DE PESTE M
IMPAR AT AL INDIILOR :
BELGIA, CHINA, CUBA, GRECIA, NICARAGUA,
Prea Onorabilul Edward-George VILLIERS,
PANAMA, POLONIA, PORTUGALIA, ROM.ÂNIA,
Conte de Derby, K. G., P. C., K.. C. V. O.,
STATUL SERBO-CROATO-SLCIVEN, SIAM, CEHO- C. B., Ambasador extraordinar i plenipo-
SLOVACHIA, tentiar al Maiestälii Sale britanice la Paris ;
Constituind irnpreuna cu Principalele Puteri de $i : pentru DOMINION AL CANADEI:
mai sus, Puterile aliate i asociate, Onorabilul Sir George Halsey PERLEY, K. C.
de o parte ; M. G., Inalt Comisar pentru Canada in Re-
UNGARIA gatul-Unit ;
de altá parte;
Pen tru COMMONWEALTH AL AUSTRALIEI :
Considertind di, In urma cererii fostului Gu- Prea Onorabilul Andrew FISRHER, Malt Co-
yern Imperial si Regal al Austro-Ungarici, un ar- misar pentru Australia in Regatul-Unit ;
mistitiu a fost, acordat Austro-Ungariei la 3 No-
emYrie 1918, de chtre Principalele Puteri aliate Pentru DOMINION AL NOUEI ZELA.NDE :
asociate i completat In ce priye§te Ungaria prin Onorabilul Sir Thomas MACKENZIE, K. C.
Conventiunea Militard din 13 Noemvrie 1918, M. G., Inalt Comisar pentru Noua Zelandi
pentru ca un Tractat de pace si poath fi incheiát ; in Regatul-Unit ;
ConsiderAnd ci Puterile aliate i asociate sunt
de aSemenea doritoare ca räsboiul in care unele Pentru UNIUNEA SUD-AFRICANÁ :
dintre ele au fost târate pe rand, in mod direct D. Reginald Andrew. BLANKENBERG, O. B. E.,
sau indirect, contra Austro-Ungariei, si care ii fácând functiuni de Inalt Comisar pentru
are origina in declaraliunea de räsboi adresatä, la Uniunea Sud-Africand in Regatul-Unit-;
28 lulie 1914 de cdtre fostul Guyern Imperial si
Regal al Austro-Ungariei, Serbiei, i in ostilitätile Pen tru INDIA :
conduse de Germania, atiata Austro-Ungariei, si Prea Onorabilul Edward-George VILLIERS,
facä loc unei pad temeinice, drepte mi durabile ; Conte de Derby, K. G., P. C., K. C. V. O.,
Considerând cii fosta monarhie austro-ungard C. B., Ambasador extraordinar i plenipo-
a incetat azi de a mai existä si a fäcut loc in Un- tentiar al Maiestätii Sale britanice la Paris;
garia unui guvern national ungar ; PRESEDINTELE REPUBLICEI FRANCEZE : ,

Spre acest sfârit, INALTELE PÁRTI CON- D. Alexandra MILLERAND, Presedinte al Con-
TRACTANTE au desemnat drept plenipotentiari : siliului, Ministro,a1 Afacerilor Sträine ;
PRE$EDINTELE STATELOR-UN1TE ALE AME-
D. Frederic FRANÇOIS-MARSAL, Ministrul
RICEI : Finantelor ;
D. August PAUL-LOUIS-ISAAC, Ministrul Co-.
D. HUGH CAMPBELL WALLACE, Ambasa- mertului i Indu§triei ;

www.digibuc.ro
21 Septemvrie 19'20 MONITORUL OPICIAL 4111

D. Jules CAMBON, Ambasador al Frantei ; D. Erasme PITZ, Trimis extraordinar si Minis-


D. Georges MAURICE PALÉOLOGUE, Amba- tru plenipotentiar al Republicei poloneze la
sador al Frantei, Secretar General al Minis- Praga ;
terului de Afaceri Sträine ;
"PRE5IEDINTELE REPUBLICEI PORTUGHEZE :
MAIESTATEA SA REGELE ITALIEI :
Contele Lelio Boniu LONGARE, Senator al Re- Doctorul Alfonso Augusto da COSTA, fost Pre-
gatului, Ambasador extraordinar i plenipo- sedinte al Consiliului de Ministri ;
terrtiar al M. S. Regelui Italiei la Paris ; D. Joao CHAGAS, Trimis extraordinar i Mi-
Contra Amiralul MARIO GRASSI; nistru plenipotentiar al Republicei Portugheze
MAIESTATEA. SA IMPÄRA.TUL JAPONIEI : la Paris ;
D. K. MATSUI, Amabsador extraordinar MAIESTATE SA REGELE ROMANIM :
plenipotentiar al M. S. Impäratului Japoniei
la Paris ; Doctorul Jon CANTACUZINO, Ministru de
Stat ;
MAIESTATEA. SA RE;GELE BELGILOR :
D. Jules van den HEUVEL, Trimis extraordinar D. Nicolae TITULESCU, Cost Ministru, Secretar
de Stat ;
Ministru plenipotentiar, Ministru de Stat ;
D. Rolin JACQUEMYNS, Membru al Institu- MAIESTATEA SA REGELE SÄRBILOR, CROA-
tului de drept international privat, Secretarul TILOR I SLOVENILOR :
general al Delegatiunei belgiene ;
PRESEDINTELE REPUBLICEI CHINEZE : D. NICOLAE P. PACHITCH, fost Presed into
al Consiliului de Ministri ;
D. Vikyuin Wellington KOO ;
D. Sao-Ke Alfred SZE; D. Ante TRUMBIC, Ministru al Afacerilor
Sträine ;
PRWDINTELE REPUBLICEI CUBANE :
Doctorul Rafael Martinez ORTIZ, Trimis ex- D. Ivan ZOLGER, Doctor In drept ;
traordinar i Ministru plenipotentiar al Re-
publicei Cubane la Paris ; MAIESTATEA. SA REGELE SIA.MULUI :

MAIESTA.TEA. SA REGELE ELENILOR : Alteta Sa Principele CHAROON, Trimis extra-


ordinal- i Ministru plenipotentiar al M. S.
D. Athos ROMANOS, Trimis extraordinar Regelui Siarnului la Paris ;
Ministru plenipotentiar al M. S. Regelui Ele-
nilor la Paris ; PRESEDINTELE REPUBLICEI CEHO-SLOVACE:
PREEDINTELE REPUBLICEI NICARAGUA :
D. Eduard BENES, Ministru al Afacerilor
Sträine ;
D. Carlos A. VILLANUEVA, Insärcinat cu Afa-
ceri al Republicei Nicaragua la Paris ; D. Stephen OSUSKY, Trimis extraordinar
Ministru plenipotentiar al Republicei ceho-
PREEDINTELE REPUBLICEI PANAMA :
slovace la Londra ;
D. Raul A. AMADOR, Insärcinat cu Afaceri al
Republicei Panama la Paris; UNGARIA. :

PRWDINTELE REPUBLICEI POLONEZE :


D. Gaston de BRNARD, Ministrul Muncei
Principele Eustache SAPIEHA, Trimis extraor- ocrotirei sociale ;
dinar si Ministru plenipotentiar al Republi- D. Alfred Drasche-Lázár de THORDA, Trimis
cei poloneze la Londra ; extraordinar i Ministru plenipotentiar.

www.digibuc.ro
AIONitORM, OVICÍA 24 Septemvrie 1920

Atrricount 2
PARTEA I
Actiunea Societatii, astfel cum este definitO in
prezentul Pact, se exercitä de o Adunare'si de un
PACTUL SOCIETTATII NA TIUNILOR Consiliu asistati de un Secretariat permanent.

AATICOLUL 3
INALTELE PARTI CONTRACTANTE,
Considerând cä, pentru a desvoltà cooperarea Adunarea se compurie din repretentanti ai
intre natiuni si pentru a le garant pacea si sigu- membrilor Societätii.
alt
ranta, importh : Ea se intruneste la epoci fixate si la orice
s se primeasca anumite obligatiuni de a nu moment, dach imprejurrtrile o cer, la sediul So-
.

recurge la räsboi, cietätii sau in vreun alt loc care va puteà fl de-
O. se intretind, la lumina zilei, relatiuni inter- sern na t.
nationale, bazate pe justitie si onoare, Adunarea are cOderea de a se pronunt asupra
srt se observe, riguros, prescriptiunile dreptu- oricarei chestiuni care intrá in sfera de activitate
lui international, recunoscute de aci inainte ca a Societätii sau care atinge pacea lumii.
regulä de conducere efectivä a guvernelor, Fiecare Membru al Societätii nu poate aveâ
srt se facA sO dornneascrt dreptatea si sä se res- mai mult de trei reprezentaati in Adunare si
nu .
pecte cu sfintenie toate obligatiile Tractatelor, in dispune deatt de un vet.
raporturile mutua le dintre popoarele organizate,
Adoptä prezentul Pact, care institue Societatea ARTICOLUL 4
Natiunilor.
AnTICOLUL 1 Consiliul se compune din reprezentanti ai prin-
originari ai Societätii Natiunilor, cipalelor Puteri aliate si asociate, precum
Sunt Membrii ai So-
al ctiror nume figureazA in din reprezentanti ai altor patru Membrii
acei dintre semnatari
Pact, precum i Statele, de cietrttii. Acesti patru Mernbrii ai Societätii sunt
Anexa prezentului la datele
in Anexd, cari vor fi aderat la desemnati, in mod liber, de Adunare si
asemenea nurnite
decla- ce va crede de cuviintrt. PArirt la prima desem-
prezentul Pact, färrt nici o rezervO, prin o
Secretariat in cursul celor douä. nare, de dare Adunare, reprezentantii Belgiei,
ratiune, depusä la Brasiliei, Spaniei i Greciei sunt Membrii
lii
luni dela intrarea in vigoare a Pactului i despre Consili u.
care se va face notificare celorlalti Membrii ai Cu aprobarea rnajoritätii Adunrtrii, Consiliul
cfiror
Societrutii. poate desemnä alti Membri ai Societätii a
Orice Stat, Dominion sau Colonie, care se gu- reprezentare in Consiliu va fl de ad inainte per-
meMionat in
verneaza liber si care nu este manentá.
Anexä, poate deveni Membru al Societätii, dacrt ad- El poate, cu aceea§ aprobare, sh sporeasch nu-
ale
miterea sa este pronuntatä de cele douâ treimi märul Membrilor Societätii cari vor fi alesi de
Adunrtrii, cu conditie sä deâ garantii efective de Adunare pentru a fi reprezentati in Consiliu.
intentia-sa sincerä de a observ angajamentele Consiliul se intruneste când o cer imprejurrtrile
sale internationale si de a ',;;accepth regularnentul si cel putin odatä pe an, la sediul Societätii, sau
stabilit de Societate, in ceeace priveste fortele si in orice alt loc care va puteb. fi desemnat.
armamentele sale militare, navale i aeriene. Orice chestiune intrAnd in sfera de activitate a
Orice Membru al Societätii poate, duprt o prea- Societätii sau privitoare la pacea lumii e de cii-
labilä instiintare Melia cu doi ani mai inainte, derea Consiliului.
fi in-
srt se retragä din Societate, cu conditia de a sale Orice Membru al Societätii care nu este repre-
deplinit, in acel moment, toate obligatiunile zentat in Consiliu este invitat sä trimeath un re-
internationale, inclusiv cele prevrtztite in prezentul -prezentant, spre a lu parte in Consiliu, atunci
Pact.

www.digibuc.ro
4713
MONITORn OFICIAL
21 Septemvrie 1920
mul compatibil en siguranta national& si cu exe-
(And o chestiune care II intereseaza in particular cutarea obligatiunilor internationale impuse prin-
e adusä inaintea Consiliului., teo actiune comuna.
Fiecare Membru al Societatii reprezentat la Consiliul, linând seamd -de situatiunea geogra-
Consiliu nu disPune deck de un
vot si nu are Stat,
flea si de conditiunile speciale ale fiecärui
deck un singur reprezentant. pregateste planurile acestei reduceri, in vederea
AwrIcoLur, 5 examinarii i deciziunii di verselor gnverne. unei
contrar& Aceste planuri trebuie sä fax& obiectul
Afar& de vreo digptizitiune hotarit i, dacá e nevoie, al unei revizuiri,
clauzelor prezgntului Tractat, noui e3amindri ani.
acestui Pact sau date cel putin la fiecare zece
hotaririle Adunärii sau ale Consiliului stint Dui-A adoptarea lor de diversele guverne, li-
repreZentati fi de-
de unanimitatea membrilor societatii mita armamentelor astfel fixatä nu poate
la Adunare. consimtimantul Consiliului.
cari se ivesc pasitá Mrá
Toate chestiunile de procedura
Consiliului, inclu- Având in vedere ca fablicaea privatá a muni-
la intrunirile Adunárii sau ale de rasboi ridica grave
Comisiunilor insärcinate sä an- tiunilor si a materialului Societatii insärcineaza con-
siv desemnarea des- obiectiuni, Membrii-
cheteze asupra unor puncte particulare, se chibzuiascii asupra masurilor ce sunt de
decid de tinand
leaga" de Adunare sau de Consiliu si se la luat pentru a evita efectele ei suparatoare,
majoritatea Membrilor Societatii reprezentati cari nu-si
seama de nevoile Membrilor Societätii
de rasboi nece-
intrunire.
Adunarii si prima intninire pot fabrica munitiile i materialul
Prima intrunire a eonvocdrii sare sigurantei
lor.
sh-si co-
a Consiliului vor aye& loc in urma Membrii Societátii li iau indatorirea
Presedintelui Statelor-Unite ale Arnericei. munice, in modul cel mai franc si complect, toate
informatiunile privitoare la scara armarnentelo i aeriene
AM:MUM 6 lor, la programele Ion militare, navale cart sun t
la sediul si la starea acelora dintre industriile lor
Secretariatul permanent este stabilit utilizate pentru rasboi.
Societatii. El se compune dintr'un secretar gene- susceptibile de a fi
ral, din secretarii si din personalul necesar. prin AwricoLur, 9
Cel dintAiu secretar general e desemnat fi numit
Anexa. In urrna, secretarul general va format& pentru
Adunärii. 0 Comisiune permanent& va fi executárii
de Consiliu, cu aprobarea majoritätii a da Consiliului avizul sau asupra
Secretariatului sunt in mod ge-
dispozitiunilor articolelor 1 si 8
i,
Secretarii i personal ul Co- navale
numiti de secretarul general, cu aprobarea neral, asupra chestiunilor militare,
siliului. aeriane.
Secretarul general al Societätii este de drept
secretar general al Adunärii si al Consiliului. sarcina
ARTICOLUL 10
sunt in
Cheltuielile Secretariatului pen- Membrii Societatii isi iau indatorireaagresiuni
s& res-
Membrilor Societätii in proportia stabilitä uni-
tru Biuroul international al Uniunii postale pecte i sa mentie, in contra oricarei i independenta
versale.
externe, integritatea teritorialitMembrilor Socie-
politic& existent& a tuturor
amenintate sau
tatii. In caz de agresiune, de avizeaza asu-
ARTICOLUL 7

Sediul Societät.ii este stabilit la Geneva. de pericol de agresiune, Consiliul acestei


Consiliul poate, la orice moment, sá hotárasch pra mijloacelor de a asigura executarea
Stabilirea sediului in mice alt loc. obl
Societätii sau ale serviciilor
Toate functiunile ARTIGOLUL 11.
cari depind de ea, inclusiv Secretariatul, sunt egal mice rsboi sau
accesibile barbatilor i femeilor. Se declara in mod hotarit cd
räsboi, fie c& ar atinge direct
Reprezentantii Membrilor Societal:1i i agentii amenintare de Societätii, intere-
acesteia se bucura, in exercitiul functiunilor lor, sau nu pe unul din Membrii i cä aceasta trebuie sa
de privilegiile i irnunitätile diplornatice. seazd Societatea intreagd, salvä in mod elicace
societate, de ia mäsurile proprii pentru a
Cladirile i terenurile ocupate de In asemenea caz, secretarul ge-
serViciile sau de intrunirile ei, sunt inviolabile. pacea natiunilor. imediat Consiliul, chip& cererea
neral convoac&
ARTICOLUL 8 oricärui Membru al Societätii. declara cá orice
pacii In afar& de aceasta, se mai in
Membrii Societätii recunosc cä mentinerea
nationale la mini- Membru al Societatii are dreptul sá atraga,
cere reducerea arrnamentelor

www.digibuc.ro
4714 MONITORLTL OFICIAL 21 Septemvrie 1920

mod amical, atentiunea Adunärii sau a CoDsi- va fi adus inaintea ei de ditre Consiliu sou de
liului asupra oricärei imprejuräri de naturá sá Adunare.
atingd relatiunile internationale i cari ameninth
In urmä sá turbure pacea, sau buna Intelegere ARTICOLUL 15
intre natiuni, de care depinde pacea. Thick' se iveste, intre Membrii Societätii, un
diferend susceptibil de a atrage dupá sine o rup-
ARTICOLUL 12
turá, i dacä acest diferend nu este supus ar-
bitrajului, prevAzut prin art. 13, Membrii So-
Toti Membrii Societätii convin cä, dacá se cietätii convin s5.-1 aducä in fata Consiliului. In
iveste intre ei un diferend susceptibil sá aducd o acest scop, este de ajuns ca unul dintre ei sa aducti
rupturä, 11 vor supune, fie procedurii arbitra- acest diferend la cunostinta Secretarului General,
jului, fie examinärii Consiliului. Ei mai convin care ià mice dispozitiuni in vederea unei anchete
cä, in nici un caz, nu trebuie sá recurgá la rás- si a unei examinäri complete.
boi, inainte dé expirarea unui termen de 3 luni In cel mai scurt terrnen, Partile trebuie sä-i
dupá darea sentintei arbitrilor, sau duph raportul comunice expunerea faptului 1mpreunä cu toate
circumstantele .referitoare i cu piesele just;fica-
In toate cazurile prevázute de acest articol, tive. Consiliul poate sä ordone publicarea lor
sentinta arbitrilor trebuie sä fie data inteun imediatá.
timp util, iar raportul Consiliului trebuie sá Consiliul se sile0,e sá asigure solutionarea di-
fie intocmit In cursul color 6 luni, en incepere ferendului. Dach reuseste, publick in mäsura
din ziva cánd diferendul a fost adus la curios- pe care o crede folositoare, o expunere relatánd
tinta lui. faptele, explicatiunile ce ele comportä i solu-
tiunea datä.
ARTIGOLUL 13 Dach nu s'a putut pune capät diferendului, Con-
Membrii Societätii con vin cá dacd s'ar ivl intre siliul redacteazd §i publicä un raport, votat, fie
ei un diferend susceptibil, dupá pärerea lor, de in unanimitate, fie cu majoritate de voturi, pen-
o solutiune arbitralá i dacá acestui diferend tru a aráth circumstantele diferendului i solu-
nu i se poate pune capat in mod satisfächtor, tiunile ce recomandá ca fiind cele mai echitabile
pe cale diplomaticd, chestiunea va fi supusä in cele mai apropiate in spetä.
Intregime arbitrajului. Orice Membru al Societätii reprézentat in
Printre diferendele cari sunt In general sus- Consiliu poate, de asemenea, sá publice o expu-
ceptibile de o solutiune arbitralä, se declarä : nere a faptelor diferendului, precum i propriile
toate diferendele privitoare la interpretarea unui sale concluziuni.
tractat, la orice chestiune de drept international, Dacd raportul Consiliului este acceptat In una--
la orice fapt care, dach s'ar realizá, ar constitul nirnitate, votul Reprezentantilor Pärtllor nefiind
ruptura unui angajament international, precum socotit in calculul acestei unanimitgi, Membrii
si diferendele relative la intinderea sau la natura Societätii Ii iau indatorirea sä nu recurgä la räs-
reparapunii datorite pentru o asemenea rupturá. boi In contra nici unei Párti, care se conformä
Curtea de arbitraj, cdreia ii este supusä ches- concluziunilor raportului.
tiunea, este Curtea indicatä de pärti, sau prevä- In cazul cánd Consiliul nu reu§este a face ca
zutá in conventiunile lor anterioare. raportul sdu sä fie primit de catre toti Membrii
Membrii Societätii se indatorezä sä execute, de säi, altii decát Reprezentantii Pärtilor in litigiu,
bunä credintä, sentintele date si sä nu recurgd la Membrii Societätii 10 rezervá dreptul de a lucrá
räsboi In contra oricdrui Membru al Societätii, cum vor crede de cuviintä pentru mentinerea
care se va conformá lor. In lipsh de executare a dreptului si a justitiei.
sentintei, Consiliul propune mäsurile cari trebuie Dacd una din párti pretinde, i dacá Consiliul
sä-i asigure efectUl. recunoaste, cá diferendul atinge o chestiune pe
care dreptul international o lasä la competinta
ARTICOLUL 14 exclusivä a acestei Päri, Consiliul va constath
aceasta printr'un raport, fárá a recomandà insä,
Consiliul este Insärcinat sh prepare un proiect vreo solutiune.
de Curte permanentd de justitie internationald Consiliul poate, in toate cazurile prevhzute in
sä-1 supunä Membrilor Societätii. Aceastä. Curte prezentul articol, sä aducá diferendul inaintea
va fi competenth de a judec toa te diferendele cu Aduntirii. Adunarea va trebul, de asemenea, sh
caracter international, ce Partile i le vor supune. fie incuno0iintath despre cliferend, dupl cererea
Ea va d, de asemenea, avize consultative asu- uneia din Pärti ; aceastä cerere va trebui sä fie
pra oridirui diferend sau oricárui punct ce
prezentatä in termen de patrusprezece zile, cu In-

www.digibuc.ro
21 Septearvrie 1920 MONITORUL OFICIAL 4715

cepere din rnomentul in care diferendul este .adus intre douh State cari nu fac parte din Societate,
inaintea Consiliului. Statul sau Statele, cari nu sunt Membrii ai Socie-
.1n erice afacere supusä Adundrii, dispozitiunile tätii, sunt invitate sä se supunä obligatiunilor im-
prezentului articol si ale articolului 1.2, privitoare puse Membrilor ei, pentru solutionarea diferendu-
la actiunea si la puterife Consiliului, se aplic, de lui, in conditiunile socotite drepte de Consiliu.
asemenea, la actiunea si la puterile Adunärii. Se Dacä aceastä invitatie este primitä, dispozitiuni'e
intelege.cä un raport fácut de Adunare,- cu apro- articolelor 12,16 se aplica sub rezerva modified-
barea Reprezentantilor Membrilor Societätii re- rilor considerate ca necesare de Consiliu.
prezentati in Consiliu si a unei rnajoritkti a celor- 'Din momentul trimiterii acestei invitatiuni, Con-
lalti Membrii ai Societätii, cu excluderea, pentru siliul deschide o anchetä asupra imprejurärilor
fiecare caz in parte, a Reprezentantilor Pärtilor, diferendului si-propune mäsura care i se pare cea
are acelas efect ca un raport al Consfliului, adop- mai nemerit i cea mai eficace in acea impre-
tat in unaniMitate de Membrii säi, afarä de repre- jurare.
zentantii Pärtilor. Dacd Statul invitat refuza sh primeasca obliga-
ARTICOLUL 16
tiunile de Membru al Societätii, in scopul solutio-
närii diferendului, i recurge la räsboi in contra
Dacä un membru. al Societätii recurge la räsboi, vreunui Membru al Soeietätii, Ii sunt aplicabile
centrar angajamentelor luate prin articolele 12, dispozitiunile articoluld 16.
13 sau 1.5, este ipso facto consiclerat cä a. corals un Dad& cele doe', Pärp, invitate, refuzA sh pri-
act de räsboi in contra tutulor celorlalti Membrii Meascii obligatiunile de Menabrii ai Societätii, in
ai Societätii. Acestia se indatoreazh s ruph ime- scopul Solutionärii diferendului, Consiliul poate sä
diat cu el orice relatinni cornerciale sau financiare, i toate mäsurile i sä fach ()rice propuneri de
sá interzicA orice raporturi intre nationalii lor natirra a preveni ostilitätile si a pune carat con-
aceia ai Statului care a calcat Pactul, i sä fach flictului.
sä inceteze orice comunicatiuni financiare, comer- ARTICOLUL 18
eiale sau personale, intre nationalii acestui Stat
aceia ai oricärui alt Stat, Membru sau nu al cheiat, Orice tractat sau angajament international in-
in viitor, de un Membru al Societätii, va
Societätil.
In acest caz, ConSiliul are datoria de a reco- trebul sä -tie irnediat inregistrat de Secretariat si
.

mandk, diferitelor guverne interesate, efectivele publicat de el, cAt mai curând posibil. Nici unul
militarie, navale sau aeriene cii .cari Membrii So- din aceste tractate sau angajamente internatio-
nale nu va fi obligatoriu inainte de a fi fost
cietätia vor contribul, fiecare in parte, la forple
armate destinate pentru respectarea angajamente- inregistrat. ARTICOLUL 19
lor Societätii.
.Membrii Societätii mai convin, in afarä de Adunarea poate, din and in când, sh invite
,acestea, de a-si da sprijin reciproc pentru aplica- pe membrii societätii ca sä procedeze la .o nouä
rea mäsurilor economice i financiare ce urmeaz eXaminare a tractatelor devenite inaplicabile,
a se luk in virtutea prezentului articol. pentru a precurn si a situatiunilor internationale, a chror
reduce, la minimum, pierderile i neajunsurile ce mentinere ar putea sá punä in .pericol pacea
ar puteä rezulta. Ii dau de asemenea sprijin reci- lumei.
proc pentru a rezistä impotriva- orichrei mäsuri
speciale, indreptatä in contra unuia dintre ei, de ARTICOLUL 20
cAtre Statul care a chlcat Pactul. Ei iau dispozi- MeEnbrii Societätii recunosc, fiecare in ce il
tiunile necesare -pentru a inlesni trecerea, prin te-
rito riul lor, a fortelor oricärui membru al Socie- priveste, cii prezentul Pact abrogä orice obliga-
tätii, care iä parte la o actiune comunä pentru a
puni sau intelegeri inter se., incompatibile cu
dispozitiunile sale si se leagd in mod solemn sh nu
Aline respectarea angajamentelor luate de So- mai contracteze in viitor altele de acest fel.
cietate. Daca, Mainte de intrarea sa In Societate, un
Poate sá fie exclus din Societate orice Membru
care s'a fäcut vinovat de violarea vreunuia din Membru a luat asuprä-si obligatiuni incompati-
bile cu dispozitiunile Pactalui, dänsul trebuie sii
angajamentele ce rezultd din Pact. Excluderea este mäsuri imediate pentru a se desface de aceste
pronuntatd prin votul tutulor celorlalti Membrii
ai Societätii reprezentati in Consiliu. ARTICOLUL 21
ARTICOLUL 1.7 Angajamentele internationale, precum sunt
In caz de diferend intre douä State, dintre cari tractatele de arbitraj i intelegerile regionale, ca
numai unul singur este Membru al Societätii. sau doctrina lui Monroe, fäcute in vederea mentinerii

www.digibuc.ro
MONITORUL OFICIAL 21 Sopternvrie 1920
4718

phcei, nu sunt Considerate ca incompatibile cu nici lizatie, a invecintirii lOr geografice Cu teritoriul
una din dispozitiunile prezentului Pact. Mandatarului, sau a altor circumstante, n'ar puteh
sti fie mai bine administrate deck sub legile Man-
datarului, ca si cum ar face parte integranth din
A IITICIOL UL 22
teritoriul lui, ,sub rezerva garantiilor prevtizute
Principiile urmätoare se aplich coloniilor i te- mai sus, in interesul populatiunii indigene.
ritoriilor cari, in urrria räsboiului, au incetat de a In toate cazurile Mandatarul trebuie sii trimeath
11 sub .suveranitatea Statelor cari le guvernau mai Consiliului un raport anual asupra teritoriilor eu
inainte i cari sunt locuite de popoare inch inca- a chi-or administrare este insärcinat.
pabi'e de a F e conduce ele insäsi, date Bind condi, Dach gradul de autoritate, de control sau de ad-
tiunile deosebit de grele ale lumei moderne. Buna ministrare, ce urmeazh a exercith Mandatarul, n'a
stare si desvoltarea acestor popoare formänd o fhcut obiectul unei conventiuni anterioare Intro
rnisiune sacra de civilizatiune, este necesar sti se Membrii Societätii, Consiliul va hothri, in mod
incorporeze in prezentul Pact garantii pentru in- expres, asupra acestor puncte.
deplinirea acestei misiuni. 0 comisiune permanenth va fi insrcinatti sh
Cea rnai bung metoadd pentru realizarea in mod primeasch i sh examineze rapoartele anuale ale
practic a aeestui principiu este de a incredintä Mandatarilor si sii dea Consiliului ptirerea sa asu-
tutela accstor popoare natiunilor mai inaintate pra tutulor chestiunilor privitoare la executarea
cari, prin resursele, experienta sau pozitiunea lor mandatelor.
geografich, sunt cele mai in mäsurii i aceastä ARTICOLUL 23
rhspundere i cari consimt sh o primeasch: ele ar Sub rezerva si conform dispozitiunilor conven-
exercità aceasth' tutelh in calitate de Mandatare tiunilor internationale, actualmente in fiintä .sau
In numele Societätii. cari se vor inchel ulterior, Membrii- Societtitii :
Caracterul mandatului trebuic sh difere dupä a) vor (IA silinta de a asigura i a mentinc
gradul de desvoltare al poporului, dupd situatia conditiuni de munch echitabile i umane pentru
geografich a teritoriului, duph conditiunile sale bärbat, femee i copil pe teritorpe lor proprii,
economice i duph orice alte circurnstaate asemd- in toate thrile asupra chrora se intind
ntitoare. relatiunile lor comerciale i industriale i, in acest
Anumite comunitäti, cari apartineau alth datä scop, de a infiintà si a intretine organizatiuni in-
Imperiului Otoman, au ajuns la un asa grad de ternationale necesare ;
desvoltare, inck existenta lor, ca natiuni indepen- b) iau indatorirea de a asigura un tratament
dente, poate sh fie recunoscuth provizoriu, cu con- echitabil pentru populatiunile indigene, in terito-
ditiune ca consiliile i ajutorul unui Mandatar sá riile supuse administratiunii lor ;
chläuzeasch administratia lor pariä in momentul c) insärcineazti Societatea cu controlul general
in cai e vor fi capabile sh se conduch singure. Do- al acordurilor relative la comertul de femei si co-
rintele acestor Comunithti trebuie s fie luate mai pii, al traficului de opium si alte toxice vätämti-
-intku in consideratiune la alegerea Mandatarului. toare;
Gradul de desvoltare in care se gäsesc alte po- (If instireineazh Societatea en controlul general
poare, in special cele din Africa centralh, cere ca al comertului de arme si de munitiuni cu Odle
in acele tinuturi Mandatarul sh-si asume admi- unde controlul acestui comert este indispensabil
nistratia teritoriului, in conditiuni cari, iMpreunä interesului cornun ;
cu prohibirea de abuzuri, - precum este co- e) vor luâ dispozitiunile necesare pentru a asi-
mertul cu sclavi, traficul de arme si de alcool,- gur garantarea i mentinerea libertätii comuni-
sh g_aranteze libertatea constiintei si a religiei, färh catiunilor si tranzitului, precum i un echitabil
alte limithri, deck acelea pe cari le poate impune tratament pentru comertul tutulor membrilor So-
mentinerea ordinei publice si a bunelor moravuri cietätii, rtimânând bine inteles eh' nevoile specialc
interzich de a ridich fortificatiuni sau de a ale regiunilor devastate in timpul risboiului
stabill baze militare sau navale si de a da indige- din 1.914-1918 vor trebul sii fie luate in -con-
nilor o instructie militard alta deck aceea care e siclerare ;
necesarä pentru polttia sau aptirarea teritoriului, f) Ii vor (IA silinta de a hiä mäsuri de ordin
cari sh asigure deopotrivä celorlalti Membrii ai international, pentru a preveni i combate
Societätii conditiuni de egalitate pentru schimburi boalele.
comert. ARTICOL UL 24
In sfärsit, sunt teritorii, ca Sud-Vestul african
si anumite insule din Pacificul austral, cari din Toate biurourile- internationale anterior in-
cauza slabei densithti a populatiei lor, a suprafetei fiintate prin tractate colective vor fi, sub rezerva
lor restranse. a depärthrii lor de centrele de civi- consimtimântului Pärtilor, puse sub autoritatea

www.digibuc.ro
4717
WNITORUL OFICIAL
111, l Septemvrie19t0
State imitate a adera la Pact
Societätii. Oricari alte biuroari internationale §i Tärile-de-Jos.
aface- Argentina.
crice comisiuni pentru reglementareafi create Persia.
rilor de interes international, cari vor Societatii. Chili.
Salvador.
ulterior, vor fi pese sub autoritatea Columbia.
Pentru orice chestiuni de interes internatio- Danemarca.
generale, dar ne- Spania. Elvetia.
nal, stabilite prin conventiuni sau biurouri Venezuela.
,supuse controlului Unor comisiuni Norvegia.
va tre-
4nternationale, Secretariatul Societgii Paraguay.
dacd Pärtile o cer daca Consiliul con-
sa distribue toate informa- H. Primal Secretar General al Societätii Natianilor
simte, sa adune i K.
liunile folositoare i sä dea tot ajutorul necesar Onorabilul Sir james Eric DrumMond,
.san dorit. C. M., G. C. B.
Consiliul poate decide ea printre cbeltuelile
Secretariatului sä intro §i acelea ale oridärui biu-
rou sau comisiune puse sub autoritatea So- PARTEA 11
ARTICOLUL 25

Membrii Societatii ii iau indatorirea de a in- FRUNTARIEE IINGARIEI


curaja i favoriza infrintarea i cooperarea Ro0i,
orga-
nizatiunilor voluntare mitionale ale Crucei ARTICOLUL 27
autorizate in reguld, cari au de obiect indrep-
Fruntariile Ungariei vor fi fixate dupii cum ur-
tarea sánatatii, apärarea preventiva in contra
lei §i alinarea suferintei tri lume. meaza :
(A. se vedea harta anexatá).
ARTIOL UL 26 lo Cu Austria:
Modificarile Pactului de fata vor
intia in clela un punet ce se va stabill la aproximativ
vigoare din momentul ratificrii lor de catre un kilometru la Vest de Antonienhof ale (Est de Kitt-
Membrii Societatii, ai et-1mi Reprezentanti corn- see), punct cornun celor trei frontiere pana Ungariei,
pun Consiliul, §i de catre majoritatea acelora ai .Austriei, Ceho-Slovachiei, spre Sud i la cota
cäror Reprezentanti formeazä Adunarea.
-

115 situat la aproxirnativ 8 kilornetri la: SudVest


Oricare Membru al Societätii este liber a nu de Saint-Johann ;
in care
priml amendamentele aduse Pactului,
face parte din So- o linie de determinat pe teren, läsand in intro-
caz el inceteaza de a mai gime pe teritoriul ungar linia feratä. Karlburg-
cietate. Csorna i trecand spre Vest de Kr. Jahrndorf i de
Wüst-Sommerein §i la Est de Kittsee, D. Jahrn-
Anexa dorf, Nickelsdorf §i de Andau ;
semnatare de acolo, spre Vest §i papa la un punct
de ales
I. Membrii miginari ai Socielii Natiafflor .
Neusiedler See intro
Pace
ale Traclatulni de pe malul meridional al lui
Holling i Hidegseg ; trecand la Sud
Statele-Unite ale Arne- o linie de determinat pe teren,
Hedjaz. canalul
ricei.
_

Honduras.. de Pamhagen, läsand in Ungaria intreg ducand


Belgia. Einser precum §i linia feratä secundard
Italia.
Bolivia.
Japonia. spre Nord-Vest plecând de la staliunea Mexiko,
Sud de
Brazilia.
Liberia. traversand Neudsiedler See §i trecând la
Imperiul Britanic. insula pe care se gäse;te cota 117 ;
Nicaragua.
Canada. de acoio, spre Sud §i pand la cota 265 (Kamenje)
.Panama. de Nikitsch;
Australia.
Peru. la apróximativ 2 kilometri la Sud-Est
trecând la Est de
Africa de Sud. o linie de determinat pe teren, de Nemet, Pe-
Polonia.
Noua-Zelandä. Zinkendorf §i de Nikitschli la Vest
India. `Portugalia. reszteg -§i de Kövesd ;
China: Romania.
de acolo, spre Sud-Vest §i Wind
la cota 883
Statul Serb - Croat - Slo-
Cuba.
ven.
(Trott Kö) la aproximativ 9 kilometri la Sud-Vest
Equator. de Köszeg ;
Siam. trecând la Sud-
Franta.
Ceho-Slovacia. o linie de determinat pe teren, §i la Nord-
Grecia.
Uruguay. Est de Locsmand, Olmod §i de Liebing
Guatemala.

www.digibuc.ro
4718
MONITORUL OFICIAL 21 Septemvrie 1920
Vest de Köszeg si de drumul ducând dela aceastä apoi, cursul rkului Mars in jos ;
din urmä localitate la Salamonfa ; apoi, Ora la intâlnirea ei vechea limith intre
de acolo, spre Sud i Ora la cota 234 aproxi- Ungaria si Croatia-Slavonia, cu
la
mativ 7 kildmetri la Nord-Nord-Est de Pinka- lometru 500 in sus de podul deaproximativ
cale
1 ki-
mindszent : ferata,dela
Gyekenyes la Koproncza ;
o linie de determinat pe teren, trecând la Est cursul râului Drau (Draw) in jos ;
de Rohoncz si de Nagynarda i la Vest de But- de acolo, spre Sud-Est,si pAna la un punet de
sching si de Dozmat, apoi prin cotele 273, 260 ales la aproximativ 9 kilometri la
si 241 ; Est de Miholjac
dolnji ;
de acolo, intr'o direCtiune generala spre Sud- vechiul hotar administrativ in tre Ungaria si Croa-
Vest si pAná la cota. 353 la aproximativ 6 kilo- tia-Slavonia, rectificat astfel incAt sa lase in in-
- metri la Nord-Nord-Est de Szt-Gotthard : tregime pe teritoritil ungar linia feratä dela Gye-
o linie de determinat pe teren, trecánd intro kenyes la Bares, inclusiv statiunea Gokt ;
Nagysaroslak i Pinkamindszent, la Sud de satele de acolo, spre Est si 'Ana la cota 93 la aproxi-
Karacsfa, Nemetbfikkös i Zsamand, apoi prin mativ 3 kilometri la Sud-Vest de Baranyavar ;
cota 323 (Flochkogel); o linie de determinat pe teren, trecilnd la Nord
de acolo, spre Sud-Vest i pAná la un punct de de .localitatile Torjancz, Löcs. i Benge si la Sud de
determinat pe linia de delimitare a apelor intre Kassad,. Beremend impreund cu statiunea sa de -
basinurile Raba (Raab) si Mur la aproximativ 2 cale ferata i Illocska ;
kilometri la Est de Toka, punct comun color trei de acold, spre Nord-Est si Ora la un punct al
fruntarii ale Austriei, Ungariei i Statului Sftrb- cursului Dunärei, de ales pe teren la aproximativ
Croa t-Sloven : 8 kilometri la Nord de cota 169 (Kisköszeg);
o linie de determinat pe teren, trecând la Est de o linie de deterininat pe teren, trecând la Vest
satele Rabakeresztur, Nemetlak i Nagyfalva si la de Baranyavar, Föherczeglak, lasAnd Statului
Vest de drumul Radkersburg-Szt Gotthard i prin SArb-Croat-Sloven calea feratk: reunind aceste
cota 353 (Janke B.); douâ localitäti cu bifurcatia imediata la Nord de
Baranyavar i Dalyok, si la Est de Ivan-Darda,
2° G Statul Selrb-Groat-Sloven : Sarok, Udvar i Izabellaföld (impreunä
feratd);
dela punctul mai sus stabilit , spre Sud de acolo, spre Est-Nord-Est si 'Ana, la un punct
pttnä la cota 313 la 10 kilometri aproxirnativ la al cursului râului Kigyos la aproximativ a kilo-
Sud de Szt Gotthard : metri la Est-Sud-Est de statiuunea Bacsrnadaras ;
o linie de determinat pe teren, urmând in direc- o linie de determinat pe teren, trecând intro lo-
tiune generalä linia despärtind basinurile Raba la calitatile Herczegszanto i Bereg, urmând apoi in
Nord si Mur la Sud; directiune generald cursul rftului- KigYos,
de acolo, pânä la Sud i panä la cota 295 (la dar fa-
când o curbä la Nord de Rigyicza ;
aproximativ 16 kilometri la Nord-Est de Murasz- de acolo, spre Est-Nord-Est si Oita la un punct
ombat) : de ales pe bratul mort al Tisei (Theiss) la aproxi-
o linie de determinat pe teren, trecând la Est de mativ 5 1/2 kilometri la Est-Nord-ESt de statiu-
Nagydolany, Orihodos impreunä cu nea Horgos ;
statiunea sa de cale fereta, Kapornak, Domon- o linie de determinat pe teren, trecând la .Sud
kosfa i Kisszerdahely si la Vest de Kotormany de Kun-Baja, Mind calea feratá dela Szabadka la
de Szomorocz si prin cotele 319 si 291 ; Bacsalmas la aproximativ 1 1/2 kilometri la Est
de acolo, spre Sud-Est i pAnä la cota 209 la de statiunea Csikeria, Vaud calea ferath dela Sza-
aproximativ 3 kilometri la Vest de Nemesnep: badka la Kiskunhalas la aproximativ 3 kilometri
o linie de determinat pe teren, urmând in direc- la Sud de statiunea Kelebia i trecând la Nord de
tiune generalä linia despartind basinurile Nemens- Horgos Si de statiunea sa i la Sud de Röszke-
nepi la Nord si Kebele la Sud ; Szentmihalytelek ;
de acolo, spre Sud-Sud-Est i !Ana la un punct de acolo, spre Sud-Est i panä la Tisa ;
R de ales pe Lendva la Sud de cota 265 : linia medianä a bratului mort ;
o linie de determinat pe teren, trecând la Est de acolo, spre amonte pe o distantá de apraii-
do localitätile Kebeleszentmarton, Zsitköcz, Gön- mativ 5 kilometri i 'Ana la un punct de ales
pe
terhaza, Hidveg, Csente, Pincze, si la Vest de teren.: cursul Tisei ;
Lendvajakabfa, Bödehaza, Gaborjanhaza, Dedes, de acolo, inteo directiune generald spre Est si
Lendva-Ujfalu; pánd.la un pullet de ales pe teren la aproximativ
spre Sud-Est : 4 kilometri la Sud-VeSt de statiunea .Kiszombor,
cursul raului Lendva in jos ; aproximativ la Est-Sud-Est de cota 84 si la Sud-.

www.digibuc.ro
21 Septemnie 1920 MONITORUL OFICIAL 471g

Sud-Vest de cota 83, acest punct find punctul co- Ujfalu, la Vest de Dana, la Est de Csenger si de
rnurr celor trei fruntarii, a Rernaniei, Ungariei Komlod-Totfalu, la Vest de Pete, la Est de Nagy-
a Statului sArb-croat-sloven.: Gecz, la Vest de Szaraz-Berek, la Est de Mehtelek,
o linie de determinat pe teren, trecând intre Garboloz si de Nagy-Hodos, la Vest de Fertös-Al-
Gyala i Oszentivan i intre Obeb mas, la Est de Kis-Hodos, la Vest de Nagy-Palad,
Kübekhaza. la Est de Kis-Palad si de Magosliget.

3° Cu Románia 40 Cu Ceho- Slovachia :


Dela punctul mai sus definit, spre Est-Nord- Dela cota 123 mai sus descrisk spre Nord-Vest
Est si 01.16 la un punct de ales pe rAul Maros pAnd la . un punct de fixat pe cursul rAului Ba-
la aproximativ 3 kilometri 500 in amonte de tar la aproxirnativ I kilometru la Est de Magos-
podul caiei ferate dela Mako la Szeged : liget :
o linie de determinat pe teren ; *0 linie de determinat pe teren ;
de acolo, spre Sud-Est, de acolo, cursul rAului Bahr in jos ;
apoi spre Nord-Est si petnä la un punct de ales de acolo i pAnh la un punct de ales in jos de
la aproxirnativ 1 kilornetru la Sud de statiunea Badalo aproape de acest sat :
Nagylah : cursul Tisei in jos ;
Cursul rAului Maros spre amonte ; de acolo, spre Nord-Nord-Vest si pâtiä la un
de acolo, spre Nord-Est si 'Ana la esindul limi- punct de ales pe teren la Nord-Est de Darocz :
tei administrative intre comitatele Csanad si Arad o linie de determinat pe terent, PcisAnd in terito-
la Nord-Nord-Vest de Nemetpereg : riul ratean al Statului Ceho-Slovac localitätile
o linie de determinat pe teren, trecând intro Badalo, Csoma-Macsola, Asztely i Deda, te-
Nagylak i statiunea de cale feratâ ; ritoriul ungar localitäile Bereg-Surany si Da-
de acolo, spre Est-Nord-Est si pAnä la un punct roz ;
de fixat pe toren intre localitäile Battonya si Tor- de acolo, spre Nord-Vest si pArrä la confluenta
nya ; rAultri Fekete Viz, cu rAul Csaronda :
aceasth limitá administrativä trecând la Nord o linie de determinat pe teren, trecnd prin
de Nemetpereg si de Kispereg ; cota 179, hisând in teritoriul rutean localitâilc
de acolo i panti, la cota 123 (aproximativ 1 ki- Meiö Kaszony, Lonyay Tn., Degenfeld Tn., Het-
lometru 200 la Est de Magosliget), punct comun gen,_ Horvarthi Tn., liomjathy Tn.; si in teritoriul
celor trei fruntarii ale Ungariei, României si Ceho- ungar locaIitäi1e KerN Gorond 'Fn., Berki
Slovachiei (teritoriul rutean) : Barabas ;
o linie de determinat pe tereh, trecand la Vest de acolo, pAnd la un punct de ales pe teren in
de Nagyvarjas, Kisvarjas i Nagyiratos, la Est de amonte de linia administrativä intre comitatele
Dombegy haZ, Kevermes si de Elek, la Vest de Szabolcs i Bereg :
Ottlaka, Nay-Pel, Gyula Varsand, Ant si Illye, la _ cursul raului Csaronda in jos ;
Est de Gyula, Gyula-Vari i Kötegyan, -Mind calea de acolo, spre Vest si pAnä la punctul uncle li-
teratrt dela Nagyszalonta la Gyula la aproximativ mita mai sirs mentionatâ, venind despre malul
12 kilometri de Nagyszalonta i intro cele douä drept, taie cursul Tisei :
bifnrcatiuni pe cari le formeazd incrucisarea a- o linie de determinat pe teren ;
cestei cäi ferate cu calea ferath dela Szeghalom la de acolo, in jos i pana la un punct de ales pe'
Erdögyarak ; trecând la Est de Mehkerek, la Vest teren la Est-Sud-Est de Tarkany :
de Nagyszalonta si de Marczihaza, la Est de Geszt, cursul Tisei ;
la Vest de Atyas, Olah-Szt-Miklos si de Rojt, la de acolo, in directiune generalä spre Vest si
Est de Ugra si de Harsany, la Vest de Körösszeg "Ana la un punct al cursului raului Ronyva la
de Körös-Tarjan, la Est de Szakal si de Berek-Bös- aproxirnativ 3 kilometri 700 la Nord de podul
zörmeny, la Vest de Bors, la Est de Artand, la intro orasul i gara Satoralja-Ujhely :
Vest Nagy-Szanto, la Est de Nagy-Kereki, la Vest o linie de determinat pe teren, ltisand Ceho-
'de Pelbarthida si de Bihardioszeg, la Est de Kis- Slovachiei localitätile Tarkany, Perbenyik, Orös,
Marja, la Vest de Csokaly, la Est de Nagyleta Kis-Kövesd, Bodrog-Szerdahely, Bodrog-Szog
de Almosd, la Vest de Er-Selind, la Est de Baga- Borsi, i Ungariei localittile Damoc, Laca, Ros-
mer, la Vest de Er-Kenez si de Ermihalyfalva, la vagy, Pacin, Karos, Felsö-Berecki, traversAnd
Est de Szt-György-Abrany si de Peneszlek, la Vest râul Bodrog i taind triunghiul de ciii ferate la
de Szamiszlo, Bere-Csornaköz, Feny, Csanalos, Sud-Est de Satoralja-Ujhely, trecând la Est de
Börvely si de Domahida, la Est de Vidlaj, la Vest acest oras, astfel incat sbi lase in teritoriul echo-
de Csenger-Bagos si de Ovari, la Est de Csenger- slovac intreaga,cale feratâ Kassa-Csap ;

www.digibuc.ro
4720 MONTT-ORUL OFICIAL 21 Septemvrie 1920

acole in aftionte pAn'h la on pond sittiat


.;11
aproximativ 10 kilonietri de Est-Nord-ist de
aproape- de cota 125 la aproximatiV 1 kilemetru Salgo-tarjan
500 la Slid de Alsomihaly o linie de determinat .pe tereii, urmând in di-
Ronyva réctione generalä linla de despärtirc a apelor in-
tie acel% spre Nerd-46Si §i paä la *tin punct al tre,basinurile raurilor Airna la Nord i Hangdr0
Orsulu ru1úi Hernad la inaltimeá Cotei 167, Tarna la Sud;
sauan pe malul drept la Sud-Vest de Abaujna- de acolo, spre Vest-Nord-Vest §i pAnd la cota,727;
dasd o linie de determinat.pe teren, lasand Un`g`ariel
o linie de determinat pe teren, urmand in di- minele Zagyva-Rona si Salgo §i tre-
re'cliune genera1ä linia de despärtire a apelor intre cand la Sad de statiunea Somes-Ujfalu;
basinurile raului Ronyva la Est6,4i al rilului Bozva le acOlo, spre Nord-Vest i ptuitt la cota
la Vest, dar trecând la aprekirnativ 2 kilemetri la aprokimativ 7 kilometri la Est de Litke :
Est de Pusztafalu, indreptându-se la cota 896 Spre o linie iirmând lii directitinea generala creasta
Sud-Vest, Mind la cOta 424 §oseaua Kassa-Sato- limitând la Nord-ESt basinul râului Dobreda
ralja §i trecând la Sud de Abaujnadasd ; trecând prin cota 446;
de acolo, in aval §i Ora la un punct de ales de acolo, spre Nord-Vest si pariA la un punct de
pe teren la aproximativ 1 kilornetru 500 la Sud- ales pe cursul ráului Eipel (Ipoly) la aproximativ
Vest de Abaujvar : 1 kilometru 500 la Nord-Est de Tarnocz
cursul rAului Hernad; o linie de determinat pe teren, trecAnd prin cota
de acolo, spre Vest si panä la cota 330 la apro- 312 §i intre Tarnocz i Kalonda;
ximatiV 1. kilometru 500 la Sud-Sud-VeSt. de de acole; spre Sud-Vest pand la un piiriet de
Pereny ales pe cotul forniat-de râtil Eipel la aproximativ
linie de determinat pe teren, läsAnd Ceho-Slova- 1 kilometru la Sud de Tesinag;
chiei localitái1e Miglecznerneti i Pereny; §i Unga- cursul rAului Eipel in aval;
riei Tornyosnemeti ; de acolo, spre Vest si pana la un punct de ales
de acolo, spre Vest si parià" la cota 291. la a- pe cursul râului Eipel la aproximativ 1. kilometru
proximativ 3 kilornetri 500 la Sud-Est de Janok : la Vest de Tesa:
linia de &spar-tire a apelor in tre basinurile rau- o linie de determinat pe teren, in asa mod in-
lui Bodva la Nord §i rttului Rakacza la Sud, lasand la Sud de statiunea Ipolysag i sa
Insu pe teritoriul ungar drumul de pe creasta la lase in intregime pe teritoriul Ceho-Slovac calea
Sud.-Est de Buzita; feratá dela Ipolysag la Csata, precum i ramifica-
de acolo, spre Vest-NordiVest i pAnh la cota tiunea spre Korpona (Karpfen), la'sând insa* Unga-
431 la aproximativ 3 kilometri la Sud-Vest de riei loca1itäile Bernecze i Tesa;
Torna : de acolo, spre Sud i pAnA la confluenta sa cu
o linie de determinat pe teren, lasand Ceho- Dunärea:
Slovachiei localitäile Janok, Tornahorvati i Bod- cursul râului Eipel in aval;
vavendegi, i Ungariei localit4ile Tornaszentjakab de acolo, in amonte i pânä la un punct de fixat
Hidvegardo ; ta aproximativ 2 kilometri la Est de Antonienhot
de acolo, spre Sud-Vest i Ora la cota 365 la (Est de Kittseo): -

aproximativ 12 kilometri la Sud-Sud-Est de Pel- cursul principal de navigatiune al Dunurei;


söcz : de acolo, spre Vest §i panä la tin punct de ales
o linie de determinat pe teren, trecând prin co- pe teren la aproximativ 1 kilometru la Vest de
tele 601, 381 (pe .oseaua Rozsnyo-Edeleny), 557 Antonienhof (Est de Kittsee), punct comun color
§i 502; trei fruntarii ale Austriei, Ungariei §i Ceho-Slo-
de acolo, spre Sud-Sud-Vest pilnh la cota vachiei:
305, la aproximativ 7 kilometri la Nord-Vest de o linie de determinat pe teren.
Putnok :
linia de despartire a apelor intre basinurile rau- ARTICOLUL 28
rilor Sajo la Vest §i Szuha i Kelemeri la Est; Fruntarille descrise prin Tractatul de fata sunt
de acolo spre Sud-Sud-Vest i pAnä la cota indicate pentru ptirtile lor definite, pc o hartä la
278, la Sud de confluenta riurilor Sajo si Rima : scara 1 /1.000.000, anexatá la Tractatul de Nth.
o linie de determinat pe teren, trasä in asa fel In caz de divergenta Intro text §i hartä, textul
!neat sâ lase Ungariei gara Banreve, permitând va ave precadere.
ins'a la nevoie construirea pe teritoriul Ceho-Slo- AnTIGOLUL 29
vac al unei racordairi -intro cele douä linii ferate
dela Pelsöcz si dela Losoncz; Aceste fruntarii vor fi trase pe -teren de chtre
de acolo, spre Sud-Vest i pânii la cota 485 la Comisiuni de delimitare, a diror compunere este

www.digibuc.ro
4121
MONITOR-01 OFTCTIL
24 Septemvrie 1920
ARTICOLUL 32
fixatá prin Tractatul
de fatA sau va fi fixata
Puteri aliate
printr'un Tractat intre Principalele unul din ele. Statele interesate se obliga sii de ajutorul lor
asociate si State le interesate sau comisiunilor de delimitare, fie direct, fie prin naij-
numai pentru priveste
Ele vor aveâ deplind putere, nu locirea autoritatilor locale, pentru tot ce
de transportul, gazduirea, lucratorii, (main d'omyre)
determinarea fractiunilor definite sub numele
pentru re-
linie de determinat pe teren., dar i adminis- materialele (stalpi, semne de fruntarie) necesare
vizuirea fractiunilor definite prin linii pentru indeplinirea misiunii lor.
State le interesate
trative in cazul când unul din
face cerere i Comisiunea aprobti oportunitatea ARTICOLUL 33
(afara de fruntariile internationale
in fiintä in
Comisiunilor se Diversele state interesate se obliet a lu masuri
August 1.91.4, pentru cari rolul
stâlpilor sau movilelor pentru respectarea reperurilor trigonomètrice,
va märginl la restabilirea silinta, in aceste dourt sernnelor stälpilor i movilelor de fruritarie ase-
de fruntarie). Ele ii vor da aproape indicatiu- zate de comisiune.
cazuri, de a urnià cat mai de
pe cat posibil
nile date in Tractate, tinand searnd ARTIcpull, -34
de hotarele administrative si de interesele econo-
mice locale. --
luate cu ma- Movilele de fruntarii vor fi astfel asezate .incat
Deciziunile Comisiunilor vor fi. pentru par- A. se vada una dela alta; ele vor fi numerotate ,iar
joritate de voturi i vor fi obligatorii loculi numärul lor vor fi inscrise pe un docu-
tile interesate.
Cheltuelife Comisiunilor de delimitare vor ca- ment car tografic.
deft, in parti egale,in sarcina color cloud State ARTICOLUL 35
in teresate.
Procesele-verbale definitive de delirnitare, har-
intocmite In
ARTICOLUL 30 tile si documentele anexate vor fitransmise Gu-
prin tr'un triplu original, din cari dowl vor fi transmis
In ce priveste frantariile definite intre- vernelor statelor limitrofe, si al treilea va
care .va liber
curs de aprt, termenii curs, sau insem-
Republicei franceze.
ale Tracta-
buintati in descrierile Tractatului de fat,
nenavigabile, li- côpii autentice Puterilor semna tare
neaza: de o parte, pentru fluviile tului de fata.
a bratului säu
nia mediana a cursului apei sau fluviile
principal, si de alta parte, pentru naviga-
de navi-
bile, linia mediana a senalului principal
gatie. Cu toate acestea, va apartine Comisiunilor PARTEA
prevazute prin Tractatul de fatä,
de delimitare, fruntarie va urrna, in
de a specificA dacd linia de astfel
deplasdrile ei eventuale, cursul sau senalulin mod CLMJZE POLITICE EUROPENE
definit, sau daca ea va, fi determinata in SECTHJNEA I
definitiv prin pozitiunea eursului sau a senalului,
de fatrt.
momentul punerii in vigoare a Tractatului Italia
ARTICOLUL 31
ARTICOLUL

Statele interesate se obliga sä de Comisiunilor


luerrtrile lor, Ungaria renunta, in ceeace o priveste, in favoa-
toate documentele necesare pentru titlurile ce ar
procesele-verbale rea Italiei, la toate drepturile i
in special côpii autentice depe fruntarii, pute avea asupra teritoriilor vechei monarchii
de delimitare a actualelor sau vechilordatele geo- austro-ungare, recunoscute ca
fácand parte din
toate härtile existente pe scard mare, infor- Italia, conform articolului 36, aliniatul
1 al Trac-
desic; ridicärile executate i nepublicate,
cursurilor apelor tului de pace incheiat la 10 Septemvrie 1919
matiunile despre schimlArile dintre Puterile aliate ii asociate
si Austria.
formând fruntariile.
Ele se mai obliga sa invite autoritatile locale ARTICOLUL 37
ca sA comunice Comisiunilor
toate documentele
i registrele fun- Italia pentru
in special planurile, cadastrele lor, toate deslusi- Nici o sumrt nu va fi datorita de
ciare, si de a le da, la cererea curentele eco- intrarea sa in posesiunea cladirii. Palazzo-Vene-
rile cu privire la proprietatea, la zia. din Roma.
nomice i alte informatiuni necesare.

www.digibuc.ro
4722 MONITORUL OFICIAL 21 Septemyrie 1920

ARTICOLUL 38 facand parte din Statul serbo-croato-sloven, prin


Ungaria va restitul ta1ici, inteun termen de Tractatul de Ltd, sau prin orice alte Tractate in-
trei luni, toate vagoanele apartinand callor ferate cheiate in vederea regularii afacerilor actuale.
italiene cari, inainte de inceputul rdsboiului, tre-
cusera in Austria si cari se gasesc actualmente in ARTICOLUL 43
Ungaria.
0 comisiune compusa din sapte membri, din-
tre cari cinci vor fi numiti de catre Principalele
ARTICOLUL 39 Puteri abate i _asociate, unul de Statul serbo-
Prin derogare dela articolul 252, partea X (Cla- croa to-sloven si unul de Ungaria, se va constitul
uze economice), persoanele avand resedinta obis- in cursul celor cincisprezece zile dela punerea in
nuitä in teritoriile fostei monarhii austro-ungare vigoare a Tractatului de fatä, pentru a fixa la fata
incorporate la Italia conform articolului 36 alin. 1 locului traseul liniei de fruntarie descrish la arti-
din Tractatul de Pace cu Austria si cari in cursul colul 27-2°, Partea II (Fruntariile Ungariei).
rasbolului se gaseau afard din teritoriile fostei
monarhii austro-ungare sau fuseserd inehise in- ARTICOLUL 44
ternate sau evacuate, se vor bucura in mod inte- Statul serbo-croato-sloven recunoaste si con-
gral de dispozitiunile prevazute la articolele 235 firma Nth' de Ungaria angajamentul de a consimti
si 236, partea X (Clauze economice). la insertiunea intr'un Tractat cu Principalele Pu-
teri aliate i asociate a dispozitiunilor ce aceste
ARTICOLUL 40 Puteri le vor socoti necesare pentru a ocrotl in
Statul serbo-croa to-sloven interesele locuitorilor
1° Hotararile date in materie civilä i comer- cari se deosibesc prin rassä, limbä sau religiune de
cialä dela 4 August 1914 incoace, de catre tribu- majoritatea populatiunii, precum i pentru a pro-
nalele teritoriilor incorporate Italiei, conform ar- teja libertatea transitului si a apnea un regim
ticolului 36 alin. 1 din Tractatul de pace cu Au- echitabil comertului celorlalte natiuni.
stria, intre locuitorii ziselor teritorii i alti supusi Proportia i natura sarcinelor financiare ale Un-
(ressortissants) ai fostului imperiu al Austriei, sau gariei, pe cari Statul serbo-croato-sloven va ave
intre locuitorii sus zisi i supusii Puterilor aliate sh le ia pe seama sa pentru teritoriul pus sub a sa
ale monarhiei austro-ungare, nu vor fi executorii suveranitate, se vor fixa conform articolului 186,
decat dupa exequaturul pronuntat de noul tribu- partea IX (Clauze flnanciare), al Tractatului de
nal corespunzator al teriitoriilor in chestiune. fatä.
2° Toate hotärarile date dela 4 August 1914 Conventiuni ulterioare vor regula toate ches-
incoace, pentru crime sau delicte politice, de catre tiunile cari n'ar fi regulate prin Tractatul de fata
autoritätile judiciare ale fostei monarhii austro- cari ar putea Iuâ nastere din cesiunea zisului
ungare contra supasilor italieni, inclusiv acei cari teritoriu.
vor fi dobandit nationalitatea italiana in virtutea
Tractatului de fatd, vor fi socotite
SECTIUNEA III
SECTIUNEA II Romania
Statul Serbo-Croato-Sloven ARTICOLUL 45
Ungaria renuntd, in ceeace o priveste, in favoa-
ARTICOLUL 41 rea Rornaniei, la toate drepturile i titlurile asupra
teritoriilor fostei monarhii austro-migare situate
Ungaria recunoaste, precum au facuto-o deja dincolo de fruntariile Ungariei, astfel cum sunt
Puterile aliate i asociate, deplina independentä a fixate la articolul 27, Partea II (Fruntariile Unga-
Statului serbo-croato-sloven. riei) i recunoscute prin prezentul Tractat sau prin
orice alte Tractate incheiate in scop de a regula
Awricoum 42 afacerile actuale, ca Wand, parte din Romania.
Ungaria renunta, in ceeace o priveste, in fa-
ARTICOLUL 46
voarea Statului serbo- croato-sloven, la toate drep-
turile i titlurile asupra teritoriilor fostei monarhii 0 comisiune cornpusä din sapte membri, din
austro-ungare situate dincolo de fruntariile Un- cari cinci vor fi nurniti de principalele Puteri a-
gariei, astfel precum sunt descrise la articolul 27, liate i asociate, unul de Romania i unul de Un-
Partea II (Fruntariile Ungariei), i recunoscute ca garia, se va constitul In cursul celor 1.5 zile dela

www.digibuc.ro
21 SPptenavrie 19.20 MONITORUL ()PIMA 4723

punerea in vigoare a Tractatului de _Nth' pentru a fruntarie descrisd la articolul 27-40, Partea II
fixâ la fata locului traseul liniei de fruntarie des- (Fruntariile Ungariei).
crisä la articolul 27-3°, Partea II (Fruntariile
Ungariei). ARTICOLUL 51
Statul ceho-slovac se obligá a nu ridia, nici o
ARTICOLUL 47
lucrare militard pe partea teritoriului säu care
România recunoaste i confirmä fatä de Unga- este situatä pe malul drept al Dunärei, la Sud de
ria angajamentul de a consimti la insertiunea in- Bratislava (Presbourg).
tr'un Tractat cu Principalele Puteri aliate si a-
sociate a unor dispozitiuni pe cari aceste Puteri ARTICOLUL 52
le vor socoti necesare pentru a ocroti in Româ- Proportia i natura sarcinelor financiare ale
nia interesele locuitorilor ce se deosibesc prin Ungariei pe cari Statul ceho-slovac le va aveä pe
rassä, limbä sau religiune de majoritatea popu- seama sa pentru teritoriul pus sub a sa suverani-
precum i pentru a ocrotl libertatea tate, se vor fixâ conform cu articolul 186, Partea
transitului si a aplicA un regim echitabil co- IX (Clauze financiare), a Tractatului de fatd.
mertului celorlalte natiuni. Conventiuni ulterioare vor regulä toate ches-
Proportia i natura sarcinelor financiare ale tiunile cari n'ar fi regulate prin Tractatul de fatä
Ungariei pe cari România va aveâ sä le iä pe cari ar puteh luA nastere din cesiunea zisului
seama sa pentru teritoriul pus sub suveranita- teritoriu.
tea ei vor fi fixate conform cu articolul 186,
Partea IX (Clauze financiare), a Tractatului de SECTIUNEA V
fatà.
Conventiuni ulterioare vor regul toate ches- F i u rn. e
tiunile cari n'ar fi regulate prin Tractatul de ARTICOLUL 53
Eta i cari ar puteâ luä nastere din cesiunea
zisului teritoriu. Ungaria renuntä la toate drepturile si titlu-
rile asupra orasului Fiume si a teritoriilor al5.-
SECTIUNEA IV turate apartinând fostului regat al Ungariei
cuprinse in hotarele cari vor fi fixate ulterior.
Statul Ceho-Slovac Ungaria se obliga sh recunoascrt stipulatiunile
cari vor interveni relativ la aceste teritorii, in
ARTICOLUL 48 special in ceeace privaste nationalitatea locuito-
Ungaria recunoaste, precum a frtcut-o dej Pu- rilor, in Tractatele destinate a regul afacerile
terile aliate i asociate, deplina independent& a actuale.
Statului ceho-slovac,-care va cuprinde i terito-
riul autonom al Rutenilor dela Sudul Carpatilor. SECTIUNEA VI

ARTICOLUL 49
Protectia minoritatilor
ARTICOLUL 54
Ungaria renuntd, in ceeace o priveste, in fa-
voarea Statului ceho-slovac, la toate drepturile Ungaria se obligá ca stipulatiunile continute
titlurile asupra teritoriilor fostei monarhii austro- in sectiunea de fatä sä fie recunoscute ca legi
ungare, situate dincolo de fruntariile Ungariei, fundamentale, astfel ca nici o lege, rci un re-
astfel precum sunt fixate la articolul 27, Partea II gulament i nici un act oficial sh nu fie in con-
(Fruntariile Ungariei) i recunoscute prin Trac- trazicere sau in opozitiune cu aceste stipulatiuni
tatul de Nth, sau prin orice alte Tractate incheiate, ca nici o lege, nici un regulament i nici un
in scop de a regulä afacerile actuale, ca fäcând act oficial sd nu aibd precklere fatä de ele.
parte din Statul ceho-slovac.
ARTICOLUL 55
ARTICOLUL 50 Ungaria se obligrt sá acorde tuturor locuitori-
0 comisiune compusrt din sapte membri, din lor Ungariei, färä deosebire de nastere, de nationa-
cari cinci vor fi numild de principalele Puteri aliate litate, de limbrt, de rassa sau de religiune, deplina
asociate; unul de Statul ceho-slovac si until de intreaga protectiune a vietii i Iiberti4ii lor.
Ungaria, se va constitu In cursul celor cincispre- Toti locuitorii Ungariei von aveä dreptul la li-
zece zile dela Punerea in vigoare a Tractatului de berul exercitiu, atât public cat si privat, al ori-
fatä pentru a fixà la fata locului traseul liniei de cdrei credinte, religiuni sau confesiuni, a caror

www.digibuc.ro
4724 MONITORUL OFI(AA.L 2i Septeravrienio

practicare nu va fi incompatibilä cu ordinea pu- cueste o proportie considerabilh de supusi (ressor-


Mich' i cu bunele moravuri. ttissants) unguni de altá limbh decât limba ungarä,
inlesniri cuvenite spre a asigura ca in colile pri-
ARTICOLUL 56 mare instructia sh" fie dath in limba tor proprie
copiilor acestor supusi (ressortissants) unguri. A-
Ungaria recunoaste ea ,supusi (ressortissants) ceasth stipulatiune nu va impiedich Guvernuf mu-
unguri, de pHn drept i Para nici o formalitate, gar de a face obligator inváltimântul iimbei un-
toate persoanele avnd indigenatul (pertinenza) gare In zisele
pe teritoriul ungar la data punerii in vigoare a In orasele i districtele uncle locueste o propor-
Tractatului de lath i cari nu sunt supusi ai unui tie considerabild de supusi (ressortissants) unguri
alt Stat. cari apartin rninoritátilor etnice, de religiune
ARTICOLUL 57
sau de timbal, 'se va asigur acestor minotithli
o parte echitabilh .in folosinta distribuirea su-
Nationalitatea ungarh va fi obtinuth de plin melor; ce ar puteh fi a tribuite din fondurile pu-
drept, prin singurul fapt al nasterii pe teritoriul blice prin bugetul Statului, bugetele municipale
ungar, de orice persoanh care nu poate prin nas- .sau altele, pentru scopuri de educatiune, de reli-
tere invoc vreo altä nationalitate. giune sau de caritate.

:,ARTICOLUL 58 ARTICOLIM 60
Toti supusii (iegg)rtissants) ungari vor fi egali
Inaintea legii si se vor bucur de aceleasi drepturi Ungaria consimte ca,-in mrisura In care stipu-
civile i politice fhrri deosebire de rass, de limba latiunile articolelor precedente ale sectiunii de fath
sau de religiune. . ating persoane, cari apartin minoritätilor de rassrt,
Deosebirea de religiune, de credirrp sau de con- de religiune sau de limbh, aceste stipulatiuni sii
fesiune nu va trebul srt prigubeasch pe nici un su- constitue obligatiuni de interes international si sii
pus (ressortissant) ungar In ceeace privestefolosinta fie puse sub garantia Societhtii Natirmilor. Ele nu
drepturilor civile i politice, in special pen tru ad- vor puteà ffi modificate frirrt consirritimântul ma-
miterea In slujbe publice, functiuni i onoruri sau' jorithtii Consiliulni Societritii Natiunilor. Puterile
pentru exercitarea diferitelor profesiuni i indus- aliate i asociate reprezeutate in Consitiù se obligri
trii. respectiv sii nu refuze consimtimântul tor la orice
Nu se va imptine nici o restrictinne contra li- modificare a ziselof articole, cari an fi aprobate In
berei intrebuinthri pentru orice supus (ressortis.- forma cuvenitri de o majoritate a ConSiliului So-
santi ungur a unei limbi oarecare, fie In relatiu-. cietiiii Natiunilor.
pile private sau de comert, fie in materie de reli- Ungaria consimte ca.fiecare .membru al Consi-
giune, de presä sau de publicatiuni de orice na- liului Societhtii Natiunilor sii aibrt dreptul de a
turá, fie In adundrile publice. semnal atentiunii Consihiulai ()rice infractiune
Cu toatti stabilirea de cOtre Guvernul ungar a sku primejclie de infractiune la oricare din aceste
unei limbi oficiale, so vor acordh inlesniri cuvenite obligatiuni, si ea Consiliul sii poati procedri in
supusilor (ressorlissants)unguri de alth limbh dealt asa chip si sh verice instructiuni ce ar prireh
cea ungarri, pentru intrebuintarea limbii lor, fie mai nemerite i rnai eficace, dupá imprejuräri.
oral, fieln scris, inaintea tribunalelor. Ungaria mai consimte ca in caz de divergenth
Supusii unguri apartinând minoritätilor etnice, de opinie asupra unor chestiuni de drept sau de
de religiune sau de limbri, se vor bucurà de ace- fapt eu privire la aceste articole, intre Guverriul
las tratament i de aceleasi garantii in drept ungar i una din Principalele Puteri aliate i aso- .

fapt ca i ceilalti supusi (ressortissants) unguri. Ei ciate, sau oricare altá Putere, care ar fi membri a
.

vor aveh in special un drept egal de a inflint, Consiliului Societátii Natiunilor, aceastrt- diver-
conduce si control, pe cheltueala lor, institufmni gentä sr), fie consideratrt ca un diferend cu caracter
de binefacere, religioase sau sociale, scoli i alte international conforrn cu- termenii articolului
asezminte de educatiune, cu dreptul de a se fo- al Pactului Societätii Natiunilor. Guvernul ungar
lost In ele in mod liber de propria tor limbh si de consimte Ca orice diferend de acest soiu, dacO cea-
a exercith In mod liber religiunea lor. lalti parte o cere, sh fie deferit Curtii permanente
de justitie internationalä. Decizia Curtii perma-
ARTICOLUL 59 nente va fi fari apel i va aveh aceea putere
In materie de invritrimânt public, Guvernut un- valoare cii
i o deciziune (lath in virtutea artico-
gar va acord, in orasele i districlele unde lo- bilui 13 al Pactului. (Suptimeng

www.digibuc.ro
MONITOR-M. OPICIAL (Supliment) 4725
21 Septemvrie 1920

SECTIUNEA VII majoritatea populatiunii, vor puteh, in termen de


6 luni, cu incepere dela punerea in vigoare a Trac-
Clauze cu privire la nati.ona- tatului de fatä, sä opteze pentru Austria, Ungaria,
litate Italia, Polonia, România, Statul serbo-croato-
ARTICOLUL 61.
sloven sau Statul ceho-slovac, dupä cum majori-
tatea populatiunii de acolo va fi compusä din per-
Orice persoanä având. indigenatul (pertinenza) soane vorbind aceeas limb si.având aceeas rassit
pe un teritoriu fächnd parte anterior din teritoriile ca ele. Dispozitiunile articolului 63, privitoare la
fostei monarhii austro-ungare, va dobAndl, de plin exercitiul dreptului de opliune, vor fi aplicabile
drept i cu excluderea nationalitätii ungare, na- exercitiului dreptului recunoscut prin articolul de
tionalitatea Statului ce exercith suveranita tea fatd.
asupra zisului teritoriu. ARTICOLUL 65
ARTICOLUL 62 Inaltele Paro contractante se obligä de a nu
aduce nici o piedicä la exercitarea dreptului de
Contra dispozitiunilor articolului 61, persoanele optiune preväzut de Tractatul de fatä sau de
cari au obtinut indigenatul dupd 1 Januarie 1_91.0 Tractatele incheia te intre Puterile aliate i aso-
inteun teritoriu transferat Statului shrb-croat- ciate si Germania, Austria sau Rusia, sau intre
sloven sau Statului ceho-slovac, in vii tu tea Tracta-
tului de fop', nu vor dobândi nationalitatea shrbä- zisele Puteri aliate i asociate Insäi, i cari per-
mit iriteresatilor sä dobAndeascä orice altä natio-
croatä-slovenä sau ceho-slovadt' deck cu condi-
tiunea de a obtine autorizatiunea Statului sârb- nalitate ce le-ar fi accesibild.
croat-sloven sau Statului ceho-slovac, dupä cum ARTICOLUL 66
va fi cazul.
Daca aUtorizatiunea prevázutä la alineatul pre- Femeile cásatorite vor urrah, conditiunea sotilor
cedent nu este datä sau este refuzatä, interesatii lor i copiii mai mici de 18 'arii vor urmh, condi-
vor dobAndi de plin drept nationalitatea Statului Ounea pärintilor lor pentru tot ce priveste apli-
ce exercitä suveranitatea asupra teritoriului in carea dispozitiunilor sectiunii de fatd.
care ei Ii aveau mai Mainte indigenatul.
SECTIUNEA VIII
ARTICOLUL 63
Persoanele mai in vArstä de 18 ani, cari vierd
Clauze politice cu privire
nationalitatea lor ungarä i dobAndesc de plin
la unele State ale Europei
drept o nouä, nationalitate In virtutea articolu- 1. Belgia
lui 61, vor aveh facultatea, in cursul unei pe- ARTICOLUL 67
rioade de un an dela punerea in vigoare a Trac-
tatului de fath, sä opteze pentru nationalitatea Ungaria, recunoschnd cä Tractatele din 1.9
Statului in care aveau indigenatul lor mai inainte Aprilie 1839, cari hotärau inainte de räsboi re-
de a dobhndi indigenatul in teritoriul transferat. gimul Belgiei,' nu mai corespund imprejurdrilor
Oppunea sotului atrage dupä sine pe aceea a actuale, consimte, in ceeace o priveste, la abro-
sotiei i optiunea pärinplor va atrage dup 5. sine garea acestor Tractate si se obligä de pe acum
pe aceea a copiifor mai mici de 18 ani. sä recunoascä i sä observe toate conventiunile,
Persoanele cari au exercitat dreptul de optiune oricari ar fi ele, pe cari Principalele Puteri aliate
prevAzut mai sus, vor trebui, in cele 12 luni ce asociate, sau unele dintre ele, le-ar incheià cu
urmeazä, sä-si mute domiciliul in Statul in fa- Guvernele Belgiei sau Tärilor-de-Jos, in scopul
voarea cäruia vor fi optat. de a inlocul zisele Tractate din 1839. Dacá ade-
Ele vor fi libere sh pästreze bunurile imobile siunea sa formalá la aceste conventiuni sau la
ce posedä pe teritoriul celuilalt Stat uncle isi avu- unele din dispozitiunile lor ar fi cerutá, Ungaria
sese domiciliul mai inainte de optiunea lor. se obligä de pe acum de a o &h.
Ele vor puteà luh cu ele bunurile mobile de
orice naturä, frd ca pentru aceasta sh li se impue 2. Luxemburg
vreun drept sau vreo taxä, fie de iesire, fie de in- ARTICOLUL 68
trare.
ARTICOLUL 64 Ungaria declará cii consimte, in ceeace o pri-
neutralitate a
Persoanele caFi au indigenatul intr'un teritoriu veste, la abrogarea regimului de i primeste mai
Marelui Ducat al Luxemburgului
ce faceh parte din fosta monarhie austro-ungarä, dinainte toate invoielile internationale incheiate
cari se deosibesc acolo, prin rassä i limbd, de 2

www.digibuc.ro
4726 MONITOR-CM OVICIAL 21 SepteinVrie19i0

fostul guvern austro-ungar cu guvernul maxima-


de Puterile aliate §i asociate cu privire la Mare le
Ducat. list din Rusia.
Puterile aliate i asociate rezervá in mod ex-
3. Sleswig pres drepturile Rusiei dé a obtine dela Ungaria
ARTICOLUL 69
toate restituirile i reparatiunile intemeiate pe
principille Tractatului de fata.
Ungaria declard cá recunoaste, in ceeace o pri- 2° Ungaria se obligä a recunoaste deplina va-
veste, toate dispozitiunile incheiate de Puterile loare a tuturor Tractatelor sau invoielilor pe
aliate i asociate cu Germania cu privire la teri- cari Puterile aliate i asociate ar inchei cu Sta-
toriile a cäror pierdere fusese impusá Daneinarcei tele ce s'au constituit sau se vor constitui, in
prin Tractatul din 30 Octomvrie 1864. total sau in parte, pe teritoriul fostului Imperiu
al Rusiei, astfel precum existá la 1. August 1914,
4. Turcia si Bulgaria si a recunoaste fruntariile acestor State, asa pre-
ARTICOLUL 70 cum ele vor fi fixate.
Ungaria se obligä a recunoaste si a primi, in SECTIUNEA IX
ceeace o priveste, toate invoielile pe cari Puterile
aliate i asociate le vor incheiä cu Turcia i cu Dispozitiuni generale
Bulgaria cu privire la drepturile, interesele i pri- ARTICOLUL 73
vilegiile de orice fel, pe cari Ungaria sau supusii
(ressortissants) unguri le-ar puteà pretinde in Independenta Ungariei este inalienabild, atât
Turcia sau in Bulgaria si cari nu fac obiectul dis- timp cAt Consiliul Societätii Natiunilor n'a decis
pozitiunilor Tractatului de Ltd. altfel. In consecintd, Ungaria se obligä sh se alatie,
afará numai dacá are consimtimântul zisului
5. Austria ConSiliu, dela orice act ce ar puteâ compromite,
in mod direct sau indirect i pe orice cale ar
ARTICOLUL 71 independenta sa in special si panä la admiterea
Ungaria renuntä In favoarea Austriei la toate sa ca Membru al SocietAtii Natiunilor, pe cale de
drepturile i titlurile asupra teritoriilor fostului participare la afacerile unei alte Puteri.
regat al Ungariei, situate dincolo de fruntariile
Ungariei, astfel dupä cum sunt fixate la articolul ARTICOLUL 74
27-10, Partea II (fruntariile Ungariei). Ungaria declará de pe acum ca recunoaste
0 comisiune compusä din sapte membri, dintre primeste fruntariile Austriei, Bulgariei, Greciei,
cari cinci vor fi numiti de principalele P uteri aliate Poloniei, României, Statului serbo-croato-sloven
asociate, unul de Ungaria unul de Austria, va si ale Statului ceho-slovac, astfel precum aceste
11 constituith in cele cincisprezece zile dela pune- fruntarii vor fi fost fixate de cdtre principalele
rea in vigoare a Tractatului de fatä, pentru a fixâ Puteri aliate i asociate.
pe teren traseul liniei de fruntarie prev6zut mai Ungaria se obligh a recunoaste deplina valoare
sus. a tractatelor de pace si a conventiunilor aditio-
Nationalitatea locuitorilor teritoriilor prevAzute nale, cari sunt sau vor fi incheiate de Puterile
in prezentul articol va fi regulata conform dispo- aliate i asociate cu Puterile cari au combätut
zitiunilor articolelor 61, 63-66. alaturi de fosta monarhie auStro-ungará, sä pri-
6. Rusia si State le Rusesti meascä dispozitiunile cari au fost luate sau se
vor luâ cu privire la teritoriile fostului Imperiu
ARTICOLUL 72 german, ale Austriei, ale Regatului Bulgariei
ale Imperiului Otoman, i sá recunoasca nouile
1° Ungaria recunoaste si se obligd a respect, State in fruntariile ce le sunt astfel fixate.
ca permanentä i inalienabilä, independenta tu-
turor teritoriilor ce fAceau parte la 1 August 1914 ARTICOLUL 75
din vechiul Imperiu al Rusiei.
Conform cu dispozitiunile continute in arti- Ungaria renuntä, in ceeace o priveste, in favoa-
colul 193, Partea IX (clauze flnanciare), i arti- rea Principalelor. puteri aliate si asociate, la toate
colul 227, Partea X (clauze economice), ale Trac- drepturile i titlurile sale asupra teritoriilor cari
tatului de fatä, Ungaria recunoaste in mod defi- apartineau mai inainte fostei monarhii austro-
nitiv, in ceeace o priveste, anularea Tractatelor ungare i cari, situate dincolo de nouile fruntarii
dela Brest-Litovsk, precum si a tuturor tracta- ale Ungariei, astfel precum ele sunt descrise la
telor, invoielilor i conventiunilor incheiate de articolul 27, partea II (Fruntariile Ungariei), nu

www.digibuc.ro
Al()ITITORUL OFTCIAL 4727
21 Septemvrie 192()

sunt actualmente obiectul nici unei alte stipula-


priveste, la toate drepturile, titlurile sau privile-
guile sale, de orice naturá, asupra sau cu privire
tiuni. la oricari teritorii in gall de Europa, cari ar fi
Ungaria se obligd a recunoa.ste dispoiirtiunile pe
cari principalele Puteri aliate i asociate le vor putut sá apartinä fostei monarhii a ustro-ungare
sau aliatilor ei, precum i la mice drepturi, tit-
luh cu privire la aceste teritorii, in special in ceeace
luri sau privilegii de mice fel, cari ar fi putut sä
priveste nationalitatea locuitorilor.
le aiba fatä de Puterile aliate i asociate.
ARTI9OLUL 76 Ungaria îi iâ de pe acum indatorirea de a re-
curioa§te §i a acceptà mäsurile cari sunt sau vor
Nici un locuitor al teritoriilor vechei monarhii fi luate de Principalele Putei i aliate i asociate de
austro-ungare nu va puteâ fi urmrit sau perse- acord, dacá va fi cazul, cu tertele Puteri, in sco-
cutat, fie pentru atitudinea sa politicä dela 28 pul de a reglementA consecintele dispozitiuni pre-
Julie 1914 incoace i pänä la recunoasterea defi- cedente.
nitivá a suveranitätii asupra acestor teritorii, fie
din cauza regulärii nationalitätii sale in virtutea. SECTIUNEA I
Tractatului de fatd. Maroc
ARTICOLUL 77 ARTICOLUL 80
Ungaria va remite fárd intärziere Guvernelor Ungaria renuntii, in ceeace o priveste la toate
aliate sau asociate interemte arhivele, registrele, drepturile, titlurile sau privilegiile ce rezultá in
planurile, titlurile i documentele de mice naturä folosul ei, din actul general dela Algesiras din 7
ce apartin administratiunilor civile, militare, fi- Aprilié 1.906, din Acordurile franco-germane din
nanciare, judecätoresti sau altele, ale teriitoriilor_ 9 Fevruarie 1909 si din 4 Noemvrie 1911. Toate
cedate. Daca unele din aceste documente, arhive, tractatele, acordurile, conventiunile sau contrac-
registre, titluri sau planuri au fost ridicate, ele tele incheiate, de guVernul fostei monarhii austro-
vor fi restituite de catre Ungaria la cererea Guyer- ungare cu Imperiul serifian sunt considerate ca
nelor aliate sau asociate interesate. abrogate, cu incepere dela 12 August 1914.
In cazul când arhivele, registrele, planurHe, ti- In nici un caz, Ungaria nu va pute trage fo-
tlurile sau documentele arätate la alineatul 1 si loase din aceste acte, si ea Ii iâ indatorirea sä. nu
cari n'ar aveâ un caracter militar, ar privi in a- intervie, in nici un chip, in negocierile cari
celas timp administratiunile ungare, i deci remi- puteà ave loc intre Franta si celelalte Puteri cu
terea lor n'ar puteâ aveä loc färä prejudiciu pen- privire la Maroc.
tru aceste din urrnä, Ungaria se obligh, sub ARTICOLUL 81
conditia reciprocitätiii, sä facä comunicare despre
ele Guvernelor aliate i asociate interesate. Ungaria declará eh primeste toate consecintele
stabilirii protectoratului Frantei in Maroc, recu-
ARTICOLUL 78 noscut de guvernul fostei monarhii austro-ungare
renuntd la regimul capitulatiunilor in Maroc.
Se va prevede prin conventiuni deosebite intro Aceasta renuntare Ii va produce efectul cu in-
Ungaria i fiecare din Statele la cari s'a incorpo- cepere dela 12 August 1914.
rat vreun teritoriu al fostului regat al Ungariei
sau cari sunt nascute din desmembrarea fostei AftTICOLUL 82
monarhii austro-ungare, regulamentarea interese-
Ion locuitorilor, in special in ceeace priveste drep- Guvernul serifian va avez1 o intreagá libertato
turile lor civile, comertul lor i exercitiul profe- de actiune pentru a regul statutul i conditiunile
siunii bor. stabilirii supusilor (ressortissants) ungari in Maroc.
Protejatii ungari, embaticarii (censaux) §i aso-
PARTEA IV ciatii agricoli ungari, vor fi considerati eh' au in-
cetat, cu incepere dela 12 August 1914; de a se
INTERESE UNGARE IN AFAR bucurA de privilegiile decurgttnd din aceste cali-
täti pentru a fl supusi dreptului comun.
DE EUROPA
ARTICOLUL 83
ARTICOLUL 79 Toate dreptutile mobiliare i imobiliare ale fos-
In ceeace priveste teritoriile situate in afará de tei monarhii austro-ungare in Imperiul serifian
hotarele sale, astfel cum ele sunt stabilite prin trec de plin drept asupra Maghzen-ului, Mrà, altá
prezentul Tractat, Ungaria renuntä, in ceeace o indemnizare.

www.digibuc.ro
4728 MONITOR !IL OFICIAL 21 Septemvrie 1920

In aceastä privintä, bunurile i proprietätile ARTICOLUL 88


fostei monarbii austro-ungare vor fi considerate Panä la punerea in vigoare a unei legislatiuni
ca cuprinzAnd toate propriettile Coroanei, precum egiptene de organizare judiciard, care ar infiint
bunurile private ale fo,stei familii suverane Curti cu completä competintä, se va luâ másuri,
austro-ungare. pe cale de decrete date de Märia Sa Sultanul, spre
Toate drepturile mobiliare i imobiliare aparti- a exercità jurisdictia asupra supusilor fressortis-
nand supusilor (ressortissants) ungari in Imperiul
sants) unguri i asupra proprietätilor lor prin tri-
serifian vor fi tratate conform Sectiunilor III si bunalele consulare britanice.
IV din Partea X (Clauze economice) a prezentului
Tractat. ARTICOLUL 89
Drepturile miniere cari vor fi recunoscute su-
pusilor fressortissants) nngari de chtre Tribunalul Guvernul egiptean va ave deplind libertate de
arbitral instituit in virtutea regulamentului mi- actiune pentru a regul statutul i conditiunile
nier marocan, vor urm soarta bunurilor aparti- stabilirii supusilor (ressortissants) unguri in Egipt.
nând in Maroc supusilor (ressortissants) ungari.
ARTICOLUL 90
ARTICOLUL 84
Ungaria consimte, in ceeace o priveste, la abro-
Guvernul ungar va asigura trecerea asupra per- °urea decretului dat de Alte-ta Sa Kedivul la 28
soanei, care va fi desemnatä de cAtre guvernul Noernvrie 1904 privitor la Comisiunea Datoriei
francez, a actiunilor cari reprezintä partea Unga- Publice egiptene, sau la modifichrile ce ar pärea
riei in capitalul Bäncii de Stat a Marocului. A- necesare guvernului egrptean ca sä fie aduse acelui
ceastä persoand va ramburs celor in drept valoa- decret.
rea acestor actiuni, indicatä de Banca de Stat.
Acest transfert se va face fiird a prejudicià ram- ARTICOLUL 91
bursarea datoriilor pe cari supusii fressortissants)
ungari le- ar fi contractat la Banca de Stat a Ungaria consimte, in ceeace o priveste, sa trans-
Marocului. fere Guvernului Maiestätdi Sale britanice puterile
conferite Maiestätii Sale Imperiale Sultanul, prin
ARTICOLUL 85 Conventiunea semnatá la Constantinopol la 29
Octomvrie 1888, privitoare la libera navigatiune
Märfurile marocane vor beneficià la intrarea in Canalul de Suez.
lor in Ungaria de regimul aplicat märfurilor Ea renuntä la orice participare la Consiliul
franceze. sanitar, maritim si de carantiná al Egiptului
SECTIUNEA II
consimte, iii ceeace o priveste, la transferarea
cätre autoritätile egiptene a puterilor acestui Con-
Egipt siliu.
ARTICOLUL 86 ARTICOLUL 92

Ungaria declarä cä recunoaste protectoratul de- Toate bunurile i proprietätile fostei monarhii
clarat asupra Egiptului de Marea-Britanie la 18 austro-ungare in Egipt tree de plin drept asupra
Decemvrie 1914 si renuntii, in ceeace o priveste, Guvernului egiptean, färd nici o indemnizare.
la regimul capitulatiunilor in Egipt. In aceasta privintd, bunurile i propriettitile
Aceastä renuntare va produce efect dela 12 Au- fostei monarhii austro-ungare vor fl considerate
gust 1914. ca cuprinzAnd toate proprientile Coroanei, ca
bunurile private ale fostei familii suverane a
ARTICOLUL 87
Austro-Ungariei.
Toate tractatele, acordurile, conventiunile sau Toate bunurile Mobile si imobile apartinand, in
contractele incbeiate de guvernul fostei monarhii Egipt, supusilor (ressortissants) unguri vor fi tra-
uastro-ungare au Egiptul sunt considerate ca a- tate conform Sectiunilor III si IV din Partea X
brogate dela 12 August 1914. (Clauze economice) a prezentului Tractat.
In nici un caz, Ungaria nu se va puteh folosl
de aceste acte i ea sto.ia indatookrea sä nu inter- ARTICOLUL 93
vinä, in nici un chip, in negocierile cari ar puteh
Märfurile egiptene vor beneficiA la intrarea in
aveâ loc in Marea-Britanie i celelalte Puteri cu
privire la Egipt. Ungaria de regirnul aplicat märfurilor britanice.

www.digibuc.ro
MONITORUL OFICIAL 4729
21 Septemvrie 1920

SECTIUNEA
1° Conventiunea din 29 August 1902, privi-
toare la nouile tarife vamale chineze ;
Siam 2° Conventiunea din 27 Sepiemvrie 1905, pri-
ARTICOLUL 94 vitoare la Whang-Poo i conventiunea provizorie
complimentard din 4 Aprilie 1912..
Ungaria recanoaste, in ceeace o pri veste, ea Cu toate acestea, China nu va fi tinutä sä acorde
fiind caduce, dela 22 mulie 1917, toate tractatele, Ungariei avantajele sau privilegiile pe cari ea le
conventiunile sau acordurile incheiate de fosta consimtise fostei monarhii austro-ungare pin
monarhie austro-ungará-cu Siamul, impreund cu aceste conventiuni.
drepturile, titlurile.sau privilegiile ce ar puteâ re-
zulth din ele, inclusiv mice drept de jurisdictiune ARTICOLUL 99
consularä in Siam. Ungaria cedeazii, in ceeace o priveste, Chinei
ARTICOLUL 95 "
toate drepturile ei asupra clddirilor, cheiurilor,
pontoanelor, cazärmilor, forturilor, armelor
Ungaria cedeazä, in ceeace o priveste, Siamului munitiunilor de rdsboi, vasele de ()rice fel, insta-
toate drepturile ei asupra bunurilor i proprieth- latiunile de telegrafie fänä fir i alte proprietäti
tilor cari apartineau fostei monarhii austro-ungare publice, apartin And fostei monarhii austro-ungare,
in Siam, exceptându-se clädirile intrebuintate ca cari sunt situate sau cari s'ar puteâ gäsl in con-
resedinte sau biurouri diplomatice, sau consulare, cesiunea austro-ungard la Tien-Tsin sau in cele-
precum si toate efectele i mobilierul ce s'ar afià lalte tinuturi ale teritoriului chinezesc.
inteinsete. Aceste bunuri i proprietäti vor fl do- Se intelege totus, eh clädirile intrebuintate ca
bândite de plin drept de Ouvernul Siamez, färd resedinte sau biurouri diplomatice sau consulare,
nici o indemnizare. precum i efectele i mobilierul ce se gäsesc in ele
Bunurile, prOprieUtile i drepturile private ale nu sunt cuprinse in cesiunea de mai sus ; In afara
supusflor Iressortissants) ungari in Siam vor fi tra. de acestea, nici o mäsurä nu va fi luatä de cdtre
tate conform cu stipulatiunile Pärtii X (Clauze Guvernul chinez pentru a dispune de proprietätile
economice) a Tractatului Je fa-rd. publice si private ale fostei monarhii austro-un-
gare situate la Peking in cartierul zis al legatiu-
ARTICOLUL 96 nilor, färä consimtimantul Reprezentantilor di-
Ungaria rerun*, pentru ea si pentru nationalii ploma tici ai Puterilor cari, la punerea in vigoare
ei, la orice reclamatiune, contra Guvernului Sia- a prezentului Tractat,
rämän ca Párti ale Proto-
mez, privitoare la lichidarea bunurilor ungare colului final din 7 Septemvrie 1901.
la internarea supusilor (ressortissants) - ungari in ARTICOLUL 100
Siam. Aceastä dispozitiune nu trebuie sä atingd
drepturile partilor _interesate asupra produsului Ungaria primeste, in ceeace priveste, abrogarea
nici uneia din aces te lichidri, drepturile acestea contractelor obtinute dela Guvernul chinez, in
flind regulate de dispozitiunile Prtii X (Clauze virtutea cärora stapaneste actualmente concesiu-
economice) a Tractatului de fatd. nea austro-ungarä din Tien-Tsin.
China pusä din nou in posesiunea deplinului
SECTIUNEA IV exercitiu al drepturilor sale suverane asupra zise-
lor teritorii, declarä ca le va pune la dispozitie
China pentru a fl utilizate ca resedintä internationalä
ARTICOLUL 97 pentru cornert. Ea deelarä cä abrogarea contrac-
Ungaria renuntä, in ceeace o priveste, in fa- telor, in virtutea cärora aceste concesiuni sunt ac-
tualmente detinute, nu trebuie sä atingh dreptu-
voarea Chinei, la toate privilegiile i avantajele re-
rile de proprietate ale supusilor Puterilor aliate
zultand din dispozitiunile Protocolului final semnat asociate, detinätori de loturi in aceste concesiuni.
la Peking la 7 Septemvrie 1901, cuprinzând
toate anexele, notele si documentele complimen- ARTICOLUL 101
tare. Ea renurrtä, de asemenea, in virtutea zisului
Protocol, in favoarea Chinei, la ()rice reclamaliune Ungaria renuntä la orice reclamatiune contra
de indemnizare posterioara datei de 14 August Guvermilui chinez sau contra oricárui Guvern aliat
1917. sau asociat in ceeace privieste internarea in China a
ARTICOLUL 98 supuSilor (ressortissants) ungari repatriarea lor.
Dela punerea in. vigoare a Tracta Lulu i Je rap, Ea renuntri, de asemenea, la (Rice reclamatiune in
Inaltele Párti contractante vor aplica, fiecare in ceeace priveste sechestrarea vaselor austro-unga re
ceeace o priveste : in China, lichidarea, punerea sub sechestru, dispu-

www.digibuc.ro
4760 MONITORUL OFICIAL 91 Septemvrie 1920

nerea sau luare ii stäpánire a proprietätflor 3° ca numärul mitralierelor, tunurilor i obu-


drepturilor i intervelor ungare In aceastä lard, zierelor sd, nu treacá de numärul fixat pentru fie-
dela 1.4 August 1917 incoace. Aceastä dispozitiune care mie de oameni a efectivului total aflat sub
nu va atinge totus drepturile pärtilor interesate arme, prin tabela V anexatä la Sectiunea de fatä.
in produsele nii uneia din aceste iichidäri, aceste Armata ungarrt va trebul sri fie intrebuintatä in
drepturi hind regulate prin dispozttiunile Pärtii X mod exclusiv la mentinerea ordinei in cuprinsul
(Clauze economice) a Tractatului de fatd. teritoriului Ungariei si la supravegherea frunta-
riilor ei.
PART EA V ARTICOLUL 10

CLAUZE MILITARE, NAVALE t AERIEI\ Fortele maxime ale Statelor Majoare si ale tutu-
lor formatiunilor susceptibile de a fi constituite
In scopul de a face posibilá prepararea unei li- de Ungaria, sunt indicate in tabelele anexate la
mitdri generale a armamentelor tutulor Natiuni- Sectiunea de fatd. -Aceste cifre vor puteä sä nu fie
lor, Ungaria se abet sd observe in mod strict urmate in mod exact, dar nu vor puteä in nici un
clauzele militare, navale i aeriene stipulate mai jos. caz fl, depäsite. -

()rice alth organizatie cu privire la comanda-


rnentul trupei sau la pregâtirea pentru rdsboi
sECTIUNEA I este interzisä.
Clauze militare ARTICOLUL 106
CAPITOLUL I
Orice másuri de mobilizare, sau avänd legAturrt
Clauze generale cu mobilizarea, sunt interzise.
Formatiunile, serviciile administrativesi State-
AIITICOLUL 102
le-Majore nu vor puteä, in nici un caz, sä, cu-
upd 3 luni dela punerea in vigoare a Tracta- prindd cadre suplimentare.
tului de fao fortele militare ale Ungariei vor tre- Este interzis de a executà mrisuri pregátitoare
bul sä fie demobilizate lu másura prescrisä mai jos. in vederea rechizitiunii de animale sau de alte mij-
loace de transporturi militare.
ARTICOLUL 1.03
ARTICOLUL .107
Serviciul militar obligator pentru toti va fi des-
flintat in Ungaria. Armata ungará nu va fi pe vii- Numdrul jandarmilor, agentilor vamali, guar-
tor constituitä i recrutatá decát, prin inroldri vo- zilor silvici, agentilor politiei locale sau munici-
luntare. pale, sau altor functionari similari, nu va puteä
CAPITOLUL II depäsi numdrul oamenilor cari indeplineau o
functiune asemändtoare in 1913 si cari func-
Efectivele §i cadrele armatei ungare tioneazä actualmente in limitele teritoriale ale
ARTICOLUL 104 Ungariei, astfel precum acestea sunt fixate prin
Tractatul de fatä. Totus Principalele Puteri abate
Numärul total al fortelbr militare in armata asociate vor puted spoil acest numär, in cazul
ungard nu va puteä trece de 30,000 oatneni, in- când Comisiunea de control, prevázuth la articolul
clusiv ofiterii i trupele depozitelor. 137, va socotl, dupd constatarea la fata locului, cd
Formatiunile ce vor compune armata ungará este insuficient.
vor fi fixate dupd voia Ungariei, insh sub rezervele Numärul acestor functionari nu va puted, pe
urmdtoare : viitor, sá fie sporit decAt in proportie corespun-
1° ca efectivele unitátilor formate A, fie in mod zátoare cu aceea a sporurilor populatiunii in lo-
obligator cuprinse intre cifra maxima i cifra mi- calitätile i municipalitätile ce-i intrebuinteazh.
nimä indicatá in tabela IV änexatä la Sectiunea Acesti impiegati i functionari, precum cei
de fatd. din serviciul, chilor ferate, nu vor puteä, fi reuniti
2° ea proportia ofiterilor, inclusiv personalul pentru a luA parte la vreun exercitiu militar
Statelor-Majoare si al Serviciilor speciale, sá nu oarecare.
depäseascd a doudzecea parte din efectivul total ARTICOLUL 108
aflat sub arme i aceea a subofiterilor sá nu de-
päseascd a cincisprezecea parte din efectivul total Orice formatiune de trupri, nepreväzut in ta-
aflat sub arme ; belele anexate la Sectiunea de fatä, este interzisá.

www.digibuc.ro
MONITORITL OFICIAL 4781
Septernvrie 1920

Formatiunile ce ar existh peste efectivul autorizat In consecintä, toate colile militare, ce nu rds-
de 30.000 oameni, vor fi suprimate in termenul pund acestor trebuinte, vor fi suprimate.
prevrtzut la articolul 102.
ART-ICOLUL 112
CAPITOLUL Ill Asezámintele de invátdmânt, altele decal cele
Recrutarea §i instf uctia militará indicate prin articolul 111, precum toate socie-
tätile sportive sau altele, nu vor trebul sti se ocupe
ARTICOLUL 109 de nici o chestiune milliard.
Too ofiterii vor trebul sá fie ofiteri de ca- CAPITOLUL V
Herd. Ofiterii actualmente in serviciu, cari IrOT
fi mentinuti in armatä, vor trebul sa se oblige Armament, munitiuni .5i material
sä serveasca cel putin pAnd la vArsta de 40 ani. ARTICOLUL 1.13
Ofiterii actualmente in serviciu, cari nu se vor
inrolà In noua armatá, vor fi scutiti de orice Dupd trei luni dela punerea in vigoare a Trac-
obligatiune milliard ; ei nu vor trebul sä. ih tatului de fatd, armamentul armatei ungare nu
parte la nioi un exercitiu militar, teoretic sau va puteh sii. depäseascd cifrele fixate pentru fiecare
practic. mile de oameni, in tabela V, anexath la prezenta
Ofiterii numiti de curând vor trebul sa se oblige Sectiune.
sä serveasch in mod efectiv timp de cel putin doud- Excedentele, in raport cu efectivele, vor fi in-
zeci de ani consecutivi. trebuintate numai la inlocuirile ce an pute fi
Proportia ofiterilor cari párdsesc serviciul, sub eventual necesare.
orice motiv, inaintea expirdrii angajamentului lor,
nu va trebui sd depäseascd, in fiecare an, a doud- ARTICOLUL 114
zecea parte din efectivul total al ofiterilor pre-
vhzut la articolul 104. Dach aceastá proportie este Stocul de munitiuni de cari armata ungard va
depäsitä pentru cauzh de forth majord, golul ce puteà s dispund, nu va trebul sd depäseasch pe
s'ar produce astfel in cadre nu va pute fi acope- acel fixat In tabela V, anexatá la Sectiunea de
iit prin numiri noui. fatd.
In cele trei luni ce vor urmh punerii in vigoare
ARTICOLUL 110 a Tractatului de fa/A, Guvernul ungar va trebul
srt depoziteze prisosul armarnentului vi munitiu-
Angajamentul subofiterilor i soldatilor nu nilor, existâncl actualmente, in locurile ce ii vor fi
va puteh fi mai scurt de 12 ani consecutivi, so- desemnate de dare- Principalele Puteri aliate
cotindu-se cel putin sase ani de serviciu sub asociate.
arme. Nici un alt stoc, depozit sau rezervit de muni-
Proportia oamenilor concediati Maintea expi- tiuni nu vor pute fl create.
rärii termenului angajamentului lor, pentru mo-
tive de sänhtate sau ca mäsurh disciplinarä, sau AR TICOLUL 115
pentru mice alth cauzh, nu va trebul srt deph-
seasch in fiecare an a doudzecea parte din efectivul Fabricarea armelor, munitiunilor si a oricdrui
total fixat prin art. 104. Dach aceasth proportie material de rrtsboi nu va puteh fi efectuatd decát
este depäsitä pentru cauzd de forth majorh, golul inteo singurd uzind. Aceasta va fi administrath de
ce s'ar produce astfel nu va puteh fi acoperit prin Stat, care va fi proprietarul ei, si productia va fi
noui inroldri. limitatrt in mod strict la fabricatiunile ce ar fi ne-
cesare pentru efectivele militare i armamentele
CAPITOLUL IV indicate in articolele 104, 107, 113 si 114.
Totus Principalele Puteri aliate i asociate vor
a§ezáminte de invátámânt, societäti §i puteà autoriza pentru o perioadd ce ar socoti-o
asociatiuni militare convenabild, fabricatiunile mai sus ardtate inteuna
sau mai multe.alte uzini, cari vor trebui sd fie
ARTICOLUL 111 incuviintate de catre Comisiunea de control pre-
Numärul elevilor admisi sti urmeze cursurile vdzuth la art. 137.
scolilor militare va fi, in mod strict, proportional Fabricarea armelor dc vânätoare nu va fi inter-
cu vacantele produse in cadrele ofiterilor. Elevii zisd, cu conditiunea ca nici o armri de vândtoare
cadrele vor fi socotiti in efectivele fixate prin fabricatá in Ungaria, i intrebuintând munitiuni
articolul 1.04. sub formh de gloante, sä nu fie de acelas calibru

www.digibuc.ro
P1G1G1
4/0Z MONITORUL OFICIAL
GIA
Z-1 Deptemvne Arlu
uz
an

ca acela al armelor de rásboi, intrebuintate in blindés), a carelor de asalt (tanks) sau a oricarei
vreuna din armatele europene. alte ma§ini similare putând servi la scopuri de
, In cele trei luni dela punerea in vigoare a Trac- rasboi.
tatului de fatd, orice alte stabilimente având ca TABELA I
seop fabricarea, prepararea, inmagazinarea sau
studiul armelor, munitiunilor sau oricArui mate- Compunerea electivele maxime ale unei divizii
de infanterie
rial de rdsboi, vor fi desfiintate sau transformate
pentru o intrebuintare pur comerciala.
Efectivul maxim
In acela§ interval de timp, toate arsenalele vor al liecärei unittiti
fi de asemenea desfiintate, afará de cele intrebu- UNIT A T
intate ca depozite pentru stocurile de munitiuni Ofiteri Oameni
autorizate, iar personalul lor va fi concediat.
Statul-major al diviziei de infanterie 25 70
ART1C0LUL 116 infanteriei divizionare 5 50
n artileriei divizionare 4 30
Instalatiunile stabilimentelor sau arsenalelor, 3 regimente de infanterie I) (cu un
cari depäsesc trebuintele fabricatiunii autorizate, efectiv fiecare de 65 oflteri si 2 000
vor trebul sh fie scoase din uz sau transformate oameni) 195 6.000
pentru o intrebuintare pur comercialä, in confor- 1 escadron 6 160
mitate cu deciziunile Comisiunii militare inter- 1 batalion de artilerie de transee
(3 companii) 500
aliate de control prevazutä la art. 137. 1 batalion de pioneri 2) 14 500
1 regiment de artiierie de camp 3) 80 1.200
ARTICOLUL 11 7 1 batalion ciclist de 3 companii . . 18 450
1 detasament de legAtura 4) . . . . 11 330
In termen de trei luni dela punerea in vigoare Serviciul sanitar divizionar . . . 28 550
a Tractatului de fatd, toate armele, munitiunile Alte servicii* 14 940
si tot materialul de räsboi, inclusiv orice material Totalul pentru o divizie de infanterie 414 10.780
de aparare.antiaerianä, cari exista in Ungaria, de
orice originä ar fi i cari vor trece peste cantitatea i) Fiecare regiment cuprinde 3 batalioane de infanterie. Fiecare ba-
talion cuprinde 3 companii de infanterie si o companie de mitraliere.
autorizata, vor trebul sa fie predate Principalelor 2) Fiecare batalion cuprinde 1 stat-major, 2 companii de pioneri, o
Puteri aliate si asociate. sectie de.pontonieri i o sectie de proiectori.
3) Fiecare regiment coprinde 1 stat-major, 3 grupuri de artilerie de
Aceastä predare se va face in punctele teri- camp sau de munte, cuprinzänd In total 8 bateriii avand fiecare 4 tu-
toriului ungar, ce vor fi determinate de zisele nun sau obuziere de amp sau de munte.
4) Acest detasament cuprinde 1 detasament de telefonisti.si telegra-
Puteri, cari vor hotäri asemenea asupra destina- fisti, o sectie de observatie (écoute) i o sectie de porumbei.
tiunii ce se va dâ acestui material.
TABELA II
ARTICOLUL 118 Compunerea §i efectivele maxime ale unei divizii
de cavalerii
Importul in Ungaria de arme, munitiuni
material de rasboi de orice naturd ar fi, este in Numärul
maxim al
Efectivul maxim
al flecärei unitäti
mod formal interzis. UNITATI acestor uni-
tMi In
Aceleasi masuri se vor luà si in ce priveste aceea di-
vizie Ofiteri Oameni
fabricarea si exportul armelor, munitiunilor
materialului de rasboi de orice natura ar fi, care Statul-major al unei divi-
va fi destinat tärilor straine. zii de cavalerie. . . . 1 15 50
Regiment de cavalerie I) 6 30 720
ARTICOLUL 1.1.9 Grup de artilerio de camp
(3 baterii) . 1 30 430
Intrebuintarea aruncátoarelor de ,fláchri §i a Grup de auto-mitraliere si
de auto-tunuri2) . . 1 4 80
gazelor asfixiante, oträvitoare sau similare, pre- Servicii diverse 30 500
cum si a lichidelor, materiilor sau procedeurilor Totalul pentra divizia de
analoage sunt strict interzise in Ungaria, flind cavalerie de 6 regimente 259 5,380
opritä fabricarea si importul lor. I) Fiecare regiment cuprinde escadroane.
Tot astfel se va proceda si cu materialul desti- 2) Fiecare grap cuprinde 9 träsuri de luptä purtând fiecare I tun,
nat in special pentru fabricarea, conservarea sau 1 mitralieral si 1 Mitralierä de schimb, 4 träsuri de legaturd, 2 camio-
nete de aprovizionare, 7 camioane din cari 1 camion-atelier, 4 moto-
intrebuintarea ziselor produse sau procedeuri. ticlete.
Stint de asemenea probibite fabricarea si im- NOTÄ. - Mande unitäti de cavalerie pot cuprinde un numär va-
riabil de regimente si pot li chiar constituite In brigdzi independente
portul in Ungaria a carelor blindate (chars in limita efectivelor cle mai sus.

www.digibuc.ro
21 Septemvrie 1920 MONITORUL OFICIAL 4733

TABELA III SECTIUNEA II


Compunerea i efectivele maxime ale unei brigAzi mixte
/5*-4 mes.-11.1. ,41M7r1IMe<4.7.11101IMIVT
Clauze navale
Efectivul maxim al ART1COLUL 120
fled:1.d unitäti
UNITATI Cu incepere dela punerea in vigoare a Tracta-
Uteri Oameni
tului de faä, toate vasele de rasboi austro-un-
gare, inclusiv submarinele, sunt declarate ca fiind
Statul-major al brigdzii 10 50 predate in mod definitiv Principalelor Puteri aliate
2 regimente de infanterie 5) . 130 4.000 asociate.
1 batalion ciclist 18 450
5 100 Toate monitoarele, torpiloarele i vasele armate
escadron de cavalerie
1 grup de artilerie de cârap . . 20 400 ale flotilelor de pe Dunäre vor fi predate Princi-
1 companie de artilerie de transee 5 150 palelor Puteri aliate i asociate.
Servicii diverse 10 200 Ungaria va aveà, totus dreptul sh mentinh pe
Totalul pentru o brigadd mixtä . . 198 5.350 Dunäre, pentru politia fluvialä, trei salupe de pazh
i) Fiecare regiment cuprinde 3 batalioane de infanterie. Fiecare ba
(chaloupes-éclaireurs), cu conditia ca alegerea lor
talion cuprinde 3 companii de infanterie i 1 companie de -mitraliere. sh se fach de Comisiunea prevazuth la art. 138 al
Tractatului de fatä.
TABELA IV Principalele Puteri aliate si asociate, vor pute
spori acest numär, in cazul când zisa Comisiune

-
Efectivul minim de unMli oricare ar fi organizarea
adoptatà in armatä va socoti, duph constatarea la fata locului, eh este
brigAzi, mixte, etc.) ipsuficient.
Hum MAXIM ARTICOLUL 121
EFECTIV MINIM
(pro memoria)
UN'ITATI IncruCishtoarele auxiliardsi vasele auxiliare au-
Ofiterl Oameni Ofiterl Oameni
stro-ungare, enumârate mai jos, vor fi dezarmate
tratate ca vase de comert ;
Divizia de infanterie 414 10.780 300 8.000
Divizia de cavalerie 259 5.380 180 3.650 Bosnia. Herkules.
Brigadd mixta 198 5.350 140 4.250 Gablonz. Pola.
Regpnent de infanterie 65 2.000 52 1.600
Bata lion de infanterie (6 650 12 500 Carolina. Najade.
Companie de infanterie sau de mi-
IN Africa. Pluto.
traliere 3 160 .2
Grup ciclist 18 450 12 300 Tirol. President Wilson
Regiment de cavalerie 30 720 20 450 Argentina. (fost Kaiser Franz
Escadron de cavalerie 6 160 3 100
Regiment de artiterie 80 1.200 60 1.000 Lussin. Joseph).
Baterii de artilerie de amp. . . 4 150 2 120 Teodo. Trieste.
Companie de artilerie de transee. 3 150 2 100
Bata lion de pionieri 14 500 8 300 Nixe. Baron Bruck.
Baterie de artilerie de munte . . 5 .320 3 200 Gigante. Elizabet.
Dalmat. Metcavich,
TABELA V Persia. Baron Call.
Maximum de armament §i de munitiuni autorizate Prince Hohenlohe. Gaea.
A Gastein. Cyclop.
Cantitatea de mu- Vesta.
Cantitatea pentru nitiuni pe armä Helouan.
MATERIALE (pusti, tunuri, Graf Wurmbrand. Nymphe.
4.000 oameni etc.)
Pelikan. Buffel.

Puscä sau carabind l) . 1.150 500 lovituri ARTICOLUL 122


Mitraliere grele sau u-
soare 15 10.000 lovituri Toate vasele de räsboi, inclusiv submarinele,
Mortiere de transee u- actualmente in constructiune in porturile ce apar-
soare 2 1.000 lovituri tin Ungariei sau cari apartineau mai inain te. Mo-
Mortiere de transee mij- narchiei austro-ungare, vor fi distruse.
locii . . . . . . 2 500 lovituri Lucrarea de distrugere a acestor vase va trebul
Tunuri sau obuziere de
câmp sau de munte. 3 1.000 lovituri sh inceaph cât mai curând posibil, duph punerea
In vigoare a prezentului Tractat.
Pustile sau carabinele automatice stint socoti te ca mitraliere usoa 'e. Totus vasek puitoare de mine, eari ar fi in
Nici un tun greu, adicâ de un calibru superior lui 105 In; a.. nu este constructiune la Porto-re, vor pute fi phstrate
autorizat, in afarä de acelea cari constitulesc armarnentul normal a
cetatilor. daca Comisiunea navalä interaliath de control si

www.digibuc.ro
4'784 MONITORUL OFICIAL 21 Septemvrie 1920

Comisiunea de reparatiuni vor socoti, pentru mo- atät pe proprial ski tenitoriu, - cät i pe acela al
tive economice, cä intrebuintarea lor comercialä Austriei, al Germaniei, al Bulgariei sau al Turciei.
ar fi necesarh. In acest caz, zisele vase vor fi re-
mise Comisiunei de reparapuni, care va fixà. va-
SECTIUNEA III
loarea lor, valoare pe care o va trece, in total sau
in parte, in creditul Ungariei, sau al Austriei, dach Clauze privitoare la Aeronau-
e cazul, la titlul reparatiunilor. tica Militará i Nava la
ARTICOLUL 123 ARTICOLUL 128
Toate obiectele, orice masini i materiale pro- .Fortele militare ale Ungariei nu vor, puteh cu-
venind din distrugerea bastimentelor de räsboi prinde nici o aviatiune militarä sau navalä.
austro-ungare, oricare ar fi ele, bastimente de su- Nici un baton dirijabil nu va pute fi pästrat.
prafatä sau submarine, nu vor puteh fi intrebuin-
tate deck inteun scop exclusiv industrial sau ARTICOLUL 129
comercial.
Ele nu vor puteâ fi nici vandute, nici cedate in In termen de douä luni dela- punerea in vigoare
strginätate. a prezentului Tractat, personalul aeronauticei, care
figureazA actualmente in controalele armatelor un-
ARTICOLUL 124 gare de uscat si de mare, va fi demobilizat.
Constructiunea sau procurarea orichrui basti- ARTICOLUL 130
ment submarin, chiar de comert vor fi :interzise
in Ungaria. Pänä la complecta evacuare a teritoriului Un-
gariei de trupele aliate i asociate, aparatele de
ARTICOLUL 125 aeronauticä ale Puterilor aliate si asociate vor aveä,
Toate armele, toate munitiunile i orice mate- in Ungaria libertatea de trecere prin aer, liberta-
rial naval de rdsboi, inclusiv minele si torpilele, tea de transit si de aterisaj.
cari apartineau Austro-Ungariei in momentul
armistitiului dela 3 Noemvrie 1918, sunt ARTICOLUL 131
declarate ca predate in mod definitiv Principalelor In cursul. celor sase luni dela punerea in vi-
Puteri aliate i asociate. goare a Tractatului de fatd, fabricarea, importatiu-
nea i exportatiunea. aeronavelor, a pieselor de
ARTICOLUL 126
aeronave, precum si a motoarelor de aeronave
Ungaria nu va fi ráspunzAtoare de pralarea a pieselor de motoare de aeronave vor fi interziSe
(articolele 120 si 125), de dezarmarea (articolul in tot teritoriul Ungariei.
121), de distrugerea (articolul 122), precum si de
felul de a tratA (articolul 121), sau de a intre- ARTICOLUL 132
bun*, (articolul 123) obiectele arkate in artico- Dela punerea In vigoare a Tractatului de fatä,
lele precedente deck in ceeace priveste obiectele tot materialul aeronauticei militare i navale va
cari se gäsesc pe propriul ei teritoriu. trebul sä fie predat de Ungaria i pe cheltueala,ei
Guvernelor Principalelor Puteri aliate eociate.
ARTICOLUL 127 Aceastä predare va trebul fäcuth In locurile pe
In timpul celor trei luni cari vor urna clela cari le vor indich Guvernele ziselor Puteri ; ea va
punerea in vigoare a prezentului Tractat, statiunea trebul sä fie terminatä inteun termen de trei luni.
ungarä de telegrafie färä fir, foarte puternicä, din In acest material se va cuprinde, in special,
Budapesta, nu va puteâ fi intrebuintath, WA au- materialul care este sau a fost intrebuintat sau
torizarea Principalelor Puteri aliate i asociate, destinat pentru scopuri de rasboi, i anume :
pentru a transmite mesagii privitoare la chestiu- Avioanele i hidroavioanele complete, precum
nile de ordin naval, militar sau politic, interesänd cele in curs de fabricatiune, in reparapune sau
Ungaria sau mice alt Stat care a fost aliat al Au- pe cale de a fi montate ;
stro-Ungariei in timpul räsboiului. Aceastä sta- Baloanele dirijabile in stare de a sburh, in curs
tiune va puteâ transmite telegrame comerciale, dar de fabricatiune, in reparaliune sau pe cale de a fi
nurnai sub controlul ziselor Puteri, cari vor fixâ montate ;
lungimea undei de intrebuintat. Aparatele pentru fabricarea hidrogenului ;
In timpul aceluias termen, Ungaria nu va puteâ Hangarele baloanelor dirijabile §i adhposturile
construl statiuni de telegrafie färä fir puternice, de tot felul pentru aeronave;

www.digibuc.ro
21 Septemvrie 1920 MONITOR-Ea OFICUL 4755

Pan& la predarea lor, baloanele dirijabile vor fi ARTICOLUL 135


mentinute, pe cheltueala Ungariei, umflate cu hi-
drogen ; aparatele pentru fabricarea hidrogenului, Guvernul ungar va trobui sä. dea Comisiunilor
precum adäposturile pentru baloanele dirijabile interaliate de control toate informatiunile si do-
vor putea, dupä hotärirea ziselor Puteri, sä fie lä- eumentele ce ele vor socoti necesare pentru inde-
sate Ungariei pan& in momentul predärii baloane- plinirea misijinii lor, precum si toate mijloacele,
lor dirijabile ; atät in ce priveste personalul, cat i materialul de
Motoarele de aeronave ; cari sus zisele comisiuni ar putea avea nevoie
Celulele ; pentru a asigurà completa executare a clauzelor
Armamentul (tunuri, mitraliere, pusti mitrali- militare, navale i aeronautice.
ere (fussils-mitrailleurs), aruncätoare de bombe El va trebul sä desemneze un reprezentant ca-
(lcmce-bombes), aruncatoare de torpile (lance-tor- lificat pe lngh fiecare Comisiune interaliatä de
pilles), aparate de sinchronisatiune, aparate de control, cu misiunea de a prinil dela acesta co-
vizat) ; municärile ce ar avea de adresat Guvernului
Munitiunile (cartuse, obuze, bombe inchrcate, ungar, si de a-i dà sau procura toate lämuririle
corpuri de bombe, stocuri de explozive sau materii sau documentele cerute.
destinate la fabricarea lor) ;
Instrumentele de bord ; ARTICOLUL 136
Aparatele de telegrafie Mr& fir si aparatele foto-
grafice sau cinematografice intrebuintate de aero- Intretinerea i cheltuelile Comisiunilor de con-
nautic& ; trol si cheltuelile ocazionate prin functionarea ion
Piesele detasate ce se refer& la fiecare din ca te- vor cddea in sarcina Ungariei.
goriile ce preced ;
Materialul mai sus ardtat nu va putea fi depla- AwiIcoLuL 137
sat färä, o autorizare special& a ziselor Guverne.
Comisiunea militar& interaliatä de control va
avea in special misiunea de a primi dela Guvernul
SECTIUNEA. IV ungar notificärile privitoare la locul de asezare al
uzinelor sau fabricelor de arme, de munitiuni
Comisiuni interaliate de de material de räsboi si la functionarea lor.
control Ea va luà in primire armele, munitiunile
materialul de räsboi, uneltele destinate fabricatiu-
ARTICOLUL 133 nilor de räsboi, va fixa locul unde aceast& predare
Toate clauzele militare, navale i aeronautice va trebui efectuan, va supraveghea distrugerile,
cari sunt continute in prezentul Tractat i pentru scoaterile din uz sau transformärile prevAzute pnin
executarea cArora s'a fixat un anumit termen, vor prezentul Tractat.
fi executate de Ungaria sub controlul Comisiuni-
lor interaliate numite special in acest scop de Prin- ARTICOLUL 1.38
cipalele Puteri aliate i asociate. Comisiunea naval& interaliath de control va
COmisiunile sus mentionate vor reprezenta pe avea in special misiunea sä meargä la santierele
langä Guvernul ungar Principalele Puteri aliate
asociate pentru tot ce priveste executarea- clauze- de constructiune i sä controleze distrugerea va-
lor militare, navale sau aeronautice. Ele Tor face
selor cari se gäsesc in santier, sä ia in primire
cunoscut autoritätilor Ungariei deciziunile pe cari armele, munitiunile i materialul naval de räsboi
sä controleze distrugerile sau däriimarile deter-
Principalele Puteri aliate i asociate si-au rezervat
dreptul de a le luà sau cari ar putat fi necesare minate.
pentru executarea ziselor clanze. Guvernul ungar va trebul sä deä Comisiunii
navale interaliate de control toate lämuririle
ARTICOLUL 134 documentele ce le va socoti necesare pentru a se
asigura de completa executare a clauzelor navale,
Comisiunile interaliate de control vor puteà in special planurile vaselor de räsboi, compozitia
instala serviciile lor la Budapesta i vor avea fa- armamentului lor, caracteristicile i modelele de
cultatea, ori de cate ori vor crede folositor, de a se tunuri, munitiunile, torpilele, minele, explozibi-
duce la orice punct depe teritoriul ungar, sau de lele, aparatele de telegrafie far& fir si in general
a trimite acolo subcomisiuni, sau de a insärcina tot ce priveste materialul naval de räsboi, precum
pe unul sau pe mai multi din membrii lor sä se- toate documentele legislative, administrative
transporte acolo. sau regulamentare.

www.digibuc.ro
4736 MONITORUL OFICIAL 21 Sep temvrie 1920

ARTICOLUL 139 plece vreo asemenea misiune ; se obligä, in afarä


de aceasta, sä ia mäsurile cuvenite pentru a im-
Comisiunea aeronauticd interaliatd de control piedich pe supusii (ressortissants) ungari de a ph-
va avea in special misiunea de a inventarià ma- rsi teritoriul ei spre a se inrolà in arniata, flota
terialul aeronautic ce se gäseste actualmente Iii sau serviciul aeronautic al vreunei Puteri sträine,
mainile Guvernului ungar si de a inspectà uzi- sau spre a fi atasati la o asemenea Putere in sco-
nele de avioane, de baloane si de motoare de pul de a o ajuth la pregátirea ei sau, in general,
aeronave, fabricele de arme, munitiuni i explo- de a da vreun concurs la instructia militará, na-
sibile ce pot fi intrebuintate de aeronave, de a valá sau aeronautich inteo tará stráinä.
vizita toate aerodromurile, hangarele, terenurile Puterile aliate i asociate convin, in ceeace le
de aterisaj, parcurile si depozitele cari se gäsesc priveste, cä, dela punerea in vigoare a prezentului
pe teritoriul ungar si de a dispune, dacd e nevoie, Tractat, ele nu vor puteà sä inroleze in armatele,
strämutarea materialului preväzut si de a-1 lua flotele sau fortele lor aeronautice, nici sh ataseze
in primire. acestora vreun supus (ressortissant) ungar in scô-
Guvernul ungar va trebui sä. dea, Comisiunii pul de a ajuta la pregätirea lor militará, sau, in
aeronautice interaliate de control toate lámuririle general, sá intrebuinteze vreun supus (ressortis-
documentele legislative, administrative sau al- sant) ungar ca instructor militar, naval sau aero-
tele, ce le va socoti necesaré pentru a se asigura nautic.
de completa executare a clauzelor aeronautice, In Totus, prezenta dispozitie nu aduce nici o atin-
special un stat numeric al personalului apar gere dreptului Frantei de a recruta. Legiunea strä-
nand tuturor serviciilor aeronautice ale Ungariei, inä conform cu legile si regulamentele militare
precum si al materialului existent in fabrica- franceze.
tiune sau in comandä, o listä completä de toate
stabilimentele lucrand pentru aeronautica, a lo- ARTICOLUL 143
curilor unde se gäsesc si a tuturor hangarelor
terenurilor de aterisaj. Atata timp cat Tractatul de fath va rämâne in
vigoare, Ungaria se obligä a se supune oricärei
SECTIUNEA V
cercetäri pe care Consiliul Societätii Natiunilor,
votand-o cu majoritate, ar socoti-o necesará.
Clauze gener ale
ARTICOLUL 140 PARTEA VI
La expirarea unui termen de 3 luni, cu ince-
pere dela punerea in vigoare a Tractatului de fatii, PRIZONIERI DE RÄSBOI I MORMINTE
legislatia ungarh va trebul sh fi fost modificath
va trebui 0, fie mentinutá de care Guvernul SECTIUNEA I
ungar, in conformitate cu prezenta parte a Prizonieri dé r6sboi
Tractatului de fat.
In acela§ termen, toate mäsurile administra- ARTIGOLUL 144
tive sau altele, relative la executarea dispozitiu- Repatrierea prizonierilor de räsboi i internati-
nilor pärtii de Ltd, vor trebul sä fi fost luate de lor civili unguri va aveà loc cat mai curand po-
catre Guvernul ungar. sibil, dupà, punerea in vigoare a Tractatului de
fatá si se va efectuà cat mai neintarziat.
ARTICOLUL 141
Dispozitiunile urmätoare ale armistitiului dela ARTICOLUL 145
3 Noemvrie 1918, si anume parágrafele 2 si 3 ale Repatrierea prizonierilor de räsboi i interna-
Capitolului I (clauze militare), paragrafele 2, 3 si tilor civili unguri se va asigurà in conditiunlle
6 ale Capitolului I din Protocolul anexh (clauze fixate la articolul 144, prin ingrijirea unei Co-
militare), 'Imam in vigoare intrucat .aceste dispo- misiuni compusá din Reprezentantii Puterilor
zitiuni nu sunt contrarii stipulatiunilor ce preced. aliate si asociate, de o parte, si ai Guvernului
ungar, de altä, parte.
AR TICOLUL 142 Pentru fiecare dintre Puterile aliate i asociaté,
Ungaria se obligá, cu incepere dela punerea in o Subcomisiune, compUsh numai din Reprezen-
vigoare a prezentului Tractat, sä ni acrediteze in tantii Puterii interesate i Delegátii Guvernului
nici o arä sträinä nici o misiune militard,:navalá ungar, va regula amänuntele executdrii repatrierii
sau aeronauticd, si sa nu trimitä, nici sti lase sh prizonierilor de räsboi.

www.digibuc.ro
21 Septemvi ie 1920 MONITORUL OFICIAL 4737

ARTICOLUL 1.46 ARTICOLUL 151


Indatá duph predarea lor in mAinile autoritä- Guvernele aliate i asociate, isi rezervá dreptul
tilor ungare, prizonierii de räsboi i internatii de a subordonA repatrierea prizonierilor de rdsboi
civili vor trebul sä fie trimisi färä intärziere la si a supusilor unguri, cari se gäsesc in puterea lor,
vetrele lor, prin ingrijirea acelor autoritäti. declaratiunii i punerii in libertate imediatä de
Acei dintre ei, al cAror domiciliu dinainte de cdtre Guvernul ungar a tuturor prizonierilor de
räsboi se gäseste pe teritorii ocupate de trupele räsboi i a1i supusi ai Puterilor aliate sau asociate
Puterilor aliate i asociate, vor trebul de ase- cari s'ar mai gäsi Inca retinuti contra vointei lor
menea sh fie trimi§i acolo, sub rezerva aprobärii in Ungaria.
controlului autoritätil or militare ale armatelor de
ocupatiune aliate i asociate. ARTICOLUL 1.52
Guvernul ungar se obligä :
ARTICOLUL 147
10 De a inlesnl accesul Comisiunilor pentru chu-
Toate cheltuelile rezultänd din aceastä repa- tarea dispärutilor; de a le pune la dispozitie toate
triere vor fi, cu incepere din momentul pornirii mijloacele de transport trebuincioase ; de a le läs
prizonierilor, in sarcina Guvernului ungar, care sä patrundd in lagäre, inchisori, spitale in toate
va fi inut sä puie la dispozitie rnijloacele de trans- celelalte localuri; de a pune, la dispozitia lor toate
port si personalul tehnic, dupd cum va crede ne- documentele de ordin public sau privat, cari pot
cesar Comisiunea prevdzutä la articolul 145. sä, le ajute in cercetärile lor ;
2° De a luâ mäsuri contra functionarilor sau
ARTICOLUL 148 particularilor unguri cari ar fi Minna prezenta
unui supus al unei Puteri aliate sau asoci ate sau
Prizonierii de räsboi i internatii civili, fie pa- cari nu s'ar fi ingrijit sti destäinueascd p rezenta
sibili, fie loviti de pedepse pentru greseli contra acestuia, indatä ce aveâ, cunostinth de ea.
disciplinei, vor fi repatriati, färä sä s& tie soco-
tealä de terminarea pedepsei lor sau a actiunii ARTICOLUL 153
deschise contra lor.
Aceastä dispozitiune nu se aplicä prizonierilor Guvernul ungar se obligh sä restitue fárti intAr-
-1,e rdsboi i internatilor civili cari ar fi pedepsiti ziere, dupá punerea in vigoare a Tractatului de
pentru fapte posterioare zilei de 1. Ianuarie 1920. fatä, toate obiectele, valorHe sau documentele ce
Pâná la repatrierea lor, too prizonierii de rds- au apartinut supusilor Puterilor aliate sau aso-
boi i internatii civili rämän supusi regulamen- ciate i cari ar fi fost retinute de autoritätile un-
telor in vigoare, in special din punct de vedere gare.
al muncii:si al disciplinei.
ARTICOLUL 154
ARTICOLUL 149 inaltele Pärti contractante declarti eh rant*
Prizonierii de räsboi i internatii ciyili, cari la rambursarea reciprocä a sumelor datorite
sunt pasibili sau loviti de pedepse pentru alte pentru intretinerea prizonierilor de räsboi pe teri-
fapte decat greseli contra disciplinei, vor puteà fi toriile lor respective.
mentinuti in detentdune.
SECTIUNEA II
ARTICOLUL 150
Guvernul ungar se obliga a primi pe teritoriul
Morminte
ski pe toti indivizii repatriabili färä distinctiune. ARTICOLUL 155
Prizonierii de räsboi sau supusii unguri cari
n'ar dorl sh fie repatriati, vor puteâ fi exclusi dela Guvernele aliate i asociate i Guvernul ungar
repatriere ; insä Guvernele aliate i asociate Ii vor face sä se respecte si sä se intretind mormin-
rezervä dreptul, fie de a-i repatri, fie de a-i con-- tele soldatilor i marinarilor ingropati pe teritoriile
duce inteo tar& neuträ, fie de a-i autoriza sä lo- lor respective.
.cueascä pe teritoriul lor. Ele se obliga sh recunoasch ()rice Comisiune in-
Guvernul nngar se obliga de a nu luA impo- särcinath de unul sau altul dintre Guverne de
triva acestor indi vizi sau a familiilor lor nici o a identifick inregistri, intretine sau ridicA mo-
mäsurá de exceptiune, nici a exercitâ impotriva numente convenabile pe zisele morminte si de a
lor, pentru acest motiv, vreo represiune sau a lua inlesni acestei Comisiuni indeplinirea sarcinelor
vreo másurä jignitoare de orice naturd. sale.

www.digibuc.ro
4718 tONITORUT, OFTOTA 21 Septenririe 1920

Ele mai convin de a-0 dh reciproc, sub rezerva In tot cazul acuzatul va aveâ dreptul sä indice
prescriptiunilor legislatiunilor nationale si a nece- el insu§ pe avocatul sdu.
sitätilor higienei publice, toate inlesnirile pentru
a satisface cererile de repatriere a rärnásitelor sol- ARTICOLUL 159
datilor marinarilor. lor. Guvernul ungar se obligä sä procure mice do-
cumente $ i informatiuni, de orice naturd ar fi, a
" ARTICOLUL 156 cdror prezentare va fi socotith necesarä pentru
Mormintele prizonierilor de räsboi interna- cunoasterea completä a faptelor incriminate,
tilor civili, supusi ai diferitelor State beligerante, cdutarea vinovatilor $ i aprecierea exactä a respon-
morti in captivitate, vor fi intretinute in mod cu- sabilitätilor.
viincios in conditiunile prevbzute la articolul 155
al TractatUlui de fatä.' ARTICOLUL 160
Guvernele aliate asociate, de o parte, $ i Gu- Dispozitiunile articolelor 457 pänä la 159 se
vernul ungar, de altä parte, se mai obligh aplicä de asemenea Guvernelor Statelor cdrora Ji
procure reeiproc : s'au atribuit teritorii ce au apartinut fostei mo-
1. Lista completd de morti cu toate informatiu- marhii austro-ungare, ,:in ceeace priveste persoa-
nile necesare pentru identificarea lor ; nele acuzate de a fi comis acte contrarii legilor
2. Toate indicatiunile asupra numärului lo- obiceiurilor räsboiului cari se gäsesc pe terito-
cului mormintelor tuturor mortilor ingropati färd riul sau la dispozitia ziselor State.
iden tificare. Dacä persoanele despre cari este vorba au do-
bandit nationalitatea mmia din zisele State, Gu-
vernul acestui Stat se obligä sh iâ toate mäsurile
PARTEA. VII necesare pentru ca sä asigure urmärirea pedep-
sirea lor, in 'Irma cererii Puterii interesate $ i de
SANCTIUNI acord cu aceasta.

ARTICOLUL 157 PARTEA Arm


Guvernul ungar recunoaste Puterilor aliate si
asociate libertatea de a trimite inaintea tribuna- REPARATIUNI
lelor lor militare persoanele acuzate de a fi comis
acte contrarii legilor $ i obiceiurilor räsboiului.
Pedepsele preväzute de legi vor fi aplicate persoa- SECTIUNEA I
nelor gäsite vinovate. Aceastä dispozitiune se va
aplich chiar dach vor existä actiuni sau urmäriri
Dispozitiuni Generale
inaintea unei jurisdictiuni a Ungariei sau a alia- ARTICOLUL 161
tilor ei.
Guvernul ungar va trebui sh predeä Puterilor Guvernele aliate asociate declara, iar Un-
aliate asociate, sau aceleia dintre ele care ii va garia recunoaste cä Ungaria ei sunt rds-
adresa cererea, orice persoane cari, fiind acuzate punzätori pentru ca le-a cauzat toate pierderile
de a fi comis un act contrariu legilor $ i obiceiu- $ i toate pagubele suferite de Guvernele aliate $ i a-
rilor räsboiului, i-ar fi indicate fie nominativ, fie sociate $ i de nationalii lor ca urmare a räsboiului,
prin gradul, functiunea sau intrebuintarea ce li se care le-a fost impus de agresiunea Austro-Unga-
va 11 dat de autoritätile ungare. riei si a aliatilor ei.

ARTICOLUL 158 ARTICOLUL 162

Autorii unor fapte criminale in contra supu- Guvernele aliate asociate recunosc eh resur-
silor uneia din Puterile aliate asociate vor fi sele Ungariei nu sunt indestuldtoare - tinând
chernati inaintea tribunalelor militare ale acestor seamä de schderea permanentä a acestor resurse,
Puteri. dupä cum rezultd din celelalte dispozitiuni ale
Autorii unor fapte criminale comise contra su- prezentului Tractat - pentru a asigurä repara-
pusilor mai multor Puteri aliate i asociate vor fi tiuneä completä a tutulor acestor pierderi si a tu-
chemati inaintea tribunalelor militare compuse tulor acestor pagube.
din membrii apartinând tribunalelor militare ale Guvernele aliate si asociate cer cu toate acestea,
Puterilor in teresate. iar Ungaria isi iâ angajamentul ea sä repare toate

www.digibuc.ro
21 Septemvrie1920 MONITORUL OVICIAL 4189

pagubele cauzate populatiunii civile a fiecá- ARTICOLUL 165


reia din Puterile aliate i asociate, cum si bunu-
rile ei, in timpul perioadei in care aceastä Putere Ungaria va pläti, in cursul anului 1920 si
s'a aflat in stare de rásboi cu Ungaria, prin zisa in timpul primelor patru luni ale anului 1.921,
agresiune pe uscat, pe mare §i prin aer, si, in mod in atatea värsáminte si dupd anumite modali-
general, toate pagubele asa precum sunt definite tati (in aur, märfuri, nävi, valori sau altfel), pe
in anexa I aci aläturatá. cari Comisiunea de reparatiuni le va 1300, fix,
o sumá echitabilä pe care Comisiunea o va ho-
ARTICOLUL 163 tali in contul creantelor de mai sus ; din aceastá
sumä vor 11 mai inthiu plätite cheltuelile ar-
Valoarea ziselor pa gube, perrtru cari desdauna- matei de ocupatie dup5, armistitiul dela 3 No-
rea este datorita de Ungaria, va fi fixatá de o co- emvrie 1918, §i vor pute4 6 plätite, cu aproba-
misiune interaliatk care va lu numele de Co- rea ziselor Guverne, de asemenea prin deducere
misiunea reparatiuniloru (Commission des répara- din acea suma, acele cantitti de produse ali-
tions), si va fi constituitä in forma si cu puterile mentare si de materii prime pe cari Guvernele
indicate mai jos, precum si in Anexele II panä la Principalelor Puteri aliate asociate le vor
V aci aláturate. Comisiunea prevázutá la artico- socoti necesare pentru a permite Ungariei sä
lul 233 al Tractatului cu Germania este una si a- facá fatá obligatiunii de a desdhunh. Soldul se
ceeas cu prezenta Comisiune, sub rezerva modifi- va deduce din surnele datorite de Ungaria drept
carilor cari rezultd din Tractatul de fatä : ea va reparatiuni. Ungaria va mai remite pe iângä a-
constitul o sectiune pentru chestiunile speciale ceasta bonurile prescrise la paragraful 1.2 c, al
relative la aplicarea prezentului Tractat ; aceastá Anexei II aci aláturatä.
sectiune nu va aveh decât o putere consultativd,
afard de cazurile in cari Comisiunea reparatiunilor ARTICOLUL 166
Ii va delegh puterile pe cari le va socoti necesare.
Comisiunea de reparatiuni va examinh recla- Ungaria primeste, afará de aceasta, ca re-
matiunile si va dà, Guvernului ungar echitabila sursele sale economice sh fie direct intrebuin-
facultate de a fi ascultat. late pentru reparatiuni, precum este- specifica t
Comisiunea va stabill in acela§ timp un stat al in Anexele III, IV si V, privitoare, fiecare in
parte, la marina comercialk la restaurärile ma-
plätilor, specifichnd epocile i modalitätile achitärii
de dire Ungaria, intr'o perioadd de 30 ani, cu in- teriale si la materiile prime, fiind in to tdeauna
cepere dela 1 Mai 1921, a pärtii din datorie care inteles ea, valoarea bunurilor transfer ate si a fo-
ii va fi fost fixatä, dupá ce Comisiunea va fi sta- losintei lor, stabilite prin zisele Anexe, va fi tre-
bilit dad. Germania este in situatiunea sa plätea- cub', in creditul Ungariei, dupd ce va fi fixatá
sea restul valorii totale a reclamatiunilor prezen- in chipul acolo arätat, si se va deduce din obli-
tate In contra Germaniei si a aliatilor ei i verifi- gatiunile prevázute in articolele de mai sus.
cate de Comisiune. Cu toate acestea, dacá in cursul
zisei perioade Ungaria nu'si va:achità datoria ei, re- ARTICOLUL 167
gulamentarea piäf ii oricdrui rest rámas neplätit
va puteà fi reportat pe anii urmátori, dupd vointa Värsämintele succesive , cuprinzánd i cele
Cornisiunii, sau va puteà, face obiectul unui trata- despre cari trateazá articolele precedente, efec-
ment diferit, in conditiunile pe cari le vor hotári tuate de Ungaria pentru a satisface reclamatiu-
Guvernele-'aliate si asociate, urmând procedura nile de mai sus, vor fi repartizate de Guvernele
preväzutä in prezenta Parte a acestui Tractat. aliate i asociate dupd proportiunile determinate
de ele mai dinainte §i intemeiate pe echitate si
ARTICOLUL 1.64 drepturile fiecáruia.
In vederea acestei repartizári, valoarea credi-
Comisiunea de reparatiuni va trebui, duph 1 telor arátate la art. 173 si la Anexele III, IV si V
Mai 1921, din vreme in vreme, sä studieze re- va fi calculatä in acelas chip ca si plätile efectuate
sursele si puterile de platá ale Ungariei, si in acelas an.
dupä ce va fi dat reprezentantilor acestei färi
echitabila facultate de a fi ascultati, zisa Comi- ARTICOLUL 168
siune va aveà tot dreptul de a prelungi perioada
si de a modifich modalitätile de platd, cari ar urrnh In afará de plätile preväzute mai sus, Ungaria
sä fie prevázute in conformitate cu art. 163 ; ea va efectu, conformându-se procedurii stabi-
nu va puteh insä sä ierte nici o platá färä autori- lite de Comisiunea reparatiunilor, restituirea ini
zatiunea specialä a diverselor Guverne reprezen- bani a sumelor ridicate, luate sau sechestrate,
tate in Comisi tine. cAt si restituirea animalelor, obiectelor de ()rice

www.digibuc.ro
4740 MONITORUL OFICIAL 21 Seplemvrie 1920

fel i a valorilor ridicate, luate sau sechestrate, ARTICOLUL 173


in cazul chnd va fi posibil de a le identifich fie pe Se vor trece in creditul Ungariei, drept obliga-
toriile apartinând Ungariei sau aliatilor ei, fie tiuni de reparare, urmAtoarele elemente :
pe teritoriile rämase in posesiunea Ungariei sau a) Orice sold definitiv in favoarea Ungariei ari-
a aliatilor ei, phriä la completa executare a Trac- tat la Sectiunile III i IV ale Pärtii X (Clauze e-
ta tului de fald. conomice) a Tractatului de fath. ;
b) Orice sume datorite Ungariei pro venind din
ARTICOLUL 169 cesiunile al-Mate la Partea IX (Clauze fmanciare)
si la Partea XII (Porturi, chi pe aph si chi ferate);
Guvernul ungar Ii ia indatorirea de a face ime- e) Orice sume pe cari Comisiunea de repara-
diat restituirile prevhzute de articolul 168 de mai tiuni le va judech ca trebuind trecute in creditul
sus si de a ofectua pJäi1e i preddrile preväzute Ungariei in contul orichror alte transmiteri de
de articolele 163, 164, 165 si 166. proprietäti, drepturi, concesiuni sau alte interese
prevazute de Tractatul de fath..
ARTICOLUL 170 Totus, in nici un caz, restituirile efectuate in
virtutea articolului 168 al prezentului Tractat nu
Guvernul ungar recunoaste Comisiunea preva- vor puteà fi trecute in creditul Ungariei:
zuth de articolul 163, astfel precum va puteh fi
constituith de Guvernele aliate i asociate, in con- ARTICOLUL 174
formitate cu Anexa II el ii recunoaste in mod Cesiunea cablurilor submarine ungare in lipsa
irevocabil posesiunea i exercitiul drepturilor unei dispozitiuni speciale a Tractatului de MO,
puterilor ce i le conferä Tractatul de fatä. este regulath prin Anexa VI aci alituratä.
Guvernul ungar va da Comisiunii toate lh-
muririle de cari ea va puteh aveh nevoie asupra
situatiunii i operatiunilor financiare i asupra Anexa I
bunurilor, capacitätii de productinne, aprovizio-
närilor i productiunii curente a materiilor prime Compensatiune poate fi reclamatä dela Ungaria,
si a obiectelor manufacturate ale Ungariei conform articolului 162 de mai.sus, pentru tota-
ale supusilor ei ; el va da, de asemenea, toate litatea pagubelor ce ar intrh in categoriile urmi-
informatiunile relative la operatiunile militare toare
ale rdsboiului din 1914 - 1920, a diror cuno- 10 Pagube pricinuite civililor atinsi in persoana
tintá ar fi considerath ca necesarä de chtre Co- sau in vieata lor i supravietuitorilor cari erau in
misiune. sarcina acistor civili, prin orice acte de räsboi,
Guvernul ungar va acordh membrilor Comi- cuprinzand i bombardärile sau alte atacuri pe
siunii i agentilor ei autorizati toate drepturile uscat, pe mare sau pe cale aeriand, Si toate con-
irnunitätile de cari se bucurh in Ungaria a- secintele lor directe sau din boate uperatiunile de
gentii diplomatici acreditati in reguld ai Puterilor räsboi ale celor douh grupuri de beligeranii, in
amice. orice loc s'ar fi produs.
Ungaria primeste, pe Iângh aceasta, sh suporte 20 Pagubele pricinuite de Ungaria, sau de
lefurile i cheltuelile Comisiunii si ale personalu- aliatii ei, civililor victirfie ale vreunor acte de
lui ce ar intrebuinth. cruzime, de violentä sau de rhu tratament (in-
clusiv atingerile aduse vieii sau sänhatii, prici-
ARTICOLUL 171. nuite in urma unei detenpuni, deporthri, inter-
niri sau evacuhri, abandon in largul mirii sau
Ungaria Ii ih indatorirea sii promulge, sii men- in urma unei munci fortate), in orice loc s'ar fi
-tie in vigoare i sh publice orice legislatiune, orice produs, precum i supravietuitorilor cari erau in
regulamente i decrete ce ar puteh fi necesare sarcina acestor victime.
pentru a asigurh corripleta executare a stipulatiu- 30 Pagube cauzate de Ungaria, sau de aliatii ei,
nilor de fat.ä. pe teritoriul lor sau in teritoriul ocupat sau inva-
dat, persoanelor civile, victime ale orichror acte
ARTICOLUL 172 cari au adus atingere sänhthtii, capacitätli de
munch sau onoarei, precum i 'supravietuitorilor
Dispozitiunile prezentei Pärli a Tractatului de cari erau in sarcina acestor victime.
fat& nu vor atinge intru nimic dispozitiunile Sec- 4° Pagubele pricinuite prin mice fel de rele tra-
tiunilor III si IV ale Pärtii X (Clauze economice) tamente aplicate prizonierilor de räsboi.
a Tractatului de fath. 50 Intru cât existä o daunä cauzatii Puterilor
(Supliment)

www.digibuc.ro
Septelal «dv i Do) MONIT0Rt1 OFICI 41 (Suplimeg) 4741

aliate i asociate, orice pensiuni sau compensa- comun In conditiunile prevAzute la alineatul al
tiuni de aceea§ naturä, acordate victimelor. mili- treilea al paragrafului 3 de mai jos. Odatä cu fie-
tare de räsboi (armate de uscat, de apä sou forte care delegat va fi nurnit un Delegat-ajutor, care
aeriene), mutilatilor, räniplor, bolnavilor sau in- II va inlocul, lu caz de boala, sau de absenta silitä,
valizilor i persoanelor 41 caror sprijin erau aceste dar care, in orice altä imprejurare, va avea numai
victime; totalul sumelor datorite Guvernelor aliate dreptul s asiste la desbateri, färä Insä sä ia vreo
asociate se va calculA., pentru fiecare 'din zisele parte la ale.
Guverne, dupa valoarea capitalizatti, la data pu-' In nici un caz, Delegatii a mai mult de cinci
nerii in aplicare a prezentului Tractat, a ziselor dintre Puterile sus arätate nu vor avea dreptul de
pensiuni-sau compensari, pe baza tarifelor In vi- a Ina parte la desbaterile Comisiunii i ali da
goare In Franta, la i Mai 1919. votul. Delegatii Statelor- Unite, ai Marei-Britanii,
6° Cheltueli Mcute de Guvernele Puterilor ai Frantei §i Italiei vor ave totdeauna acest drept.
asociate pentru asistenta data prizonierilor de Delegatul Belgiei va avea acest drept in toate ea-
räsboi, familiilor lor sau persoanelor al cäror zurile, in afará de cele arätate mai jos. Delegatul
sprijin erau. Japoniei va avea acest drept IIi cazurile cand vor
'70 Alocatiuni date de Guvernele Puterilor aliate fi cercetate chestiuni privitoare la daunele pe mare.
si asociate farniliilor sau altor persoane cari erau Delegatul comun al celorlalte cinci Puteri mentia-
in sarcina mobilizatilory sau a tutulor acelora nate mai sus va ave acest drept cand se vor exa-
cari au servit in armatd; totalul sumelor ce le ininA chestiuni privitoare la Austria; la Ungaria
sunt datorite pentru flecare din anii in cursul cä- sau la Bulgaria.
rora au avut loc ostilit6tile, va fi calculat pentru Fiecare din Guvernele reprezentate in Comi-
fiecare.din zisele Guverne, pe baza tarifului mijlo- siune va avea dreptul de a se retrage, dupl. o
ciu aplicat in Franta, 1514i. lor de aceastä natura prealabila in§tiintare notificatä Comisiunii, cu
in cursul zisului an. douilspreiece luni inainte i confirmath hi cursul
80 Pagube pricinuite civililor in urma lunii a §asea dela data notificarii
ce li s'a impus de Ungaria sau de aliatii ei
de a lucra färä o justä remunerare. 3
9° Paguhe privitoare la orice proprietäti, in Aceea dintre Puterile aliate i asociate, care ar
orice loc ar fl situate, apartinand uneia din Pu- putea fi interesath in cauzä, va avea dreptul de a
terile aliate sau asociate sau supu§ilor for (excep- nurni un delegat, ori de cate ori creantele si inte-
tandu-se lucrarile §i materialul militar san naval), restle zisei Puteri vor fi examinate sau discutate.
cari au fost ridicate, sechestrate, stricate sau dis- In aceste cazuri, Delegatul va fi prezent, si va
truse de Ungaria sau de aliatii ei, pe uscat, pe lticrA ca assesor, fard a avea dreptul .de vot.
apä sau In aer, sau pagube pricinuite ca conse- Sectienea pe care Comisiunea o va constitul
cintä directä a ostilitätilor sau a oricaror opera- pentru executarea articolului 163, va cuprinde
tiuni de rdsboi. reprezentanti ai Puterilor urmatoare : tatele-
10° Pagube pricinuite sub forma de (prélth,e- Unite ale Americei, Marea Britanie, Franta,
ments) amenzi sau constrangeri - (exactions) simi- Grecia, Polonia, Romania, Statul Serbo-Croato-
lare, de chtre Ungaria sau de aliatii ei,- in detri- Sloven, Ceho-Slovacia, fail ea aceastä compozi-
mentul populatiunilor civile, tiune sä intluenteze, In nimic, asupra aduiisibili-
Anexa II tWi reclamatiunilor. Când sectiunea va vota,
reprezentantii Statelor-Unite ale Americei, ai Ma-
§1 rei Britanii, ai Frantei §i ai Italiei vor avea fiecare
Comisiunea prevAzutd la articolul 163 va purth cate douh Voturi.
titlul de Comisiuneareparatiunilor (Commission Reprezentantii celorlalte cinci Puteri mentio-
des réparationsf ; ea va fi desemnata in articolele nate mai sus vor numl un Delegat comun, care
de mai jos prin cuvantul ,Comisiunea (La. Com- va lu parte In Cemisiunea reparatiurnlor, in con-
mission). ditiunile al-Mate la paragraful 2 al prezentei Anexe.
§2 Acest Delegat, care va fi numit pe timp de un an,
va fi in mod succesi v ales dintre supusii fressor-
.Delégatii la Comisiune vor fi numiti de State le- tissants) fiecAreia din cele cinci Puteri mai sus
Unite ale Americei, Marva Britanie, Franta, artitate.
Italia, Japonia, Belgia, Grecia, Polonia, Romania,
§
Statul Sarbo-Croato-Sloven si Ceho-Slovacia. Sta-
tele-Unite ale Americei, Marea Britanie, Franta, In caz de deces, demisiune sau rechernare a
Italia, Japonia ;ii Belgia vor numl fiecare cate un orickrui Delegat, Delegat-ajutor sau assesor, acesta
Delegat. Celelalte cinci Puteri vor numl un Delegat va trebul sä fie inlocuit cat mai grabnic posibil.
3

www.digibuc.ro
4942 MONITORUL MCI AL 21 Septemvrie 192d

§5 dura ;"_ ea va fi ctilduzitä de dreptate, echitate


bunä credintä. Deciziile sale vor trebul sa se con-
Comisiunea va aveâ principalul ei biurou per- forme la principii i reguli uniforme, ori de eate
manent la Paris, unde Ii va tine prima intrunire, ori aceste principii i aceste reguli vor fl aplica-
in eel mai scurt timp posibil, dupä punerea in vi- bile. Ea va fixâ regulele privitoare la modurile
goare a prezentului Tractat ; ea se va intruni apoi de probare Iii materie de reclamatiuni. Ea va
la locul si la data ce va crede de cuviintä in vede- pute sa intrebuinteze orice metodá legitima de
rea indeplinirii al mai grabnice a indatoririlor ei. calcul.
§6
§ 12
Chiar dela prima ei intrunire Comisiunea va
alege, printre delegatii arátati mai sus, un Prese- Comisiunea va ave toate puterile i va exer-
dinte i un Vice-Presedinte, cari vor rárniine In cità toate atributiunile ce ii sunt date prin pre-
functie timp de un an si vor fi reeligibili ; dacä zentul Tractat.
posturile de Presedinte sau de Vice-Presedinte de- Comisiunea va ave4A., in mod general, cele mai
vin vacante in cursul anului, Comisiunea va pro- intinse puteri de control si de executare In ceeace
cedà imediat la o notia alegere pentru restul zisei priveste problema reparatiunilor, astfel cum ea
perioade. este tratatá in prezenta Parte si va aveh puterea
de a interpretà aceste dispozitiuni. Sub rezerva
§7 dispozitiunilor prezentului Tractat, Comisiunea
este constituita din diferitele Guverne aliate
Comisiunea este autorizath a numi mice farm- asociate mentionate la paragrafele 2 si 3, consi-
tionari, agenti i impiegati, cari pot fi necesari, derati fiind ea reprezentantul lor exclusiv, pentru
pentru executarea functiunilor ei, s,i sa hotarasca partea ce-i priveste, in scopul de a prim], vinde,
salariile lor, sä constitue sectiuni sau comitete ai pastrâ si repartizi plata reparaliunilor de efectuat
cdror membri pot fi i altii deal cei cari fac parte de Ungaria, in termenele prezentei Päqi din
din Comisiune, si a luâ toate másurile de executie Tractat. Ea va trebul O. se conformeze conditiu-
trebuincioase la indeplinirea sarcinei ei, sä hives- nilor i dispozitiunilor urrnatoare:
teasca cu autoritatea necesara i sa deA depline pu- a) Orice fractiune din valoarea totala a crean-
teri functionarilor, agentilor sectiunilor i comi- telor verificate, care nu va fi platith in aur, sau
tetelor ei. in bastimente, valori _sau marfuri, sau in orice
8 alt mod, via trebul sá fie acoperitä de Ungaria
Toate deliberarile Comisiunii vor fi secrete, in conditiunile pe cari Comisiunea le va stabill
afará numai clack pentru motive speciale, Comi- prin rerniterea, drept garantie, a unei valori
siunea, in cazuri particulare, nu va decide altfel. echivalente de bonuri, de titluri de obligatiuni sau
altele, in scop de a constitui prin aceasta o recu-
§9 noastere a fractiunii datoriei despre care este
vorba;
Cornisiunea va trebul, in termenele ce le va b) Pentru a determini in mod periodic capaci-
fixA, din timp in timp, i dacá Guvernul ungar o taiea de plat& a Ungariei, Comisiunea va examini
va cere, sä asculte orice argumente i märturii sistemul fiscal ungar : 1° cu scopul ca toate ve-
prezentate de Ungaria asupra tutulor chestiunilor niturile Ungariei, inclusiv i cele destinate servi-
cari se refera la capacitatea ei de plata. vieiului sau plätii a oricärui imprumut interior,
sá fie bine intrebuintate cu privilegiu la plata su-
§10 melon datorite de ea drept reparatiuni, si 2° in
Comisiunea va studia reclamatiunile i va dâ asa fel incat sä obtie certitudinea cä, in general,
Guvernului ungar echitabila facultate de a fi as- sistemul fiscal ungar este proporticinal, tot atát de
cultat, fora ca el sá poat luâ vreo parte, sub orice incarcat ca i acela al oricareia din Puterile re-
forma, la hotaririle Comisiunii. Comisiunea va prezentate in Comisiune.
acordâ aceeas facultate aliai1or Ungariei, and ea Comisiunea de reparatiuni va primi instruc,-
va socotl cä interesele lor stint in joe. tiuni prin cari i se va recomand sa tinä seama mai
ales : 1.° de situatia economica i financiará real&
§ lt a teritoriului ungar asa, precum este delimitat
prin prezentul Tractat, i 2° de micsorarea resur-
.Comisiunea nu va fi legath de nici o legislatie selor sale si a capacitätii sale de plath rezultand
nici .prin vreun cod particular, nici printeo re- din clauzele prezentului Tractat. Atit timp cat
gula specialä, cu privire la instructie sau proce- situatia Ungariei nu va fi modificatd, Comisiu-

www.digibuc.ro
Septeinvrie19§0 NiONITORUL OFICIAL 4743

nea va trebul sh ih.aceste elemente In consideratie Puterilon aliate i asociate, Comisiuuea va anuN1
cnd va fix5, totalul defmitiv al obligatiunilor Un- imediat toate bonurile cari an fi putut li emise
gariei, vhrsämintele prin cari aceastä lard va tre- peste zisul total ;
bui s se achite i reporturile orichror pläti de d) In cazul child bonuri, obligatiuni sau alte
dobAnzi ce vor pute fi cerute de ea ; recunoasteri de datorii anise de Ungaria, drept
c Comisiunea, dui:6 cum este pravhzut la ar- garantie sau recunoastere a datoriei sale de re-
ticolul 1.65, va cere sä i se predeh de dare Un- paratiune, vor fi atribuite, cu titlu definitiv, iar
garia, drept garantie de recunoastere a datoriei nu ca garantie, altor persoane decht diferitelor
ei, bonuri la purthtor in aur, libere de taxe sau im- Guverne In profitul chrora fusese fixat la migin
pozite de orice fel, stabilite sau cari vor fi stabi- totalul datoriei de reparapune a Ungariei, zisa
lite de Guvernul ungar sau de orice autoritate de- datorie va fi considerath ca stinsä fath de acestea
pinzAnd de el; aceste bonuri vor fi predate in din urn* pentru un total corespunzdtor valoarei
mice timp socotit prielnic de Comisiune si in trei nominale a bonurilor astfel atribuite in mod defi-
fractiuni ale chror valori respective vor fi de ase- nitiv, ian. obligattunea Ungariei aferenth ziselor
menea fixate de Comisiune. [Coroana de aur flind bonuri va fi limitath la obligatiunea care este
platibild conform articolului 197 , partea IX mentionath pe ele ;
(clauze financiare) a prezentului Tractat] : e) Cheltuelile necesitate de reparatiunile
1° 0 primd emisiune de bonuri la purthtor, reconstructiunile propriethtilor situate in regiu-
plhtibile pâriä la 1 Mat 1921 cel mai târziu, fárä nile invadate si devastate, inclusiv reinstalarea
dobánzi; pentru arriortizarea acestor bonuri se va mobilierelor, masinelor si a intregului material,
aplich mai ales värshmintele pe cari Ungaria s'a vor fi evaluate duph costul de reparatiune si re-
obligat sh-le facä conform articolului 165, seg.- constructiune la epoca in care aceste lucrari vor
zandu-se sumele destinate pentru rambursarea fi executate ;
cheltuelilor de intrelinere a trupelor de ocupatie Deciziunile Comisiunii relative la o achi tare
pentru plata cheltuelilor de aprovizionare cu toted, sau partialä, in capital sau dobrinzi, a ori-
alimente i materii prime; acelea dintre bonuri cari chrei datorii verificate a Ungariei, vor trebul sh
nu vor fi fost arnortizate la 1. Mai .1921 vor fi fie Motivate.
atunci schimbate contra unor ndui bonuri de
acelas tip ca cele prevhzute mai jos (§ 12 c 2°); § 13
20 0 a doua emisiune de bonuri la purtätor
cu dobandä de 21/.2°Jo (doi i jurnhtate la sutd) In ceeace priveste voturile, Comisiunea se va
intre 1921. si 1926 si apoi cu 5 0/0 (cinci la sun), conformil regulilor urmátoare :
cu 1 0/0 (unu la suth) in plus pentru amortizare, Chnd Comisiunea ià o deciziune, voturile tu-
cu incepere dela 19261 asupra valorei totale a e- tulor Delegatilor cari au dreptul sá voteze, sau,
misiunii ; in absenta unora dintre ei, ale Delegatilor lor
3° Un angajament scris ch va emite ca nou ajutori, vor fi inregistrate. Abtinerea va fi con-
vhrsämânt, i numai chnd Comisiunea va fi con- siderath ca un vot emis contra propunerii
vinsä ea Ungaria poate sh asigure plata doban- push in discutie. Assesorii nu vor aveA dreptul
zilor si a fondului de amortizare, bonuri la de vot.
purtätor, cu dobanzi de 50/0 (cinci la sutd), ur- Unanimitatea va fi necesará asupra urrnhtoare-
mând ca termenele i modul de plath a capita- lor chestiuni :
lului i dobanzilor sh fie determinate de Comi- a) Chestiuni interesAnd suveranitatea Pute-
siune. rilor aliate i asociate sau privind remiterea in
Datele la cari dobanzile sunt datorite, modul total sau in parte a datoriei sau a obligatiunilor
de intrebuintare a fondului de amortizare Ungariei ;
toate chestiunile analoage relative la emisiune, b) Chestiuni relative la totalul, precum si la
de obliga-
la gestiune si la reglementarea emisiunii bonu- conditiunile bonurilor si a altor titluri
rilor, vor fi determinate din timp in timp de tiuni ce urmeazá sh fie remise de Guvernul un-
Comisiune. gar si la fixarea epocei si a modului de vânzare,
Noui emisiuni vor puteà fi cerute, drept recu- de negociere sau de repartitie ;
noastere i garantie, in conditiunile pe cari Co- c) Orice report total sau partial, trecând peste
misiunea le va determinh ulterior, din trap in anul 1930, al plätilor cu scadenta intre 1 Mai
timp. 1921 si sfarsitul lui 1926 inclusiv ;
In cazul chnd ComiSiurea de reparatiuni ar d) Orice report total sau partial, pentru o du-
precedh la fixarea definitivä, si nu numai provi- ratti superioará de trei ani, al plätilor ajunse la
zorie, a totalului phrtii din sarcinele comune ce scadenth duph 1926 ;
cad asupra Ungariei in urma reclamatiunilor e) Chestiuni privitoare la apiicarea inteun caz

www.digibuc.ro
4744 MONITOR-IA OFICIAL 1 Septkm,nit l920

particular, a unei metode de evaluare a pagube- vreo datá ulterioari, c imprejurfirile justifick o
lor, deosebitä de aceea care a fost mai Inainte a- modificare a acestui cuautum.
doptatä Intr'un caz asernilnAtor Comisiunea fixand la 1 Mai 1921 tolalul da-
f) Chestinni de interpretare a disppzitiunilor toriei Ungariei va puteä tine socoteada de dobän-
prezentei Pärti din Tractatul de fatä. zile datorite asupra sumelor .cuvenite pentru re77
Orice alte chestiuni vor fi rezolvite printeun paratiunea pagubelor materiale, cu incepere dela
vot dat cu majoritate. 11 Noemvrie 1918 sau oricare altá data, ulterioarii
In caz când s'ar isch intre delegati un con- care va putek fi fixatä de Comisiune pAnk la 1
flict de páyeri asupra chestiunii de a se sti daCä Mai 1921.
o spetä determinath face parte din acelea a
carei deciziune cere sau nu un vot unanim, § 17
in caz când acest conflict n'ar pute fi rezolvat In caz de neexecutare din partei Ungariei a
prin instructiunile cerute Guvernelor lor, Ou- vreuheia din obligatiunile arätate In prezenta
vernele aliate i asociate se obligä sä supue Parte a Tractatului de fat.d, Comisiunea va sem-
imediát acest conflict arbitrajului unei persoane nalä imediat aceastä neexecutare fiecArei Puteri
impartiale, asupra desernnärii chreia ei se vor interesate, fäcänd totdeodatä mice propuneri
pune de acord si a cArei sentirtä dânsii se obligä cari i-ar Oreâ oportune cu privire la mäsurile de
s'o accepte. _
luat in vederea acestei neexecutiri.
§ 14 § 18
Deciziunile luate de Comisiune, In conformitate Mäsurile pe cari Puterile aliate i asociate vor
cu puterile cari Ii sunt conferite, vor fi de indatá avek dreptul sk le iâ In caz de neexecutare vo-
executorii vor puteâ fi aplicate imediat Mr& altá luntarrt de cátre Ungaria i pe cari Ungaria se
formalitate. obligá a nu le consider ca acte de ostilitate, pot
sä cuprindrt acte de prohibiri si de represalii eco-
§ 15 nomice i financiare i, in general, orice alte mä.-
Comisiunea va predä fiedrei Puteri intere.sate, suri pe cari Guvernele respective le vor puteä con-
In forma pe care o va fixä. : siderä ca find dictate do imprejuräri.
1° Un certificat, mentionánd cá ea detine, pe
contul zisei Puteri, bonuri ale emisiunilor sus § 19
mentionate, zisul certificat putänd, la cererea cari trebuiese sä fie efectuate in aur, sau
Puterii interesate, sä, fie impärtit intr'un numär echivalentele lor, drept acont asupra reclamatiilor
de diviziuni (coupures) cari sk, nu treacä de cinci ; verificate ale Puterilor aliate i asociate, pot sä fie
2° Din timp in timp, certificate mentionând cä acceptate In orice moment de Comisiune, sub formit
ea define pe socoteala ziser Pu teri mice alte bunuri de bunuri mobili are si imobiliare, de märfuri, de in-
predate de Ungaria drept acont din datoria sa treprinderi, drepturi i c6ncesiuni Inläuntrul teri-
pentru reparatiuni. toriilor ungare sau In afará de aceste teritorii,
Certificatele sus arätate vor fi nominative si vor de nävi, obiigaiuni, actiuni sau valori de orice
putek sä fie transmise pe calea indosärii, dupá naturd sau monede ale Ungariei sau ale altor
notificarea Comisiunii. State; valoarea lor de Inlocuire In raport cu au-
(And sunt emise bonuri pentru a fi vândute rul fiind fixatá la un cuantum just si leal de !mks
sau negociate i când vór fi predate bunuri de Comis iunea.
cAtre Comisiune, un numär corespunator de cer-
tificate trebuie sä fie retras. § 20
Comisiunea, fixAnd sau acceptand p1äi1e cari
§ 16 se vor efectuA prin remiterea de bunuri sau drep-
Guvernul ungar va fi debitat, cu incepere dela turi 'determinate, va tine seamá de orice drepturi
1 Mai 1921, cu dobanda dátoriei sale, asa duprt interese legitime ale Puterilor aliate i asociate
cum va fi fost fixatä. de Comisiune, scdzänd orice sau neutre si ale supusilor lor.
värsäminte efedtuate sub formä de pläti In bani
sau echivalentele lor sau In bonuri emise In pro- § 21
fitul Comisiunii i orice pläti ardtate la arti-
colul 173. Nici un membru al Comisiunii nu va fi respon-
sabil, Marl numai fatti, de Guvernul care I-a de-
Cuantumul acestei dobAnzi va fi fixat la 5°/0,
afark numaI dac.1 Comisiunea nu socoteste, la semnat, de orice act sau omisiune decurgAnd din

www.digibuc.ro
MONITORU1 OFICIAL 47r)
21 Septettrvrie 1920

functiunile sale. Niel unul din Guvernele aliate sant) fostului regal al Ungariei sau unei societAti
asociate nu-si asurnä vrt30 räspundere pe Hama sau companii a unei alto täri deck tärile aliate
vreunui alt Guvern. asociate i puse sub controlul sau directiunea unor
supusi tressortissants) ai fostului regat al Unga-
§ 22 riei, sau c) actualmente in constructie : 10 in fos-
tul regat al Ungariei ; 2° in alte täri decat in IA-
Sub rezerva stipulatiunilor Tractatului de talk rile aliate sau asociate, pe seama unei persoane,
prezenta Anexä va puteä fi modificatä prin deci- unei societäti sau a unei companii supuse tressor-
ziunea unanimä. a GuvernelOr reprezentate la Co- tissant) fostului regat al Ungariei.
misiune.
§ 23 §4
Cind Ungaria i Aliaii ei se vor achitat de Pentru ca sá procure titluri de proprietate
toate sumele ce datorese, spre executarea prezen- pentru fiecare din vasele remise in modul sus
tului Tractat sau a deciziunilor arätat, Guvernul ungar :
and toate sumele primite sau echivalantele lor a) Va remite pentru fiecare vas Comisiunii
vor fi fost repartizate intro Puterile interesate, de reparatitini, dupä cererea sa, un act de van-
Comisiunea va fi dizolvatä. zare sau orice alt titiu de proprietate, stabilind
transfertul cAtre zisa Comisiune a deplinei pro-
Anexa III prietäti a vasului, liber de orice privilegii, ipo-
teci i sarcini ;
§1 Va luâ toate mäsurile cari i s'ar indicA de
cAtre Comisiunea de reparatiuni, pentru a asi-
Ungaria recunoaste dreptul Puterilor aliate guri. zisei Comisiuni punerea acestor vase la
asociate pentru inlocuirea, tonä pentru tonä (ca- dispozitia ei.
pacitate brutä) (juge brute) §i categorie pentru ca-
tegorie, a tuturor bastimentelor i vaselor de co-
inert ei de pesetrit pierdute sau avariate din cauza §5
räsbOiului.
Totus,-cu toate cä bastirnentele i vasele un- Ungaria Ii ià indatorirea sä restitue, in
gare în fiintk asthzi reprezintä un tonagiu mult natura i in bunä stare Puterilor aliate i ase-
inferior aceluia al pierderilor suferite de ctitre ciate, inteun termen de douä luni, incepänd
Puterile aliate i asociate, ca consecintä a dela punerea in vigoare a prezentului Tractat,
agresiunii Austro-Ungariei si a aliatilor ei - conform unei proceduri ce va fi
stabilitä de
dreptul recunoscut mai sus va fi exercitat asupra Comisinnea de reparatiuni, toate vasele i alte
acestor vase si bastimente ungare, in conditiunilo aparate mobile de navigatiune fluVialá cari, dela
urmiitoare : 28 mu& 1914, au trecut, sub orice formä, in
Guvernul ungar, in numele &Au si in asa chip posesiunea ei sau in posesiunea unuia dintre
¡neat sti lege pe orice alti interesati, cedeaza Gu- supusii ei, i cari vor puteä fi identificate.
vernelor aliate i asociate proprietatea oricäror vase Spre a compensä pierderile tonajului fluvial,
si.bastimente de comert si de pescuit apartinând datorite oricArei cauze, suferite In timpul
supusilor fostului imperiu ungar. räsboiului de Puterile aliate i aeociate si
cari nu vor puteâ fi reparate prin restitutiunile
§2 prescrise mai sus, Ungaria 1i iâ indatorirea sä
cedeze Comisiunii de reparatiuni o parte din to-
Guvernul ungar, in termen de douä luni dupä talul vaselor sale fluviale, panä la concurenta
punerea in vigoare a prezentului Tractat, va predä. totalului acestor pierderi, zisa cesiune neputänd
Comisiunii de reparatinni toate vasele i baStimen- dephs1 20°/a din totalul acestor vase fluviale asa
tele 'arätate la paragraful 1. cum erau in fiintä la data de 3 Noemvrie 1918.
Modalitätile acestor cesiuni vor fi regulate de
3 arbitrii prevAzuti la articoiul 284 al Pärtii XII
Vasele ibastirncnte1e arätate h paragraful 1
(Porturi, CAI pe apä,i Cäi ferate) din prezentul
sh rezolve dificiil-
cuprind toate vasele i bastimentele : a) purtând Tractat, cari sunt insärcinati tonajului fluvial
sau avänd dreptul sä poarte pavilionul de comert Wile relative la repartitiunea
cari decurg din noul regirn international al
austro-ungar, inscrise intr'un port al fostului re- retele fluviale sau din modificArile
gat al Ungariei, sau b) apartinând unei persoane, unor anumite retele.
unei eocietätti sau unei companii supuse tressartis- teritoriale atingand aceste

www.digibuc.ro
4746 MoN1TOICUL OFICIAL 21 Septemvrie 1920

§6 existând pe teritoriulungar la data punerii In vi-


Ungaria 1i ià indatorirea sd i toate masu- goare a prezentului Tractat ;
rile pe cari Comisiunea de reparatiuni i le va b) Materialele de reconstruire (piatra, caramizi,
putea indicA in scopul de a obtine deplinul cärämizi refractare, Ogle, lemn de constructie,
drept de proprietate asupra tutulor vaselor cari geamuri, otel, var, ciment, etc.), masini, aparate
au putut fi transferate in timpul rasboiului sau de Indilzit, mobile i orice articole cu un carac-
ar fi pe cale de transferat sub pavilioane neutre, ter comercial, pe cari zisele Guverne doresc sä le
¡Ara consimtirnântul Guvernelor aliate i aso-
aibä produse si fabricate in Ungaria i predate
ciate. lor pentru restaurarea regiunilor in vadate.
3
§7
Ungaria q renunta la mice revendicare, de Listele relative .la articolele mentionate in pa-
orice naturä ar fi, contra GuverneloT aliate ragraful 2 a de mai sus vor fi procurate in cele
trei luni cari vor urrnh punerii in vigoare a pre,
asociate si contra supusilor fressortissants), Ion zentului Tractat.
in ceeace priveste detinerea sau utilizarea ori-
caror vase sau bastimente ungare i orice Listele vor cuprinde toate detaliile obisnuite in
pierdere sau pagubd suferite de zisele vase 0 contractele comerciale relativ la articolele aratate,
bastimente. inclusiv specificarea, termenul de predare (acest
termen trebuind sa nu depaseascd patru ani)
locul de predare ; dar ele nu vor contine nici
§8 pret, nici estimatiune, aceste preturi sau estima-
Ungaria renuntä la orice revendicari asupra tiuni trebirind sá fie fixate de catre Comisiune,
vaselor sau incarchturilor, scufundate din cauza dui:4 curn se arath mai jos.
sau in urma unei actiuni navale inamice, i apoi
salvate, i in cari unul din Guvernele aliate sau 4
asociate sau supusii lor au interese, in calitate Indata dupá primirea listelor, Comisiunea va
de proprietari, inchirietori, asigurAtori sau sub examin in ce másurá materialele i animalele
orice alt titlu, chiar dach vreun Tribunal de
prize ale fostei monarhii austro-ungare sau al Pentru mentionate In aceste liste, pot fi cerute Ungariei.
aliatilor ei an fi pronuntat vre-o sentinth de a ajunge la deciziunea sa, Comisiunea va
c ondarnn are.
tine socciteala de nevoile interne ale Ungariei
atat cat va fi trebuintä pentru rnentinerea vietii
sociale i economice.; ea va tine socotealä, de ase-
Anexa IV menea, de preturile i datele la cari astfel de arti-
cole pot fi oblinute in thrile aliate si asociate,
le vor comparâ celor aplicabile articolelor ungare;
Puterile aliate si asociate cer, i Ungaria ac- va tine socotealä, in sfarsit, de interesul general
ceptd, ca Ungaria pentru a satisface in parte o- ce guvernele abate i asociate au pentruca vieata
bligatiunile sale mentionate in prezenta Parte, si industriala a Ungariei sa nu fie dezorganizatä in
urmünd modalitätile mai jos definite, sä intro- as fel Meat sä compromitä capacitatea ei de a.
buinteze isvoarele sale economice, in rood direct, indeplinl celelalte acte die reparatiune .ce i se cer.
la restaurarea materiald a regiunilor invadate Cu boate acester, nu se va cere Ungariei ma-
apartinând Puterilor aliate si asociate, in masura echipamente, striinguri i orice articole simi-
pe care aceste Puteri o vor deterrniWi. lare cu caracter comercial, actualmente in ser-
viciu in industrie, decat in cazul cand nu se gh-
§2 sesc disponibile si de vânzare stocuri din aceste
.articole ; pe de altd parte, cererile de aceastä na-
Guvernele Puterilor aliate i asociate vor pre- turd nu vor trece de 300/0 din cantitätile fiecdrui
zentA Comisiunii de reparatiuni liste cuprinzând : articol aflätor In serviciul unui stabiliment ungar
a) Animale, masinile, material de drum de fier, sau unei intreprinderi ungard oarecare.
echipamentele, strungurile i toate articolele simi- Comisiunea va dâ.reprezentantilor Guvernului
lare, cu Ufl caracter cari au fost luate, ungar facultatea de a fi ascultati, inteun termen
intrebuintate sau distruse de Ungaria, sau dis- determinat, asupra capacitälii lui de a procurâ
truse ca o consecintä directä a operatiunilor mi- zisele materiale, animale si obiecte.
litare, si pe cari aceste guverne, pentru satisface- Deciziunea Comisiunii va fi apoi, i cât mai
rea nevoilor imediate i urgente,doresc sti le vada repede posibil, notificatä Guvernului ungar si di-
inlocuite cu animale sau articole de aceea§ natura', feritelor Guverne aliate i asociate interesate

www.digibuc.ro
MONITORUL OPICIAL 4747
21 Septenivrie 44O

Guvernul ungar i ii. indatorirea sh predeâ


Anexa V
rnaterialele, obiectele i animalele; specificate In §1
aceastä notificare, si Guvernele aliate si asociate
interesate isi iau indatorirea, fiecare in ceeace il Ungaria dä fiecdruia dintre Guvernele aliate
prive§te, sd primeasch aceste furnituri, sub re- si asociate, sub formh de reparatiune partialh, o
zerva cá ele vor fi conforme cu specificdrile date optiune pentru predarea anuald, in timpul celor
sau c, dupd avizul Cornisiunii, nu vor fi impro- 5 ani ce vor urrna punerii in -vigoare a prezentului
pii in trebuinthrii eerute pentru efectuarea repa- Tractat, a materiilor prime enumerate mai jos,
rat iunilor. pánd la concurenta cantitätilor cari vor fi, fatd de
§ 5 importurile anuale din Austro-Ungaria fdcute de
Comisiunea va determina valoarea de atribuit
fiecare dintre tärile aliate sau asociate inainte de
rhsboi, in acela§ raport in care se gäsesc resursele
materialelor, obiectelor i animalelor, predate Ungariei in actualele ei fruntarii-astfel cum sunt
duph cum se aratä mai sus, iar Guvernele aliate definite prin prezentul Tractat - filth de resursele
si asociate cari vor primi aceste furnituri primesc dinainte de rdsboi ale fostei monarhii austro-un-
a II debitate cu valoarea lor i recunosc cä suma gare :
corespunztoare va trebul sit fie socotith ca o Lemn de constructie §i produsele lemnului ;
platä fácutd de Ungaria, §i care se va repartiz Fier §i aliaje de fier ;
potrivit articolului 167 al Tractatului de fatd. Mail de aceasta, Ungaria dh Puterilor aliate si
In cazul child se va exercitA, dreptul- de a cere
restaurarea materiald, in conditiunile arat a te mai asociate drept reparatiune partialh o optiune
pentru predarea anualä, in timpul celor 5 ani cari
sus, Comisiunea se va incredinth cd suma trecuth
vor urma punerii In vigoare a Tractatului de fata,
in creditul Ungariei reprazintd valoarea normald a uftei cantithti de crtrbuni de tractiune provenind
a muncii fdcute sau a materialelor procurate de din minele dela Pecs, care va fi fixatd in mod pe-
ea, si cá. Suma la care se .ridicä reclamatiunea fd- riodic de cdtre Comisiunea de reparatiuni si de
cuth de Puterea interesatá pentru paguba repa-
rath in payte, este scAzutä in proportia contribu- care Comisiunea de reparatiuni va dispune in fa-
voarea Statului serbOcroato-sloven in conditiunile
tiunii la reparatiunea astfei efectuatti. je cari ea le va
§6
§2
Spre a rtispunde nevoilor imediate a tdrilor a
carer vite au fost luate, consumate saU distruse, Pretul ce trebuieste plätit pentru produsele
Puterile aliate si asociate, vor pute5. prexentà Co- arätate la paragraful precedent va fi pretul plätit
misiunei de reparatiuni; imediat dupd punerea in de supusii (ressortissants) ungurii pentru produsele
vigoare a Tratatului de fatti, o listd dc vite a eh- sirnilare, iar ambalajul si transportul lor On& la
ror predare o cer, intr'un termen de trei luni duph fruntaria ungard se vor efeeturl in conditiunile
punerea in vigoare a Tratatului, ca avans imediat, cele mai avantajoase cari sunt acordate supusilor
drept acont, asupra animalelor mentionate la pa- (ressortissants) ungari pentru predarea unor ase-
ragraful 2 de mai sus. menea produse.
Comisiunea de reparatinni va decide ce canti-
MO de vite vor trebul predate In termenul de trei §3
luni mai sus ardtat si Ungaria sd obligh sd efec- Optiunile prezentei Anexe vor fi exercitate prin
tueze aceste preddri conform, deciziunilor Comi- mijlocirea Comisiunii de reparatiuni. Aceasta va
siunei. aveâ cdderea, in ce priveste executarea dispoZiti-
Comisiunea va repartiz tntre Puterile intere-
unilor de mai sus, sä hotdrased asupra oriedror
sate, animalele ce sunt de predat, Orland seamd chestiuni privitoare la procedurd, la calitdtile
de nevoile imediate a fiechreia dintre Puteri si de cantittile furniturilor, la termenele i modalith-
nevoile cari au fost satisfäcute prin Tratatele in-
tile de predare si de plath. Cererile, insotite de spe-
cheiate de Puterile aliate i asociate de oparte, cifleatiunile necesare, vor trebul sh fie notificate
Austria si Bulgaria de altd parte.
.

Ungariei cu o sutá doudzeci de zile inainte de data


Animalele predate vor fi normale ca shntitate íi
fixath pentru inceperea executhrii, in ce priveste
conditiune. predärile de flicut, cu incepere dela 1 lulie 1920,
Dacd animalele astfel -predate nu pot fi identifi-
cu treizeci de zile inaintea acestui termen, In ce
cate ca fiind luate sau ridicate, valoarea lor va fi priveste preddrile de fdcut intre data punerii in
trecuth in creditul obligatiunilor de reparatiuni vigoare a prezentului Tractat si data de 1 Iulie
ale Ungariei conform stipulatiunilor paragrafultii 5 1920. Daed Comisiunea va socoti Ca satisfacerea
din prezenta anexa,

www.digibuc.ro
4748 m-o-Nrrogiji OFICIAL 21 Septemvrie 4920

cornpletä a urerilor este de naturti s& apese in mod 191, Partea IX (clauze financiare) a prezentului
exceiv asupra trebuintelor industriale ungare Tractat.
ea va puteâ sá le amâne sau sh le anuleze, pre- ARTICOLUL 177
cum si sä stabileascA ordinea de prioritate.
Ungaria va restitul respectiv fiecaruia din Gu.-
Anexa VI vernele abate sau asociate interesate, toate actele,
docurnentele si memoriile istorice aflate in stabi-
Ungaria renuntä in numele ei §i al supusilor lirnentele ei publice, cari au o legtiturti direct& ca
(ressortissants) ei, in favoarea Italiei, la mice istoria teritoriilor cedate §i cari au fost rilicate
.drepturi, titluri sau privilegii asupra cOblurilor din aceste teritorii dela 1 Ianuarie 1868. In ce
sau portiunilor de cabluri cari leagä teritorii ita- prive§te Italia, aceast& din urmá perioad& va in-
liene, inclusiv teritoriile atribuite Italiei prin pre- cepe dela da ta proclarnárii Regatului (1861).
zentul Tractat. In ceeace priveste obiectele sau documentele
Ungaria renuntä de asemenea, in numele ei al/And un caracter artistic, arheologic, stiintifi(i
al supusilor (ressortissants) ei, in favoarea Princi- sau istoric i ficând parte din colectiunile cari
palelor Puteri aliate i asociate, .1a (nice drepturi, au apartinut mai inainta Guvernului monarhiei
titluri sau privilegii asupra cablurilor sau portiu- austro-ungare sau Coroanei, In cazul când nu vor
nilor de cabluri cari leagä.intre ele teritorii cedate face obiectul altor dispozitiuni ale Tractatului de
de Ungaria diferitelOr Puteri abate i asociate, fatä, Ungaria se obligd
conform dispozitiunilor prezentului Tractat. a) sd negocieze cu Statele interesate, cánd i so
Statele, interesate vor trebul sä mentinä aseza- va cere un aranjament amiabil, in virtutea cdruia
rea (qtterrissage) §i functionarea ziseler cabluri. oHce WO a ziselor colectiuni sau toate acelea din
In ce priveste cabhil Triest-Corfu, Guvernul obiectele sau documentele mai sus arätate, cari ar
italian se va bucurA. in raporturile sale cu Socie- trebul sá apartiná patrimoniului intelectual al zi-
tatea proprietar& a cablului, de aceea§ situatie de selor State, vor pute fi, ca titlul de reciprocitate,
care se bucurA Guvernul austro-ungar. repatriate in tam Ion de origin& ;
Valoarea ckblurilor sau portiunilor de cabbiri b) i sá nu instrdineze sau sá imprästie nirnic
mentionate in primele douà paragrafe ale prezen- din zisele colectiuni si sá nu dispuná de nici unul
tei Anexe, calculatá pe baza pretului de instalatie din zisele obiecte timp de douheci ani, decat nu-
si mic§oratä cu un pr.:went echitabil din cauza mai in cazul când a iutervenit un aranjament spe-
deprecierii, va fi trecut& in creditul Ungariei la cial inaintea expirárii acestui termen, dar a& asi-
capitolul reparatiunilor. gure pástrarea §i buna lor conservare si sä le tin&
impreuná cu inventariile, cataloagele si documen-
SECTIUDIE A II
tele administrative, relative la zisele colectiuni, la
dispozitiunea studentilor, supusi ai oricareia din
Puterile abate si asociate.
Dispozitiuni particulare In mod reciproc, Ungaria va aveâ dreptul de a
se adresà ziselor State, si in special Austriei, pen-
glITICOLUL 175
tru a negoca, in aceleasi conditiuni ca cele de mai
Pentru aplicarea dispozitiunilor dela articolul sus, aranjamentele necesare pentru ropatriarea in
168, Ungaria se obligá sá restitue, respectiv, Ungaria a colectiunilor, documentelor i obiecte-
fiecAreia dintre Puterile aliate §i asociate toate lor mai sus arMate, carora li se aplicd garantiile
actele, documentele, obiectele antice §i de art& prevázute la alineatul b).
si orice material stiintific i bibliografic, ridicate
din teritoriile invadate i apartinând fie Statului, ARTICOLUL 1.78
fie administratiunilor provinciale, comunale, de Nouile State create din fosta monarhie austro-
binefacere (hospitaliéres) sau eclesiastice ori altor ungari Statele cari primese o parte din terito-
institutiuni publice sau private. riul acestei monarhii, se oblig5, la rândul Ion, O.
restituie Guvernului ungar actele, documentele §i
ARTICOLUL 1.76 mernoriile cari nu dateatä de mai mult de douá
Ungaria va restitul de asemenea lucrurile de zeci de ani, cad au un raport direct cu istoria sau
aceea§ naturä cu cele aratate la articolul pre- cu adrninistratiunea teritoriului ungar si cari
cedent, cari ar fi fost ridicate, dela 1 Iunie 1914, eventual s'ar gäsl In teritoriile transferate.
din teritoriile cedate, afar& de lucrurile cumpri.-
rate dela particulari. ARTICOLUL 179
Comisiunea de reparatiuni va aplicA acestor Ungaria recunoaste ca este tinutä s& execut e
lucruri, dacA este cazul, dispozitiunili articolului fatá de Italia ubligatiunile prevAzute de artico-.

www.digibuc.ro
2i Septsmvtie191.40 .40NITORUL ONCÍAL it49

kil XV al Tractatului din ürieh din10 NoemVrie Vernele aliate Si asociate In teHtoriile ocUpaie, Va
1859, de articolul XVIII al Tractatului din Viena fi efectuatk de cätre Guvernid ungar, Guvernelor
din 3 Octomyrie 1866 si de donventia din Flo- aliate i aseciate, In coroane sau in oriee all& mo-
renta dela 14 Julie 1868, incheiate intre Italia si nedä avänd cursul legal si Inlocuind coroana in
Austra-Ungaria, intrucAt aiticolele ar4tate n'ar fi Ungaria.
font de flpt executate integral si intrucat docu- In toate cazurile, când un Guvern aliat va fi
mentele i obiectele la cari se referä se Osesc pe achitat aceste cumpäräturi sau aceste rechizitiuni
teritoriul Ungariei sau al aliatilor säi. din teritoriul ocupat, in alth monedá decAt coroana,--
aceste cheltueli li vor fi rambursate in orice mo-
nedä avänd un curs legal in Ungaria, pe cursul
sehimbului admis in mod general la data acestei
rambursäri sau pe un curs convenit.
PARTEA IX Orice alto cheltueli dintre cele enumerate mai
sus, vor fi rambursate in moneda tärii creditoare.
CLAUZE FINANCIARE Dispozitiunile ce preced se Vor aplicA operatiu-
nilor militare cari au avut loc dup. 3 Noemvrie
ARTICOLUL 180 1918, in mäsura in care Comisiunea de repara-
puni o va crede necesark aceasta din urmä va
Sub rezerva derogatiunilor ce ar puteh fi acor- ave, in ceeace priveste aceste operatiuni, depline
date de Comisiunea de reparatiuni, se stabileste puteri de a hotári asupra tuturor chestiunilor cari
un privilegiu de rangul intAiu asupra tuturor bu- privesc lii special-: -
nurilor i veniturilor Ungariei pentru plata repa- a) cheltuelile armatelor -de operatiune, si mai
ratiunilor i altor sarcini izvorand din Tractatul ales specificarea lor, suma la care se ridick parte
de fatk sau din orice alte trac tate i conventiuni din aceste cheltueli care urmeaza O. fie imputatä
complirnentare, sau din Intelegerile incheiate intre Ungariei, modal i moneda de platti a acestei
Ungaria i Puterile abate i asociate, in timpul an- park cu toate dispozitiunile eventuale de privi-
mistitiului semnat la 3 Noemvrie 1918' legii sau intAletate, relative la aceastä. plan ;,
Pang la 1 Mai 1921, Guvernul ungar nu va I)) rechizitiunile bunurilor i valorilor de orice
puteh nici export aur sau sä dispue de el, nici sä naturk efectuate in cursul operatiunilor si in spe-
autorize ca aurul sä fie exportat sau sä se dispue cial, clasificarea eventualä ca pradä de rtisboi
de el, MIA autorizarea prealabilä a Puterilor aliate uneia sau alteia din pärti a acestor bunuri sau
asociate, reprezentate prin Comisiunea de repa- valori, restitutiunile ce urmeazä a fi preScrise, im-
ratiuni. putarea in contul reparatiunilor Puterii &PO.-
ARTICOLUL 181
toare a sumei reprezentând bunurile i valorile
nerestituite, modul de platk fie in numerar, fie
Costul total al intretinerii tuturor armatelor prin compensatiune, in contul reparatiunilor su-
allate i asociate pe teritoriile ungare ocupate in melor astfel imputate, scadentele de platä sau de
limitele definite Kin prezentul Tractat va fi sub compensatiune.
rezerva alineatului 5 al prezentului articol, in sar-
cina Ungariei, cu incepere dela semnarea Armisti- ARTICOLUL.182
tiului din 3 Noemvrie 1918. Intretinerea armate-
lor cuprinde hrana oamenilor si a animaleloi., Ungaria confirma predarea intregului material
gAzduirea i cantonamentul, soldele i accesoriile, predat sau care urmeazA A, fie predat de ea Pute-
apuntamentele i salariile, dormitul, Iric1zitu1, lu- rilor aliate i asociate pentru executarea armisti-
minatul, imbrAcamintea, echipamentul, harnaa- tiului din 3 Noemvrie 1918 i, a tuturor conven-
mentul, armamentul i materialul rulant, servi- tiunilor ulterioare de armistitiu, i recunoaste
ciile de aeronautick ingrijirea bolnavilor si a râni- dreptul Puterilor aliate i asociate asupra acestui
tilor, serviciile veterinare si de remontä, serviciile material.
transporturilor de mice naturä (precum: cale fe- Va fi trecuti la creditul Ungariei, dupä scäde-
ratä, maritirnä sau fluvialk camioane, automobile), rea sumolor datorite pentru reparatiuni .Puterilor
comunicatiunile i corespondentele i, in genere, aliate i asociate, valoarea socotitä de cAtre Comi-
toate serviciile administrative si tehnice, a cAror siunea de reparatiuni a materialului arätat mai
functionare e necesarä pentru antrenarea trupelor, sus, asupra cäruia Comisiunea de reparatiuni s'ar
mentinerea efectivelor i fortei lor militare. pronuntä ck fatä cu caracterul sän nemilitar, va-7
Rambursarea tuturor cheltuelilor cuprinse in loarea lui trebuie A. fie trecutä in creditul Un-
categoriile de mai sus, intrucAt ele corespund gariei.
cumpäräturilor sau rechizitiunilor acute de Gu- Nu vor f trecute in creditul Ungariei bunurPe

www.digibuc.ro
4750 MUNITORUL OPICIAL 21 Septemvrie 1920

apartinAdd Guvernelor aliate i asociate' sau su- ARTICOLUL 1.86


pusilor (ressortissants) lor, i restituite sau predate 1.0 Fiecare dintre Statele carora li s'.a transferat
astfel cum erau (et l'identique), drept executare.a.
Conventiunilor de armistitiu. un teritoriu al fostei monarhii austro-ungare
&care dintre Statele create in urma desmembrdrii
acestei rnonarhii, inclusiv Ungaria, vor trebul, In-
Armco Lur, 183
trucat le 'au foSt recunoscute teritorii, conform cu
Privilegiul s[abilit prin articolu1.180 se va exer- Tractatul de MO, sä-A asume rdspunderea_ unei
cit in prdinea urmatoare, sub rezerv a mentionath pärli din datoria fostu'lui guvern ungar, garantath
in u1imu1 paragraf al prezentului articol : in special cu drumuri de fier, sau alte bunuri, asa
a] Costul armatelor de ocupaliune, asa cum e precum erâ constituitä la 28 Julie 1914. Partea pe
definit in articolul 181, in timpul Armistitiului ; care si-o asumd fiecare Stat va fi aceea care, dupä
Costul tuturor armatelor de ocupatiune, asa pärerea Comisiunii de reparatiuni, reprezintä par-
cum e definit in articolul 181, dupa intrarea in tea datoriei garantatti prin drimurile de fier
vigoare a Tractatului de ; alte bunuri transferate zisIui Stat, conform pre-
c) Totalul reparatiunilor- rezultând din Tracta- zentului Tractat sau tractatelor si conventitinilor
tul de Ltd sau din tractatele i cohventiunile com- complirnentare.
plim en tare ; Valoarea obligatiunii. privitoare la datoria ga-
d) Toate celelalte sarcini ce ar dide asupra rantatä, luatä asupra sa de fiecare Stat, afará de
Ungarici in virtutea conventiunilor de armistitiu, Ungaria, va fl evaluath de Comisiunea de repara-
a Tractatului de fatä sau a tractatelor i conven- tiuni dupä principiile pe cari aceasta le va socoti
tiunilor complimen tare. echitabile. Valoarea astfel fixatä, va fi dedusä din
Plata apreviziondrii Ungariei in produse aii- suma datorith Ungariei. de Statul in chestiune,
meUtare i materii prime, precum i toate celelalte pentru bunurile i proprietätile fostului i actua-
pläti co ar aveâ de efectuat Ungaria in mäsura in lului guvern ungar, cari sunt dobandite de acest
care Guvernele aliate i asociate le vor fi gsit ne- Stat irnpreunä cu teritoriul transferat. Fiecare
césare pentru a permite Ungariei de a face fald Stat va fi räspunzAtor -numai- de partea datoriei
obligatiunii sale de a reparh, vor avet precddere garantatd, pe care o i asupra sa, conform prezen-
in mäsura si In conditiunile ce au fost sau ce ar tului articol i purtätorii pärtii de datorie garan-
puteh fi stabilite-de ditre guvernele ziselor Puteri. Aatd, luath -asupra sa de un Stat cesionar, nu vor
Plata cheltuelilor armatelor intrebuintate la o- ave (kept de recirts in contra niei unui alt Stat.
peratiunile cari au avut loc dup6, 3 Neemvrie Bunurile destinate in special la garantarea da-
1918, vor aveâ intaietate in mäsura i conditiu- toriilor ardtate in prezentul articol, Vör rämâne
nile cari vor fi fixate de cátre comisiunea de re- destinate in special pentru a garantA noui datorii.
paratiuni in virtutea dispozitiunilor art. 181. Irish, in cazul cand, prin prezentul Tractat, aceste
bunuri s'ar impärti nitre mai multe State, frac-
ARTICOLUL 184 punea situatä pe teritoriul unuia din ele, va ga-
Dispozitiunile precedente nu aduc a tingere drop- mut), partea de datorie luath asupra sa de zisul
tului fiecdreia din Puterile aliate i asociate de a Stat, eu excluderea oricArei alte párti din datorie.
dispune de averile i proprietätile inamice gäsin- Pentru aplicarea prezentului articol, vor fi con-.
du-se sub jurisdictiunea lor in momentul inträrii sideraté ca datorii garantate obligatiunile de plaid
in vigoare a Tractatului de fatd. luate de fostul guvern ungar i privitoare la cum-
párdri de linii de drum de fier sau de proprietäti
ARTICOLUL 185 de aceeas naturd. Repartizarea sarcinelor cari re-
Dispozitiunile ce preced nu pot atinge in nici zultä, din aceste obligaiuni va fi- determinatá de
un chip gajurile sau ipotecile constituite in mod COrnisiunea de reparatiuni in acelas mod ea si
regulat in folosul Puterilor aliate i asociate sau al pentru datoriile garantate.
supusilor lor, de fostul guvern ungar sau de su- Datoriile a cáror sarcinä este transferatd, con-
pusii (ressortissants) fostului Begat al Ungariei form prezentului articol, vor li socotite in moneda
asupra bunurilor i veniturilor ce le apartin, in Statului care 10 asumä sarcina, in cazul când da-
toate cazurile In cari constituirea acestor gajuri toria prirnitivä er socotith in rnonedd de hârtie aus-
ipoteci ar fi anterioarä existentei stärii de räsboi tro-Ungará. Cursul adoptat pentru aceastä conver-
intro Austro-Ungaria si fiecare din Puterile inte2 siune va fi cursul dupä care Statul, care ià asupra
resate, earl de cazul in care modificärile acestor sa datoria, a efectuat primul schimb de coroane
gajuri i ipoteci sun t expres preväzute conform de hârtie austro-ungare in propria sa monedä.
prezentului Tractat sau tractatelor si converrtiuni- Baza conversiunii coroanei de hârtie austro-ungard
bor complimentare. moneda in care vor fi socotite titlurile, va

www.digibuc.ro
MONITOR U1, 0FICIAL 4751
21 Septetiavrie 1920

supusa aprobärii Comisiunii de reparatiuni, care toate obligatiunile contract:ate mai inainte de 28
va puteh, daca va-crede necesar, sh ceard ca Sta- Iulie 1914 de fostul guvern ungar, altele decat
tul, care face. aceastä conversiune, sh-i modifice angajamentele reprezentate prin titluri de rentii,
conditiunile. 0 astfel de modificare nu va fi cerutä bonuri, obligatiuni, valori i bilete desemnate spe7
decht in cazul child Comisiunea este de parere cä cial in prezentul Tractat.
valoarea, dupa cursul schimbului Ii strainatate a Nici una din dispozitiunile prezentului articol
monedei sau a monedelor substituite monedei in ale Anexei de mai jos nu se yor aplich titlurilor
care .erau socotite titlurile vechi, este cu mult in-
fostului guvern ungar depuse la Banco. Austro-
ferioara, in momentul oiiversiunii, valoarei, dupa Unat)ariei drept garantie a biletelor emise de acea-
cursul schimbului -in straindtate, a monedei pri- stabancd.
mitive.
Dlcd datoria ungard primitivä a foSt socotitá Anexa
inteuna sau mai multe monede straine, noua da,
torie va fi socotitä in aceea§ sau in acelea§i mo- Datoria ce urmeaza a fi repartizatä, dupa cuin
neck. s'a aratat la articolul 186, este vechea datorie pu-
prin titluri,
Dacä datoria ungarä primitiva a fost socotitä in blich ungard negarantatá, reprezen tatit
1914.
monede de aur austro-ungare, noua datorie va fi astfel cum era constituita la 28 Julie
socotita in lire sterlinge si In dolari ai Statelor- In termer' de trei luni dela punerea iii .vi-
Unite ale Americei, prin valori echivalente, dupa goare a prezentului
Tractat, Statele cari
ungarä ne-
greutatea si titlurile respective ale celor trei mo- sarcina lor vechea datorie publica fäcut-o Inca,
nezi, conform legislatiunilor in vigoare la 1 Ianua- garantata, vorspecial
stampilh, daca n'au
pentru fiecare din ele, toate
rie 1914. cu un timbru
In cazul child vechile titluri stipulau, in ni-ocl titlurile acestei datorii cari se gäsesc pe teritoriile
explicit sau. implicit, alegerea unui curs fix de lor respective. Se va-luh notä de numerele titluri-
schimb asupra sträinätätii sau orice alta optiune lor astfel stampilate Si aceste numere, vor ficele- tri-
de schimb, nouile titluri vor trebul sä aiba ace- mise Comisiunii de reparatiuni impreuna on
operatie de
leasi avantaje. lalte documente relative la aceastä
20 Fiecare dintre Statele carora li s'a transferat stampilare.
un teritoriu care facet parte din vechea monarliie Purtatorii de titluri..detinute in teritoriul unui
conform pre-
austro-ungard, inclusiv Ungaria, i fiecare dintre Stat care, trebuie sh le stampile2e, punerii in vi-
Statele create in urma desmembrärii acestei mo- zentei Anexe, vor deveni, din ziva
narhii, vor trebui sä i asupra lor raspunderea goare a prezentului Tractat, creditorii zisului Stat
titluri, si nu vor pute
unei parti din datoria publica ungara, negaran- pentru valoarea acestor vreunui alt Stat.
Lath' i reprezentatä prin titluri, astfel precum era
exercith nici un -recurs in contra
constituita la 28 Iulie 1914, si calculatà, luAndu- Child stampilarea va ardth cä valoarea titlurilor
se drept baza media celor trei ani financiari 1911, provenind dintr'o emisiune data' de vechea datorie
In teritoriul
1912 si 1913, dupd raportul existent intre anu- publica ungara negarantata, detinuta
mite categorii de venituri din teritoriul impartit unui Stat,.este inferioará partii zisei emisiuni pusa
conform Tractatului de fatä i veniturilor cores- in sarcina sa de Comisiunea de reparatiuni, zisul
punzatoare ale intregului teritoriu al fo.-tului re- Stat va trebul sä rernitä acestei Connisiuni oui
constatate. Co-
gat al Ungariei, cari venituri, dupa pärerea Co- titluri de o valoare egalä diferentei forma acestor
misiunii de reparatiuni, .vor fi cele mai indicate misiunea de reparatiuni va fah
cupoanelor (coupures).
sä deâ adevärata masura a facultätilor contribu- noui titluri si valoarea in ce.priveste do-
tive respective ale acestor teritorii. Veniturile Aceste noui titluri vor confer),
Bosniei i Ilerzegovinei nu von intrh in acest bhnda
i amortizarea, acelea§i drepturi ca vechile
ealcul. titluri pe cari le inlocuesc. Toate celelalte carac-
Totu§, când inainte de 28 Iulie 1914, existau teristice ale lor vor fi deterrninate cu aprobarea
acorduri financiare relative la datoria publicd un- Comisiunii .de reparatiuni,
gard negarantatä, reprezentata prin titluri, Corni- Dacd titlul primitiv er exprimat.in moneda de
siunea de reparatiuni va puteh tine seama, de a- hârtie austro-ungarä, noul titlu prin care va fi in-
Statului.emitent.
ceste acorduri, procedând la repartizarea acestei locuit va fi exprimat in. moneda conversiune
Cursul adoptat pentru ..aceasta va fi
datorii intre Statele mai sus rnentionate.
Obligatiunea stipulatá in prezentul articol, pri- cursul, dupä care Statul emitent va fi facu t prinaul
austro-ungard cu
vitoare la datoria reprezentata prin titluni, va fi schimb de coroane de hartie coroanei de
executatä in conditiunile fixate in Anexa de propria sa monedii. Baza conversiunii
'mai, jos. .
hârtie austro-ungará in moneda in care titlurile
Guvernul ungar va fi ..kingur rdspunzätor de vor fi exprimate va fi supusä la aprobarea Comi-

www.digibuc.ro
475 MONITORUL OFICIILL 21 Septemvrie

Siunii de reparatiuni, Care Va put** dad va so- purtAtorii de noui titliiii emise pentru executarea
cotl opcirtun, sä ceard ca StatUl care face aceastA prezentei Anexe, in vefirea emisiunii de impru-
conversiune sä-i mOdifice conditiunile. O astfel de muturi de unificare pentru fiecare din Statele
modiflcare nu va fi cerutä decAt dad Comisiunea debitoare. Titturile acestor imprumuturi vor fi
eete de Were cA valoarea, dupä schimbul asupra substituite titlurilor emise spre executarea pre-
strAintitAtii, a monedei sau a monezilor substituite zentei Anexe, cu conditiuni fixate dupti intelegerea
monedei in care erau exprimate titlurile vechi, dintre Comisiune i pur Wed..
este cu rnult inferioad in momentul conversiunii, Statul care a luat asupra sa dspunderea
valoarei dupà schimbul asupra strAinätätii, a mo- unui tittu al fostului Guvern ungar va luâ de ase-
nedei primitive. menea sarcina cupoanelor sau anuitätii de amor-
Dacá tithil primitiv erâ exprimat inteuna sau tizare a acestui titlu, care, dela punerea in vigoare
in mai multe monede strAine, noul titlu va fi ex- prezentului Tractat, ar fi devenit exigibile
primat in aceea$ sau aceleali monede. Dad titlul n'ar fi fost plátite.
primitiv eret exprimat in monede de aur austro- Datoria de repartizat dupA, cum se arati la
ungare, noul titlu va fi exprimat in lire sterlinge art. 186 contine, in gad de fosta datorie publid
$i in dolari de aur -ai Statelor-Unite pentru valori ungarA neearantatá, de care e vorba mai sus,
echivalente, echivalentele fiind determinate dupd partea de Ltorie austriad a drei sarcinh incumbâ
greutitile i titlurile respective ale celor trei mo- guvernului fostului regat al Ungariei drept execu-
nezi, conform legislatiunilor in vigoare la 1 Ia- tare a Conventiunii aditionale, aprobatä de cAtre
nuarie 1914, legea austro- ungarä din 30 Decemvrie 1907 (B.
In cazul cAnd vechile titluri stipulau, explicit L. I. No. 278) si care reprezintä contributiunea la
sau implicit, alegerea unui curs fix de schimb asu- datoria generald a Austro-Ungariei a teritoriilor
pra sträinätätii, sau orice altá optiune de schimb, depinzAnd de sfânta coroand a Ungariei.
nouile titluri vor trebul sd aibd acelea$i avantaje. Fiecare Stat, care in virtutea Tractatului de fatä
Cnd stampilarea va fi ad-tat c valoarea tithe- Ii asumk o parte a datoriei austriace despre care
rilor provenind- dintr'o emisiune data de vechea trateazä paragraful precedent, va trebul sk rernitit
datorie publicA ungarä negarantatA, i detinutA Cornisiunii de reparatiuni noile titluri pentru o
in teritoriul unui Stat, este superioard pArtii zisei sumA egalti cu partea zisei datorii austriace care-i
emisiuni pusd In sarcina sa de Comisiunea de re- este atribuitA.
paratiuni, zisul Stat va trebui sä primeaseä dela Socotirea acestor titluri va fi fixatä de ctitre
aceastä Comisiune o parte proportionald din fie- Comisiunea de reparatiuni. Ea va trebul sä repro-
duc-â pe cât mai exact posibil socotirea fostelor
care din nouile emisiuni de titluri, tAcute conform
dispozitiunilor prezentei anexe. titiUFi austriace drora aceste titluri vor trebul sá
fie substitutite, pentru a fi remise Statelor sau
Purtittorii de titluri ale vechei datorii publice
purtAtorilor titlurilor austriace, cari au dreptul la
ungare negarantate, detirmte in afard dee Statele
o parte din fiecare din neuile emisiuni de titluri,
cdrora ii s'a transferat mi teritoriu al fostei mo-
narhii austro-ungare sau cari sunt nAscute din fAcute conform dispozitiunilor Anexei articolu-
desmembrarea acestei monarhii, in care se cu- lui 203 din Tractatul cu Austria.
prinde i Ungaria, vor remite, prin mijlocirea
Guvernelor lor respective, Cornisiei de reparatiuni
titlurile pe cari le au. In- schimb aceastA Comi- ARTICOLUL 187
siune le va liberâ certificate cari sit le deet dreptul
la o parte proportionalA din fiecare din nonile 1° In cazul in care nouile fruntarii, aa precUm
emisiuni de titluri, &cute pentru sehimbul do sunt fixate de prezentul Tractat, ar fractionâ o
titluri corespunzAtoare, remise conform cu dispo- circumscriptie adrninistrativA care aveâ asupra sa
ziiuiie Anexe. sarcina unei datorii publice regulat constituitä,
Statul-sau purtAtorii cari vor avea dreptul la o fiecare din nouile pärti ate zisei circumscriptii va
parto din fiecare din nouile emisiuni de titluri, luh o parte din aceastä datorie, care va fl deter-
%cute conform cu dispozitiunile prezentei Anexe,- minatä de Comisiunea de repargiuni dupA prin-
vor primi o parte din valoarea totald a titluritor cipiile stabilite de articolul 186 al Tractatului de
fiedreia din aceste ernisiuni, calculatä dupä ra- fatä peptru repartitia datoriilor de. Stat, Comisiu-
portul existent intre valoarea titlurilor vechei erni- nea de reparatiuni va regulit rnodurile de eXe-
siuni, ce detineau, $i valoarea totald a vechei emi- cutare.
siuni prezentate pentru schhnb Comisiunii de - 2° Datoria publich a Bosniei j Herzegovinei
reparatiuni- ca executare a prezentei A.nixe. va fi consider atä ca datorie de circumscriptie
Comisiunea de reparatinni va putcA, 'dad soco- administrativä i nu ca datorie publid a fostei
te4te aceasta oportun, sâ incheie aranjemente ou monarbii austro-un gave

www.digibuc.ro
MONITORUL OFICIAL 4753
21 Septenm1 e1M)

ARTICOLUL 188 ARTICOLUL 189

In termen d deli& luni d1a punerea in vigoare, 1° In termen de douä luni dela punerea in vi-
a- prezentului Tractat, fiecare din State le carora pare a Tractatului cu Austria, Statele cdrora li s'a
conform prezentalui Tráctat Ii s'a transferat un transferat un teritoriu al fostei monarhii austro-
ungare sau cari s'au näscut din desmembrarea
teritoriu al fostei monarhii austro-ungare situ cari
s'au näscut din desmembrarea acestei monarhii, zisei monarhii, in care se cuprind Austria si Un-
in care se cuprinde i Ungaria, vor starnpil, dach garia actualá, vor trebul, dacd n'au fácut aceasta
nu au facut aceasta, cu un timbru special fie- pänä acum, sá stampileze cu un timbru special
caruia din ele, diferitele titluri corespunzátoare fiecäruia din ele, biletele Bäncii austro-ungare
pärtii datoriei de räsboi a fostului Guvern ungar detinute in teritoriile lor respective.
reprezentatä prin titluri, detinutá in teritoriile lor 20 In termen de douásprezece luni dela punerea
respective si legal ernisä inainte de 31 Octornvrie in vigoare a Tractatului cu Austria, Statele cArora
4918. li s'au transferat un teritoriu din fosta monarhie
Valorile astfel stampilate vor fi schimbate cu austro-ungard sau cari s'au näscut din desmem -
certificate si retrase din circulatie ; se va twit notä brarea zisei rnonarhii, in cari se cuprind Austria
de numerele lor i vor fi trimise Comisiunii de re- Ungaria actuald, vor trebul sá inlocueascá plin
paratiuni err toate documentele relative la aceastä propria lor monedä sau printr'o rnoneelä nouä, in
operatie de schimb. conditiunile ce vor determiná, biletele stampi late
Faptul pentru un Stat de a fi stanipilat si in- cum s'a arätat mai sus.
locuit titluri prin certificate in conditiunile pre- 30 Guvernele Statelor cari ar fi fäcut conver-
vazute de prezentul articol nu va implica pentru siunea biletelor Much Austro-Ungariei, fie stam-
acest Stat obligatiunea de a lu ä. asupra sa sau de piländu-le, fie punänd in circulatie propria lor
a recunoaste prin aceasta o sarcinä oarecare, a fará monedd sau o monedá nouä, i cari, tri cursul
numai dacii nu a dat el insus aceastä sernnifi- acestei operatiuni, ar fi retras din circulatie, fárá
care precisä operatiunilor de stampilare si de inlo- a le starnpil, toate sau o parte din aceste bilete,
cuire. vor trebül, fie sä stampileze biletele astfel r:Arase,
Statele mentionate mai sus, afard de Ungaria, fie sä le tiná la dispozitia Comisiunii de reparatiuni.
nu ver fi tinute de nici o obligatiune pentru da- 40 In termen de 14 luni dela punerea -in \ igoam
toria de räsboi a fostului Guvern ungar, ori- a Tractatului cu Austrta, Guvernele cari au fichim-
wide s'ar gäsi titlurile acestei datorii, insä nici bat, conform dispozitiunilor prezentului
Guvernele acestor State, nici supusii (ressortis- biletele Much Austro-Ungariei cu propria lor
sants) lor nu vor put* in nici un caz, sä exer- moneda sau o monedii nouä, vor trebul
cite vreun recurs contra altor State, In care se sá remit& Comisiunii de reparatiuni to; te bi-
cuprinde Ungaria, pentru titlurile de datorie letele Mich Austro-Ungare stampilate Ku nu,
de räsboi, ai cäror proprietari sunt ele Insäsi sau cari au fost retrase din circulatie cu ocazia ac
supusii (ressortissants) lor. tui schimb.
Sarcina pärtii de datorie de rásboi a fostului 50 Comisiunea de reparatiuni va dispune, in
Guvern ungar care, inainte de semnarea prezen- conditiunile prevAzute la Anexa de mai jos, de
tului Tractat, erâ proprietatea supusilor sau Gu- toate biletele cari li vor fi fost remise spre
vernelor altor State decAt Statele cärora li s'a atri- tarea prezentului articol.
buit un teritoriu din fosta monarhie austro-un- 6° Operatiunile-de lichidare ale Much Austre-
garä conform Tractatului de fatä va fi exclusiv su- Ungare vor aveâ loc a doua zi dupá seyinál ura
portatä de Guvernul ungar, i celelalte State men- Tractatului cu Austria.
tionate mai sus nu vor fi in -nici un fel responsa- 7° Lichidarea va fi ilcutä de comisari nu miti
bile de aceastä parte a datoriei de räsboi. in acest scop de Comisiunea de reparatiuni.
Dispozitiunile prezentului articol nu se vor aplic In aceasta lichidare, comisarii vor trebui sä ob-
titlurilor fostului Guvern unoar, cari au fost de- serve regulele statutare i, In general, regulamen-
puse de el la Banta Austro-Ungariei pentru ga- tele In vigoare relative la functionarea Much, fail
rantarea biletelor emise de aceastä bancá. sd se aducá vreo atingere dispozitiunilor preväzute
Guvernul ungar actual va fi singur responsabil in prezentul articol.
de toate angajamentele contractate in timpul räs- In cazul in care s'ar ivi indoeli In privinta
la lichidarea
beiului de fostul Guvern ungar, afará de cele re- interpretärii reguleler privitoare
prezentate prin titluri de rentä; bonuri, obliga- bawd, asa cum sunt fixate, fie prin prezentele
tiuni, valori i bilete arätate in mod expres in pre- articole i anexe, fie prin statutele bäncii, defe-
zentul Tractat. rendul va fi supus Comisiunii. de reparatiuni sau

www.digibuc.ro
4154 :MONITOR-En OFICIAL 21 Septeinvrie /920

unui arbitru nurnit de eql. 1)eniziunea va fi färä luä asupra tor singure, -pentru pärtile lor res-
apel. pective i in afari de orice alte State, sarcina tutu-
1

8° Biletele emise de bancä dupd 27 Octorn- lor titlurilor cari aulost depuse la bandi de fostele
vile 1918 vor a veh ea unica garantie titlurile actualele Guverne austriac i ungar din trecut
emise (le Guvernele austriac i ungar din trecut si actual ca acoperire a emisiunilor de bilete
sau actuale i depuse la banch ca garantie a cari nft 'von fi fost anulate.
emisiunii acestor bilete. Cu toate aceste a, pur- 140 Purtätorii de biletri ai Bäncii Austro-Un-
tätorii acestor bilete nu vor aveâ nici un gare nu vor aveh recurs in contra Guvernelor
drept rsupra celorlalte elemente ale activului Austriei Si Unguriei actuale, nici in contra ori-
}Audi. carui alt Guvern, pentru pierderi pe cari le-ar
90 Purtätorii de bilete emise de bancá Tana puteh cauzzl lichidarea bancii.
la 27 Octomvrie 1918 inclusiv, intruck, conform 150 In cazul cand dificultäti de aplicare s'ar
prezentului articol, aceste bilete vor indeplini naste dela data (And va fi semnat prezentul Tractat,
conditiunile necesare pentru a fi admise la lichi- Comisiunea de reparatiuni va aveä depline puteri
dare, vor aveâ drepturi egale asupra intregului pentru a modific termenele preväzute in prezen-
activ al bnCii, titlurile emise de fostele sau ac- tnt arti col.
tualele Guverne austriac i ungar i depuse la
banca ca garantare a diverselor emisiuni de Anex
bilete, nu sunt considerate ca facand parte din
acest activ. §
10° Vor fi anulate titlurile depuse la bailed de Guvernele respective, transmitänd Comisiunii
Guvernele austriac ungur din trecut i actuale, de reparatiunl toate biletelò Bncii Austro-Unga-
spre garantarea biletelor emise panä la 27 Oc- riei retrase din oirculatie ea executare a articolu-
tomvrie (918 inclusiv, intrucdt corespund unor lui 1.89,, vor remite de asemenea Comisiunii toate
bilete convertite in teritoriile fostei monarhii decumentele cari stabiksc natura i valoarea con-
aus1ro-ungarä, asa precum erft constituitä la versiunilor ce au &cut.
28 Iulie 1914, de State chrora li s'a transferat
-

aceste teritorii sau cari s'au näscut din desrnem- §2


brarea acestei monarhii, in care se cuprind Aus-
tria si Ungaria. Comisiunea de reparatiuni, dupä ce va exa-
110 Titlurile cari au fost depuse de fostele mink aceste documente, va liberA ziselor Guverne
actualele Guverne austriac i ungar din trecut certificate stabilind in mod distinct valoarea totalä
actual ca garantare a biletelor emise pänä la a biletelor de bancä ce au convertit : -

27 Octomvrie 1.91.8 inclusiv i cari n'ar fi fost a) in limitele fostei monarhii austro-ungare, asa
anulate prin aplicarea paragrafului 10 al prezen- cum ell constituitá la 28 Ellie 1914;
tului articol, vor continuA sä garanteze, pänä la 13) in mice alte locuri.
concurenta datoritä, biletele acelorasi emisiuni Aceste certificate vor permite purttorilor lor de
cari, la 1,5 Iunie 1919, se gäseau detinute in afard a valorificA inaintea comisarilor insärcinati cu
de fosta monarhie austro-ungard. Aceste bilete lichidarea bäncii drepturile pe cari_ biletele astfel
cuprind, in gall de oricare altele : 1) biletele schimbate le reprezintk in repartitia activului
adunate de Statele cesionare in partea din teri- bäncii.
toriile lor respective situatä in afarä de fosta mo-
narhie i cari vor fi remise Comisiunii de repara- §3
tiuni conform paragrafului 4 ; 2) biletele adunate Indatä ce lichidarea bäncii e va termina
de mice alte State si cari vor fi prezentate, con- Conaisiunea de .reparatiuni va distruge biletele
form dispozitiunilor Anexei de mai jos, comisarilor asfel retrase.
insärcinati cu lichidarea bäncii.
12° Purtätorii oricAror alte bilete emise pänä §4
la 27 Octomvrie 1918 inclusiv nu vor aveä nici Biletele emise pAnä la 27 Octomvrie 1918 in-
un drept asupra titlurilor depuse de fostele si clusiv nu vor da drepturi a supra activului bäncii
actualele Guverne austriac i ungar din trecut decât intrucAt vor fi prezentate de Guvernul tärii
actual ca garantie a ernisiunii de bilete si in gene- in care au fost detinute.
ral riici asupra activului Win& Titlurile, cari nu
Vor fi fost distruse sau flU vor fi.primit o destiriatie ARTIOW.H. 190
cOnform conditiunilor prevazute la paragrafele 10
si 11, vor fi anulate. Fiecare din Statele dirora li s'a transferat un
13°' Guyernelé Austriei i Ungariei actuale vor teritoriu din fosta monarhie austro-ungará sau

www.digibuc.ro
MONIT0RUL mom 4755
Septenavrii 'tin()

Cari s'au .nhsclit din desMembrarea acestei mo- odinparte din bunurile-imobiliare de orce naturä
narliii, in care.se cuprinde i Ungaria, vor avekde- foStei Bosnia si Herzegovina, pentru cari: guvernul
monarhii austro-ungare a plätit Guvernu-
pHnä libertate di actiune in ce priveste nioneda lui otoman 2.500.000 lire turcesti, conform art. 5
divizionarä a fostei monarhii austro-ungare etis-
tand in teritoriile lor respective. al conventiei din 26 Fevruarie 1909. Aceastä
contributia suportath
Aceste State nu vor puteä, In nici un caz, fie in- parte va fi proportional& cu
de fostul regat al Ungariei la zisa platä si va-
contul lor, fie in acela al supusilor (ressorlissants) loarea, socotith de chtre Comisiunea de repara-
lor, sh exercite vreun recurs in contra alter State tiuni, va fi trecuth in _creditul Ungariei la titlul
pentru moneda divizionarä pe care o detin.
reparatiunilor. -

Ca exceptie la dispozitiile de mai sus, se vor


ARTICOLUL 191
transferà färä platä :
State le chrora li s'a transferat un teritoriu al 1° Bunurile i proprietätile provinciilor, co-
fostei monarhii austro-ungare sau cari s'au näscut munelor si altor institutiuni locale autonome
din desmembrarea acestei monarhii, vor dobändi
din fosta monarhie austro-ungarä, precum
bunurile si proprietätile din Bosnia i Herzego-
toate bunurile i proprietätile ce apartin Guvernu- vina cari nu apartineau fostei monarliii austro-
lui ungar, din trecut -sau actual, si situate pe teri-
toriile Ion respective. ungare.
2° .5colile si spitalele, proprietäti ale fostei mo-
Dupä prezentul articol, bunurile i proprietätile
fostului sau actualului Guvern ungar vor fi consi- narhii austro.4ingare ;
derate ca cuprinzänd bunurile apartinând fostului In afarh de aceaSta i duph autorizarea .Comi-
regat al Ungariei i interesele acestui regal; in bu- siunii de reparatii, Statele vizate de alineatul in-
nurile cari apartineau in comun monarhiei austro- thiu i cärora li s'au transferat teritorii vor puteä
dobändi färä, plat& toate imobilele sau alte bunuri
ungare, precum i toate propriethtile. Coroanei-si
bunurile private ale fostei familii suverane a situate in teritoriile respective si cari au apar-
Austro-Ungariei. tinut mai inainte Regatelor Boemiei sau Croa-
tiei-Slavoniei-Dalmatiei sau Bosniei-Herzegovinei
A ceste State nu vor puteä totus sh ridice nici o
pretentiune asupra bunurilor i propiiettitilor sau Republicilor Ragusa, Venetia sau Principa-
fostului sau actualului Guvern al Ungariei situate telor episcopale Trente i Bressanone si a chror
in afarä de teritoriile lor respeative. principalh valoare consth in amintirile istorice
Valoarea bunurilor i proprietätilor dobändite rämase dela ele.
de diferitele State, exceptand Ungária, se va fah ARTICOLUL 192
de Comisiunea de reparatiuni pentru a fi tre-
cuth In debitul Statului dobanditor si In cre- Ungaria renuntti in ceeace o priveste, la orice
ditul Ungariei in contul sumelor datorite ca titlu
reparatiuni. Comisiunea de reparatiuni va repreZentare sou : participare pe cari Tractate,
de conventiuni sau orice fel de intelegeri i le asigurä
trebul sh mai scald din valoarea proprietätilor
publice astfel dobandite o sumä proportionald ei sau suOusilor (ressortisants) ei in administratia
cu contributia in bani, in pämänt sau in mate- sau controlul comisiunilor, af,Yentilor i bäncilor
rial, datä deadreptul cu ocaziunea acestor pro- de Stat, i In Oricari alte organizäri financiare si
prietäti de cätre provincii, comune sau alte auto- eConoinice cu caracter international de eontrol sau
ritäti locale autonome. de gestiune, functionând in vreunal din Statele
in cazul unni Stat dobänditor conform acestui aliate ;i asociate, in GerMania, in Austria,. in Bul-
garia sau in Turcia, in posesiunile i dependintele
articol i fära a se aduce atingere dispozitiunilor
articolului 1.86 cu privire la datoria amanetath, sus ziselor State, precum i in fostul Imperiu
se va scädea din valoarea trecutä in aeditul rusesc.
ARTICOLUL 193
Ungariei i in debitul zisului Stat, conform ali-
neatului precedent, partea din datoria neamane- Ungaria" se obligh a transferä in termen de
tatä a fostului guvern migar push in sarcina zi-
sului Stat dobânditor spe baza zisului articol 186 o lund, cu incepere dela punerea in vigoare a Trac-
c orespunzänd, duph pärerea Comisiunii de re-
tatului cu Austria, sumei in aur depush la Banca
pargiuni cheltuelilor fticute pentru bunurile Austro-Ungariei in numele Consiliului de admi-
proprietätile dobandite. Valoarea de scdzut se .va nistratie al .datoriei publice otomane ca garantie a
fixâ hde cätre Comisiunea de reparatiuni -duph primei emisiuni de bilete-monedii a Guvernuliii
principiile pe cari le va'gäsi echitabile. biro.
2° Ungaria renuntä, in ceeace o priveste, la he-
Printre bunurile i propriethple Guvernuliii neficiul tntulor stipulatiunilor inserate in Tracta--
ungar, treeut sau aCtual, trebuie sä, fie cuprinse

www.digibuc.ro
47.5-t MONITORI5L OFICIAL

tele din Bucure0 si din Breet-Litowsk i Tracta- dobindite detinitiv, fie eventuale sau neexercitate
tele complimentare, fara ca sä se aduca atingere Inca, i va renunta in folosul Puterilor abate si
articolului '227, Partea X (Clauze economice) din asociate, In numele ei i in acel al supusilor (res.,or-
prezentul Tractat. tissants) ei, la toate drepturile i interesele sus
Ea se ()blip a transfera in mod respectiv, fie aratate, cari n'ar fi fost rnentionato in lista de
Romaniei, fie Principalelor Puteri aliate i aso- rnai sus.
-ciate, orice instrumente monetare, bni, valori
instrumente negociabile sau produse, pe cari le-a ARTICOLUL 195
primit spre executarea Tractatelor suszise. Ungaria se obliga O. nu puna nici un obstacol
3° Surnele in bani cari trebuiesc platite i instru7 dobandirii, de catre guvernele german, austriac,
mentele monetare, valorile i produsele de mice fel bulgar sau turc, oricaror drepturi i interese
cari trebuiesc predate sau transferate pe baza sti- pentru supusii (ressortissants) germani, austriaci,
pulatiunilor prezentului articol vor fi intrebuintate bulgari sau turci in mice intreprindere de utilitate
dc catre Principalele Puteri aliate i asociate, con- publica sau in orice concesiune din Ungaria, cari
form cu modalitatile ce se vor determin ulterior an puteet sa fie reclamate de Comisia de repara-
de catre zisele Puteri. liuni, conform Tractatelor de pace, Tractatelor
Ungaria.se obligh a recunoaste transferarile sau conventiunilor complimeritare respectiv in-
de aur prevazute de articolul 259, alineatul 5, din cheiate intre Puterile aliate i asociate i Guyer-
Tractatul de pace incheiat la Versailles in 28 Iunie nele german, austriac, bulgar sau turc.
1919 de Puterile aliate si asociate si Germania,
precum i transferarile de creante vizate de arti- ARTICOLUL 196
colul 261 din acelas Tractat.
Ungaria se obliga a transfera Puterilor aliate
ARTICOLUL 194 asociate toate creantele sau drepturile de repara-
tiuni in folosul guvernului ungar, trecut sau ac-
Fard a aduce vreo atingere renuntarii Unga- tual, dela Germania, Austria, Bulgaria sau Turcia
riei, in virtutea altor dispozitiuni din Tractatul de si mai ales toate creantele sau drepturile de repa-
fatrt, la drepturile ce are, ea sau supusii (ressortis- ratiuni cari rezulta sau vor rezultä din executarea
sants) ei, Comisiunea de reparatiuni va putea pre- obligatiunilor (angajamentelor) luate dela 28 Iulie
tinde, in termen de un an dela intrarea in vigoare 1914 /Ana la punerea in vigoare a prezentului
a Tractatului de fata, ca Ungaria sa dobandeasch Tractat.
toate drepturile i interesele supusilor säi (ressor- Valoarea acestor eremite sau drepturi de repa-
tissants) in orice Intreprindere de utilitate publica ratii va fi stabilitä de Cornisiunea de reparatiuni
sau in orice concesiune in Rusia, in Turcia, in trecuta de (lama in creditul Ungariei in contul
Germania, in Austria sau in Bulgaria, sau in po- sumelor datorite ca titlu de reparatii.
sesiunile si in dependintele acestor State, sau pe
un teritoriu care, apartinand àltd data Ungariei ARTICOLUL 197
sau a1iailor ei, trebuie sa fie transferat de Ungaria In afara de stipulatiuni contrarii inserate in
sau de aliatii ei, sag administrat de un procurator prezentul Tractat sau in Tractatele i conventiu-
pe baza unui Tractat incheiat cu Puterile abate si nile cornplimentare, mice obligatiune de a plati in
asociate. Ungaria, pe de alta parte, urmeaza sá numerar, spre executarea prezentului Tractat,
transfore In termen de sase luni, cu incepere dela declarata in coroane aur austro-ungare, va fi plä-
(lata cererii, Comisiunii de reparatiuni, totalitatea bah, la alegerea creditorilor, in lire sterline, plati-
f.cestor drepturi i interese si a tuturor drepturilor bile la Londra ; in dolari aur ai Statelor-Unite ale
intereselor similare pe cari Guvernul ungar, cel Americei, platibili la New-York ; in franci aur
trecut sau cel actual, le poate poseda. platibili la Paris, sau in lire aur plätibile la Roma.
Ungaria va suporta sarcina de a desptigubl pe Pentru satisfacerea prezentului articol, s'a con-
(ressortissants) ei astfel deposedati, iar Co- venit ca monedele de aur de mai sus O. aiba greu-
misiunea de reparatiuni va trece In creditul Un- tatea i titlul legalmente stabilite la 1 Ianuarie
spre a fi deduse din surnele datorite drept 1914 pentru fiecare din ele.
paratiuni, sumele ce corespund valorii dreptu-
rilor i intereselor transferate, astfel cum aceasta ARTICOLUL i#8
Ng loare va fi fixata de catre Comisiunea reparatiu-
nilor. Ungaria va trebul sa comunice Comisiunii Vor fi fixate, printr'o intelegere Intro diferitele
reparatiunilor, In termen de 6 luni dela data in- guverne interesate, asa bleat sa asigure cel mai
trArii in vigoare a Tractatului de fata, lista tu- bun si cel mai echitabil tratament pentru toate
tulor drepturilor i intereeelor in chestiune, fie ele partile, toate invoirile financiare cari au devenit
(Suplimiont)

www.digibuc.ro
c2t Septemvrie 026 MONITORUL OFICIAL 4757

necesare prin desmembrarea fostei monarhii ARTICOLUL 201


austro-ungare i prin reorganizarea datoriilor Ungaria se mai obligh sä nu stabileascä, In
publice si sistemului monetar in conditiunile pre- ceeace priveste regimul de import, diferente in
väzute de articolele precedente. Aceste invoiri detrimentul comertului oricaruia din State le abate
privesc, nitre altele, bancile, companiile de asigu- sau asociate, In raport cu oricare altut din ,zisele
rare, cassele de economie, cassele de economie State, sau In raport cu oricare altä 01.6 straina,
postale, institutiile de credit financiar, societatile chiar prin mijloace indirecte, acelea cari rezultä
ipotecate i orice alte institutii similare cari fac din reglementarea sau din procedura vamalä, sau
opera-tii pe teritoriul fostei monarhii austro-un- din metoadele de verificare si de analiza, sau din
gare. In cazul cand zisele guverne n'ar puteä sä conditiunile de plata drepturilor vamale, sau diii
ajungh la o intelegere asupra acestor probleme fi metoadele de clasificare sau de inteipretare a ta-
nanciare sau in cazul cAnd un guvern ar gas1 c rifelor, sau din exercitiul monopolurhor.
supusii sai nu primesc un tratament echitabil, Co-
misiunea de reparatiuni, la cererea unuia din gu- ARTICOLUL 202
vernele interesate, va numi pe unul sau mai multi
arbitri, a cAror deciziune va fi far& apel. In ceeace priveste iesirea, Ungaria se indato-
reaza, sa nu supuie mcfuríie, produsele naturale
ARTICOLUL 99 sau fabricate exportate din teritoriul ungar In
teritoriile oricaruia din State le abate sau asociate,
Pensionarii civili sau militari ai fostului regat la drePturi de varnä sau sarcini, inclusiv pentru
al Ungariei, recunoscuti sau deveniti, pe baza impozite interne,- altele, sau mai urcate decat
prezentului Tractat, supusi (ressortissants) ai unui acelea plätite pentru aceleasi märfuri exportate
Stat altul dead Ungaria, nu vor puteâ exercitA, In oricare din 'ziseleState sau in vreo tara. straina.
in ceeace priveste pensia lor, nici un recurs in Ungaria nu va mentine sau nu va impune
contra guvernului ungar. nici o prohibire sau restrictmne pentru exportul
oricäror mdrfuri expediate din teritoriul ungar
vreunuia din State le abate sauasociate care nu se
s'ar aplicA i exportului acelorasi märfuri, produse
PARTEA X naturale sau fabricate, expediate In vreun attul
din zisble State sau in vreo lard strait-la oarecare.
CLAUZE ECONOMICE ARTICOLUL 203
SECTIUNEA I Orice favoare, imunitate sau privilegiu cu
Relatiuni cornerciale vire la import, export sau transit de marturi,
CA.PITOLUL I care ar fi acordat de Ungaria vreunuia din Sta-
tele aliate sau asociate sau vreunei alte täri
Reglementare, Taxe §i Restrictiuni vamale sträine, vor fi simultan i In mod neconditional,
ARTICOLUL 200 färd a fi nevoie de cerere sau de compensatiune,
Intinse la toate State le aliate sau asociate.
Ungaria 1i iä indatorirea A, nu supunä marfu-
rile, produsele naturale sau fabricate ale oricaruia ARTICOLUL 204
din State le aliata sau asociate, importate pe teri-
toriul ungar, oricare ar fi locul de unde sosesc, la Prin derogare dela dispozitiunile art. 270,
drepturi vamale sau sarcini, inclusiv impozitele partea XIl (porturi, cdi pe apä i chi ferate), din
interne, altele sau mai urcate decat acelea la cari prezentul Tractat i pe o perioadä de trei ani dela
sunt supuse aceleasi marfuri, produse naturale punerea in vigoare a prezentului Tractat, produ-
sau fabricate, ale oricaruia din zisele State sau ale sele in transit prin porturi, cari Inainte de rdsboi
unei alte täri sträine. se atlau In teritoriile fostei monarlaii austro-
Ungaria nu va mentine sau nu va impune nici ungare, so vor bucurâ la importarea lor In Unga-
o prohibire sau re strictiune la importul pe teri- ria de reducen de taxe proportional corespunzä-
toriul ungar a oricaror marturi, produse naturale toare aeelora cad se aplicau aceloraj produse
sau fabricate, ale teritoriilor oricarui Stat aliat dui:A tariful vamal austro -ungar din anut 1906,
sau asociat, de oriunde sosesc, daca acele prohi- când importarea lor se faceä prin zisele porting.
biri sau restrictiuni nu se aplica si la importul
acelorasi rnärfuri, produse naturale sau fabricate, ARTICOLUL 205
ale oricarula din zisele State sau ale vreunei alte Desi existä dispozitiunile art. 200-203, Pute-
sträine, rile aliatei asociate acceptä ca sa nu invoAce
4

www.digibuc.ro
4758 MOXJTÖIUL C)FICIJU 2l Septemvrie

aceste dispozitiuni pentra a-si asiguril avantajul I la para graful 1, in conformitate eu ceeace s va
oricarui aranjament special ce ar puteâ sä fie in- decide de Comisiunea de reparatiuni.
cheiat de ctre Guvernul ungar Cu Guvernele 3'' Statul ceho-slovac i Polonia se tnai obliga,
Austriei sau spre a stabill un re- pe aceea perioadé, toate wasnrile trebuin-
gim varnal special in favoarea unor primbise na- cioase4pentru a -asigura ca sa
,
turale sau manuNcturate originare si de prove- poata ti dobAndite de eumpératorii cari locuese in
nienla din acele tari cari vor fi specificate in aran- Ungaria I n oonditinni tot asa de tavorabile ca
jamentele in chestinne, eu conditiunea ca durata acelea cari se fac pentru vanzarea produselor de
acelui aranjament sh nu depäseasca o perioada de aceeas natura push intr'o situatie .analoagé cum-
cinci ani cu- itrepere dela punerea in vigoare a paratorilor cari locues in Statul celio-slovac sau
prezentului Tractat. Polonia, lii arile lor respective sau in orice altä
1.arh.
ARTICOLUL 206 40 Dispozitiunile paragrafelor 2 si 3 interzicAnd
drepturile sauxestrictiunile exportului i deterrni-
Ititt'un termen de 6 luni, incepAnd dela pu- nftnd conditiunile de vanzare, se vor aplica de ase-
nerea in vigoare a prezentulni Tractat, taxele im- menea i furniturilor de lignit facute de Ungaria
pulse de Ungaria importatiunilor Puterilor abate Poloniei i Statului ceho-slovac.
asociate nu vor pute fi superioare taxelor celor 50 In caede neintelegere en privire la execu-
favorabile cari erau aplicate pentru importa- tarea san la interpretarea uneia din dispozitiile de
tiunile in fosta monarhie austro-ungara la data de mai sus, Gomisiunea de reparatiuni va deeide.
28 lulie 1.914. 6° In scop de a permitaPoloniei, Romaniei, Sta-
Aceasta dispozitio va continuA sä fié apficata tului serbo-croato-sloven, Ceho-Slovaciei, Unga-
intr'o a doua perioadti de treizeci lUni diva ex- riei i Austriei de a se ajuta intre ele in ceeace
pirarea primelnr sase inni exclusiv fatti de im- priveste prolusell, cari pana acum erau schim-
portatinnile de fruete proaspete si uscate, legume bate (échangé+ intro teritorfile acestor State, si
verzi, uleiu de masline, ouä, porci si produse de cari ar fi indispensabile productiunii sau comer-
carnailirie i pasari vii, In masura in care note tului acestor teritcTii, until sau altul din aceste
produsé se bucurau la data sus mentionata (28 State va- intreprinde, in cole sease luni cari vor
Iulie 1914) de tarifele convenVonale fixate de urma punerii lii vigoare a Tractatului de fath ne-
Tractatele cu Puterile aliate sau asociate. gociei spre a incheiâ cu unul din celelalte State
conventiuni separate conform cu stipulatiunile
ARTICOLUL 207 prezentului Tractat, adica cu cele ale articolelor
40 Aranjamente speciale se vor incheia intro 200 pawl la 205.
Statul ceho-slovac ;i Polonia si Ungaria pentru La expirarea acestui termen, -Statul care va fi
furnizarea reciproca de carbuni coprinzand ti lig- solicitat o astfel de conventiune.farä a reusi sé o
nitul, produse alitnentare si materiale brute. inchee se va puteä adrcs la Comisiunea de repa-
20 In asteptarea incheierii acestor aranjamente, ratiuni pentru a-i cere sa-i grébeascrt incheierea.
dar in nici un caz intr'un timp mai mare de cinci
ani dupa punerea in vigoare a 1.)lezeptului Trac- ARTICOLUL 208
tat, Statul Ceho-Slovac i Polonia se obliga sä nu
impunä ruici o taxa la export si nici o alté restrictiune 1° Aranjamente speciale vor fi incheiate intro
de orice nafura la exportul spre Ungaria de car- Ungaria i Austria pentru furnizarea reciproch a
buni sau de lignit pAnti la concurenta unei cantitäti produselor alimentare, a mate; iilor prilne
ce se va fixa, in lipsa unei invoieli intro Statele produselor fabricate. -

interesate, de catre Comisiunea de reparatiuni. Pen- 2j.In asteptarea incheierii acestor aranjamente,
tru deternainarea acestei cantitati Comisiunea de' dar in nici un caz in mai mult de 5 ani dupti pu-
reperatiuni va tine socoteal de orice elemente, nerea in vigoare a prezentului Tractat, Ungaria se
inclusiv cantitätile de cérbuni ca si do lignit schi rn- obligé sé nu impue la nici o taxé si la nici vreo
bate inainte de räs'boi intre teritoriul actual al alté restricliune, do orice naturé ar fi, exporta-
Ungariei pe de o parte, Silesia si teritoriul fostului tiunea spre Austria, a oricarui.fel de produse ali-
Imperiu austriac cedate Statului ceho-slovac mentare, produse pe teritoriul ungar, pana la con-
Poloniei, conform cu prezentul Tractat, pe de alté . curenta unei cantitti care va fi fixatd, in lipsa
parte, precum si de cantitätile actualmente dispo- unui acord intre Statele interesate, de catre Co-
nibile pentru exportul in aceste lad. Ca titlu de misiunea de reparatiuni. Pentru determinarea
reciprocitate, Ungaria urmeaza sä furnizeze Sta- acestei cantitéti, Comisiunea de reparatiuni va
tului ceho-slovac i Poloniei cantitätile de lignit, tine seam& de toate elementele si in special de pro-
de produse alimentare si de materii prime vizate ductiuneassi de nevoile consumatiunii.in cele doué

www.digibuc.ro
Seplèmvrie 192O MONITORL OFICIAL 47z,11

tari interesate. Cu titlul de reciprocitate, Austria aliatä sau asociatä i notificate regulat Ungariei
va trebui sä furnizeze Ungariei cantitätile de ma- de catre autoritätile competinte, determinánd sau
terii prime si de produse fabricate, arätate la pa- reglementänd dreptul la o denumire regionala,
iagraful 1, conform on decitiunile ce fi luatepentru vinurile sau spirtoasele produse in Ora
de ComisinnLa de reparatinni. careia apartine regiunea, sau conditiunile in cari
3cr Ungaria se mai obliga ca in timpul aceleeas intrebuintarea unei denumiri regionale poate Ii
p,rioade sa i masurile necesare pentru a asigurik autorizatit; de asemenea importul, exportul, pre-
ra toale aces'e prodose sä poaI fi dobändite de cum si fabricarea, circulatiunea, vanzarea sau
catre cumparatorii locitind in .Austria in condi- punerea in vänzare a produselor sau mirfurilor
tiuni tot .asa de favorabile ca acelea cari sunt fa- ayind denumiri regionale contrarii legilor sau
cute in tärile lor respA,Aive sau in (mice altd tar, deciziunilor sus amintite, ver fi interzise de Un-
eumpärätorilor locnind in- Ungaria, pentra van- garia i reprimate ruin mäsurile prescrisela pa-
zarea produselor dc aceeas naturä asezate inteo ragr-aful 1 al prezentului articol.
situa i lire a na loagä.
41> In caz dc vreo neintelegere privitoare la exe-
C PITOLUL IV
catarea, sau la interpretarea uneia din dispozitiu-
ale de mai sus, Comisiunea de reparatiuni va Tratamentul supuOlor (ressortissants) Puterilor
decide. aliate §1 asociate

CAPITOLUL 11 ARTICOLUL 211


Tratamentul navigatiunii Ungaria i§i ikindatorirea :
ARTICOLUL 209 a) Sd nu impuni supusilor (ressortissants) Pute-
rilor aliate i asociate, in ceeace priveste exercita-
Inailele Ptirti Contractante se invoiesc a recu- rea meseriei, profesiunii, comertului i industriei,
noaste puviliontil, vaselor orichrei Prirti ci.intrac- nici o excludere care n'ar fi de asemenea aplica-
hrde, care n'are maritim, (Inca sunt in- bila tuturor sträinilor färti (xceptiune;
rcgistrate intr'un-loc anume determinat, situat pe I)) Sh nu oblige pe supu§ii (re.ssortiss ints Pute-
teriteriul sad; acest constitul pentru aceste ['Hon aliate ri asociate la nici un regulament sau
vase portul de inregistrare. restrietiune, in ceeace priveste drepturile aritate
la paragraful a), cari ar puteä Natinge direct sau
CAPITOLUL 1It indirect stipulatiunile zisului paragraf, sau cari
Coneurentä neleard ar fi diferite sau mai putin avantajoase decAt
acelea ce 'se aplici sträinilor supsi (resssortissants)
ARTICOLUL 210 ai natiunii célei mai favorizate;
c) Si nu oblige pe supitsii (ressortissents) Pule-
Ungayia se indatoreazd sá i toate masurile Hot- aliate si asociate, bunurile, drepturile si in-
legislative sau administraive necesare pentru a teresele !or, inclusiv societtatile sau asociatinnile in
garant prodnsele naturale sau fabricate origi- cari ei sunt interesati, la nici o sarcini, taxd.sau
name din vreuna din Puterile aliate sau a,ociate, impozite directe sau indirecte, altele sau mai ur-
contra oricarei forme de concurentli neleala, in cate deck acelea cari sunt sau cari vor puteâ fi
transactiunile comerciale. impuse supusilor (ressortissants) sai salt bunurilor, .
Ungaria se obliga sa reprime sisa .opreascri prin drepturilor sau intereselor acestöra ;
sechestrare sau prin orice alte sanctiuni po1rivite, d) Si nu impund supusilor (ressortissan(s) vre-
importul si exportul, precum i fabricarea, cim- ui,eia din Puterile aliate i asociate vreo restric-
culatiunea, vinderea §i punerea in vänzare In in- . pune care nu ertl aplicabilä supu§ilor (ressortissants)
teriorul teritoriului salt, a oricaror produse sau acestor Puteri la data de .1 Julie 1914, afarii nu-
marfuri purtând pe ele sau pe invelitova lor mai daca aceeas restrictiune n'ar ft impusi si
imedial4; sau asupra ambalajului lor exterior: propriilor sii nationali.
nume, inscriptiuni sau orice semne, coin-
portând, direct sau indirect, indicatiuni false
asupra originei, spetui, naturei sau calitatilor spe- ARTICOLUL 212
citice ate acestor produse sau märfuri.
2) Ungaria, eu conditinnea ca un tralament Supusii (ressortissants) Puterilor aliate i aso-
recipro:-, sh-i fie acordat in aceasta materie, se ciate se vor bucur pe teritoriul ungar de 0 pro-
obliga sa se conformeze legilor, precurn i deci- tectiune constarità, pentru persoana for, bunurile
ziunilor administrative si judiciare, luate in con- lor, drepturile si interesele lor, si vor ava, acces
formitate acestp legi, in vigoare Ora fiber inaintea tribunalelor.

www.digibuc.ro
4766 MONITORTIL OPICIAL Septernvrie 1976

Al,itieoatt 213 SEGTIUNEA II


Ungaria se indatoreazä sá recunoasch noua na- -
tionalitate care ar fi fost sau ar fi dobândith de
Tractate
supusii (ressbrtissants) shi, duph -legile Pa teril or AnTICOLUL 217
aliate sau asociate si conform deciziunilor autori-
tätdor competinte ale acestor Puteri, fie pe cale indath dupd punerea in vigoare a- prezentului
de naturalizare, fie prin efectul mid clauze a unuiTractat si sub rezerva dispozitiunilor pe -cari le
Tradat, precum i sh. desfach, din toate punctele cuprinde numai tractatele, conventiunile i acor-
dUrile multilaterale, cu caracter economic sau
de vedere, pe acesti supusi (res3ortissants) in vir-
tutea acestei dobândiri de nationalitate noud, de tehnic incheiate de chtre fosta monarhie austro-
orice le.gärnânt fath de Statul lor de originä. ungard si enumerate mai jos si in articolele cari
urmeazá, vor fi singurela aplicate intre Ungaria
ABTICOLUL 214
acelea dintre Puterile aliate i asociate cari figu-
reazd ca ph* :
Puterile aliate i asociate vor_puteh numl ° Conventiunile dela 14 Martie 1884, dela 1
consuli generali, coesuli, vice-consuli si agenti Decemvrie 1886 si dela 23 Martie 1887 si Pro-
consulari in orasele i porturile Ungariei. Ungaria tocolul de incheiere dela 7 Julie 1887, relative la
se indatoreaz sä aprobe numirea acestor consuli protectiunea cablurilor submarine ;
generali, consuli, vice-consuli i 4-00 consulari, *2° Conventiunea dela 11 Octórnvrie 1909, re-
ale chror nume li vor fi notificate i sä-i admita latiVO la circulatia internationald a autemebi-
indeplinì functiunile, conform regulelor lelor ;
uzantelor obisnuite. '3° Acordul dela 15 Mai .1886, relativ la plum-
buirea vagoanelor supuse vämi, i Protocolul
CAPIOLUL V dela 18 Mai 1907 ;
Clatize generale Acordul dela 1.5 Mai 1886, relativ la unita-
tea tehnich a drumurilor de fier ;
ARTICOLUL 215. Conventiunea dela 5 Iulie 1890, relativá la
impuse Ungariei prin capitolul I publicarea tarifelor vamale si la organizarea unei
de mai sus, vor incetà de a mai aveh tOnie cinci Uniuni internationale pentru publicarea tarifelor
ani duph data punerii in, vigoare a prezentului vamale ;
Tractat, afard numai dach nu rezulth contrariul Conventiunea-dela 25 Aprilie 1907, relativä
din text sau dach Consiliul Societätii Natiunilor la urcarea tarifelor vamale otomane ;
decide, doudsprezece lUni cel putin inainte de expi- 7° Conventiainea dela 14 Martie 1857, relativh
rarea acestei perioade, ch aceste obligatiuni vor fi la rhscumpOrarea drepturilor de podärit (droits
mentinute pentru o perioadá urmätoare ea sau de péage) prin Sund prin strhintorile Belt ;
färh modifichri. 8° Conventiunea dela 22 Iunie.1861, relativá la
Itämâne totus bine stabilit cá afarrt de o hoth- rásmimphrarea drepturilör de poddrit (droits de
péage) pe Elba ;
rire contrarie a Societätii Natiunifor, obligatiunea*
impusa Ungariei prin articolele 200, 201, 202 sau 9° Conventiunea din 16 Julie 1863, relativh la
203 nu va puteh 11 invocath duph expirarea unui räscurnpärarea drepturilor de poddiit (droits de
termen de trei ani dela intrarea in vigoare aaTrac- pgage) pe rhul Escaut ;
tatului de fath, de chtre o Putere. aliath Sau aso- 1.0° Convenpunea din 29 Octomvrie 1888, rela-
ciatä care n'ar acordà Ungariei un tratament co- tivä la stabilirea unui regim definitiv destinat a
resp unzat or.
garanth libera intrebuinOre a canalului de Suez ;
Articolul 211 va riimâne în vigoare duph aceastii
11°.Cond4iimile din 23 Septemvrie 1910, re-
perioada de cinci ani, cu sau fiftä modificári, pen- lative la unificarea unor anumite regule in ma,-
ru o perioadh, dach e cazul, pe care eventual o va terie de,abordaj, de aisteritä §i de salvare Ma-
fixO majoritatea Consiliului Societátii Natiunilor ritime ;
si.care nu va puteh dephsl cinci ani. 12° Conventiunea din 21 becemvrie 1904, rela-
tivh la scutirea pentru vasele spitale de drepturile
taxele din porturi ;
ARTICOLUL 216
13° Conventiunea din 26 Septemvrie 1906,
Dad, Guvernul ungar va face comert interna- relativh la suprimarea muncii de noapte pentru
rtional, nu va aveh, din acest punct de vedere, femei ;
nici nu va fl considerat ca având vreunul din 140 Convenpanile din 18 Mai 1904, 4 Mai
drepturile, privilegiile sau imunitatile suverani- 1910, relative la represiunea comertului de cane
tätil. vie ;

www.digibuc.ro
Septemvrie 190 :NIONIT0RUL OFICIAL 4761

15° Conventiunea din 4 Mai 1910, relatiVa la Intrucht aceasta le priveste, conventiunea radio-
sit pri m area publicatiunilor pornografice ; telegraficä internationalá din 5 Iulie 1912, Un-
16° Conventiunea sanitará din 3 Decemvrie garia luanda-si angajlmentul .sä. observe regalele
1903, precum §i cele precedente semnate la 30 provizorii, cari ii vor fi indicate de ciitre Puterile
lanuarie 1892, la 15 Aprilie 1893, la 3 Aprilie aliate si asociate.
1894 si la 19 Martie 1.897 ; Dacá, in cursul celor cinci ani ce vor urma
17° Conventiunea din 20 'Mai 4875, relativä la duph punerea in vigoare a Tractatului de fatä, o
anificarea si perfectionarea sistemului metric ; notiä con ventiune reguland relatianile radio-tele-
18° Conventiunea din 29 Noemvrie 1906, re- grafice internationale va fi incheiatä, inlocuind
lativä la unifiearea formulei niedicamentelor conventiunea din 5 Julie 1912, aceastä nouiä eon-
eroice ; ventiune va leg Ungaria chiar in cazirl child ea
19° Conventiunea din 16 si 19 Noemvrie 1885, ar fi refuzat, lie sä participe la intocmire-a eon-
relativá la construirea unui diapason normal ; venti anii, fie sh o semneze.
20° Conventiunea din 7 -junie 1905, yelativä Aceastä noua conventhme va inlocul deaseme-
la crearea unui institut international agricol la iica regulele provizorii in vigoare.
Roma ;
21° Conventiunili din 3 Noemvrie 1881, 15 ARTICOLUL 220
Aprilie 1889, relative la mäsurile de luat contra
filoxerii ; Conventiunea internationalä -dela Paris din
22° Conventiunea din 19 Martie 1902, relativá 20 Martie 1883, pentru protectiunea proprietätii
la pretectiunea pristiffor'utile agriculturii ; industriale, revizuith la Washington la 2 Iunie
230 Conventiunea din 12 Iunie 1902, relativá 1911 si Aranjamentul din 14 Aprilie 18)1 privitor
la tutela minorilor. Ia. inregistrarea internationalä a märcilor de .fa-
brica si de comert, vor .fi aplicate cu incepere dela
iericoeue 218
intrarea in vigoare a Tractatului de fatá, intru
Indatá dupä punerea in vigoare a-fraelatului cat nu vor fi atinse modificate de exceptiunile
de 1'46, Inaltele Pärti Contractante vor aplich din si restrictiunile rezultand din zisul tractat.
non conventiunile i invoirile arätate jos, atat
cat ii privesc, Ungaria luandu-§i angajamentul sii Artncoem., 221
observe stipulatiunile particulare continute in ar- Indatä dupá punerea in vigoare a Tractatului
ticolul de Ltd :
de Nth, Inaltele Párti Contractante vor aplich,
Convenliunile postale intru cat aceasta le priveste, Conventiunea dela
Conventiunile si inelegerie uniunii postale uni- Haga din 17 Iulio 1905 privitoare la procedura
civilä. Totus, aceastä punere din nou in vigoare
versale, semnate la Viena, la 4 Iulie 1.891.; efect fatä de Franta,
.Conventiuni!e si intelegerea UfllUfl postale, rämâne si va ramâne färä
semnate la Washington, la 15 Innie 1897 ; Portugalia si Romania.
Converrtiunile i intelegerile uniunii postale,
ARTICOLUL 222
semi-Kite la Roma-, la 26 Mai 1.906.
Ungaria se obligá a aderh cu formele prescrise,
Convengunile teleçpafice si inaintea expirärii unui termen de deuasprezece
Conver4iunite telegrafice internationale, sern- luni dela intrarea In vigoare a Tractatului de
nate la St. Petersburg, la 10/22 Julie 1875 ; tap, la Conventiunea internationalä dela Berna
Regulamentul si tarifele hotürite de..conferitO din 9 Septemvrie 1886 pentru prbteetiunea ope-
telegraficti internationalh dela .Liabona din .11 relor literare i artistice, revizuitä la Berlin la 13
Iunie 1908. Noemvrie 1908 si complectatä cu Protocolul adi-
Ungaria se obligä a nu refuza consinitimântal tional, semnat la Berna la 2.0 Martie 1914.
säu la incheierea cu nouile State a intelegerilor nUmitä, Ungaria se obligh alarecunoaste
Para ce nu va fi aderat Conventiunea
§i a pro-
speciale prevdzute de conventiunile si inrelegerile
relative la Uniunea postalä universaiä si la Uniu- tejh öperele literare si artistice ale supttilor (ressor-
tissants) Puterile aliat4 sau asociate, prin dispo-
nea telegrafic internationalä,din cari nouile State
fae parte sau la eari aderä. zitiuni efective k'at In onformitate cu princi-
piile zisei Conventiuni internationale..
ARTICOLUL 2 t9
In afará de aeeasta si in Mod independent de
adesiunea sus arrita, Ungaria .se oblig a asi-
Indath dupä pUnereä in vigoare a Tractatului gura mai departe recamoasterea si protectiunea
de fath, Inaltele Pärti contractante vor aplich, MunJ operelor literare artistice s le suptiOor
i

www.digibuc.ro
4762 MON troRUL OFICIAL 21 Septemvrie 1920

fiOciireia din Puterile aliate sau asociate, intr'un ,sau TUrcia dela 1 August 1914 si pAnA la punerea
mod cel putin tot atilt de larg ca si la data de 28 in vigoare a Tractatului de NO.
Iulie 1.914 si iu aceleasi conditiuni.
ARTICOLUL 226
ARTICOLUL 223 Ungaria,se obligh a asigurà de plin drept Pute-
rilor abate i asociate, precum si functionarilor
Ungaria ii iâ indatorirea de a aderet la Con- supusilor ziselor Puteri, folosinta tutulor drepturi-
ventiunile urmátoare : lor i avantajelor de orice naturd ar ti, pe cari ea
1.° Conventiunea din 26 Septemvrie 1906, pri-
vitoare la suprimarea intrebuintárii fosforului alb sau fosta monarilie austro?ungarA le-a putut con-
ced Germaniei, Austriei, Bulgariei sau Turciei, sau
la fabricarea chibriturilor ;
2° Conventiunea din 31 Deienivrie 191, pri- functionarilor
State, prin
si supusilor (ressortiwn(s) acestor
Tractate, conventiuni sau intelegeri,
vitoare la unificarea statisticelor comerciale.
locheisteinainte de 1 August 191.4,-att timp cett
aceste Tractate, conventiuni sau intelegeri ver 11
ARTICOLUL 224
in vigoare.
Fiecare din Puterile aliate i asoAate, cáldu- Puterile aliate si asociate 1i rezervd dreptul
zindu-se dup principiile generale sau dupd de a primi sau nu folosinta acestor drepturi
.

stipulatiunile particulare ale Tractatului de Nit, avantaje.


vá. notifich Ungariei conventiunile bilaterale de Awricoeur., 227
orice naturd, incheiate cu fosta monarhie austro- Ungaria declara cá recunoaste ca lipsite de
ungará, a c iror respectare o va cere. orice efect toate Tractatele, conventiunile si
Notificarea prevzuth la acest articol. va fi f- intelegerile pe cari ea sau fosta monarhie austro-
cutd, fie direct, tie prin mijlocirea unei alte Pu- ungarä, le-a incheiat cu. Rusia sau ()rice Slat sau
teri. Se va raspunde de primire de cdtre Ungaria Guvern al cárui teritoriu constitui mai inainte
in scris ; data punerii lu vigoare va fi aceea a no- o parte a Rusiei, cât i cu ROmalaia inainte de 28
Julie 1914, sau dela ace.istd-dat pânit la punerea
Puterile aliate sau asociate,se obEgh intre ele in vigoare a Tractatului de fata.
de a nu ap1-.-A fath de Ungaria de _ett. converrtiu-
nile ce sunt conforme cu stipulatiunile Tractatu- - ARTICOLUL 228
lui de fatä.
Notificarea va mentionet eventual acele dispo- In cazul cánd, dela 28 Iulie 1914, o Potere
zitiuni din aceste conventiuni cari, neliind in con- aliatä sau aseciatá, Rusia, sau un Stat sau Gu-
formitate cu stipulatiunile prezentului Tractat, nu vern al cdrui teritoriu constituiâ mai inainte o
vor II considerate ea aplicabile. parte a Rusiei, ar fi fost constrâns in urma unei
In caz de diverginth de páreri, Sociaatea Na- ocupatiuni militare, pnin oriee alt mijloc sau pen-
tiunilor va fi cheinatá sh se pronunte. tru orice alth caurzà", sá acorde sau sd lase sd se
Un termen de sase Juni, care va curge de!a pu- acorde printr'un act emanat dela o autoritate
nerea in vigoare a Tractatului de fatá, este acor- public:A oarecare, .concesiuni, privilegii i favoruri
dat Puterilor abate sau asociate pentru a procedà de ()rice naturd ar li, Ungariei, fostei monanliii
la notificare, austro-ungare sau unui supus (ressorlissint) un-
Nu vor fi puse in vigoare intre Puterite abate gun, aceste concesiuni, privilegn i favoruri sunt
asociate de o parte si Ungaria de alta, decát. nu- anulate de plin drept Twin Tractatul de fatá.
mai conventianble bilaterale, cari vor face obiectul Mate sarcinele sau indemnizdrile ce ar puteâ
unei aseMenea. notificári. eventual rezult din aeeastá anulare titi ver
Regulele de mai sus sunt aplicabile tuturor con- nici un caz, suportate de cátre Puterile aliAe ;i
ventiunilor bilaterale existente, intre toate Pule- asociate, nici de Puterile, Statele, .Guvernele sau
rile aliate i asociate semnatare ale Tractatului de autoritiitile publices pe cari acest articel le des-
fata i Ungaria, chiar dadt ziselé Puteri aliate leagá de angajamentele lor.
asociate n'au fost in stare de rásbei cu ea.
ARTICOLUL 229

ARTICOLUL 225 Indath dupá punerea in vigoare a Tractatului


de fath, Ungaria se obligd, in ceeace o priveste,
Ubgi ria declará ca recunoaste ci lipsite do face sd beneficieze de plin drept WM. Puterile aliate
mice efect toate Tractatele, conventiunile sau in- asociate, cát sUpusii (ressortissanfs) lei., de
i

telegerile incheiate de ea sau de festa Monathie dreptmlle si de foloasele de orice naturd conce-
austrosungará cu Germania, Austria, Bulgaria date, de ea sau de fosta monarhie austrO-uugard,

www.digibuc.ro
21 Septemvrie 1920 MONITOR-EA OFICIAL 4763

dela 28 Iu lie 1914 pnä la punerea in vigoare a toriul acestei Puteri, a cdror executare totalä sau
Tractatului de fatà, prin Traetate, conventiuni partialä a fost suspmdatä prin faptul stárii de
sau intelegeri, unor State nebeligerante stru-supir räsboi ;
silor (ressortissailts) acestor State, atAt timp cat 30 Dobanzile exigibile inainte §i in cursul räs-
aceste Tractate, conventinni sau intelegeri vor fi boiului, i datorite unui supus (ressortissants) al
in vigoare pen tru Ungaria. uneia din Puterile Contractante, provenind din
valorile emise sau retrase de eätre o Putere ad-
ARTICOLUL 230 versä, cu conditie ea plata acestor dobinzi eätre
súpusii (ress)rtissants) acestei Puteri. sag ciitre
Ace le din Ina hole Pärti Contractante cari War neutrii sä nu li first suspendatä in cursul ras-
11 semnat ineä sau cari, dupä ce au semnat, n'ar boiului ;
fi ratifleat We'd Conventiunea asupra Opiumului, 4° Capitalurile r:unbursatile inainte si In cursul
sernnatä la Haga in 23 Ianuarie 1912, se invoiesc supusilor (nessortisunts) uneia
spre a pune aceastä conventiune in vigoare, din Puterile Contractante, reprezentând valori
in acest scop, a face legislatia, necesarä inclatä braise de o Putere advers, cu conditie ca, plata
ce va fi cu putintä si, cel mai tArziu, in cele 12 acestui capital cAtre supusii (ressortissints) acestei
luni ce vor urtn punerii in vigoare.a Tractatului Puteri sau ditre neutrii, A. nu fi fost suspendatä
de fatä. in cursul räsboiului.
In afard de acestea, Inaltele Pärti Contractante In cazul unor dobAnzi Sau capitalul phitibile
mai convin, ca acelea dintre ele cari n'au ratificat pentru titluri emise sau retrase de Guvernul
ineä zisa Conventiune, ratificarea Tractatului de fostei monarhii austro-ungare, suma .ce va fi cre-
146, sä echivaleze, in toate privintele, cu aceastil ditat i platitä de Ungaria va fi numai aceea la
ratilleare i cu semnarea Protocolului special des- care se ridich dobAnzile i capitalurile corespun-
chis la Haga, in conformitate cu. hotaririle Confe- zAtoare cu datoria ce revine Ungariei potrivit dis-
rintei a treia asupra tinutä in 1914,
pozitiunilor Pärtei IX-a (Clauze linanciare) din
pentru punerea in vigoare a zisei Conventiuni. i principiilor stabilite de Co-
Guvernul Republicei franceze va comunic Gu- Tractatul de fatä
vernului Tdrilor-de-Jos o cópie certilidati con- misiunea reparatiunilor.
Tot ce va rezulti din lichidärile bunurilor, drep-
formä cu procesul-verbal de depunerea ratified- turilor i intereselor inarnice arätate in Sectiu nea
rilor Tractatului de fatà i va inviti Guvernul IV si iii Anexa sa, vor ti soeotite in moneda i pe
Thrilor-de-Jos sä accepte i sh primeascä acest cursul prevhzut mai jos la alineatul d), dc câtre
document drept depunere a ratificarilor Conven- Oliciile de verificare i compensare i vor fi intro-
tiunii din 23 lanuarie 1912 drept semnare a
buintitte de care aceste Oficii in conditiunile pre-
Protocoluhti adrtional din 1914. virzute de zisa Sectiune i Anexd.

SEC fIUNEA. III Operatiunile de cni se vorbeste In ;west articol


vor fi efectuate dupä urmatoarele principii si in
Datorii conformitate CU Anexa Sectiunii de fatä :
a) Fiecare din Inaltele Pärti Contractante va in-
ARTICOLUL 231 terzice, indatä dupá punerea in vigoare a prezen-
Se vor reglement prin mijlocirea Oliciilor de tului Traetat, toate pIi1e, accepthrile de pläti si
verificare i compet'isare, ce vor li onstituite de in general toate cornunichrile dintre pärtile inte-
&care dintre inaltele 4ri Gontractante inteun resate, relative la lichidarea ziselor datorii, altfel
termen de trei Inni, eu income dela data notifi- deck prin mijlocirea Oliciilor de verificare f;;i de
cârii preväzuta la alineatul 0 de mai jos, ,urina- compensare arAtate mai sus ;
toarele categorii 'de ohligatiuni pecuniare: Fiecare din Inaltele Pärti Contraetante va fi
10 Datoriile exigibile inainte do rsboi i dato- respectiv.räspunzatoare dc plata ziselor datorii,
rite de supusii (ressortissards) uneia din Puterile ale natiOnalilor ei, afarä de eazul când debitorul
Contractante, irvand resedinta pe teritoriul acestei eri, inainte de rgsboi, in stare de faliment, In de-
.Puteri, Ware supusii unei Puteri adverse având confitura, sau in stare de insolvabilitate deelarath
resedinta pe teritoriul aoestei Puteri ; sau dacA datoria eri in sarcina unei societtitr, ale
Datoriile devenite exigibile in eursul rhsboiu- carei afaceri au fost lichidate In cursul räsboiu-
lui i datorite .supusilor (ressorti.ssan(s) uneia din lui conform legishitiei exceptionale de räsboi ;
Puterile Gontractante, având resedinta pe terito- Sumele datorite supusilor (ressorlissants)
Hal acestei Puteri, Si rezultnd din transactiuni
.
uneia din Puterile Contractante.de eätre supusii
sau din contracte, incheiate cu supuii (ressortis- (ressortissaots) unei Potent adverse vor.fi puse Iii
sants) unei Puteri adverse având resedinta pe teri- debitul Oficiului'de verificare si de compensare al

www.digibuc.ro
4784 MONITOItla OFICIil 21 Septemvrie 1920
tdrii debitorului §; värsate ereditorului de atre Anextt
Oficiul Tärii careia apartine acesta din urmá ;
(1) Datoriile vor fi plätite sau creditate in mo- §1
neda aceleia dintre Puterile aliate au asociate in-
closiv coloniile si protectoratele Puteriior aliate Fiecare din Inaltele Pärti Contractante va era,
(eDominion-urile britanice §i India) care va fi inteun termen de trei luni, cu incepere dela data
interesatd. Dach datoriile vor trebul sä fie regulate notificdrii prevdzute la articolul 231 e) un »Oficiu
in orice altä monedd, ele vor fi plätite sau credi- de verificare i compensare pentru plata si aco-
tate in moneda Puterii aliate sau asoAate intere- perirea datoriilor inamice.
sate (colonii, protectorat, Dominion britanic sau Se vor puted, cred Oficii locale pentru o parte
India). Conversiunea se va face pc cursul schim- din teritoriile Inaltelor Pári Contractante. Aceste
bului dinaintea rásboiului. Oficii vor lucr pe aceste teritorii ca si Oficiile
centrale ; insd toate raporturile ea Oficiul stabilit
Pentru aplicarea acestei dispozitiuni, se consi- in tara adversä vor aved lo3 prin mijlocirea Ofi-
derd cá ( ursul schimbului dinnaintea rdsboiului ciului central.
este egal cu media cursurilor transferturilor tele-
grafice ale Puterii aliate sau asociate interesate, §2
In cursul lunii ce a precedat .linediat des-
chiderea ostilitätilor dintre zisa Putere interesatd In Anexa de fatd se indicä prin cuvintele .da-
si Austro-Ungaria. torii inarnice obligatiunile preeuniare ardtate la
In cazul and un contrarA arstipuld in mod ex- Ietâiul paragraf al artico!ului 231 ; prin ,de-
pres un curs fix pentru conversiunea monedei in bitori inamicia .persoanele cari datoresc aceste
care obligatiunea este exprimatd, In moneda Pu- sume ; prin creditori inamici persoanele cdrora
terii aliate sau asociate interesate, dispozitiunea ele sunt datorite ; prin Oficiu creditor Oficiul
de mai sus, relativä la cursul schimbului nu va fi de verificare si compensare ce functioneazd in
apl icabi tara creditorului si prin a0ficiu debitor, Oficiul
de verificare i compensare care functioneazrt in
In ceeace priveste Polonia si Statul ceho-slovac, tara debitorului.
Puteri nou creiate, moneda de platd de
schimb aplicabil la datoiiile de plätit sau de cre-
ditat se vor fix de chtre Comisiunea de repara- §3
tiuni. prevAzutd in Partea VIII, afard numai dacd. Inaltele Pdrti Contractante vor sanctiond in-
Statele interesate, nu au ajuns mai dinainte la o fractiunile la dispozitiunile paragrafului a) al ar -
intelegere reguland chestiunile in suspensie. ticolului 231 cu pedepsele prevdzute actualmente
e) Prescriptiunile acestui articol si ale Anexei in legislatiunea lor, pentru comertul cu inamicul.
act aldturate rm se vor aplic intre Ungaria de o Acelea cari nu ar fi interzis comertul cu inamicul
parte, si oricari din Puteri!e aliate sau asociate, vor promulgâ legi pedepsind infractiunile sus ard-
coloniile lor §i Virile de -protectorat, sau vreunul tate prin pedepse riguroase. Inaltele Par ti Con-
din Dominion-urileu britanice sau India, de altä tractante vor interzice asemenea pe teritorul lor
parte, afar% dacd termen de o luná, cu in- orice actiune in justitie relativA la plata dato-
cepere dela depunerea ratificdrii Tractatului de riilor inamice, in afard de cazurile prevAzute de
fatá de cdtre Puterea respectivd sau a depunerii Anexa de fatd.
ratificdrii pe seama acestui aDominion,, sau a In-
diei, nu se va face.notificarea in acest scop Unga- s4
riei de dare Guvernele vreunei Puteri aliate sau
asociate, Dominion britanic sau al Indiei, dupd Garantia governamentald prevdzutd la para-
cum va fi cazul ; graful b) al articolului 231 se aplicd, and acope-
rirea nu poate -fi efectuatti, pentru orice cauzd
f) Puterile aliate i asociate cari au aderat la ar fi, afard de cazul and, dupd legislatia
acest articol si la Anexa aci aldturatä, se vor pu- debitorului, datoria ar fi fost prescrish in tdrii
momen-
tea intelege intre ele ca acestea sd se aplice supu- tul declardrii rdsboiului sau dacd, in acest mo-
silor (ressortissantsi lor respectivi stabiliti pe teri- ment, debitorul ar fi fost in stare de faliment,
twin( lor, in ceeace priveste raporturile intre in de-
confiturd sau in stare de insolvabilitate declarath
cesti supusi (ressortissants) i supusii (ressortis- sau dacá datoria erd in sarena unei societäti ale
sants) unguri. In acest caz pldtile fdcute prin apli- cdrei afaceri au fost lichidate in conlormitate cu
carea dispozitiunii de fatä vor face obiectul legislatia exceMionalä de rtisboi.
acest caz,
schimbului de plti dintre Oficiile de verificare si procedura prevAzutd de Anexa de fatä va fi apli-
compensare aliate §i asociate interesate. catä la plata repartitiunilor.

www.digibuc.ro
21 Septemvrie 1P20 MONITORIA OFICIAL 4785

Termenele «in stare de falifnent, in deconfiturd §9


se referd la aplicarea legislatiunilor cari prevdd
aceste situatiuni juridice. Expi esiunea ,in stare Oficiul creditor va _pläti particularilor creditori
de insolvabibtate declaratd. are aceea§ semnifi- sumele puse in creditul sdu, utilizdnd in acest
care ca In dreptul englez, scop fondurile puse la dispozitia sa de edtre Gu-
vernul tdrii sale, si In condiViunile fixate de acest
Guvern, operând In special orice retinere socotita
§5 trebuincioasd pentru acoperirea riscurilor, a chel-
Creditorii vor notified, Oficiului creditor, in tuelilor sau drepturilor de comision.
termen de sase luni, dela data infäli§sarii sale,
surnele ce-i sunt datorite i vor furnizil acestui § 10
Oficiu toate documentele §i informatiunile ce li se Orice persoanä care va fi reclamat plata unei
vor cere. datorii inarnice a cdrei Sumii nu va fi fost rem-
inaltele Pärti Contractante vor lud toate mi- noscutd in intregime sau in parte, va trebul sd
surile utile pentru a urmArl §i pedepsi intelege- pläteased Cficiului, drept amendd, o dobAnda de
- rile frauduloase (collusions) ce s'ar puted stabil 5 la sutd asupra partii nerecunoscutd a datoriei.
intre creditorii §i debitorii inamici. Oficiile isi Asemenea, orice persoand care va fi refuzat pe
vor comunied toate indicatiunile §i informatiù- nedrept-sh recunoascd in intregime sau in parte
nile ce ar puted ajutd la descoperirea §i pedep- o datorie ce i se reclamti va trebul sä pläteascd,
sirea unor asemenea intelegeri frauduloase (col- drept amendd, o dobändd de 5 la sutd asupra
lusions).
totalului pentru care refuzul au nu va fi fost re-
Inaltele Pärti Contractante vor inlesni, pe cat cunoscut ea justificat.
va fi posibil,-comunichea posta1 i tilegrafica, _Aceastd dobandd se va datord cu incepere din
pe cheltueala pärtilor §i prin mijlocirea Oficiilor, ziva expirdrii termenului prevAzut la paragraful
intre debitorii i creditorii doritori de a ajunge la 7 pAnd In ziva cand reclamatiunea va fi fest re-
un acord asupra sumei datoriei Ion cunoscuti ca nejustificatä sau datoria va fi fost
Oficiul creditor va notified Oficiului debitor plätitä
toate datoriile cari ii vor fi fost declarate. Oficiul Oficiile, fiecare in ceeace 11 prive§te, vor ue-
debitor va face la timp cunoscut Oficiului creditor marl incassarea arnenzilor ardtate mai sus si vor
datoriile recunoscute si datoriile c-ntestate. In fi räspunzdtoare in cazul (And aceste amenzi nu
acest din urmd caz, Oficiul debitor va mentiond vor puted fi incassate.
motivele nerecunoasterii datoriei. Amenzile Nor fi pusa in creditul Oficiului ad-
vers, care le va conservd drept contribatiune la
§6 cheltuelile de executare a dispozitiunilor prezente.
CAnd o datorie va fi fost recunoseutd, in in-
treginie sau in parte, Oficiul debitor va credit § 11
indatd, cu suma .recunoscutd., pe Oficiul creditor, Balanta operatiunilor intre Oficii se va stabill
care va fi, in acela§ instiintat despre ace4 Ja. fiecare 3 luni, iar soldul va fi regulat de dare
credit, Statul debitor inteun termen de o lund i prin-
tr'un värsämänt efectiv in numerar.
§ 7. Totu§, soldurile ce ar puted fi datorite de una
Datoria va fi consideratá ca recunoscutd pen- sau mai multe Puteri abate sau asociate vor fi
tru totalitatea ei i suma ei va fi imediat Pus5, retinute pand la plata- integrald a sumelor dato-
in creditul Oficiului creditor, afard dach, inteun rite Puterilor abate sau asociate sau supusilor
termen de trei luni ea incepere dela primirea no- (ressortissants) lor in urma si din pricina ras-
tificdrii ce i-a fost fäcutd (afard de o prelungire boiului.
a acestui termen acceptatä de Oficiul creditor), § 12" °
Oficiul debitor n'ar In§tiint c datoria nu este .In vederea inlesnirri discutiunii intre Oficii, fie-
recunoscutd. care din ele va aved uh reprezentant in ora§ul
uncle va functiond
§8
§- 13
In cazul când datoria nu va fi recunoscut, In
intregime sau In parte, ambele Oficii vor examind Afard de o exceptiune motivatd, afacerik se
chestiunea, de comun acord, §i vor incerc vor discutd pe cAt -va fi cu putintä in biurourilo,
pace pärtile, Oficiului debitor.

www.digibuc.ro
4766 MONITORUL OFICIAL 1H Sptemviie 1920

§ 14 vor ave in posesiunea lor, pentru a permite Tri-


Prin aplicarea articolului 231, paragrattil b, bunalului sä decidä repede asupra afacerilor ce-i
inaltele Pärti Contractante sunt raspunztítoare de sunt supuse.
plata datoriilor inamice ale supusilor (ressortis- § 20
surds) lor debitori.
Oficiul debitor va trebul deci sá crediteze pe Apolurile uneia din pärti contra deciziunii in-
öflciul creditor pentat toate eatoriile recun6;cute, trunite a color douti oficii, atrag dupd sine, in
chiar atunci cnd incassarea dela particularul de- sarcina apelantului, o consemnare care nit este
bitor ar fi fost imposibila. Guvernele vor trebul restituitä decât atunci când intAia deCiziune este
totus sä de Oficiului lor toatä puterea necesard reformatä in favoarea apelantului i pe mäsura
spre a urmäri incassarea creantelor recunoscute. castigului de canzä al acestuia din urinti, adver-
sarul stiu trebuind, in acest caz, sä fie inteo egalä
§
proport.iune, condarnnat la chime i cheltuieli.
Consemnatiunea poate fi inlocuitä printeo can-
Fiecare Guve n va garanth cheltuelile Oficiului tiune acceptatä de Tribunal. -

instalat pe teriteriul säti, inclusiv Muffle perso- Uri_drept de 5 la sutd, asupra sumei in litigiu,
nalului. va fi perceput pentru toate afacerile asupra Tri-
§ 16 bunalului. Afarti de o hotdrire contrarä a Tribu-
In caz de dezacord intre cele douti Oicii, asu- nalului, obligatia de mai sus va fl In sarcina pär-
pra realitätii datoriei, sau in caz de confliet Intro tii care pierde. Aceastä obligatiune se va cumulA
debitorul si creditor nl inamici sau intce cu consernnarea arätatti mai sus. Ea este de ase-
contestatiunea va fi sau supash unui arbitraj, menea independenth de cautiune.
(dach ptirtile consimt la aceasta Triburralul poate atribui Ameia din pärti (taupe
conditiunile
fixate de ele de comun acord), sau adusä Main- interese.pana la sum la care se ridich cheltue-
tea tribunalului arbitral mixt -prevazut in Sectiu- tile procesului.
nea VI de mai jos. Orice surnä datoritä prin aplicarea paragra-
Contestatiunca poate ii totu, supusti jurisdic- fului de fatti, se va pune In crelitul oficiului
tiunii tribunalelor do drept comun ale domici- ptirtii i obiectul, unui cent
liului debitorului, in urma cererii Oficiului cre- separat.
ditor. § 21
§ 17 In vederea expedierii cät mar repede a aface-
Sumele atribuite de tribunalut arbitral mixt, rilor, se va tine socotealti, pentru alegered perso-
nalului Oficiilor i Tribunalului arbitral mixt,
.

de tribunalele de drept comun sau de, -tribunalul


de arbitraj, vor fi acoperite prin mijlocirea de cunostinta limbei din tara adversti interesata..
ciilor, ca si cum aceste sume ar fi fost recunos- Oficiile vor puteà sä corespunda in mod liber
cute ea datorite de &lire Oficiul debitor. intro ele .transmitä documente Scrise in
limba flecdruia.
§ 18 § 22
Guvernele intercsate vor deL.emn5, un agent Marä de un acord contrar intre Guvernele in-
ingiircinaf ä introduca cererile la Tribunalui
arbitral mixt in contul oficiului stiu. Acest agent terusate, datoriile vor produce dnbänzi In condi-
va exercit tin control general asupra rnandata- tiunile urnititoare :
Holt' san advocatilor supusilor (n'&30rtissants). tarn
Nu se va plati nici o dobändd pentru sumele
sale.
datorite ca dividendc, dobänzi sau alto plati pe-
riodice, reprezentänd debända capitalului.
Tribunalul pe temeiul doeurneutelor. calatitumul dobAnzil va ti (le 5 la. suta pe au,
El poate totu ä qculte partite cari se vor in- tifaa dach, in virtutea unui contract, a legii sau
fatist in persoand sau reprezentate, dupa voia a obiceiului locului, creditorul ar trebui sti pri-
lor, fie prin mandatari agreati de cele cloud gu- mescä o dobända diferita. In acest caz se va a-
verne, fie prin agentul aralat mai sus, care are plicA aceastä dobända.
puterea de a interveni, asiständ pe parte, precum Dobänzile vor curge din zina deschiderii ostili-
si de a redeschide i sustinc cererea la care (Musa ibor sau din ziva scadentei, daca datoria dc in-
a renuntat. cassat a devenit exigibilä in .cursul fasboiului
§ 19 pâtiä in ziva cAnd suma dat iritä va Ii trecutä in
Otichle interesate vor dà. Tribunalului arbitral contul Oficiului creditor.
mixt toate inforrnqiunile i documentele ce le DobAnzile, intrucat sunt datorite, vor fi consi-

www.digibuc.ro
24 Septunvrie Ig20 mo-NroitUL OFICIAL 4767

derate cu datorii recunoscute de Oficii i vor fi resele cari apartin,- la data punerii in vigoare a
trecute in aceleas conditiuni, In contul Oficiulu prezentului Tractat, supusilor (ressorassants) tbs.-
creditor. tului regat al Ungariei sau unor societAti con-
§ 23 trOlate de ei i cari se gäsesc pe teritoriul lor,
in coloniite, posesiunile i äriIe lor de protectorat,
Daca, in urma hotäririi Oliciilor saua Tribu- inclusiv in teritoriile cari le-au fost cedate iii
naiad arbitrar mixt, o reclarnatiune nu e con- virtutea prezentului Tractat, sau cad stint sub
siderata caiutrAnd in cazurile prevazute la arti- controlul ziselor puteri.
caul 231, creditorul va aveA facultatea de a ur- Lichidarea va ayeA lo conform legilor Statului
mári aeoperirea creantei sale inaintea tribuna- aliat sau asociat interesat, iar proprietarul nu va
lelor de drept comun sau pe 'mice alta cale de pute sá dispund de aceste bunuri, drepturi
drept. interese, niei sii le greveze cu vreo sareinh, fAra
Cererea adresatá Oficiului intrerupe prescrip- consimtimântul acestui Stat.
tiunea. Nu vor fi considerati, in spiritul acestui para-
§24 graf, ca supusi (ressorrissants) unguri persoanele
cari In termen de sease luni dela intrarea in vi-
Inaltele Päri Contractante consirnt sü con- goare a ractatului de fath vor dovedi c6 au do-
sidere hota,ririle Tribunalului arbitral mixt ca bandit de plin drept, conform dispozitiunilor aces-
definitive si sh le facá obligatorii pentru supu- tui Tractat, nation ali tatea unei Puteri aliate sau aso-
sii lor. ciate, precum i acelea cari, virtutea articolu-
25
lui 62, obtin aceastA nationalitatecu consimtAmAn-
Web, un Oficiu creditor refuza s notifice tul autorittilor competente, sau cari, in virtutea
Oficiului debitor o reelamajiune, sau unui indigenat (perlinenza) anterior.
neascA un act de procedura. prevAzut in Anexa e) Preturile sau indemnizArile rezultAnd din
de NA., pentru a se tine searna, pentru tot sau exercitiul dreptului ardtat la paragraful bj vor ti
in parte, de o cerci e ce-i va fi fost notificatii in fixate duph modurile de evaluare si de lichidare
regulk (1 va fi Jinut sä libereze creditorului un determinate de legislatia 141 care hunurile
certificat indicAnd suma reclarnata Si zisul cre- au fost retinute sau lichidate;
ditor va aveh facultatca de a urmari acoperirea d) In raporturile dintre Puterile aliate sau aso-
creantei inaintea tribunalelor de drept comun sau ciate, san supusii (ressvtissaNs) lor, dc o parte,
pe orice alla cale de drept. supusii fostului regat al Ungariei de alta Nate,
precarn i intre Ungaria d o parte si Peer&
aliate i asociate j supusii lor (ressorlissants),
SECTILINEA IV altá parte, vor fi considerate ca definitive i opo-
4,
zabile oricitrei persoane, sub rezervele previizute
Bunuri, Drepturi i Interese iii pri-zentul Tractat, o ice másuri exceptionale
de rasboi sau de dispozitie sau acte indeplinite sau
ARTICOLliL 232
cari vor fi de indeplinit iii virtutea acestor mAsuri,
I. Chestiunea bunurilor, drepturilor i interese- asa precum sunt definite in paragrafele 1 si 3 ale
lor private in lard inamicA va ti rezolvata, con- Anexei aci alaturate.
form principidor stabilite in prezenta Sectiune Supusii fr_.:sortissants) Puterilor ablate sari
si conform dispozitiunilor Anexei aci alaturate. asoeiate.vot aveA dreptul la o indemnizare pentru
a) 11-Idsuri1e exceptionae de disboi i masurile pagubele sau prejuditide cauzate bunurilm/drep-
de dispozitie luate iii teritoriul fostultii regat al turilor sau intereselor lor, Mehl SocietAtile sau.
Ungariei asa precum sunt definite in Anexa aci asociatiunile in cari emu interesati pe teritoriul
alaturata, paragraful 3, privitoare la bunurile, fostului regat al Ungariei prin aplioarea atilt a
drepturile si interesele supusilor (ressortissavi(s) masurilor exceptionale de riisboi cAt si a mA5m-
l'uterilor aliate si asocia, inclusiv SocietAtile si rilor de dispozitie cari fac obiectul paragrafOor 4
asociatiunile in cari acesti supusi (rem Ttissants) si 3 ale Anexei aci aliiturate. Reclamatiunile for-
erau intereaali, vor ii imediat ridicate sau (Trite, mulate in aceastA privinta de acesti supusi fres-
aceasta in ipoteza cAnd lichidarea lor nu va fi surtissants! vor Ii examinate i valoarea indemni-
fost terMinatä, iar bunurile daepturile si intuesele thtilor va li fixatä .de Tribunalul arbitral mixt,
de cari este vorbavor Ii restituile celor in (kept. prevazut de Scctiunea VI, sau dc un arbitru de-
b) Sub.rezerva dispozitiundor contrarii cari ar sernuat de zisul Tribunal; indemnizarile vor ti in
puteA sá rezulte din prezentul Tractat, Puterile sarcina Ungariei i vor pute fi !mite din bunu-
aliate sau asociate isi rezerva dreptul de a retine rile Supusilor fostului regat at Ungariei sau ale
si de a lichidA toate bunurile, drepturile i inte- societatilor asupra carora ei au un control dupti.

www.digibuc.ro k
4768 MONTTORUL OFICIAL 21 Septemvrie 19%

cum se arath la paragraful b) §i cari se gäsesc pe. persoanelor arätate in ultimul aliniat al pagrafu-
teritoriul Statului reclamant sau sub controlul lui b), vor priml destinatia urmátoare
säu. Amite bunuri. vor puteh fi constituite in gaj 1° In ce priveste Puterile cari adopth Sectiunea
pentru iudeplinirea obligatiunilor inarnicilor, in III si Anexa aldturatd, zisele produse i averi vor
conditiunile fixate de paragraful 4 al Anexei aci fi trecute in creditul Puterii al carei supus (ressor-
alAturate. Plata acestor indemnizäri va puteh fl tissant) este proprietarul, prin mijlocirea Oficiului
Mcuth de Puterea aliath sau asociath, iar valoarea de verificare i compensare instituit prin sisa Sec-
trecuth in dehitul Ungariei. tiune Si Anexii ; orice sold creditor ce rezulth in
f) Ori de (Ate ori supusul tressortissant) Unei favoarea Ungariei va primi destinatie conform ar-
Puteri abate sau asociate, proprietar al unui bun, ticolului 173, partea VIII (Reparatiuni), a Tracta-
drept sau interes, 'care a facut obiectul unei rah- tului de fatä.
suri de dispozitie pe teritoriul fostului regat al 2 In ceeace priveste Puterile cari nu ar adopth.
Ungariei, îi va exprimh dorinta, va fi Satishicut Sectiunea III si Anexa alhturatá, produsul burin-
in reclamatiunea sa prevhzuth la paragraful e), rilor, drepturilor si intereselor si.averile in nume-
child bunul existä inch i naturh, prin restituirea rar ale supusilor (ressortissants)Puterilor aliate sad
acelui bun. ,asociate, detinute de Ungaria, vor fi plätite indath
In acest caz, Ungaria va trebui sh ih toate celui in drept sau Guvernului shu. Fiecare Pu-
mäsurile necesare pentru a repune pe proprie- tere aliatä sau asociatä va puteh dispune, con-
tarul d2posedat in posesiunea bunului shu, fiber form legilor i regularnentelor sale, de produ-
de orice sarcini sau servitut,i, cu. cari ar fi fost sul bunurilor, drepturilor_si intereselor §i de a-
grevat duph lichidare i sä indemnizeze pe orice verile in numerar cari apartineau. supOlor (res-
tertid pgubit prin restituire. sortissants) fostului regat al Ungariei sau unor
Dach restituirea al-Math in prezentul paragraf societäti asupra chrora ei au controlul, dupd cum
nu poate fi fäcutd, yor pute interveni intelegeri arath paragraful b) i pe cari ea le-a confiscat
particulare, negociate prin mijlocirea Puterilor le va puteh destinh 1a plata reclamatiunilor
interesate sau a Oficiilor de verificare i compen- creantelor definite in articoldl de filth sau in pa-
sue aditate la Anexa aláturatä la Sectiunea III, Anexei aci aläturate. Orice bunuri
cari sh asigure supusului (ressortissant) unei Pu- drepturi i interese sau produsul lichidärii bunu-
teri aliate iau asociate ch va fi indemnizat pentra rilor i orice avere.in numerar, care nu se va fi
prejuditiul arätat la paragraful e), prin acordarea intrebuintat duph cum se arath mai sus, pot fl re-
de avantagii sau de echivalente, pe cari el con- tinute de zisa Putere aliath sau asociatk i, in
sirate sh le primeasch in schimbul bunului, drep- acest caz, valoarea Ion in numerar VA fi tratath
turilor sau intereselor de cari a fost deposedat conform articolului 173, Partea VIII (Repara-
(évincé): tiuni) din Tractatul de fath ;
In vederea.restituirilor acute conform prezen- 0 Sub rezerva clispozitiunilor articolului 250,
tului articol, preturile sau indemnizärile fixate in cazul fa.cute fiein nouile State sem-
prin aplicarea paraarafului e), vor fi schzute cu natare ale Tractatului de fath ca Put,eri abate si
valoarea actuald a ''bunului restituit, tinandu-se asociate, fie In Statele cari nu iau parte la repara-
seamh de indeninizärile cuvenite pentru lipsa de iunile ce trebuie sh plateasch Ungaria, produsul
folosintit sau pentru deteriorare. fricute de zisele State va trebul värsat
g). Facultatea prevAzuth la paragraful f)-este re- deadreptul proprietarilor, sub rezerva drepturilor
zervath proprietarilor supdsi (ressortissants) ai Pu- Comisiunii reparapunilor in virtutea Tractatului
terilor aliate sau asociate, pe -teritoriul c,ror Pu- de fath si in special a articolului 165, Partea
tori nu se aplicau, inainte de semnerea A rmisti- (Reparatiuni) si a articolului 194,Partea IX (Clauze
tiulei, másuri legislative cari ordonaulichidarea financiare). Dach proprietarul stabileste inaintea
generalá a bunurilor, drepturilor sad intereselor tribunalului arbitral mixt prevazutla Sectiunea VI
inam icuiui. din aceastä Parte, sau in aintea unui arbitru desem-
h) Afar& de cazul cand, prin aplicarea paragra- nat de acest Tribunal, eh conditiunile vänzhrii sau
fului f), au fost facute restituirl In naturii, produ- cá Másuri luate. de Guvernul Statalui in chestiune,
sul net al lichidärilor de bunuri, drepturi i inte- in afará de legislatiunea sa generalä, au prejudiciat
rese inamice, oriunde ar fi fost situate, facute fie pe nedrept pretul lui, Tribunalul sau arbitrul va
in virtutea legislatiunii exceptionale de räsboi, fie aveh facultatea de a acordh celui In drept o des7e.
prin aPlicarea prezentului articol, i in general phgubire 'echitabilh, ce va trebui platith de Statul
toate averile in numerar ale inamicilor, altele de- in dies ti u ne;
cht produsul lichidärii bunurilor sau avutul, in j) Ungaria se obliga sá indemnizeze pe supusii
.numerar, apailinând in 1.-tirile abate sau asociate (ressortissants) ei pentru lichidarea sau retinerea

www.digibuc.ro
Septerovrie 1920 MoNEPOlt DL OFICIAL 4769

bunurilor, drepturilor sau intereselor lor in TArile - a) SA punä i sA mentinh, in afarA de exceptiu-
aliate sau asociate; nile expres prevAzute in prezentul Tractat, bunu-
le) Cuantumul total al taxelor i impozitelor rile, drepturile i interesele supusilor Puterilor
asupra capitalului, cari au fost impuse sau ar fi aliate sau asociate, in situatiunea de drept in cari
trebuit impuse de Ungaria asupra bunurilor, drep- se gäseau, conform legilor in yigoare inainte de
turilor si intereselor supusiloe (ressortissants) Pu- räsboi, bunurile, drepturile -si interésele supusilor
terilor aliate sau asociate, dela Noernvrie 1918 (ressortissanti) fostului regat al Ungariei ;
pAnd la expirarea a trei luni dupA pune[ea in yi- b)_Sti. nu supun6 bunurile, drepturile sau inte-
goare a prezentului Tractat, sau dacd e vorba de resele supasilor (ressortissants) Statelor aliate sau
bunuri, drepturi i interese cari au fost supuse la asociate la nici 'o mäsurii care s aducä atingere
mAsuri exceptionale de räsboi, pänela restituirea propdetAtii, care sä nu fle aplicatä deopotiivä bu-
lor conform dispozitiunilor prezenhilui Tractat, nurilor, drepturi[or sau intereselor supusilor
va fi restituit persoanelor in drept. (ressortiesants) ungari i sA plAteascA, indemrii-
II. Sub rezerva dispozitiunilor ce preced, sunt täi potrivite in cazul cAnd aceste mAsuri ar ti
declarate nuie i neavenite toate mäsurile afara lo ate.
de cele mai sus aratate, cari ar Ii fost luate de
chtre autoritätile de drept sau de fapt pe teritoriul
fostului regat al Ungariei dela 3 Noemvrie 1918 A n e ,5
pAnd la purierea In yigoare a TractatdIul de faVi
cari ar prejudichl bunurilor, drepturilor i intere-
§
selor Puterilor aliate i asociate Sari ale supusilor
(ressortissants) 16r, inclusiv seèietätile i asociatiu-
nile in cari ei erau interesati. In spiritul. articolului 232, paragraful d] este
Dispozitiunite paragrafelor a/), e), f), h) i k), de con firmatii validitatea oricAror mAsuri atribu-
mai sus sunt aplicabile bunurilor, drepturilor tive de proprietate, oricAror ordonante pentru
intereselor cari apartin supusilor (ressortissants) lichidarea de intreprinderi sau de so:ietricti
Puterilor ahab i asociate, incluSiv societAtile sau sau a oricaror altor ordonante, regulamente,
asociatiunile in cari ei erau interesati i cari -au deciziUni sau instructiuni date de orice tribunal
fost obiectul unor mäsuri daunAtoare, precum ex- sau administratiune a uneia din Inaltele Pärti
proprialiuni, confiscatiuni, sechestrAri, rechizi- Contractante sau considerate ca fiind date prin
distrugeri sau deteriordri, eari au avut loc, aplicarea legislatiei de räsboi, referitoare la bunu-
fie din cauza legitor sau regulamentelor, fie din rile, drepturile sau interesele
cauza actelor de violentä ale autoritAtilo de drept Interesele oricAror persoane vor trebul A. fie
saU de fapt, cari au existat in Ungaria sau alc po- considerate cA au facut, in mod valabil, obiectul
pulatiunii ungare. oricAror regulamente, ordonenante, deciziuni sau
III. In societati sau.asociatiuni sunt cuprinse in instructiuni privitoare la buntrile in cari sunt
special comunitätile greco-ortodoxä asezate la. cuprinse interesele.de rnai sus, fie cá aceste inte-
Buda-Pesta si in celelalte orase ale Ungariei, pre- rese au fost sau nu avute in vedere in mod expres
cum i fundatiunile credincioase (pieuses) sau altele in zisele ordonante, regulamente, deciziuni sau
cAnd supusii Puterilor aliate i asociate sunt in- instructiuni. NU se va ridicA nici o contestatie cu
teresati in aceste comunitäti sau fundatiuni. privire la regularitatea unui transfert de bunuri,
Nici o decddere (véehéanee)' nu va pute fi drepturi sau interese, facut in virtutea regulamen-
sau sä fi fost opusA in mod yalabil supusilor Pu- telor, ordonantelor, deciziunilor sau instruetiu-
terilor aliate i asociate, inclusiv societatiloe sau iiilor sus arätate. Este de asemenea confirrnaiä
asociatiunilor in . cari ei erau interesati, In cazul validitatea oricAror mAsuri luate in privinta unei
cAnd ei ar fi lipsit de a indeplinl. formalitätile sau proprietäti, unei intreprinderi sau societAti, fie
deciaratiunile impuse prin vreo lege sau ordo- cA e vorba de acte de anchetd, de sechestru, de ed-
nantä ungarä posterioare armistitiului si ante- ministratiune fortatl, de utilizare, de rechizitie,
rioare punerii in vigoare a Tractatului de fatä. de supraveghere sau de lichidare, de vAnzare sau-
de administrarea bunurilor, drepturilor i intère-
A RTICOLUL 233 selor, de acoperirea sau plata daioriilor, de plata
cheltuelilor, sarcinilor sau a oricaror altor mäsuri
Ungaria se ()Wig* In ce priveste bunurile, drep- luate pentru executarea de ordorante, de regula-
turile i interesele restituite, prin aplicarea .arti- mente, de deciziuni sau de instructiuni luate,
colului 232, supusilor (ressortissants) Puterilor date sau executate de (Rice tribunale sau
aliate sau asociatei inclusivsocietätile i asecia- a]ministratiune ale uneia din Inaltele PArti
tiile in cari acesti supusi erau interesati, Contractante, sau considerate cA au fost luatei

www.digibuc.ro
4770 MONITOR UL OFICIAL 24 Se.puratirie 1920

date san executate ca aplicare a legislatiei excep- mäsuri bmiurilor inamieului, precum toate ae-
tionale de räsboi privitoare la bunurile, dreptorile tole fieleplinite de orice persoara insäreinatti cu
sau intercseI iiauiicul iii, eu dispo- adarinistratinnea san supraveglierea bunurilor ina-
zitiunile- acestui paragraf sá nu aduch vdtarnare micului, ea : plati de .datonii, ineassäri de crearite.
drepturilor de proprietate dpbändite nun inainte OM do chelluelialesarcini sari incassäri de onorarii.
(préegfkmment), de bunii credinta i cu un pret eMasurile de dispozitiune sunt acelea cari au
just, conform le.ii regiunii in care sunt situate atins sau von atinge proprietatea bunurilor ina-
mice, trasferând-o in total sau in parte asupra
buniaile, de cAtre supusii (re.s, oi'lissants) Puterilor
aliate i asociate. unei alte persoane deck proprietarut inamie, dar
Stipulatiunile prezentului paragraf nu se aplica farti consimtimântul shu, in special msurile or-
acelera dintre mAsurile enumärate mai sus, cari donând vanzatrea, lichidarea, transmiterea de pro-
au fost Iiiate de cdtre ostul guvern austro-ungar prietate a bunurilor inamieului, anularea.titluriler
in teritoriile invadate sau ocupite si nici acelora san a valinilor mobiliare.
dintre mäSnrile mentionate mai sus cari aufost.
luate de calre Ungaria sau de autoritätile ungare,
dupa, 3 Noenivrie 4918, teate aceste mäsuri rti- drepturile i interesele supesilor (res-
mAntind flute. sortisslntS) fostului Regat al Ungariei in terito-
riile unei Puteri aliate sau asociate, precum si
§2 produsul net- al vänzarii, licIucIaii sau al .allor
masuri de dispozitie, vor grevate de
Nici o reclamOune sau aqiune fie din partea aceastä Puttre allatti sau asociatä in primul rnd
Ungariei sau a supusiior (ressortissants) ei, fie din cu plata indemnizatiilor datorite en ocazia recta-
partea supusilor (ressortissants) fostului regat al matiunilor supusilor acestei Puteri, privitoare la
tJtigariei sau In numele lor ori unde acestia si-ar bun mile, drepturile i interesele lor, inclusiv se-
ave resedieta, u u poate fi primitá in contra unei cietatile sari 'asociitianile in cari acesti supusi erau
Puteri aliate si asociate, sau eontra unei per- interesatl teritorinl fostului Regal, al Ungariei,
soane earecare, lueränd Iii numele sau sub or- sau cu creantele ce au asupra supusilor (ressorti-
dinele vreunei jurisdictiuni sau administratiuni ssants) unguri, precum cu plata reclarnattunilor
a zisei Puteii aliate i asociate, relativä la orice fäcute pentru acte comise de.fostul guvern austro-
act sau omisiune privitoare la bunurile, dreptu- ungar, sau de orice altä autoritate ungarh, dupti
rile sau interesele supusilor (ressor:issants) unguri 28 lulie '1914 i inainte de participarea la räsboi
si ftteute in timpul rasboiului sau in vederea pre- a acestei Puteri aliate sau asociate. Cuantamul
paratiunii rasboiului. De asemenea nu se primeste total al acestor feluri de reclamatiuni va pute fi
nici o reclamatiune sau actiune in contra vreunei fixat de tin arbitru desemnat de J. 6ustav Ador,
persoane, cu privire la vreun act sau omisiune dad' acesta consiinte, -sau in caz contrarin, de
rezultänd din masairile exceptionale de rasboi, din `f ribunalal arbitral mixt prevazut la Sectiunea
regulamentele vreunei Puteri abate sau Vor pute fi grevate, in al doilea Mud, cu plata
asociate. indemnizarilor (laterite cu ocazia reclamatiunilor
' supusilor Puterii aliate.sau asociate, privitoare la
§3 bunurile, drepturile i interesele lor pe teritoriul
celorlalte Puter*namice, intrucät aceste indenn-
In articolul 232 si in prezenta Anexä, expresi- nizari nu au fo4 achitate itaalt mod.
unea »mtisuri exceptionale de rtisboi .cuprinde
misurile de mice naturä, legislative, administra-
tive, judiciare sau altele, luate sau cari vor fi §5
luate in urniti, in privinta bunurilor inamicului Cu toate dispozitiunile articolului 232, când,
cari au avut sau vor ave ca efect, tiarä a atinge imediat inaintea inceputului rsboialui, osocietate
proprietatea, sä ridice proprietarilor dispozitiunea a.utorizatti inteun Stat aliat sau asocial ave, in
bunurilor lor, in special mäsurile de supraveghere, comun cu o societate controlatti de ea si autori-
de adlninistratiune fortata, de sechestru, sau zatti in Ungaria, dreptul sti intrebuinteze In alte
surile call au avut sau ver aveä ca scop de a lu läri marci de fabric:1, san comerciale, sau când
averile inamicului, de a le utiliz sau block ave folosinta impreun nu aceastä societate a
aceasta .pentru orice motiv, sub orire forma mot. .procedee exclusive de fabrioare de märfuri
ar ti, i in orice loc. Actele indeplinite pentru sau de artieole, pentru a fi vändute in alto rani,
executal ea aces= masuri stint : toate hotäririle, prima societate va aveâ singura dreptul sti.intre-
instructiunile, ordinele .sau ordonantele admini- buinteze aceste märci de fabric :1. in alte taxi,
stratiundor sau tribunalelor cari aped aceste cu excluderea societätii ungare iar procedeele de

www.digibuc.ro
21 Septemvrie M6MTORIA 011CIA.L 4171
r.r*,
fabricare comune vor ti remise primei soeietati, cu valorimobilian ale oriearor societäti autorizate
toate ca s'ar fi luat triasui pentru aplioarea de legislatia acestei Puteri.
latiunii de riisboi in vigoare in .monarbia anstro- Ungaria va d Iii oriee moment, la cererea
ringara in contra celei de-a doua soeletati., san a Puterii aliate sau asociate intertsate, ()rice lama-
intereselor sale, proprietati!or omermle sau ae- riri privitoare la bunurile, drepturile sau interesele
tiunilor lor. Tutus, prima -oeietate, daea i s'a M- nationalilor unguri aflate,pe teritoriul zisei Puteri
eld cerere, va pred celei de a doua Societati trio aliate sau asociate, precum i asupra transactinni-
dele permilAnd continuarea fabriewtiunii de mar- Ion cari au putut ti ftieute dela 1 Iidie 4914 si
furi, eari vor trebul sa fie intrebuintate exelusiv cari privese zisele trunuri, drepluri sau interese.
in teritoriul ungar.
§ Ii
§6
Prin-termenut ,avere in numerar trebuie sä
PAnii in momentul in care restituirea va pute se inteleaga toate depozitele sau proviziunilcon-
.fi facuta conform articolului 232, Ungaria este Aituite inainte sau duph declararea räsboiului,
responsabila de cons,.!rvarea buntirilor, drepturilor precurn i toate averde proveinnd din depozite, din
intereselor supusilor (ressorlissents) Puterilor ..venituri San din beneficii inefFate de administra-
aliate sau asociate, inclusiv societatile si asoCiatiu- tori, sechestri sau din proviziuni coustituite
nile in cari ace;trsupqi (ressortissants) erau inte- in banch sau din orice alta sursA cu .excluderea
resati i cari au fost supuse de ea unei milStiri ex- oricarei surne de bani apartinand Puterilor akate
tiTptionale de rasboi. sari asociate sau Statelor Ion parlieulare, provincii
sau municipalitati.
§7
Pater-de abate ti:11.1 asociate vor trebul sî fadi § 12
ennoseut, in tormen de un an, cur ineepere dela \Tor fi *date plasamentele efectuate, ori urale
data punerii in vigoare a preZentului Trtvtat, bu- an li, eu.averile in numerar ale supusilor (ressw-
nurile, drepturile si interesele asupra carora Mk- tissants) Inaltelor Part,i Contractante, inclusiv
lege sa exercite dreptul prevazut la articolul 232, cietätile §i aSociatiunile, in cari acesti supusi (res-
paragraful f). sortis'sants) erau interesati, de cat] e persoanele
respowabile de administratia bunurilor inamicului
§8 sau cari controleazd aceast administratie, sau din
Mstituirile preW zu4te de articolul 232 vor fi ordiriul acestor persoane sau al unei autoritäll
fliente dupa-ordinul Guvernului ungar sau di au- oarecare; in disozitiunile ce se vor lu asupra
toritatil cari vor fi fest substituite. Autorithtile acestor averi nu se va tine seama de ace7ste pla-
ungare «or persoanelor interesate deslusiri samente.
amanuntite asupra gestiunii administratrilor, In
urma cererii care poate.,fi facutá din momentul § 13
punerii in vigoare a prezentului Tractat. Ungaria va remite respectiv fiecareia din Pute-
rile aliate sau asociate, In termen de o lunä dela
§9 data punerii in vigoare a prezentului Tractat sau
Bunurile; drepturile i interesele persoanelor dupti cerere, la mice data ulterioar, toate contu-
prevazute la articolul -232, paragraful vor con- rile sau actele de contabilitate, arhivele, documen-
tinu, pdnii la terminarea li.hidírii, prevazuth la tele i deslusirile de (mice naturä, cari pot F,i't se
zisul paragraf, sa. fie supuse masurilor exeep- gáseascrt pe teritoriul ei si cari privese bunurile,
tionale de rasboi luate sau cari vor li luate in drepturile interesele supusilor (ressortissants),
privinta lor, aceWor Puteri, inclusiv societatile i asociatiimile
in c9ri acesti supusi (ressorlissants) erau intere-
§ 10 sati, cari au facut obiectul unei mäsuri exceptio-
Ungaria va r( mite, inteuri termen de sase luai nale de rasboi sau al unei rnasuri de dispozitie, fie
dela data punerii in vigoare a-prezentului Tractat, pe teritoriid fostului regat al Ungariei, fie in teri-
&cal-6 Puteri aliate sau asociate, toate contrac- toride cari au fost ocupate de ea sau de aliatii ei.
tele, certificatele, actele §i alte titluri de proprie- Controlorii, supraveghetorii, gerantii, a 'minis-
tate, cari se gäsesc In rrAinile supusilor
.
(ressortis- tratorii, sechestrii, lichidatorii i curatorii vor ti,
sants) ei §i cari se referä la bunuri, drepturi i in- sub garantia Guvernului ungar, personal raspun-
terese situate pe tet itoriul zkei Puteri aliate sau zatori de predarea imediata In intregiine, cum si
a ociate inClUsiv actiunile, obligatiunile sau alte de exactitatea acestor conturi i documente.

www.digibuc.ro
MONITORUL OFICIAL 21 Septemvrie.1A0

§ 14 rabil, Tribunalul arbitral mixt, -prevAzut de sec-


tiunea VI, va puteä sä acorde lezate o in-
Uspozitiunile articolului 232 si ale prezentei demnizare echitabilä ;
Anexe, re!ative la bunuri, drepturi i interese in c) Din cauza dispozitiunilor Constitutiunii si a
läri inamice i h produsul lichidärii lor, se vor legislatiei StatelOr-Unite ale Americei si a Japo-
aplicit la datorii, credite i conturi, Sectiunea niei, prezentul articol, precum i articolul 235 si
nereglementând dect mijloacele de plaet. Anexa aci aläturatä, nu se aplick contractelor lu-
Pentru reglementarea chestiunilor arätate la cheiate de dare supusii (resortissants) acestor
articolul 232, intre Ungaria i Puterile aliate State cu. supusi (ressortissants) ai fostului regat al
asociate, coloniile sau protectoratele lor sau unul Ungariei si tot astfel, articolul 240 nu se aplicä
din Dominion-mile britanice sau India, in pri- Statelor-Unite ale Americei sau supusilor (ressor-
vinta cArora nu va.fi fost fäcutii declavatia crt se tissants) lor ;
adoptk Sectiunea iII, i intre nationalii lor res- d) Prezentul articol, precum si Anexa aci alt-
pectivi, se vor aplicâ dispozitiunile Sectiunii III turatk nu se aplicit contractelor ale dtror päuti
privitoare la moneda in care trebuie sk fie Licata au devenit inamice prin faptul cä una din ele lo-
plata si la cursul schimbului si al dobeinzilor, cui un teritoriu care ii schimbil suveranitatea,
afark numai dack Guvernul Puterii aliate sau aso- eta timp ar;eastä parte va fi debAndit, prin aplica-
ciate interesate nu notifick Ungariei, in cele sase
rea prezentului.Tractat, nationalitatea, unei Puteri
luni dela data punerii in vigoare a prezentului aliate sau asociate, nici contractelor incheiate
Tractat, eh una sau mai multe din zisele clauze intre supusii (ressortissanks) Putérilor aliate sau
nu vor fi aplicabile. asociate, intre cari comertul a fosi impiedecat prin
§ 15 faptul ck una din pärti se gä5;ez1 intr'un teritoriu
Dispozitiunile articolului 232 si ale prezentei al unei Puteri aliate sau
aswiate ccupat de
inamic ;
Anexe se aplicä la drepturile de proprietate in- e) Nici o dispozitiune a prezentului articol
dustrialk literal% sau artistick cari sunt sau vor a Anexei aci aldturate nu poate fi privith ca in-
fl cuprinse in lichidarea de bunuri, drepturi, in- validand o operatiune care a fost efectuatä in
terese, societkti sau intreprinderi, facutä prin mod legal, in virtutea unui contract incheiat
aplicarea legislatiei exceptionale de rdsboi, de cd- intre inamici cu autorizarea uneia din Puterile
tre Puterile aliate sau asociate i prin aplicarea beligerante.
stipulatiunilor articolului 232, paragraful
ARTICOLUL 235
SECTIUNEA V
a) Pe teritoriul Inaltelor Pärti contractante,
Contracte, Prescriptii, Hotarfri in raporturile dintre inamici, orice termene de
ARTICOLUL 234
prescriptie, de perirnare sau de limitare a drep-
tului de actiune (forclusion), vor fi suspendate in
a) Contractele incheiate intre inamici vor fi timpul duratei rdsboiului, fie ch au tnceput sd
considerate ca flind anulate din momentul in care curgä inaintea Inceputului rásboiului, fie in
douä dintre pkrti au devenit inamice, afar% de urmä ; ele vor reincepe sä curgä cel mai curänd
ceeace priveste datoriile sau alte - obligatiuni M- in trei luni dela punerea in vigoare a prezen-
uesli rezultänd din executarea unui act sau tului Tractat. Aceastá dispozitiune se va a-
pläti prevdzute de aceste contracte $ i sub re- plica termenelor pentru prezentarea cupoane-
zerva exceptiunilor si a regulelor cari sunt spe- lor de dobänzi sau de dividende, i terme-
ciale unor anumite contracte sau categorii de nelor de prezentare, in vederea rambursärii,
contracte, prevAzute mai jos sau in Anexa aci a valorilor iesite la sorti, sau rambursabile din
aläturatä ; orice alt motiv;
b) Vor fi exceptate dela anulare, conform pre- Când, din cauza neindeplinirii unui act sau
zentului articol, con tractele pentru cari, intenn unei formalitàti in timpul rasboiului, mäsuri de
interes general, Guvernele Puterilor aliate sau executare au fost luate pe teritoriul fostului regat
asociate, carora una dintre Pärtile Contractante le al Ungariei, aducând prejudiciu unui supus s-
este supus (ressortissants), vorcere, inteun termen sortissant) al Puterilor aliate i asociate, reclama-
de sase luni dela data punerii in vigoare a prezen- tiunea, formulata de supusd unei Puteri aliate
tului Tractat, executarea. sau asociate, -va fi adusk inaintea Tribunalului
CAnd executarea contractdor astfel mentinute arbitral mixt prevázut de Sectiunea VI, afar% nu-
atrage pentru una din pärti, in urma schirubdrii mai dacá a facerea nu este de competinta unui
conditiunilor comertului, un prejuditiu conside- Tribunal al unei Puteri aliate sau asociate;
Suptiment/

www.digibuc.ro
MONITORITL OFICIAL (Supliment) 4778
21 Septemvrie 1920

c) Diva cererea supusului interesat al unei neplatti, nu a fäcut aceasta in thnpul rasboiului,
Puteri aliate sau asociate, Tribunalul arbitral i se va acorda cel putin trei luni dupá punerea in
mixt va prominta restabilirea drepturilor lezate vigoare a prezentului Tractat, pentru a prezenta
prin rnasUrile de executie mentionate la paragra- efectul, a da avizul de neacceptare sau de neplatii,
ful b), ori de cte ori fata de imprejurarile -spe- sau pentru a face protest.
elate ale afacerii aceasta va fi echitahila i posi-
ARTICOLUI, 237
bad.
In cazul când aceasta restabilire ar 11 nedreapth
sau imposibilti, Tribunalul arbitral mixt va putea Hotaririle date de tribunalele unei PuLen aflate
sil acorde pärtii leZate o indemnizare care va fi in sau asociate in cazul cand aceste tribunate sunt
sarcina Guvernului ungar ; competinte dupa prezentul Tractat, vor -a consi-
el) CAM un contract intre inamici a fost in- derate in Ungaria ca avand autoritate de lucru
validat, fie din cauza faptului ea una din parti judecat i vor fi executate acolo fdra sil fie ne-
nu a executat o clauza, fie din cauza exerci- voie de exequatur.
tiului unui drept stipulat in contract, -partea Dach in timpul rasboiului s'a pronuntat o sen-
lezath va putea sa se adreseze Tribunalului ar- tinta sau s'à luat o masura de executiune, in ori-
bitral mixt pentru a obtine reparatiune. Tribu- ce materie ar fi, de care o autoritate judecato-
nalul va ave, in acest caz, puterile prevazute la reasch a fostului regat al Ungariei impotriva unui
paragraful c); supus (ressortissant) al Puterilor aliate sau asociate,
e) Dispozitiunile paragrafelor precedente ale sau impotriva unei scicietäti sau asociatiuni in
prezentului articol se vor aplich supusilor (res- care era interesat unul din acesti supusi (ressor-
sortissants) Puterilor aliate sau asociate, cari au tissant) inteo instanta in fata careia supasul (res-
suferit un prejuditiu din cauza masurilor pre- sortissant) in chestiune ori societatea sau asocia-
vazute mai sus, luate de autoritatile fostului liunea nu s'au putut aparà, supusul (ressortissant)
Guvern ungar in teritoriul invadat sau ocupat, aliat sau asociat care va fi suferit din aceasta
daca ei nu au fost indemnizali in alt mod ; cauza un prejuditiu, va putea obtine o repara-
/-) Ungaria va indemniza pe mice terVm lezat tiune, care va fi determinatä de Tribunalul arbi-
prin restituirile sau restabilirile de drept pronun- tral mixt prevazut de Sectiunea VI.
late de Tribunalul arbitral mixt, conform dispo- Dupa cererea supusului Puterii aliate sau aso-
zitiunilor paragrafelor precedente ale prezentului ciate, reparatiunea de mai sus va pute fi efec-
articol ; tuata in urma hotaririi Tribunalului arbitral
g) In ce priveste efectele de comert, termenul mixt si când aceasta va fi posibil, repunandu-se
de trei luni, prevazut la paragraful a), va incepe pärtile in situatia in care se &eau inaintea hoth-
din ziva in care vor lu sfarsit in mod definitiv ririi date de tribunalul ungar.
misurile exceptionale aplicate in teritorille Pute- Reparatiunea de mai sus va putea fi de ase-
rii interesate, cu privire la efectele de comert. menea obtimitä inaintea Tribunalului mixt, de
supusii (ressortissants) Puterilor aliate sau aso-
ARTICOLUL 236 ciate cari au suferit un prejuditiu din cauza mil-
surilor judiciare luate in teritoriile invadate sau
In raporturile dintre inamici, nici un efect de ocupate, daca nu au fost despagubiti in alt mod.
cornert, emis inaintea rasboiului, nu va fi consi-
derat ca invalidat prin simplul fapt ca nu a fost ARTICOLUL 238
prezentat pentru acceptare sau pentra plan in Prin expresiunea timpul räsboiului din
termenele hotarite, nici pentru faptul ca nu s'a Sectiunile III, IV, V si VII se intelege, pentru
fäcut instiintare trasilor (tireurs), sau girantilor fiecare Putere aliath sau asociatä, perioada ca-
de neacceptare sau de neplata, nici din cauza lip- prinsä intre momentul in care a existat starea de
sei de protest, nici pentru lipsa de indeplinire a rasboi dintre fosta monarhie austro-ungará
vreunei formalitäti oarecare in timpul rasboiului. aceasta, Putere i punerea in vigoare a prezentului
Wert perioada in care un efect de comert ar Tractat.
fi trebuit O. fie prezentat pentru. acceptare sau
pentru platá sau in thnpul carei perioade avizul A nex
de neacceptare sau de neplata ar 11 trebuit sa fie I. Dispozifluni generale
dat trasului (tireur)' sau girantilor, sau in cursul
cAreia efectul ar fi trebuit sä fie protestat, a ajuns §
la scadenta in timpul rasboiului, i dacä partea
care ar fi trebuit sh prezinte sau sa protesteze In spiritul articolelor 234, 235 si 236, persoa-
efectul, sau sa dea aviz de neacceptare sau de nele partase la un contract stint considerate ea
5

www.digibuc.ro
4774 MONITORUL OFICIAL 21 SeptemvHe 1920

inamice, când cornertul dintre ele va fi fost in- 1. Sd fi fost prevAzut in mod expres eh' oper a-
terzis sau va fi devenit ilegal, In virtutea legilor, tiunea va fi supusä competintei ziselor burse ;
decretelor sau regulamentelor, cdrora una din 2. Ca aceste operatiuni sä fi fost obligatorii pen-
aceste pärti erâ supusä, i aceasta cu incepere fie tru told ;
, din ziva când acest comer a fost interzis, fie 3. Ca conditiunile lichidänii sä fi fost juste
din ziva când a devenit ilegal din mice impreju- rationale ;
rare. b ) Paragraful precedent nu se apnea mäsurilor
§2 luate in timpul ocupatiei in bursele din regiunile
cari au fost ocupate de inamic ;
Sun t exceptate dela anularea prevAzutd la c) Lichidarea operatiunilor cu termen privitoare
articolul 234, si raman in vigoare, fdrä preju- la bumbac, incheiate la data de 31 Iulie 1914, in
diiu drepturile prevhzute la articolul 232, urma hotäririi Asociatiunii bumbacurilor din Li-
paragraful b ) i sub rezerva aplicarii legilor, de- verpool, este confirmatd.
cretelor i regulamentelor interne, intocmite in
tirnpul rdsboiului de Puterile aliate sau asociate, Gaj
precum i färd prejuditiu pentru clauzele contrac-
telor : §5
a) Contractele avand de scop transfertul pro- In caz de neplata se va socoti ca valabilá vân-
prietätii, bunurilor si efectelor mobiliare sau zarea unui gaj constituit drept garantie a unei da-
imobiliare, când proprietatea va fi fost transferath torii contractate de un inamic, chiar atunci cand
san obiectul predat Inainte ca pärtile sä fi devenit proprietarul nu a putut fi avizat dacd creditorul
inam ice ; a lucrat cu buná credintä si a luat precautiunile
b) Arenddrile, inchirierile Si promisiimile de lo- cuvenite, i, in acest caz, proprietarul nu va puted
catiune ; formulà nici o reclamatiune pentru vanzarea ga-
c) Contractele de ipotecd, de gaj si de amanet jului.
(nantissement) ; Aceastä dispozitiune nu se aplicd la vânzdrile
d) Concesiunile privitoare la mine, la mine in obiectelor in gaj fácute de inamic in timpul ocu-
exploatare, cariere i zdcdminte ; patiei in regiunile invadate sau ocupate de inamic.
e) Contractele incheiate intre particulari
State, provincii, municipalitäti sau alte persoane Efecte cornert
juridiCe administrative analoage i concesiunile
date de zisele State, provincii, municipalitäti sau §6
alte- persoane juridice administrative analoage. In ceeace priveste Puterile cari au aderat la
Sectiunea III si la Anexa alaturatd, obligatiunile
§3 pecuniare existând intre inamici i cari ar rezulth
Dacd dispozitiunile unui contract sunt in din emisiunea de efecte de comert, vor fi regulate
parte anulate, in conformitate en articolul 234 si potrivit zisei Anexe, prin mijlocirea Oficiilor de ve-
dacd se poate face disjonatiunea, celelalte dispo- rificare si de compensare cari sunt subrogate In
zitiuni ale acestui contract vor rdmâne in fiintd drepturile purtätorului in ce priveste diferitale
sub rezerva aplicärii legilor, decretelor si regula- cdi de recurs de cari dispune acesta din urnid.
mentelor interne, prevázute la paragraful 2 de
mai sus. Dacá disjonqiunea nu se poate face, con- §7
tractul se va considerà anulat in intregime. Dacá o persoaná s'a obligat, fie inainte, fie in
H. Dispozitiuni speciale unor anume categorii timpul rdsboiului, la plata unui efect de comert
de contracte. Op, ratiunile de bursá de valori i de ca urmare a unui angajament luat fatA de ea de
comert. (Stock Exchange and Commercial chtre o.altd persoand devenitd inamica, aceasta
Exchange Contracts) din urmd este tinutd, independent de inceperea
ostilitätilor, sä fie garantá celei dintâiu pentru
§4 consecintele obligatiunii sale.
a) Operatiunile fAcute in timpul rásboiului de
bursele de valori sau de comert recunoscute, sti- 1H. Contracte de asigurare
puldnd lichidarea pozitiunilor de bursä luate Ma- §8
intea räsboiului de un particular dusman, de ase-
menea i mäsurile luate in vederea aplicarii aces- Contractele de asigurare incheiate intre o per-
tor operatiuni, sunt confirmate de cdtre Inaltele soand i o alta devenitd in urma inamicd vor fi
Pärti Contractante, sub urmatoarele rezerve : regulate potrivit paragrafelor urmMoare

www.digibuc.ro
Septemvrie 1O MUN1.UIUJL OF.LUIAL 4176
Asiguräri in contra ineendiului ment, timp de doudsprezece luni, incepänd din
§9 ziva punerii in vigoare a Tractatului de tap', sä
ceard asigurdtorului valoarea politei din ziva ca-
Contractele de asigurare in contra incencliului, ducitätii sau anuldrii ei.
referitoare la proprietäti, incheiate intre o per- -In cazul.când contractul a devenit caduc in
soanä având interese In aceastä proprietate si o timpu! rdsboiului,
persoand devenitä in urmd inamic, nu vor fi con- lor din cauzá aplichrii .ca urmare a neachitärii pri me-
mdsurilor de rasboi, asi-
siderate anulate prin deschiderea ostilitatilor sau guratul sau reprezentantii säi,
prin faptul cä persoana a devenit inamied sau drept, au dreptul in cele trei sau persoanele in
pentru cd una din pärti n'a indeplinit o clauzd a dupd p,..inerea in vigoare luni ce urrneazä .

centractului, in timpul rdsboiului, sau in o peri- a pune din nou in vigoare ,contractul,de
a Tract:Atului talk de
achitând
oadd de trei luni dupa rdsboi; dar vor fi anulate primele ajunse eventual la scadentä,
cu incepere dela cea dintAiu scadentd de prima.' vor adhog ä. dobanzile de 5 la surá la cari se
anuala, scadentä care va veni dupd trei luni dela pe an.
punerea in vigoare a Traetatului de fatd.
Un regulament va fi intocmit pentru primele § 12
neachitate ajunse la scadentä in timpul räsboiului, Dach contractele de asigurare pe vieaä au fost
sau pentru reclamatiunile relative la pierderi su- incheiate de o sucursalä a unei Societäti de Asi-
ferite in timpul rdsboiului. gurare stabilitä inteo Ord devenitd in urmä ina-
mica, contractul va trebul ca, in lipsa vreunei sti-
§- 10 pulgiuni contrarii continutrt In insus contractul,
Daed, in urma unui act administrativ sau le- sá fie supus legii locale, iár asigurätorul va ave
gislativ, o asigurare contra incendiului facuth Ma- dreptul de a cere asiguratului sau reprezentanti-
intea räsboiului a fost transferatä in tiMpul- rds- ion sdi rambursarea surnelor plätite in urma unor
boiului dela primul asigurätor la un altul, tran-. cereri fäcute sau impuse, ca aplicare a mäsurilor
sfertul va fi recunos-Cut, iar responsabilitatea pri- luate in timpul räsboiului, i contrare conditiuni-
mului asigurätor va fi consideratá ca incetatä .din lor contractului insus si a legilor sau Tractatelor
ziva transfertului. Cti toate -acestea, primul asi- existente la epoca in care a fast incheiat.
gurátor va aveà dreptul, la a sa cerere, sä fie pe
deplin informat de conditiunile transfertului, § 13
dacd se va vedeâ cä aceste conditiuni nu erau e- In toate cazurile când, in virtutea legii aplica-
chitabile, ele Vor fi modificate pe cat va fi,nevoie bile contractului, asigurdtorul rämäne legat prin
spre a le face echitabile. contract, cu toatä neplata primelor, el va ave.
Pe läm.-6 aceasta, asiguratul va aveá dreptul ca, dreptul ca, atunci când din cauza räsboiului n'a
in intelegere cu primul asigurätor, sd transfere putut face notificare asiguratului despre eaduci-
contractul acestaia din urmä cu incepere din ziva iatea contractului, sä incasseze dela asigurat pri-
cererii. mele neplätite, sporite cu dobänzi de 5 la sutá
pe an; aces t drept 11 are asiguratorul pänd In mo-
Asigurgri pe vieatä mentul can& a instiintat pe asigurat de caducita-
§ 11. tea contractului.
Contractele de asigurdri pe vieatä incheiate
intre un asigurdtor i o persoanä devenitd in § 14
urmä inamicd nu se vor considerà anulate prin Pentru aplicarea paragrafelor 1.1 pänd la 13
declaratia de räsbol sau prin.faptul eh persoana a vor fi considerate ea contracte de asigurari pe
devenit inamicá. vieatä contractele de asigurari cari se bazeazd pe
Orice stand devenith exigibild in timpul rds- probabilitätile vietii omenesti, combinate cu anui-
boiului pe baza unui Contract care, in virtutea tätile (taux d'intérét), in ce priveste calculul anga-
paragrafului precedent, nu se consider% anulat, jamintelor reciproce ale ambelor WO.
va puteh fi ineassatä dupä räsboi. La aceastd
sumä se vor addogh dobanzile de 5 la suth pe an Asigurari maritime
dela data exigibilitätii ei pänä in ziva Oath.
Dacd contractul a devenit caduc in timpul räs- § 15
boiului in urma neachitärii primet.or sau dacti a Contractele de asigurare maritimrt, preeum
devenit fard.efect in urma neindeplinirii clauzelor politele eu termen i politele de cälätorie, inche-
contractului, asiguratui sau reprezentantii sái, sau iate intre un asigurätor i o persoand devenitd in
persoanele in drept, vor aveâ dreptul in orice mo- urmä inamick se vor consider-A anulate in mo-

www.digibuc.ro
MONITORUL OFICUL 21 Septemvrie 1920
4776
Reaslguräri
mentul in care acea persoanh a devenit inamich,
galrá de cazul In care anterior acestui moment § 19
riscul prevhzut In contract incepuse sh curgh :
In cazul cand riscul nu a inceput sh curgh, su- Toga contractele de reasigurare incheiate cu o
mele plätite drept primä sau altfel vor puteâ fi persoand devenith inamich se vor consider& abro-
reincassate dela asigUrhtor. gate, prin faptul eh acea persoanä a devenit ina-
In cazul (And riscul a inceput a curge, contrac- mid., Ins& Mr& prejudiciul dreptului de a redo-
tul se va consider& ca valabil, chiar dacti una din dândl duph rhsboi plata sumelor datorite pentru
parti ar fi devenit inamich, iar plätile sumelor da- rise pe vieath, sau rise maritim, In cazul când
torite conform contractului, fie ca prime, fie in aceste riscuri incepuserti sh se produch inaintea
urma sinistrelor, vor fi exigibile duph punerea in
vigoarea Traetatului de fatti. Totus, clack' partea reasigurat& a fost push, din
In cazul cand se va Incheiâ o conventiune jien- cauza invaziunii, în imposibilitatea de a gäsl un .
tru plata de dobAnzi la sumo datorite Mainte de alt asigurhtor, contractul subsistti pánä la expi-
räsboi, unuia sau de chtre unii supusi (ressortis- rarea unei perioade de trei luni, duph punerea in
sants) ai Statelor beligerante, i acoperite dupá vigoare a Tractatului de Ltd.
rhsboi, aceste dobAnzi, in caz de pierderi suscepti- Dach un contract de reasigurare este anulat in
bile de a fi acoperite pe baza unni contract de asi- virtutea acestui articol, se va intocml Intro párti
gurare maritimd, vor trebul sá cur gh dela expi- un cont care ar cuprinde tot. deodath prirnele
rarea unei perioade. de un an dela ziva acestor achitate i exigibile i responsabilitätile pentru
pierderi. pierderile -suferite, in ceeace priveste riscurile po .
vieatä sau maritime cari ar fi inceput sh se- pro-
§ duch inaintea räsboiului. In cazul altör riscuri
deck cele mentionate la paragrafele 11 On& la 17,
Nici un contract de asigurare maritimh incheiat regularea socotelilor se va face pe ziva In care
cu un asigurat devenit in urinti inamic, nu va pärtile au devenit inamice, fhrä a se tine seam&
aye& efect .chnd este vorba de sinistre cauzate prin de reclamatiunile pentru pierderile suferite cu In-
acte de shvArsite de puterea al ctirei supus cepere dela acea (lath.
(ressortissant) este asigurätorul, sau de aliatii sau
asociatii acestei Puteri.
§ 20
§ 17 Dispozitiunile paragrafului precedent se Intind
de asemenea si la reasigurtirile existente in ziva
Dach este dovedit ch o persoan& care, inaintea In care pärtile au devenit inamice, pentru riScu-
incheiase un contracl de asigurare rile particulare acceptate de asigurätor intr'un
maritimh cu un asigurkor devenit In urmá ina- contract de asigurare, altele deck cele pe vieatti
mic, a incheiat duph deschiderea ostilitätilor, cu gi maritime.
u asigurätor ce nu e inamic, un nou contract
pentru acoperirea aceluias- rise, noul contract se
va consider& substituit celui dintaiu, cu incepere § 21
din ziva In care va fi fost incheiat, iar primele Reasigurarea unui contract de asigurare pe
schzute se vor regulâ pe baza principiului eh pri- vie*, fácuth printr'un contract special si care
mul asigurkor nu va ramâne legat prin con- inteun contract general de rea-
tract deck phriä in momentul in care noul con- nu ar fi cuprinsh
sigurare, va rámâne In vigoare.
tract va fi fost Incheiat.

§ 22
A lte asio räri
In cazul unei reasigurdri facute Inain tea as-
§ 18 boiului, a unui contract de asigurare maritimti,
Contractele de asigurare incheiate Inaintea räs- cesiunea riscului cedat reasigurraorului va rtimâne
boiului Intro un asigurätor i o persoanh devenith valabilti dacá acest rise a inceput sá curgh inaintea
In urrnti inamich, allele deck con tractele de cari deschiderii ostilitätilorjar, contractul va riimne
este vorba In paragrafele 9 pAnd la 17, vor fi tra- valabil cu toath deschiderea ostilitkilor. Sumele
tate, In toate privit4ele, in acelas mod In care ar datorite In virtutea contractului de reasigurare,
fi tratate, potrivit ziselor paragrafe, contractele de privitoare fie la prime, fie la pierderi suferite, vor
asigur&ri in contra incendiului intre aceleasi WO. puteâ fl incassate duph räsboi.

www.digibuc.ro
4777
Septemvrie MONITORITL OFICIAL

§ 23 e) Dach afacerile vor fi numeroase, va trebul


sh fie desemnati si alti membri, pentru ca &care
sh se imparta in
DispozThunile paragrafelor 16 si 17 si ultimul Tribunal arbitral mixt sá poatá
din aceste sectiuni va
alineat din paragraful 15 se vor aplicA contrac- mai multe sectiuni. Fiecare arätat mai sus ;
trebui compush duph cum este
telor de reasigueiri pentru riscuri maritime. arbitral mixt îi va stabill
d) Fiec;...ire Tribunal
el insusi procedUra sa intrucát aceasta nu va fi
SECTIUNEA VI stabilitá prin. dispozitiunile Anexei dela articolul
de fatä. El va ave diderea de a fixa sumele pc
Tribunalul arbitral mixt cari partea care a pierdut va trebul s4 le pläteascä
drept cheltueli i spese de procedurâ ;
ARTICOLUL 231 ef Fiecare Guvern va pläti onorariile membru-
lui Tribunalului arbitral mixt pe care Il nurneste
si ale oricárui agent pe care 11 va desemnà pentru
,a) Se va constitul un Tribunal arbitral mixt
a-1 reprezenth inaintea Tribunalului. Onorariile
intro fiecare din Puterile aliate sau asociate, de Presedintelui se vor fix prin acord special intro
o parte, si Ungaria, de alta parte, Intr'un termen Guvernele interesate, i aceste onorarii, precum
de trei luni, cu incepere dela punerea in vigoare cheltuelile comune ale fiechrui Tribunal, se vor
a 'prezentului Tractat. Fiecare din aceste Tribu- pláti pe jumâtate de care cele dou5, Guverne ;
nale va fi compus .din trei membri, Fiecare din
Guvernele interesate va desemnA pe unul din f) Inaltele Pärti Contractante se obligâ, ca Tri-
acesti membrii. Presedintele va 11 ales in urma bunalele i autOritätile lor sa deA Tribunalelor ar-
unei intelegeri intre cele (loud Guverne interesate. bitrale mixte orice -ajutor ce stä In puterea Ion, in .
special in ceeace priyeste transmiterea notificArilor
iii Cazul când acest acord nu ar puteA, inter strângerea dovezilor ;
veni, Presedintele Tribunalului i douâ, alte per- 91 Inaltele Pärti Contractante consirnt sá con-
soane, in conditiune una i alta sä-1 inlocueasdi,
caz de nevoie, vor fl alese de Consiliul Socie- sidere hotäririle Tribunalului arbitral mixt ca de-
finitive si le fack obligatorii pentru supusii
Natiunilor, i Ong in momentul (And va fi
constituit, de d. Gustave Ador, dacii consimie. (ressortissants) lor.
Aceste persoane vot apartine Puterilor cari au Anex
rämas neutre in cursul rdsboittlui.
Când un Guvern nu se va ingriji, inteun ter- §1
men de o lunä, de desemnarea prevazutä aci mai
sus a unui membru al Tribunalului, in acest caz In caz de deces sau de demisiune a unui mein-
acest membru va.fi ales de ciitre Guvernul advers bru al Tribunalului, sau dach un membru al Tri-
dintre cele dout-i persoane mentionate mai sus, bunalului se gäseste, pentru un motiv oarecare,
altele decAt Presedintele. in imposibilitate de a implini functiunile sale,
Tribunalul hotáriiste Cu majoritatea de voturi a aceeasi procedurá, care a fost urmatä la numirea
membrilor ce-1 compun ; sa, va fi obserVath si la inlocuire..
1)) Tribunalele arbitrale mixte create prin apli- §2
carea paragrafului a) vor judech diferendele ce sunt
in competenta lor, in intelesul Sectiunilor III, IV, Tribunalul va adopt, pentru procedura sa re-
V si VII. guli conforme cu dreptatea i cu echitatea. El va
Marti de aceasta, toate diferendele, oricari ar fi decide ordinea i termenele in cari fiecare parte
ele, relative la contractele incheiate, inainte de va trebul sa prezinte concluziunile sale si va re-
punerea in vigoare a Tractatului de fall, intre su- gulA formalitOle cerute pentru administrarea
push Puterilor elate i asociate i supusii (ressor- dovezilor.
tissants) unguri, vor fi regulate de Tribunalul ar- §3
bitral mixt, cu exceptiunea diferendelor cari, prim fi
Advocatii i consilierii celor douä pärti vor
aplicatiunea legilor Puterilor aliate, asociate sau autorizati sti prezinte in mod oral si In scris Tri-
neUtre, sunt de competinta tribunalelor nationale concluziunile pentru sustinerea sau
ale acestor din urmä Puteri. In acest caz, aceste' bunalului
diferende se vor regulà de cátre aceste tribunale apárarea cauzei lor.
nationale cu excluclerea Tribunalului arbitral mixt. §
Supusul (ressortissant) interesat al unei Puteri Tribunalul va conservA arhivele proceselor
aliate sau- asociate va puteâ taus aduce afacerea cauzelor ce-i vor fi supuse si ale actelor de proce-
inaintea Tribunalului arbitral mixt, afar% numai
dacä legea sa nalionalä nu se opune la aceasta. dura respective, cu mentiunea datelor.

www.digibuc.ro
4778 MONITO.RUL OFICIAL 21 Septemvrie 1920

§5 tabilite sau restaurate, eu incepere dela punerea


Fiecare dintre Puterile interesate va puteá in vigoare a Tractatului de fat:6., pe teritoriile
numi un secretar. Acesti secretari vor constitui Inaltelor Parti Contractante, in favoarea persoa-
Secretariatul mixt al Tribunalului i vor fi sub nelor cari beneficiau de ele, in momentul când
ordinele sale. Tribunalul poate numi i intrebu- starea de rasboi a inceput sa existe, in favoarea
int unul sau mai multi functionari ce vor fi ne- celor in drept de a-i reprezentA. De asemenea, vor
cesari pentru a-1 asistà in indeplinirea sarcinii vor fi restabilite sau restaurate in folosul persoa-
sale. nelor, cari an ave caderea de a beneficiA de ele,
§6 dreptuiile cari, dacä rasboiul n'ar fi intervenit,
le- ar fi pu tut fi consfintite in timpul acelei pe-
Tribunalul va decide asupra tuturor chestiu- rioade pe baza unei cereri ce an fl Jost fácuta in
nilor materiilor ce-i vor fi supuse," dupa dove- scopul protejarii proprietatii industriale sau a pu-
zile, marturiile i inrormatiunile ce vor puteâ fi blicarii unei opere literare sau artistice ; aceastä
produse de Catre partile interesate. restabilire sau restaurare de drepturi va aveâ loc
cu incepere delá punerea Ic vigoare a prezentului
§7 Tractat.
Inaltele Päri Contractante se obligä sa deà surilor Cu toate acestea, actele fäcule in virtutea mä-
Tribunalului toate inlesnirile i informatiunile iului despeciale ce ar fi fost luate ifi cursul rdsbo-
catre o autoritate legislativä, executiva
necesare pentru facerea anchetelor. sau administrativa a unei Puteri aliate sau aso-
§8 ciate cu privire la drepturile supusilor (ressortis-
sants) fostului regat al Ungariei, in materie de pro-
Limba in care se va urm à. procelura va fi, in prietate industriald, literard sau artisticä, vor ra-
lipsa unei conventiuni contrare, engleza, franceza, mâne valabile i vor continuà sa aibä efectele Ion
italiana sau japoneza, dupd cum se va hotari de depli ne.
catre Puterea aliata sau asociata interesatd. Nu va dà loc la nici o revendicare sau ac-
tiune, fie din partea Ungariei, sau a supusilor (res-
§9 sortissants) säi, fie din partea supusilor (ressortis-
Locul si data sediatelor. flecárui Tribunal se sants) fostului --regat al Ungariei sau in numele
vor determinA de catre presedintele Tribunalului. Ion, contra utilizrii ce ar fi fost facutal in cursul
duratei rasboiului, de catre Guvernul unei Pu-
ARTICOLUL 240 teri aliate sau asociate sau de catre mice per-
Dacä un tribunal competent a dat sau dä o ho- soana, in contul ace.stui Guvern sau cu consimti-
tarire inteo afacere prevazuta de sectiunile HI, mântul sau, a drepturilor de proprietate indus-
1V, V sau VII si dacä aceasta hotarire nu este triala, literarä, sau artisticä, nici contra vanzarii,
conforma dispozitiunilor ziselor Sectiuni, partea punerii in vânzare sau intrebuintärii de produse,
care va fi suferit, din aceastä pricina, o paguba va aparate, articole sau oricari obiecte, carora aceste
avea dreptul la o reparatiune care va fi determi- drepturi le erau aplicate.
nata de Tribunalul arbitral mixt. Dupä cererea Dad, legislatia uneia din Puterile aliate sau aso-
supusului (ressortisant) unei Puteri aliate sau a- ciate, in vigoare in momentul seranärii Tracta-
sociate, reparatiunea sus amintitä va puteà fi e- tului de fa1.5, nu a dispus altfel, sumele datorite
fectuatä, când va fi posibil, catre Tribunalul ar- sau plätite, cu privire la proprietatea persoanelor
bitral mixt, repunand partile in situatiunea in aratate la articolut 232 b), prin aplicarca oricarni
care se oseau inainte ea hotarirea sa fi fost data', act si oricarei operatiuni efectuate in executarea
de tribunalul fostului regat al Ungariei.. mäsurilor speciale arätate la alineatul 2 al al tico-
lului de fatä, vor primi aceeas intrebuintare ca
celelalte creante ale ziselor persoane in conformi-
SECTIUNEA VII tate cu dispozitiunile prezentului Tractat, iar su-
mele stranse ca urmare rnasurilor speciale luate
Proprietatea industrial6 de Guvernul fostului regat al Ungariei in ce pri-
ARTICOLUL 241 veste drepturile de proprietate industi ialä, literard
sau artistica a supusilor (ressortissants) Puterilor
Sub rezerva stipulatiunilor Tractatului de fata, aliate sau asociate vor- fi considerate si tratate
drepturile de proprietate industrialä, literara sau intocmai ca toate celelalte datorii ale supusilor
artistic, astfel cum aceastä proprietate este defi- (ressortissants) unguri.
nith de Conditiunile internationale din Paris si din Fiecare din Puterile aliate sat,: asociate i§i re-
Bernal aratate la articolele 220 si 222, vor fi res- zervä facultatea de a aduce drepturilor de pro-

www.digibuc.ro
21 Septenurie 1920 MONITOR CTL OFICIAL 4779

prietate industrialä, literarä sau artistich (excep- conservá sau Aline drepturile - de proprietate in-
tând márcile de fabrica sau de comert,) dobandite dustriald dejA dobändite la 28 Iulie '1914 sau cari,
inainte de rasboi, sau in cursul duratei lui, sau dacd räsbolul n'ar- fi avut loc, ar fi putut fi do-
cari ar fi dobândite ulterior de cAtre supusii vessor- bändite dèla aceasta datä incoace, in urma unei
tissants) unguri, conform cu legislatia ei, fie ex- cereri fäcute, inainte de rásboi sau in cursul du-
ploatandu-le, fie acordând licente pentra exploata- ratei lui, cát i pentru a face opozitiune Ia aceste
rea lor, fie conservând controlul acestei ex ploatári, drepturi. Totus acest articol nu va puteä conferi
fie in alt mod, toate acele limitári, conditiuni sau nici un drept pentru a obtine in Statele-Unite ale
restrictiuni cari ar pute sa fie considerate ca Americei redeschiderea unei proceduri de micso-
necesare pentru trebuintele apärärii nationale, sau rare a drepturilor (interférove), când aceastä pro-
pentru interesul public, sau pentru a asigurâ un cedurá a avut loc in ultima instal-0 (Paudienee
tratament echitabil din partea Ungariei a dreptu- finale).
rilor de proprietate industrialä, literará sau artis- ,Drepturile de proprietate industriald cari ar fi
tica, posedate pe teritoriul ungar de cätre su- fost lovite de decddere din lipsa de indeplinire a
pusii (ressortissants) säi, sau pentru a garanth in - unui act, a unei executári de :formalitate sau-de
treaga indeplinire a tuturor obligatiunitor con- plata unei taxe, vor fi puse din nou in vigoare,
tractate de Ungaria tri virtutea Tractatului de sub rezerva cá, in ceeace priveste brevetele
fatá. Pentru drepturile de proprietate industrialá, desenurile, fiecare Putere aliatä sau asociath va
literarä sau artisticA, cari ar fi dobändite duph puteâ luh másurile pe cari ea le va socoti in mod
punerea in vigoare a Traetatului de fatá, facul- echitabil necesare pentru salvarea drepturilor
tatea de mai sus, rezervatá Puterilor aliate i aso- tertiilor, cari ar fi exploatat sau intrebuintat
ciate, nu va pute fi exercitatá deat in cazul când brevete i desenuri in timpul când acestea erau
limitatiunile, conditiunile sau restrictiunile ar lovite de decadere. Pe laugh aceasta, brevetele
puteà fi considerate ca necesare pentru trebuintele de inventiune sau desenurile apartinând unor
apärärii nationale sau ale interesului public. supusi (ressortissants) unguri i cari vor fi puse
In cazul când s'ar aplicA de cdtre Puterile aliate din nou In vigoare, vor rärnâne supuse, in ceeace
asociate dispozitiunile ce preced, se vor acordà priveste acordarea licentelor, prescriptiunilor cari
indemnizäri sau redeye* rationale, cari vor fi le-ar fi fost aplicabile in cursul rásboiului,
afectate intocmai ca i toate celelalte sume dato- precurn, i tutulor dispoziliunilor Tractatului de
rite supusilor (ressortissants) unguri potrivit dis- fatd. ,

pozitiunilor Tractatului de fatä. Perioada cuprinsä intre 28 Iulie 1914 si data


Fiecare din Puterile abate sau asociate re- punerii in vigoare a Tractatului de fata nu va fi
zervä facultatea de a considerá ca Dula, si de nul socotitä in termenul prevazut pentru punerea in
efect orice cesiune totalä sau partialä, i orice exploatare a unui brevet sau pentru intrebuinta-
concesiune de drepturi de proprietate industriala, rea márcilor de fabrica sau de comert sau dose-
literarä sau artistica., cari ar fi fost efectuate dela nuri, si este convenit cä nici un brevet, marcä de
28 Iulie 1914 incoace sau cari vor fi efectuate pe fabrich sau comert, sau desen care erá Inca in vi-
viitor i cari ar aveä ca rezultat de a pune piedicä goare la 28 Iulie 1914, nu vor putea --fi lovite de
la aplicarea dispozitiunilor acestui articol. decädere sau de anulare din simplul fapt al ne-
Dispozitiunile articolului de Ltd nu sunt apli- exploathrii sau neintrebuinthrii lor, inainte de ex-
cabile drepturilor de proprietate industriald, lite- pirarea unui termen de doi ani cu incepere dela
rard sau artistich cuprinse in societätile sau in- punerea in vigoia.e a Tractatului de fath.
treprinderile a cdror lichidare a fost efectuatä de
care Puterile aliate sau asociate, in conformitate ART1COLUL 243
cu legislatia exceptionalä de rasboi, sau care va fi
efectuatä in virtutea articolului 232, paragraful b). Termenele de prioritate, prevAzute de articolul
4 al Conventiunii internationale din Paris din 20
Martie 1883, revizuitä la Washington in 1911,
ARTICOLUL 242 sau prin ()rice altá Conventiune sau lege in vi-
Un termen minim de un an, cu incepere dela goare, pentru depunerea sau inregistrarea cereri-
punerea in vigoare a Tractatului de fata, färä de for de brevete de inventiune sau modele de utili-
nici un fel de suprataxd sau penalitate, se va acordá tate, de inärci de fabricá sau de omert, de dese-
supusilor (ressortissants) fiecdreia din Inaltele Párti Modele, cari nu erau luca expirate la 28
Contractanté, pentru a indeplini orice act, a inde- Iulie 1914, precum i cele cari ar 11 luat nastere
plini orice formalitate, a platl orice taxa, i in ge- in cursul räsboiului sau ar fi putut luA nastere
nere pentru a satisface mice obligatiune prescrisd dach rdsboiul n'ar fi avu t loc, vor fi prelungite de
de legile si regulamentele fiecärui Stat, pentru a catre frecare din Inaltele Parti Contractante in fa,

www.digibuc.ro
4780 MONITORUL OFICIAL 21 Septemvrie

voarea tutulor supusilor (ressortissants) celorlalte Acest articol nu va fi aplicabil raporturilor din-
lnalte Parti Contractante pAna la expirarea unui tre State le-Unite ale Americei, pe de o parte, si
termen de sase inni cu incepere dela punerea in Ungaria, de alta parte.
vigoare a prezentului Tractat. ARTICOLUL 245
Totus aceastä prelungire de termen nu va a-
duce atingere drepturilor oricarei dintre Inaltele Contractele de licenta de exploatare de drepturi
Pärti Contractante i nici vreunei persoane care de proprietate industriala sau de reproducere de
ar fi, in posesiune de bunh credinta, in momentul opere literare sau artistice, incheiate Inainte de
punerii in vigoare a Tractatului de NO, a unor starea de rasboi intre supusi (ressortissants) ai Pu-
drepturi de proprietate industriala in opozitie cu terilor aliate sau asociate sau persoane locuind pe
drepturile cerute cari revendich, termenul de prio- tetitoriul lor, sau exercitand acolo industria ion,
ritate, i vor conservi folosinta drepturilor lor, fie pe de'o parte, si supusi (ressortissanls) ai fostului
personal, fie prin orice agenti sau titulari de li- regat al Ungariei, de alta parte, vor fi considerate
CUP carora le-ar fi concedat aceste drepturi ma- ca reziliate, cu incepere dela starea de rasboi, intro
into de punerea in vigoare a Tractatului de fath, fosta monarhie austro-ungarh i Puterea aliata
lard a putei fi tulburati, nici urmariti in nici un sau asociata), lush, in toate cazurile, beneficiarul
eel ca contrafkiitori. primitiv al unui contract de acest fel va avei
dreptul, inteun termen de vase luni dela pu-
nerea in vigoare a Tractatului de fatd, sa eeark
ARTICOLUL 244 dela titularul drepturilor concesiunea unei noui
Nici o actiune nu va putei fi intentata i nici o licente, ale carei conditiuni, in lipsa unei in-
revendicare nu va putei fi exercitata, pe de o telegeri intro parti, se vor fixà de care tribu-
parte, de chtre supusii (ressortissants) fostului nalul competent din tara sub a chrei legisla-
regal al Ungariei, sau de persoane locuind tiune drepturile fusesera dobândite, afara de
sau exercitand industria lor in teritoriile fostu- cazul unor licente obtinute in virtutea drepturi-
lui regat al Ungariei i, de alta parte, de catre su- lor d6bAndite sub legislatia fostului regat al
pusi (ressotissants) ai Puterilor aliate sau asociate Ungariei ; in acest caz, condipunile ar urmi sh
sau de persoane locuind sau exercitând_ industria se fixeze de Tribunalul arbitral mixt prevazut
ion pe teritoriul acestor Puteri, nici de cätre tertii de Sectiunea VI a pärtii de Ltd. Tribunalul va
.carora aceste persoane le-ar fi cedatrdrepturile lor puteâ., dacá va fi cazul, sa fixeze cu acea oca-
In cursul räsbeiului, din cauza unr fapte ce s'ar ziune quantumul redeventelor ce i s'ar Wei
li produs pc teritoriul celeilalte Päri, intre data justificate, in vederea utilizarii acelor drepturi in
declarhrii räsboiului si data punerii ,in yigoare a räsboi.
Tractatului de fath i cari fapte ar fi putut fi con- Lice* le relative la drepturi de proprietate in-
siderate ch le aduce oatingere drepturilor de pro- dustriald, literara- sau artistica, cari von li fost
prietate industriala sau de proprietate literara'sau concedate conform cu legislatia specialá de rasboi
artistica ce au existat intr'un moment oarecare in a unei Puteri aliatä sau asociatä, nu von putei
cursul räsboiului si cari vor fi restabilite conform se &eased atinse prin continuarea unei licente
articolelor 242 si 24.3. care existi inainte de rasboi, dar ele yor ránane
Nici o actiune nu va puteà fi de asemenea pri- yalabile i vor continta sa" aiba deplinele lor efecte
mith din partea acelorasi persoanc, pentru infrac- In cazul cand una din aceste lice* ar fi fost a-
litme la drepturile de prOprietate industrialk te- cordata beneficiarului primitiv al unui contract
rara sau artistica, la.nici un moment, cu ocazia de licenta incheiat inainte de rasboi, ea va 11 con-
vânzarii sau a punerii in vânzare, in curs de un siderata ca inlocuind-o.
an dela data semnarii prezentului Tractat, pe teri- Mild in timpul rdsboiului vor fi fost plätite
toriile Puterilor aliate sau asociate, pe de o parte, sume, relativ la proprietatea persoanelor aratate la
sau ale Ungariei, pe de alta parte, a unor produse articolul 232 b), in virtutea unui contract sau unei
sau articole fabricate, sau a unor opere literare licente oarecare intervenite inainte de rhsboi pen-
sau artistice publicate in perioada cuprinsa intre tru exploatarea .unor drepturi *de proprietate in-
data starii de rásboi i aceea a semnarii Tracta- dustriala sau pentru reproducerea sau reprezen-
tului de fata, nici cu ocazia dobndirii lor i a in- tarea unor opere literare, dramatice sau artistice,
trebuintärii sau folosintei ion, intelegandu-se totus aceste sume von primi keen intrebuintare ca
eh aceasta dispozitiune nu se va aplich cand pose- celelalte datorii sau creante ale ziselor persoane
sorii drepturilor avean domiciliul lor sau stabili- potrivit Tractatului de fata.
rnente industriale sau comerciale situate in regiu- Acest articol nu va fi aplicabil raporturilor dintre
nilo ocupate de armatele austro-ungare in cursul Statele Unite ale Americei, pe de o parte, si Un-
räsboiului, garia, pe de alta parte.

www.digibuc.ro
4781
21 Sepomvrie MONITORLIL OFICIAL

SECTIUNEA VIII fostului regat al Ungariei dela 3 Noenivrie 1918


sau cari ar puteh fi percepute sau rnarite pinä la
Dispozitiuni speciale pentru restitutiune conform dispozitiunilor Tractatului
teritoriile cedate de fata, sau daca este vorba de bunuri, de drep-
turi i interese cari nu au fost supuse la masuri
ARTICOLUL 246 exceptionale de rasboi, pAna la expirarea unui
Dintre persoanele fizice si morale, cari erau termen de trei luni dela intrarea in vigoare a
Tractatului de fata, va fi restituita celor in drept.
mai inainte supuse (ressortissantes) ale fostului Bunurile, drepturile i interesele restituite nu
regat al Ungariei, precum i dintre supusii (res- vor fi supuse la nici o taxa impusa oricarui alt
sortissants) Bosniei-Herzegovinei, acelea cari do-
lAndesc de plin drept, prin aplicarea Tractatului bun sau intreprindere apartinánd aceleeas per-
soane, din momentul in care aceste bunuri vor fi
de fata , nationalitatea unei puteri aliate sau fost retrase din Ungaria, sau aceste intreprinderi
aseciate, sunt desemnate in stipulatiunile de au incetat de a fi exploatate in Ungaria.
mai jos prin expresiunea supusi (ressortissants) Daca s'au platit cu anticipatie taxe de ()rice na-
ai fostulu regat al Ungarieia ; celelalte sunt tura, pentru bunurile, drepturile i interesele re-
desemnateiprin expresiunea supusi (ressortissants)
trase din Ungaria, proportia acestor taxe platita
unguri. pentru o perioada de timp posterioara.retragerii
ART ICOLUL 247 bunurilor, drepturilor i intereselor, va fi restituita
celor in drept.
Locuitorii teritoriilor transferate in virtutea Trac- Dispozitiunile articolelor 231 d) si 254 din
tatului de fatä, vor pastr, con trar acestei transfe- Tractatul de fata privitoare la moneda in care
räri si a schimbarii nationalitätii ce decurge din trebuie fa cuth plata si la cursul schimbului, se
ea, intreaga folosinta'. in Ungaria a tuturor dreptu- vor aplicA, in cazurile la cari se refera accle dis-
rilor de proprietate industriala, literara si_artistica pozitiimi, la restituirea averilor mentionate in pa-
pc cari le aveau conform legislatiunii in vigoare ragraful 1-iu din acest articol.
n momentul transferarii. Legatele. donatiunile, bursele, fundatiunile de
orice fel, !nfiintate sau create in fostul regat al
A RTICOLUL 248 Ungariei i destinate supusilor (ressortissants) aces-
tuia, V0 fi puse de Ungaria, intrucat aceste fun-
Chestiunile privitoare la supusii '(ressörtiSsants) datiuni se gäsesc pe teritoriul ski, la dispozitiunea
fostului regat -al Ungariei, precum si la supusii Puterei aliate sau asociate ai cArei supu§i (ressor-
(ressortissants) unguri, la drepturile, 'privilegiile tissants) sunt acum zisele persoane sau vor devenl
si bunurile lo, cari nu ar fi prevazute, nici in supusi in urma dispozitiunilor prezentului Tractat
Tractatul de filth', nici in Tractatul care trebuie sau a Tractatelor incheiate in vederea regularii
sii reguleze unele raporturi imediate intro Statele afacerilor actuale, in starea in care se gAseau acele
ciirora li s'a transferat un teritoriu al fostei mo- fondatiuni la data de 28 Iulie 1914, tinandu-se
narliii sau cari s'au nascut din desmembrarea seami de platile facute in mod regulat pentru sce-
acestei monarhii, vor face obiectul unor conven- pul fundatiunii.
tiuni speciale intre Statele interesate, cuprinzan- In cazul cand statutele fundatiunilor familiale
du-.Se in acestea i Ungaria, rarnânând bine sta- cari vor continu sä fie administrate de catre Sta-
hilit cä aceste conventiuni nu Vor puteâ fi, in nici tul ungar, vor face sii, depinda folosinta beneficiilor
ini caz, in contradictiune cu dispozitiunile Tracta- lor de nationalitatéa ungara, beneficiarii prezump-
tului de flip,. - tivi vor conserv dreptul lor la pensiuni, indem-
In acest scop, s'a convenit ea in terrnen de trei nitati de educatiune, zestre sau alte avantaje, chiar
luni dela intrarea in vigoare a Tractatului de fa-VI daca au dolAndit sau daca vor dobAndl mai tAr-
va avea loc o conferinta intro Delegatii Puterilor ziu, in virtutea Tractatului de fata sau ale Tracta-
in teresate. telor inch( iate in vederea regularii chestiunilor
actuale, nationalitatea vreunuia din Statele caruia
ARTICOLUL 249
teritorii din fostul regat al Ungariei i- au fost sau
Guvernul Ungar va rein tegrà fäii in tArziere ii vor fi transferate prin zisele Tractate.
pe supusii (ressortissants) fostului regat al Ungariei In cazul cand in urma stingerii unei familii in
in posesiunea bunurilor, drepturilor i intereselor favoarea Careia o astfel de fundatiunc fusese fa--
for .situatepe teritoriul ungar. cuta, fondurile trebuind sa reying Statului ungar
Suma taxelor i impozitelor pe capital cari sau unei institutiuni a Statului ungar, dreptul de
au fosts percepute sau marite, asupra bunurilor, succesiune va trece asupra Statului caruia apar-
drepturilor i intereselor supusilor (ressortissants) tineit ultimul beneficiar,

www.digibuc.ro
472 MONITORUL OFICIAL 21 Septemvrie 19t0

ARTICOLUL 250 iuluiu trebuie inlocuita eu aceea de perioada in- -

Contrar dispoziliimilor articolului 232 si Anexei tre data preyäzuth mai sus si aceea- a inträrii in
Sectiunii IV, bunurile, drepturile i interesele su- vigoare a Traetatului de fath.
pusilor (ressortissants) unguri sau ale societätilor
asupra chrora ei au contsolul, situate pe teritoriile ARTICOLUL 253
fostei monarhii austro-ungare, nu vor puteh fi Ungaria ii ih indatorirea de -a nu impiedich,
confiscate sau lichidate in conformitate eu aceste in nici un mod,,ca bunurile, drepturile si inte-
dispozitiuni. resele apartinând unei societh.ti constituite con-
Aceste bunuri, drepturi i interese vor fi esti- form legilor fostei monarhii anitro-ungare si in
tulle cetor in drept libere de mice mhsuri de acest cari sunt interesati supusi (ressortissants) aIiai
fel sau de mice altä masurä de dispozitiune, de sau asociati, sh fie transferate unei societäti con-
administratiune fortatä sau de sechestru luate stituite conform legilor oricarei alte Puteri, de
dela 3 Noernvrie 1918 papa la intrarea in vigoare a. inlesni mäsurile nec are pentru executarea
a Tractatului de fatal. Ele vor fi restituite in sta- acestei transferári i a LiA tot concursul care i-ar
rea in care se gäseau inainte de aplicarea mäsu- puteh fi cerut pentru efectuarea restitutiunii
rilor in chestiune. chtre supusii (ressortissants) aliati sau asociati
Reclamatiunile cari ar pute fi &cute de ciitre sau cAtre 'societätile in cari acestia sunt mute-
supusii unguri in virtutea prezentului articol vor resati, a bunurilor, drepturilor i intereselor lor
fi supuse Tribunalului arbitral mixt prevhzut la situate, fie in Ungaria, fie in teritoriile trans-
art. 239. gerate.
Bunurile, drepturile i interesele prevhzute in
acest articol nu cuprind bunurile supuse artico- ARTICOLUL 254
lului 191,.Partea IX (Clauze financiare).
Articolul de fatd.nu schimbd intru nimic dis- Sectiuilea III, afarä de at,ticolul 231 d), nu se
pozitiunile Anexei III din Sectiunea I, Partea VIII va aplich datoriilor contractate in tre supusi (res-
(Reparatiuni), privitoare la proprietatea supusilor sortissants) unguri i supusi (ressortissants) ai fos-
(ressortissants) unguri asupra nävilor si vapoa- tului regat al Ungariei.
relor. Sub rezerva dispozitiunilor speciale prevhzute
la articolul 231. d), pentu nouile State create;
ARTICOLUL 251 datoriile mentionate la aliniatul 1 din acest an-
ticol se vor plan in monedh având curs legal,
Toate contractele pentru vänzarea inärfurilor la data plätii, in Statul al chrui supus (ressor-
tissant) a devenit supusul (ressortissant) fostului
ce trebuiau predate pe calea Märei inainte- de regal al Ungariei. Cursul schimbului aplicabil zi-
1 Ianuarie 1917, incheiate Mire supusi (ressortis-
sants) ai fostului regat al Ungariei, de o parte, si sului regulament- va fi cursul mijlociu _cotat la
.Bursa din Geneva in timpul celor doua luni Ma-
administratiunile fostei monarhii austro-ungare,- 'rite
ale Ungariei, ale Bosniei-Herzegovinei sau supusi de 1 NoemVrie 1918.
(ressortissants) unguri, de alth parte, vor fi anu-
late, afar% de ceeace priveste datoriile si.alte obli- ARTICOLUL 255
gatiuni pecuniar e, rezultänd din (nice operatiune
sau plhti prevhzute in contract. Toate celelalte Societatile de asiguräri cari ii aveau princi-
contracte intro pärtile sus zise, incheiate inainte de palul sediu comercial In teritoriile ce fhceau
1 Noemvrie 1918 si in vigoare la aceastä dath, vor parte din fosta rnonarhie austro-ungark vor aveâ
fi meiginute. dreptul de a exercith industria lor in teritoriul
ungar in timpul unei perioade de zece ani dupa"
intrarea in vigoare a Tractatului de fal,a, WA ca
ARTICOLUL 252
schimbarea nationaiitätii Ion sa atingd" intru ni-
In materie de prescriptiune, ,de limitarea mic situatiunea juridich de care se bucurau mai
dreptului de actiune (forclusion) §i de pierderea
unui drept (de,chéance), vor fi aplicabile, In teri- In timpul aceleea§ perioade, operatiunile zi-
toriile transferate,dispozitiunile prevhzute In arti- selor sècietäti nu vor puteh fi supuse de Ungaria
colele 235 i 236, -fiind stabilit eh expresiunea la nici o taxá sau sarcinä Mai mare deck acele
Inceputul rhsboiului trebuie inlocuith cu expre- impuse operatiunilor societatilor nationale. Pro-
siunea ',data care va fi fixatä pe cale administra- prietatea lor nu va puteà fi atinsh de nici o mh-
tivä de fiecare Putere aliath sau asociata, chreia sura Care sä, nu fie de asemenea aplicatá §i bunu-
raporturile Mire phrti i-au devenit imposibile de iilor, drepturilor sau intererelor socieiätilor de
fapt $i de drept,si cä expresiunea Clurata rasho- asigurare nationale; iar in cazul când s'ar

www.digibuc.ro
Septemvrie 1920 MONITORUL OFICIAL 4783

asemenea másuri, se vor pläti indemnizdrile acestei monarhii, partca din rezervele adunate de
cuvenite. guvernele sau administratiunile fostei monarhii
Aceste dispozitiuni se vor aplich numai intru austro-ungare sau de institutiile publice ori pri-
act si atAta timp cat societátile ungare de asigu- vate de sub controlul Ion, destinatá a face fatá la
rare, cari inainte 1i exercitau afacerile in terito- functionarea in acele teritorii a tuturor asigurá-
riile transferate, vor fi admise pe bazá de reci- rilor sociale sau asigarärilor de Stat.
procitate a se bucurà, de acela§ drept de a exer- Puterile cArora li se vor predâ aceste fonduri
citä industria lor in zisele teritorii, chiar dach vor trebui neapärat sä le intrebuinteze la exe-
sediul lor principal erâ in afará de aceste teri- cutarea obligatiunilor rezultänd din aceste asi-
t orii. . gurári.
. Dupá terrnenul de zece ani arátat mai sus, so- Conditiunile preddrii vor fi stabilite prin con-
cietätile de asigurare in chestiune, apartinand vent'uni speciale, incheiate intre guvernul ungar
Puterilor aliate i asociate, se vor bucurà de regi- guvernele interesate.
mul prevdzut la articolul 211 din Tractatul de In cazul cánd aceste conventiuni speciale nu
fatä. s'ar incheiä conform alincatului precedent, in timp
Dispozitiunile prezentului articol se vor aplicA -de trei luni dela intrarea in vigoare a Tractatului
si societátilor cooperative, nurnai dacá regimul le- de fatá, conditiunile preddrii vor fi supuse, pentru
gal al act stor societäti va implicA o rásprindere efec- fiecare caz in parte, unei cornisiuni de cinci
tivá a aderentilor Ion pentru toate operatiunile membrii, dintre cari unul va fi nurnit de guver-
contractele cari constitue obiectul ziselor societáti. nul migar, unul de celälalt guvern interesat si
ceilalti trei de Consiliul de Administratie al Biu-
ARTICOLUL 256 roului international al Muncei, alesi dintre cetd-
tenii celorlalte State. Aceastä Comisiune, hotärind
Convenfmni speciale vor reguiä repartitiunea ru majoritate de voturi, va trebul, in termen de
bunurilor cari apartin unor colectivitäti sau unor trei luni dela infiintarea ei; sá fled propuneri pe
per,oane morale publice exercitâniu-si activitatea cari sá le supunä Consiliului Societälii Natiunilor;.
asupra unor teritorii ce au fost impärtite prin hotäririle Consiliului vor trebul sit fie imediat
Tractatul de fali considerate, de catre_Ungaria si de celälalt Stat in-
teresat, ca definitive.
ARTICOLUL 257
State le cárora li s'au transferat un teritoriu al ARTICOLUL 259
fostei monarhii austroungare sau cari: au luat Dispozitiunile prezentei sectiuni hothrind ra-
nastere din desmembrareá acestei monarhii, vor porturile dintre Ungaria sau supusii (ressortissants)
recunoaste drepturile de proprietate industrialä, unguri si supusii (ressortissants) fostului regat al
literará sau artisticd in vigoare in aceste teritorii Ungariei, se aplicii raporturilor de aceea§ naturá
In momentul in care acestea au trecut sub suve- intro Ungaria sau supusii (ressortissants) unguri
ranitatea lor; sau cari vor fi restabilite sau restau- si supusii (ressortissants) fostului imperiu al Au-
rate Kin aplicarea articolului 241. al Tractatului striei, arátate la articolul 263 din Tractatul de
de fatd. Aceste drepturi vor rtirnâne in vigoare Pace cu Austria.
atáta timp rät le-ar fi fost acordat de legisiatia In mod reciproc, dispozitiunile sectitinii VIII
fostei rnonarhii austro-ungare. a pärtii X din zisul Tractat hotärind raporturile
0 anventiune speCialä va regul toate chestiu- hitre Austria sau supusii (ressortissants) austriaci
nile privitoare la arhive, registre si planuri supusj.i (ressortissants) fostului imperiu al Au-
serviciul proprietätii industriale, literare striei, se aplicá raporturile de aceeas naturä. Mtre
artistice, precum i eventuala Ion transmisiune sau Austria sau supu§ii (ressortissants) austriaci
comunicare de dare oficiile fostei monarhii au- supusii (resortissanti) fostului regat al Ungariei
stro-ungare oficiilor Statelor cesionare ale terito- arätate la articolul 246 din Tractatul de fatä.
riilor zisei monarhii sau oficiilor nouilor State
create.
PARTEA XI
ARTICOLUL 258 NAVIGATIA AERIANÀ
Färä prejuditiul celorlalte stipulatiuni ale Trac-
tatului de fatä, guvernul ungar ii iä indatorrrea, - A RTICOLUL 260
in ceeace ft priveste, de a pred Puterii cAreia i Aeronavele cari apartin (ressortissant) Statelor
s'a incorporat teritorii ale fostei monarhii austro- aliate i asociate vor a-yeâ deplinh libertate de a
ungare sau care s'a format din desrnembrarea sbutä deasupra teritoriului Ungariei si de a ate-

www.digibuc.ro
4784 MONITORUL OFICIAL 21 Septeinvrie 1920

rizA pc acest teritoriu si ape i se vor bucurâ. de asa precum sunt fixate aceste reguli hi conven-
aceleasi avantaje ca i aeronavele ungare, mai cu tiunea hicheiath intre Puterile aliate i asociate
seamh in caz de pericol. privitoare la navigatia aerianä.

ART ICOLUL 261. ARTICOLUL 267

A.eronavele apartinând (ressortissant) Puterilor Obligatiunile impuse prin dispozitiunile cari


aliate si asociate, in transit spre o arä strdinä preced vor rämâne in vigoare pänä la 1 lanuarie
oarecare, se vor bucurh de dreptul de a sburA färh a1923, afarh numai dach Ungaria nu a fost admish
aterish deasupra teritoriului Ungariei, totdeauna mai inainte in Societatea Natiunilor sau nu a fost
sub rezerva regulamentelor pe cad Ungaria le va autorizath,cu consimtimântul Puterilor aliate
puteh stabill si cari de asemenea vor ti aplicabile asociate, sh adereze la conventia incheiath intre
aeronavelor Ungariei i acelora ale -thrilor aliate zisele Puteri, privitoare la navigatia aeriand.
asociate.
-11.
AnncoLur, 262
Aerodromurile stabilite in Ungaria i deschise PARTEA XII
tralicului public national vor fi deschise aerona-
velor apartinând (ressortissant) Puterilor aliate PORTURI, CfiI PE AA I CkI FERATE
asociate, .cai vor fi tratate pe picior de egalitate
cu aeronavele ungare in ceeace priveste taxele de
()rice naturh, inclusiv taxele de aterisaj si de aco- SECTIUNEA I
modare (amenagement).
Dispozitiuni generale
ARTIGOLUL 263
A RTICOLUL 268
Sub rezerva dispozitiunilor de fatä,.dreptul de
trecere, de transit 0 de aterisaj prevhzut la anti- Ungaria se obligh sh acorde libertatea transitu-
colele 260, 261 si 262,' este subordonat indepli- lui prin teritoriul ei pe chile cele mai apropiate
nirii regulamentelor pc cari Ungaria le va puteâ pentru transitul international, pe chi ferate, pe
socoti necesare ca O. lic intocmite, rhmânând sta- cursuri de aph navigabile sau pe canaluri, per-
bilit cä aceste regulamente vor fi aplicate färä soanelor, nihrfurilor, ravilor, vapoarelor, vagOa-
distinctiune aeronavelor ungare si celor ale thrilor nelor si -serviciilor postale venind din sau mer-
aliate i asociate. Wind spre teritorille orichreia din Puterile aliate
aSociate, lirnitrofe sau nu.
ARTICOLUL 264 Persoanele, márfurile, nävile, vapoarele, trásu-
rile, vagovele i serviciile postale nu vor Ii supuse
Cer Lificatele de nationalitate, de navigabili- nici unui drept de transit, nici unui termen sau
tate, brevetele do capacitate i licentele liberate restrictiuni nefolositoare i vor aveh dreptul, In
sau recunoscute ca valabile de dare vreuna Ungaria, la tratarnentul national, in tot ce pri-
dintre Puterile aliate i asociate, vor fi admise ve§te taxele si inlesnirile, precurn si in orice alth
in Ungaria ca valabile i echivalente cu cer- pnivin1ü.
tificatele, brevetele i licentele date de Un- Märfurile- in transit vor fi scutite de °rice drep-
ga ria. turi de vamh sau alte drepturi analoage.
ARTICOL UL 265 Wee taxe sau sarcini, grevând transportul in
Din punctul de vedere al traficului comercial transit, vor trebul sh fie echitabile, tinându-se
aerian intern, aeronavele apartinând (ressortis- seamh de conditiunile traficului. Nici o redeventh
sant) Puterilor ahab i asociate se vor bucurh In inlesnire sau restrictie nu va trebul sä depindh,
Ungaria do tratamentul natiunii celei mai favo- direct sau indirect, de calitatea proPrietarului sau
rizate. de nationalitatea nävei sau a .altui mijloc de tran-
ARTICOLUL 266 sport., care ar fi lost sau ar trebul sh fie intrebuin-
tat pe o parte oarecare a parcursulai total.
Ungaria su obligh sä pue in vigoare inhsurile
necesare pentru a asigurà cä mice aeronavä un- ARTICOLUL 269
gait, care va sburâ peste teritoriul säu, sh se con-
form regulilor asupra focurilor i semnalelor, re- Ungaria se obligh sh nu impund, nici sh men-
gulilor aerului i regulilor asupra traficului aerian tiná vreun control asupra intreprinderilor de
pe dea.supra sau in vecinätatea aerodromurilor, transport, in transit de dus i intors, ale emigran-

www.digibuc.ro
MONITORUL OFICIAL 4785
21 Septemvrie 1920

tilor, prin teritoriul ei, in gall de rnäsurile ne- lor aliate i asociate, sau in transit din sau pentru
cesare pentru a constath dach chlatorii sunt in aceste teritorii, in conditiuni materiale identice,
adevär in transit ; ea nu va permite nici unei mai ales din punctul de vedere al- intelii si al in-
companii de navigatie i nici unei alte organiza- grijirilor in tiMpul drumului, cu acelea de cari ar
tiuni, societate sau persoana particularä intere- beneficia märfurile de acelas fel, chlätorind pe te-
sath la trafic, sh participe intenn mod oarecare ritoriul ungar in conditiuni asemanhtoare de
la un serviciu administrativ organizat in acest transport.
seop, nici sa- exercite o influeni.a directa sau indi- In special, transportul marfurilor supuse stri-
recta in aceasta privinta. caciunii se va face cu iutealä i regularitate, iar
formalitätile vamale vor aveh loc in asa fel in cht
ARTICOLUL 27.0 sh permith continuarea directa a transportalui
Ungaria im va puteh stabill nici o deosebire mhrfurilor en trenurile de legatura. -

sau preferinta, directrt sau indirectä, in ce pri- ARTICOLUL 272


veste drepturile, taxele prohibitianile relative
Porturile maritime ale Puterilor ahab i aso-
la importatinni in teritoriul ei sau la exportatiuni ciate voir beneficiä de toate dispozitinnile favora-
din teritoriul ei i, sub rezerva stipulatiunilor par- chile
ticulare continuto In prezentul Tractat, in ce. pri- bile si détoate iarifele recluse acordate, pe
Ve§te condititmile si pretul transportului mhrfa- ferate sau pe chile navigabile ale Ungariei, in pro-
rilor sau al persoanelor cu destinatie sau prove- fitul vreumii port al find alte Puteri.
nind din teritoriul ei, fie din cauza frnntariei de ARTICOLUL 273
intrate sau de iesire, fie a naturii, a propriethtii
sau a pavilionului inijloacelor de transport intro- Ungaria nu va pute refuz de a participei 'la
cari ar
buintate (inclusiv transporturile aeriane), fie din tarifele sau la eombiaatiunile de tarifeuneia din
asigure perturilor
cauza punetului de .plecare initiaI au imediat al avea ca object sh analoage ea
vasului sau bastimentului, vagonului, aeronavei Puterile alia te si asociate avantaje ale 'loci alto
aeordat acelora
san & altui mijloc de transport, a destinatiei sale acelea ce ar fi
finale sau intermediare, a itinerarutui urmat sau P tea
a punctelor de tranSbordare, fie din faptul cä SECTIUNEA 11
marfurile sunt importate sau exportate direct
printeun port ungar sau indirect printr'un port Navigatiunea
strain oarecare, fie din faptul eh marfurile sunt CAPITOLUL I
importate sau exportatepe uscat sau pe ca le aerianh. Libertatea de navIgatiune
In special Ungaria nu va pute infiint. in pre-
juditiul porturilor, vaselor sau bastimentelor vre- AwricoLut 274
uneia din Puterile aliate i asociate, nici o supra- Supusii (ressortissants) Puterilor aliate si aso-
taxh, nici o prima directa sau indirecta la expor-
elate, pracum i bunurile lor; vasele si bastirnen-
Lul sau la importul prin porturile sau prin vasele tele lor se vor bucurh, in toate porturile i pe
sau bastimentele ungare, san prin acelea ale unei toate chile de navigatie interna a Ungariei de ini
alte Puteri, in special sub forma de tarife combi- tratament egal, in toate privintele, cu acéla al
nate, i nici sa supund persoanele si marfurile, supusilor (ressortissants), bunurilor, vaselor si basti-
trecand printr'un port san intrebuintând un vas
mentelor ungare.
sau bastiment al vreuneia din Puterile aliate In special, vasele i bastimentele vreuneia din
asociate, la formalitäti sau termene oarecari, la
Puterile aliate i asociate vor fi autorizate
cari aceste persoane sau marfuri nu ar fi supuse, transporte marfuri de orice natura, precum i ca-
'Ana ar trece printr'un port ungar sau prin portul latori, mergand spre sau venind din porturi sau
unei alte Puteri, sau dach ar intrebuinp un vas localithti situate pe teritoriul Ungariei, Iii cari
sau un bastiment ungar sau un vas san basti- pot sä ancoreze vasele i bastimentele ungare, in
ment al unei alte Puteri. condi-tiuni cari nu vor fi mai oneroase deceit cele
MITICOLUL 271 aplicate vaselor i bastimentelor nationale ; cle
vor fi.tratate pe un picior de egalitate cu vasele si
Se vor luâ toate dispozitiunile necesare, din bastimentele nationale, in ce priveste inlesnirile
punct de vedere administrativ i tehnic, pentru a sarcinile de porturi si de cheiu de orice fel, inclu-
micsorei, pe cht va fi cu putinta, phtrunderea mar-
sly inlesnirile de stationare, de incarcare si des-
furilor prin fruntariile Ungariei i pentru a asi- carcare, drepturile i sarcinile de tonaj, de chein,
gura, incepand dela zisele fruntarii, expedierea de pilotaj, de far, de carantina i orice drepturi
transportul acestor märfuri, far& a se face deose- si sarcini analoage, de mice naturh ar fi, perce-,
I) ire dacti vin din sau merg spre teritoriile Puteri-

www.digibuc.ro
4:i86 AMNITORIA OPICIAL 21 Segvmvrie 1920
pute in numele si in profltul Guvernului, functio- ARTICOLUL-278
narilor publici, particularilor, corporatiunilor sau
stabilimentelor de orice fel. Taxe, variabile dupd diversele sectiuni ale
In cazul când Ungaria ar acordd vreuneia din- fluviului, vor puteâ fi percepute dela nävile cari
tre Puterile aliate si asociate sau oricdrei alte Pu- utilizeazd calea navigabild i accesele sale, afard
teri sträine un tratament de favoare (préférentiel), de dispozitiunile contrarii ale vreunei coriven-
acest regim se va extinde, färd termen si färd con- tiuni in vigoare. Ele vor trebul sä fie destinate
asupra tutulor Puterilor aliate si aso- exclusiv la acoperirea inteo mdsurd egalä a chel-
ciate. tuelilor de intretinere a navigabilitätii sau de ame-
Nu se va aduce circulatiunii persoane'or, vase- liorare a fluviului si a acceselor sale sau sd Ned
lor si bastimentelor alte piedici deck cele rezul- fatd cheltuelilor facute in interesul navigatiunii.
tând din dispozitiile relative la vanad, la politie, Tarif el va ti calculat pe baza acestor cheltueli
la prescriptiunile sanitare, la emigrare sau la imi- va fi afisat in porturi. Taxele vor lt stabilite in
grare, precum si la importul sau exp,rtul mär- asa mod Meat sit Illi fie nevoie de o examinare
furilor prohibite. Aceste dispozitiuni, rationale si- minutioasä a incdreäturii, afard numai dacd nu
uniforme, nu vor trebul sä impiedice in mod inutil ar fi bänueald de fraudd sau de contraventiune.
raficul.
ARTICOLUL 279
CANTOLUL II
Transitul cäldtorilor, nävilor i märfurilor va
Clauze relative la Dunfire aveA loc conform conditiunilor stabilite in Sectiu-
1. Dispozitiuni cornune la retelele fluviale nea I.
declarate Internationale CAnd cele cloud tärmuri 'ale unui fluvirr inter-
ARTICOLLTL 275 national fac parte din acelas Stat, mdrfarile in
transit vor puted fi puse sub sigiliu si sub paza
Se declard internationalä : Dundrea dela Ulm agentilor vamali. CAnd fluviul formeazd fruntaria,
IMpreunä cu toatä partea navigalä a acestei retele märfurile si cdratorii in transit Nor trebul sd fie
fluviale, servind in mod natural de iesire la Mare scutiti de orice formalitate varnald. IncArcarea si
la-mai multe State cu sau rä transbordare dela descärcarea mdrfurilor, i rnbarcarea i debarcarea
un vapor la altul, precum i canalele laterale cäldtorilor vor puted fi fäcute nurnai In porturile
§enalele cari ar fi stabilite, fie pentru a dublA sau desemnate de Statul riveran.
ameliord sectiuni natural navigabile ale zisei re-
tele fluviabile, fie pentru a reuni_dourt sectiuni na- ARTICOLUL 280
tural navigabile ale aceluia§ curs de apd.
In urma unui acord incheiat de Statele rive- Pe parcursul si la imbucdtura sus ziselor cdi
rane, regimul international va puted fi intins la navigabile nu vor puted fi percepute drepturi de
mice parte a retelei fluviale sus nurnite, care nu nici un fel, afard de acelea prevazute in aceasti
va fi cuprinsd in definitia generalä. parte a prezentului Tractat.
Aceastä dispozitiune nu va impiedicA impune-
ARTICOLUL 276 rea de drepturi de vamá, taxe locale sau de con-
sum din partea Statelor riverane, nici infiintarea
Pe cdile declarate internationale la articolul de taxe rationale si uniforme prelevate in porturi,
precedent, supusii (ressortissants), bunurile si pa- dupä tarifele publice, pentru uzul macaralelor,
vilioanele tuturor Puterilor vor fi tratate pe pi- elevatoarelor, cheiurilor, magaziilor si a altor ase-
ciorul unei perfecte egalitäti, astfel ca nici o deo- menea instalatiuni.
sebire sä nu fie fäcutä in paguba supusilor (ressor-
tissants), bunurilor i pavilionului uneia din aceste ARTICOLUL 281_
Puteri, intre acestia i supusii (ressortissants), bu-
nurile si pavilionul Statului riveran insus sau ai In lipsa unei organizatiuni speciale relative la
Statului ai chrui supusi (ressortissants), bunuri executarea lucrdrilor de intretinere si de amelio.:
pavilion se bucurd de tratamentul cel mai fa- rare a pärtii internationale a unei retele naviga-
vorabil. bile, fiecare Stat riveran va fi obligat sä id, inteo
mdsurd convenabild, dispozitiunile necesare in
ARTICOLUL 277
scopul de a depärtd obstacolele sau pericolele pen-
tru navigatiune i sA asigure mentinerea navi-
Vapoarele ungare nu vor puted executä tran- gatiunii in bune conditluni.
sportul, pe linii regulate de chlätori si de mdrfuri, Dacd un Stat nu se conformeazd acestei obli-
intre porturile unei Puteri aliate si asociate, decAt gatiuni, orice Stat riveran sau reprezentat in
cu autorizarea specialä a acesteia. Comisiunea internationald, va puted sd apeleze la

www.digibuc.ro
Soptemvrie 1920 moNvou tJL OF1i1.11, 4787

jurisdictiunea infi.intatä in acest scop de Soeieta- zute cu toate accesorille i aparatele lor, sá fie in
tea Natiunilor.. bunä stare, capabile de a transporth mhrfuri si
alese dintre cele mai de curänd construite.
ARTICOLUL 282 Chnd cesiunile preväzute in prezentul articol
Se va procedh in acela§ mod in cazul in care vor cere transferturi de proprietate, arbitrul sau
un Stat riveran ar intreprinde lucrhri de naturä arbitrii vor fixa drepturile fostilor proprietari la
a aduce atingere navigatiunii in partea interna- 15 Octomvrie 1918 si indemnizarea ce li se dato-
tionalä. Jurisdictiunea aratath In articolul prece- reste, precum i modul de plath al acestei indem-
dent va puteâ prescri suspendarea sau suprima- nizdri in &care caz particular. Dach arbitrul sau
rea acestor lucräri, tinând socotealä in hotäririle arbitrii recunosc eh toath sau o parte din aceastä
sale de drepturile relative la irigatie, la forta hi- indemnizare trebuie sâ revinh direct san indirect
draulich, la pes..hrii si la alte interese nationale, Statelor obligate la reparatiuni, ei vor trehul sh
cari, in caz de acord al tutulor State lor riverane determine suma ce va trebul sá fie Push in cre-
sau al tutulor Statelor reprezentate in Comisiunea ditul ziselor State.
internationalä, vor aveä prioritatea asupra tre- In ce priveste Duntirea, sunt de asemenea su-
buintelor navigatiunii. puse la arbitrajul arbitrului sau arbitrilor sus
Recursul la jurisdictiunea Societätii Natiunilor mentionati, chestiunile Fivitoaro la repartitia
nu va fi suspensiv. permanenth a nävilor, a chror proprietate sau
nationalitate ar da loc la un diferend intre State,
ARTICOLUL 283
si la conditiile zisei repartitiuni.
0 comisiune formath din reprezentantii Sta-
Regimul formulat de articolele 276 si 278 telor-Unite ale Arnericei, Imperiului britanic,
pang. la 282 'de mai sus va fi inlocuit de acela Frantei si Italiei este insärcinatd, pänä la repar-
care ar fi instituit inteo Conventie generalh sta- titia definitivä, cu controlul acestor nävi. Aceastä
bilith de Puterile aliate si asociate i aprobath de Comisiune va face, in mod provizoriu, tot ce va
Societatea Natiunilor,. relativ la chile navigabile trebul pentru a asicruil exploatarea acestor nhvi
al chror caracter international s'ar recunoaste de in interesul generall'de un organism local oarecare
zisa Conventiune. Aceastä Conventiune va puteà sau, dach nu, va intreprinde ea insäs aceasta färh
sh se aplice mai ales la toath sau la o par te din ea totus sh. aduch vreo atingere repartitiei de-
reteaua fluvialá a Dunärei mentionat mai sus, finitive.
precum si la celelalte elemente ale acestei retele Aceastri ex ploatare provizorie va fi stabilith, pe
fluviale, cari ar puteh sh fie cuprinse inteo defi- cht posibil, pe baze comerciale i veniturile nete
nitie generald. percepute de zisa Comisiune pentru- locatia nävi-
Ungaria se obligh, conform - dispoz4itinilor ar- lor vor fi intrebuintate in modul ce se va arätä
ticolului 314, sh adere la zisa Conventie -ge- de Comisiunea de reparatiuni.
neralä.

ARTÍCOLUL 284 2. Dispozifiuni speciale DunArei


Ungaria va cedà Puterilor aliate si asociate in- ARTICOLUL 285
teresate, in termen de maximum trei luni duph
notificarea ce li se va face, o parte din remorche- Comisiunea Europeanh_ a Dunärei li va exer-
rele §i vapoarele cari vor rämâne imatricolate In cith din- nou puterile ce via; inaintea rhsboiului.
porturile retelelor fluviale arätate la articolul 275 Cu toate acestea si in mod provizoriu, numai
dupd prelevärile de operat ca restituire sau re- singurii reprezentanti ai Marei Britanii, Frantei,
Italiei i României vor face singuri parte din
paratie. Ungaria va cedâ de asemenea materialul
de orice fel necesar Puterilor aliate i asociate in- aceastä Comisiune.
teresate pentru utilizarea acestor reple. An TICOLUL 286
Numärul remorcherelor i vapoarelor si im-
portanta materialului cedat, precum i repartitia Cu incepere dela punctul unde inceteazd corn-
lor vor fi determinate de unul sau mai mu4i ar- petinta Comisiunii Europene, reteaua Dunärei la
bitri desemnati de Statele-Unite ale Americei, care se referä articolul 275 va fi push sub admi-
tinându-se socoteald de trebuintele legitime ale nistratia unei Comisiuni internationale compush
pärtilor in cauzä, si bazându-se mai ales pe trafi- precum urmeazh :
cul navigatiunii in cei cinci ani cari au precedat 2 reprezentanti ai Statelor germane riverane ;
räsboiul. 1 reprezentant de fiecare din celelalte State
Toate navele cedate vor trebul sh Be prevä- ri verane ;

www.digibuc.ro
MONITORUL OFICIAL 21 Septemvrie
4788
Portile de Fier, inceteazä. Co-
1 reprezentant de fiecare din State le nerive- rea luerdrilor dela cu administrarea acestei
misiunea insärcinatä
rane, reprezentate pe viitor in Cornisiunea Eu- pärti a rAului va statornici asupra lichiddrii soco-
ropeaná a Dunärei. financiare ale
Dacit vreunii din acesti reprezentanti nu pot fi telilor, sub rezerva dispozitiunilor
desemnati in motnentul punerii in vigoare a Tractatului de fatit. Taxele ce ar puteâ fi necesare
percepute de Ungaria.
Tractatului de fatä, hotitririle Comisiunii vor ft cu nu vor fi, in nici un caz,
toate acestea valabile.
ARTICOLUL 290
ARTICOLUL 287
Comisiunea internationalit provitzutit la artico- In cazul cand Statul ceho-slovac, Statul serbo-
croato-sloven sau RoMânia ar intreprinde, cu au-
lul precedent se Va intruni cat mai curând posibil torizarea sau pe temeiul unui- mandat al Co-
dup. punerea In vigoare a Tractatuhri de fat misiunii internationale, lucrâri de amenaja-
va lu asupra ei in mod provizoriu administrarea ment, de imbunätäWe, de baraj sau altele, pa
fluviului in conformitate cu dispozitiunile artico- o sectiune a retelei fluviale ce ar formi frun-.
lelor 276 si 278 [Ana la 282, pnii cAnd se va sta- taria, aceste State Se vor bucurh pe malul opus,
bill un statut definitiv al Dunärei de care Pute- cât si pe partea albiei situath in afarti de terito-
rile desemnate de chtre Put erile aliate i asociate. riul lor, de toate inlesnirile necesare pentru a
Decizinnile acestei Comisiuni internationale vor Intretinerea
proCen la studiile, la exemitarea i
ft luate cu majoritate de voturi. Rernuneratiile co- acestor
misarilor vor Fr fixate si plittite de tärile lor res-
pective. ARTICOLUL 291
In mod provizoriu'orice deficit care s'ar pro-
duce In cheltuelile de administratie ale Cornisiunii Ungaiia va Ii inutä, fatá de Comisiunea Euro-
internationale va fi suportat in pärti egale de Sta- peand a Dunärei, la toate restituirile, reparatiunile
tele reprezentate In Comisiune. indemnizärile pentru pagubele suferite in tim-
Comisinnea va fi insärcinatti.mai ales sä regle- put riishoinlui de ctitre aceastä Comisiune.
menteze atributiunea licentelor pilotilor, chel-.
tuelile de pilotaj i sä supravegheze serviciile pi- CAPITOLUL Ill
jotilor.
Regimul Apelor
ARTICOLUL 288
ARTICOLUL 292
Ungaria se obligá sit primeascit regirnul ce se
va stabili pentru Dunäre de dare o Conferintit a Atará de dispozitiuni contrarii, cnd, in urma
Puterilor desemnate de ciitre Puterile aliate i aso- trasärii unei noui fruntarii, regimul apelor (cana-
ciate ; aceastä Conferinp, la care vor puteh fi de lizäri, -inundatiuni, irigatiuni, drenaj sau Inertiri
tap reprezentanti ai Ungariei, se va intruni in analoage), dintr'un Stat, depinde de lacritri exe-
termen de un an dupá punerea in vigoare a Trac- cutate pe teritoriul unui alt Stat, sau cand se in-
tatului de fatä. trebuinteazd pe teritoriul unui Stat, in virtutea
Pána In momentul cand se va stabill un statut unor uzuri anterioare räsboiului, ape sau energie
definitiv in ceeace prive0e Dunärea, Comisiunea hidraulica näscute pe teritoriul unui alt Stat, tre-
internationalä prevhzutä la articolul 206 va aveâ. buie sä se stabileascä o intelegere intre Statele in-
sub controlul säu provizoriu intrebuintarea echi- teresate, asa Meat sit se pästreze interesele i drop-
parnentului, a edificiilor si a instalatiunilor intre- turile dobändite de fiecare din ele.
buintate pentru executarea i intretinerea lucrä- &fall de dispozitiuni contrarii, când se intro-
rilor pe segiunea Dundrei intre Turnu-Severin §i buinteazd de catre un Stat, pentru nevoi munici-
Moldava. Destinatiunea definitivä a acestor echi- pale sau domestice, electricitate sau apä, cari in
parnente, edificit si instalatiuni va fi determinatá
urma traseului nouei fruntarii sursa se gäseste
de catre confet inta previtzutd la aliniatul prece-
pe teritoriul unui alt Stat, trebuie sa se stabileasca
dent. Ungaria declarä cii renuntä la toate dreptu-o intelegere intre Statele interesate spre a apitrA
rile, titlurile i interesele sale asupra ziselor echi-
interesele i drepturile dobändite de fiecare din
pamente, edificii instalatiuni. ele. PAnit la infäptuirea acestei intelegeri statiunile
centrale electrice si instalatiunile cari furnizeazd
ARTICOLUL 289 apa, vor fi tinute sá continue furnitura pe baze
Mandatul dat prin articolul 57 al Tractatului corespunzatoare conditiunilor ii contractelor in
din Berlin din 13 Julie 1878 Austro-Ungariei, vigoare la 3 Noemvrie 1918.
cedat de cittre aceasta Ungariei, pentru executa- In lipsh de Intelegere, in cazul unuia sau celui-
(Suplimenti

www.digibuc.ro
opt.emvir ie 'Mo MONITORUL OFICIAL (Suptiment) 47?W

lalt din alinedtele cari preced $ i sub rezerva stipu- colul 268, pAnd M momentul cAnd o Conventie ge-
la tiunilor articolului 293 se va hotäri de un arbi- nerald va fi incheiatd in aceasta privintd intre Pu-
tru desemnat de Consiliul Societätii Natiunilor. terile aliate si asociate; dupá care dispozitiunile
nouei Conventiuni ii vor fi substituite.
ARTICOLUL 293 Conventiuni particulare incheiate intre Sta-
tele sau administratiunile interesate vor deter-
In vederea aplicdrii art. 292, pe teritoriile fos - min A. conditiunile exercitärii facultätii acordate
tului regat al Ungariei, formând bazinul Dunärei, mai sus si vor regulA mai ales modal de utili-
afard de bazinul Oltului,- precum i pentru exer- zare .a porturilor i zonelor libere cari existä
citarea att ibutiunilor prevtizute mai jos, se insti- acolo, precum si a cailor ferate cari au iesire nor-
tue, in interesul cornun al Statelor având suve- malä acolo, stabilirea de servicii i tarife inter-
ranitatea asupra ziselor teritorii, o comisiune teli- nationale (comune) cari admit bilete i scrisori
nicä permanentä a regimului apelor, cuprinzAnd de träsurd directe i mentinerea dispozitiunilor
un reprezentant al flecdruia din Statele interesate Conventiei dela Berna dela 14 Octomvrie 1890
din punct .de vedere al teritoriului si un prezident si a conditiunilor complirnentare pAnd la inlocui-
numit de cdtre Consiliul Societätii Natiunilor. rea ei cu o nourt Conventiune.
Aceastä Comisiune va trebui sd hotdrascd in- Libertatea de transit se va intinde la serviciile
cheierea, supravegherea i, in caz de urgentd, sä postale, telegrafice si telefonice.
asigure exercitarea intelegerilor prevälute la art.
292 ; ea va trebul s mentie si sä imbunätäteascii, CAPITOLUL II
in special in ceeace priveje impädurirea si des- Clauze relative la transporturile Internationale
pädurirea, unitatea regimului apelor, precum si ARTICOLUL 295
serviciile relative la ea, precum serviciul hydro-
metric si anuntarea cresterilor de apd. Ea va pro- Märfurile de provenienlä din teritoriile Puteri-
ced la studirrea chestiunilor conexe navigatiunii, lor aliate i asociate i cu destinatiune pentru Un-
exceptând pc acelea cari ar fi de resor tut Cemi- garia, precurn i märfurile in transit prin Unga-
siunii de navigatiune competentd, pentru Dundrea ria, i de provenientä din sau cu destinatiunea pen-
de sus, pentru care va trebui sd instiinteze zisa tru teritoriile puterilor aliate asociate, vor be-
Comisiune, si va tine searnä mai ales de intere- nefici de plin drept pe cäile ferate ungare, din
sal pescdriilor. l afar:I de aceasta, Comisiunea punct de vedere al taxelor de perceput, tinându-se
va intreprinde orice lucrdri sau studii i va creft seamd de toate refactiile si primele (ristournes et
orice servicii cari i-ar fi incredintate prin intele- primes), al inlesnirilor i, in toate privintele, de
gerea unanimd a Statelor interesate. regimul cel mai favorabil aplicat märfurilor de
Comisiunea Regimului Apelor va trebul sd se aceeas natura transportate pe oricare din liniile
intruneascd intr'un termen de trei luni dupd pu- ungare, fie in trafic interior, fie in exportare, im-
nerea in vigoare ; ea va elaborâ regulamentul re- portare sau transit, in conditiuni asemAnatoare de
lativ la atributiunile sale si la functionarea sa, transport; in special din punctul de vedere al lun-
regulament care va fi supus aprobärii Statelor in- gimii drumului. Aceea§ regulä se va aplick la ce-
teresate. rerea uneia sau mai multor Puteri aliate sau aso-
Toate neintelegerile cari se vor ridicA asupra ciate, märfurilor desemnate nominal de cdtre a-
chestiunilor, cari fac obiectul prezentului articol, ceste Puteri, provenind din Ungaria i cu desti-
vor fi regulate dupd cum va decide Societatea natie pentru teritoriile lor.
Natiunilor, Tarifuri internationale, stabilite dupd taxele
prevazute la alineatul precedent si privind scrisori
SECTIUNEA de träsurd directe, vor trebul sti se creeze and
una din Puterile aliate si asociate le va cere Un-
i ferat e gariei.
CAPITOLUL I Totus, fdrä a se atinge de dispozitiunile artico-
lelor 272 si 273, Ungaria se obligd sä mentind
Libertatea de transit pentru Ungaria ctre pe propriile sale linii regimul tarifelor existente
Adriaticii
inainte de räsboi pentru traficul porturilor Adria-
ARTICOLUL 294 tice si ale Wirei-Negre, din punct de vedere al
Se acordä Ungariei liberä ies'ire la marea Adria- concurentei lor cu porturile germane dela Nord.
tied. si, in acest scop, i se recunoa§te libertatea de ARTICOLUL 296
transit pe teritoriile si in porturile deslipite de
fosta monarhie austro-ungarä . .
Cu incepere dela punerea in vigoare a Tracta-
Libertatea de transit este cea definith la arti- tului de fatä, Inaltele Ptirti Contractante vor re-
6

www.digibuc.ro
4790 \IONITORt1.1 OFICIM4 21 Seftemvrie 1920

innoi, in ceeace le priveste si sub rezervele in- pentru serviciite directe prevazute la articolui pre-
dieate la paragrqful al doilea al articolului de fatd, cedent, sau la transport mile de emigranti, cu deS-
conventiunile i intelegerile semnate la Berna la tinatiunea pentru sau de provenientä din porturile
Octomvrie 1890, 20 Septemvrie 1893, 16 Iu- Puterilor aiiate i asociate, si cari ar aveet ca efect
lie 1895; 16 lunie 18980 la 19 Septemvrie 1906, de a impiedicA sau intärziA aceste
privitoare la transportul mrtrfurilor pe ale ferate.
Dach Intr'un termen de cinci ani dupä pune- ARTICOLUL 299
rea in vigoare a Tractatului de filth se va in-
chei o nouh conventiune pentru transportul pe pe-In caz de transport, parte pe cale feratä $i parte
ferte a calätorilor, bagajelor si märfurilor scrioare de
cale rovigatiune interioará, cu sau färá
do trilsurá directa, stipukftiunile ee pre-
pentru a inlocul Convenlimea dela Berna din 14
vor ii aplicabile pár.ii drumului efectuat pe
oetemvrie 1890 si adaugirile sullzecvente men- ced cale ferath,
tionate mai sus, aceashl noun conventiune, pre-
cum $i conditiunile complimentare reguländ tran- CAPIIOLUL- Ill
sportul international pe ctile ferate ce s'ar puteA
internei pe ea, vor leg Ungaria chiar daca aceastä Material rulan.t
Putere va reltizA sri i parte la preghtirea con- ARTICOLUL 300
veiunii sxn sil adere la ea. NMI la incheierea
imei noni conventiuni, Ungaria se va conform Ungaria .se obligh ca vagoanele ungare sä fie
dispozithmilor conven/ianii dela Berna inzestrate ca dispozitive, permitänd:
subsecvente indicate inai sus, ceit $i conch- 10 A le introduce in trenurile de mrfuri cir-
tinn dor complin-H: ntare. culand pe liniile acelora din Put rile aliate si aso-
ciate cari au fâcut parte din Conventiunea dela
ARTICOLUL 297 Berna din 15 Mai 1886, modificatá la 18 Mai
1907, fZirá a impiedic functionarea frAnei con-
Ungaria va fi tinufti sa coopereze ia stabilirea tinue ce ar puteä, in cei zece ani ce vor urm pu-
serviciilor cu bilete directe pentru crtlätori si ba - nerii in vigoare a Tr!ictatului de fat.a, 0 fie aop-
gajele ler cari i se vor cere de una sau mai multe tata iii aceste thri;
Puteri aliate si asociate pentru a asigurk prin 2° A introduce vagoanele acestor Puteri in toate
drumul de fier, relatiunile acestor Puteri intre ele trenurile de rrarfuri ce circula pe liniile un-
sau cu orice altä lark in transit prin teritoriul gare.
imgar; Ungaria va trebul in special srt primeasdi, Materiabil rulant al Puterilor aliate si asociate
In acest scop, trenurile si vagoanele de prove- se va bncurà pe liniile ungare de acela§tratament
nientä din teritoriile Puterilor aliate si asociate si ca i materialul tmgar in ce priveste circularea,
.le indrumeze cu o iuteala eel putin egalä intretinerea i reparatiunile.
celei a eeler mai bune trenuri de lung parcurs de
pe aceleasi linii. In nici un caz, Preturile aplicabile
acestor servicii directe nu Nor fi superioare pretn- CIPITOLUL 1V
rilor percepute pe aceleasi parcursuri pentru servi- Cesiune de linii de cäi ferate
ciile interne ungare efectuate in aceleasi condi-
tiani de viteza si de confort. ARTICOLUL 301
Tarifele aplicabile, in aceleasi conditiuni de vi- Sub rezervá de stipulatiuni particulare, relative
tezá si de confort, transportului de emigranti pe la transfertul porturilor, c4ilor pe apá si alor
crtile ferate ungare cu destinatiunea pentru sau ferate situate pe teritoriile transferate in virtutea
cu provenienta din porturile Puterilor aliate si prezentului Tractat, precuin si a dispozitiunilor
asociate, nu vor puteä trece nici odata peste o financiare privitoare la concesionari si la serviciul
taxti kilometrica superioara celei a tarifelor celor pensiunilor de retragere ale persontlului, transfer-
maifaverabile, tinânda-se seama de orice prime tul alor ferate va avea loc in conditiunile ur-
sau refit( tii (primes ou ristournes) de cari ar bene-
mrttoa re :
ficiä, pe zisele cal ferate; ernigrantii mergänd spre.
1° Lucrarile i instalatiunile de orice cale fe-
venind din orice alte porturi.
rath vor fi predate complet si in bunt"). stare ;
ARTICOLUL 298
20 Când o retea, avänd un material rulant al
ei propriu, va fi cedatä liiIntregime de Ungaria
Ungaria se obligh sä nu adopte nici o masura unei Puteri aliate sau asociate, acest material va
telanick fiscalá sau administrativä, precum ar fi fi remis complet, duph ultimul inventar din 3 No-
vizita varnalá, másuri de politie generald, de po- emvrie 1918, si in stare normalá de intretinere ;
sanitara sau de control, cari ar fi speciale 30 Pentru liniile ce n'au material rulant spe-

www.digibuc.ro
Septemvrie 1920 mONITORUL OFICIA 4791

cial, repartitia materialului existent pe reteaua o tractiune i echipe rombne. Totu§, numai de nu .
ctireia aceste linii apartin, va fi facutti prin Corni- se va decide altfel, acest drept :le trecere va lui
siuni de experti desemnati de Puterile aliate sfArsit, 'fie prin racordarea unei linii directe, si-
asociate, si In Cari Ungaria va fi reprezentata. tuatä in intregime pe teritorul romin, intre li-
Aceste Comisiuni, vor trebul sá ii in considera- niile Nagyszalonta-Békéscsaba i Kisjenö-Békés-
tiune importanta rnaterialului imatrieulat pe csaba, fie la expirarea unui Jermen de zece ani
aceste unii, dupä eel din. urinä inventar din dela punerea in vigoare a Traetatulur de
3 Noemvrie 1918, lungimea cailor, inclusiv cäile Infiintarea nouilor gäri fruntarii hare Ungaria
de serviciu, natura i importanta traficului. Ele Statele aliate i asociate lirnitrofe, precum
vor desemni, deasemenea locomotivele, träsurile exploatarea liniilor dintre aceste gari, vor fi re-
vagoanele ce sunt de transferat in frecare caz, glementate prin aranjamenteincheiate in aceleaai
Vor fixá conditiunile receptiunilor vor reguli condi tiuni.
i
aranjamentele provizorii necesare pentru a asi-
guri repararea lor in atelierele ungare ; ARTICOLUL 303
Aprovizionixile, mobiliernl si tot ce servi ea
Pentru a se asignri orasului i districtului
instalatie (outillage), 'vor fi predate in aceleasi
Gola, dhr teritoriul serbo-eroat.o-sloven, intre-
condilinni ca si materialul rulant. buintarea gärei Gola din teritorul ungar, precum
Dispozitiunile paragrafelor 30 si 40 de mai sus
si a drurnurilor de fier deservind aceste linii
vor fi aplicate liniilor vechei Poionii rusesti, refri-
acest district, si pentru a asiguri traficului serbo-
cute de autoritätile austro-migare pe largimea croato-sloven libera intrebuintare a unei cornu-
caiei ferate normale, aceste linii find asimilate nicatiuni directe pe cale ferata intro linia Cstik.---
parttlor detasate ale retelei Statului austriac tornya-Nagy-Kanisza i linia Zdgrib-Gyékenyés
ungar. pentru timpul necesar pAnä la terminarea unei
CAPITOLUL V cAi ferate directe in teritorul se bo-croato-sloven
DispoLitiuni relative la anumite hull de intre liniile de mai sus, conditiunile exploatirii
cái ferate Orel. Gola si a ciiei ferate Kotor-Barcz, vor fi
fixate lilted conventiane ce se va inchei intro
ARTICOLUL 302 administratiunile interEsate a cAilor ferate ungare
Sub rezerva stipulatiunilor speciale continute $i serbo-croato-slovene. Dacá aceste administra-
In Tractatul de fata, cind, ca urmare a fixtirii tiuni acestei
nu pot ci.clei de acord asupra; termenelor
Conventiuni, punctele de divergentá vor fi
nouilor fruntarii, o linie legind douh parti ale
aceleas taxi, va trece printr'o altä: lark sau cind regulate de cátre Comisiunea de experti compe-
o linie de rarnificatie (d'embranchernent) plecind tenti, previzutä la arficolul 301 a Traotatului
dintr'o tart se va termini. in altii tarrt, conditiunile de fatä.
de exploatare vor fi regulate printeun aranjament ARTICOLUL 304
incheiat intre Administratiunile cailor ferate into-
resate. In cazul cind aceste Administratiuni nu vor Pentru a asiguri regularitatea exploatatiunii
ajunge la o intelegere asupra conditiunilor acestui retelelor ferate ate fostei monarhii austro-ungare,
aranjament, conflictele vor fi transate de Comisiuni concedate la companii private, si care, in urma
de experti constituite precurn esté spus la articolul executärii stipulatiunilor prezentului Tractat, ar
preceden t. fi situate-pe teritoriul mai multor State, reorga-
In special angajamentul pentru exploatarea li- nizarea administrativá i tehnica a ziselor retele
niei Csata-Losoncz va garanti trecerea directä va fi reglementati, pentru fiecare retea, printr'un
fiecare sens prin teritoriile ungare a trenurilor acord incheiat intre Compania concesionará
Ceho-Slovace avind o tractiune i echipe ceho- Statele interesate din punctul de vedere teritorial.
slovace. Totus, numai de rm se va decide altfel, Diferendele in privinta cirora nu s'ar putei
acest drept de trecere va lei sfirsit, fie duph ter- ajunge la o invoiala, in care se cuprind i chastiu-
minarea unei linii directe Csata-Losoncz situata nile privitoare la interpretarea contractelor rela-
in intregime pe teritorul ceho-slovac, fie, cel mai tive la rescumpiirarea linirlor, vor fi supuse unor
tirziu la expirarea unui terrnen de 15 ani dela arbitri .desemnati de Consilitil Societatii Natiu-
punerea in vigoare a Tractatului de fatA. nilor.
Deasemenea aranjamentul pentru exploatarea In ce priveste Compania drumului de fier de
sectiunii situata in teritorul ungar a liniei legind sud din Austria, acest arbitraj va putei fi .cerut,
Nagyszalonta cu Arad si cu Kisjenä prin Békés- fie de Consiliul de administratie al Companiei, fie
esaba va garanti trecerea directa In fiecare sens de Comitetul care reprezintá pe purtatorn de obli-.
prin teritorul ungar a trenurilor române0, avind gatitmi.

www.digibuc.ro
4192 )N FMK OFICIAL Seplemvrie 1920

ARTICOLUL 305 acestui arbitra vor fi obligatorli pentru ambele


Pârti.
Intr'un termen de 5 ani, socotit dela punerea ln caz de neintelegere asupra interpretärii Con-
In vigoare a Tractatului de fall, Statul ceho-slo- ventiunii sau de dificultäti cari nu vor fi fost pre-
vac va puteâ cue imbunätätirea cAiei ferate le- väzute de aceastä Conventiune, se va hottiri
gand pe teritorul ungar statiunile Bratislava printr'un arbitraj in aceleasi forme, cAt timp So-
Presburg) i Nagy-Kanisza. cietatea Natiunilor nu va fi stabilit o alth. proce-
Repartitiunea cheltuelilor va fi proportionalä durà
cu avantagiile pe cari Puterile interesate le vor CAPITOLUL VI
trage. In caz de neintelegere repartitiunea va fi
fácutd de un arbitru desemnat de Societatea Na- DIspozifiuni transitorii
tiunilor.
ARTICOLUL 308
ARTICOLUL 306 Ungaria va execat instructiunile ce i se vor
8 in materie de transport printr'o autoritate lu-
Avänd in vedere importanta ce o prezintä pentru cränd in numele Puterilor aliate si asociate :
Statul ceho-slovac libera comunicatie cu Adria- 1° Pentru transporturile de trupe efectuate In
tica, Ungaria recunoaste Statului ceho-slovac executarea Tractattilui de Nth, precum i pentru
dreptul de a face sá treacä trenurile_ sale pe sec- transportul materialului, manitiunilor i aprovi-
cuprinse pe teritoriul ungar, ale liniilor zionärilor pentru. trebuintele armatelor ;
urm ätoare : 20 .T1 in mod provizoriu pentru transportul
1° dela Bratislava (Presbourg) ogre Fiume, prin aproviziondrii unor anumite tinuturi, . pentru res-
Sopron Szombathely $ i Mura-Keresztur i rami- tabilirea cAt mai grabnicd a conditiunilor normale
ficatia dela Mura-Keresztur la Pragerhof ; de transporturi i pentru organizarea serviciilor
2° di-la Bratislava (Presbourg) cätre Fiume via postale si telegrafice.
Hegyeshalon-Csorna-Hegyfalu -Z alabo r-Zalaszen-
tivAn-Mura- Keresztur i ramificatiile dela llegy- CAPITOLUL VII
falu la Szombathely si dela Mura-Keresztur la
Pragerhof. Telegrafe i telefoane
In urma cererii uneia sau celeilalte päri, liniile ARTICOLUL 309
asupra cärora se va exercith dreptul de trecere
vor puteâ fi modificate in mod timporar sau de- Cu toate stipulatiunile contrarii conventiunilor
finitiv acord intre administratia drumu- existente, Ungaria se obligä sä acorde pe liniile
rilor de fier ceho-slovace i aceea a drumurilor cele mai potrivite -transitului international si con-
de fier asupra ärora se va exercit dreptul de form tarifelor in vigoare, libertate de transit cores-
trecere. pondentelor telegrafice i comunicatiunilor telefo-
nice cari provin sau sunt destinate vreuneia din
ARTICOLUL 307 puterile aliate i asociate, limitrofe sau nu. Aceste
corespondente i comunicatiuni nu vor fi supuse
Trenurile pentru cari se va face uz de dreptul nici unui termen sa,i restrictiune; ele se vor bu-
de trecere nu Vol' puteâ deservl traficul local decAt curA in Ungaria de tratamentul national in tot ce
in virtutea unui acord dintre Statul traversat priveste inlesnirile si mai ales iuteala transmisiu-
Statul ceho-slovac. nilor. Nici o platä, inlesnire sau restrictiune nu
Acest drept de trecere va cuprinde mai ales va trebul sä depindä direct sau indirect de natio-
dreptul de a stabill depozite de rnasini i ateliere nalitatea expeditorului sau destinattrului.
de micä intretinere pentru materialul rulant
acela de a desemnh, reprezentanti pentru a supra- ARTICOLUL 310
veghia serviciul trenurilor ceho- slovace.
Conditiunile tehnice, administrative si finan- Ca urmare a pozitiunii geografice a Statului
ciare in care dreptul de trecere va fi exercitat ceho-slovac, Ungaria primeste modificdrile ur-
de Statul ceho- slovac vor fi determinate de_ o mätoare ale Conventiunii internationale asupra
Conventie intro administratia drumurilor de fier telegrafelor i telefoanelor, arätate la articolul 218,
a acestui Stat aceea a cdilor intrebuintate Partea X (Clauze economice) a prezentului Trac-
in Ungaria. Dacä aceste adcninistratiuni nu pot tat :
sä ajunga la o intelegere asupra termenelor 1° Dup. cererea Statului ceho-slovac, Ungaria
acestei Conventiuni, se va hotârî asupra punc- va stabill i mentine linii telegrafice directe pe te-
te16i cari fac obiectul neintelegerii de un ar- ritoriul ungar ;
bitru numit de Guvernul britanic ; deciziunile 2° Subventia anualä ce va pláti Statul ceho-

www.digibuc.ro
OFICIAL 479S
MON1 TOR U
21 Septemvrie 1920
dispozitiunilor prezentei MO a Tractatului de
slovac pentru fiecare din zisele Unii va fi calcu- fath, se vor reguth asa cum se va prevedeh de
lath conform dispozitiunilor din conventiunile sus dare Secietatea Natiunilor.
mentionate, si, gal% de vreo conventie contrarie,
nu va fi inferioard sumei ce s'ar pláti in virtutea
ziselor conventiuni pentru numärul de mesaje pre- ARTICOLUL 312
vhzut in aceste conventiuni ca fiind suficient sä
.

deh nastere dreptului de a se cere infiintarea unei In orice moment, Societatea Natiunilor, va
noui linii directe, luandu-se ca bazä tariful redus pute propune revizuirea acelor articole de mai
prevhzut la articolul 23, § 5 al Conventiei telegra-
sus, cari se referä la un regim administrativ per-
fice internationale (revizuirea dela Lisabona) ; manent.
30 Atht timp cât Statul ceho-slovac va plan
subventia minimh anualä de mai sus prevhzuth,
pentru o linie directä :
ARTICOLUL 313
a). Linia va fi exclusiv rezervath traficului cu
destinatie i provenind din Statul ceho-slovac ; La expirarea unui -termen de trei ani, incepAnd
b) Dreptul dobAndit de Ungaria prin articolul 8
al Conventiunii telegrafice internationale dela 22 dela punerea in vigoare a Tractatului de fath, dis-
Iulie 1875, de a suspendh serviciile telegrafice in- pozitiunile articolelor 268 panii la 274, 277, 295,
ternationale nu va fi aplicabil acestei linii ; 297 phnä la 299 si 309 vor pute, tri orice moment,
40 Dispozitiuni analoage se vor aplicA la stabi- sä fie revizuite de Consiliul Societhtii Natiunilor.
In lipsh de revizuire, folosirea uneia din
lirea si la mentinerea de circuituri telefonice di- stipulatiunile
recte, si ,subventia datorith de Statul ceho-slovac
continute in articolele enumärate
la expirarea
pentru un circuit telefonic direct va fi, afard de mai sus nu va puteh filareclamath, paragraful precedent,
conventie contrarh, dublul subventiei datorith terdenului previtzut
pentru o linie telegrafich directd ; de cätre vreuna din Puterile aliate i asociate in
din teritoriile
5° Liniile particulare de stabilit, i conditiunile favoarea unei portiuni oarecare n'ar fi acordath.--
administrative, tehnice i financiare necesare ne- sale pentru care réciprocitatea chruia reciproci-
prevdzute in conventiunile internationale existente Termenul de trei ani, in cursul puteh fi prelungit
sau In prezentul articol, vor fi determinate de o tatea nu va puteh fi cerutä, va
Societätii Natiunilor.
conventie ulterioarh ce se va inchei de Statele de
interesate. In lipsä de intelegere, ele vor fi deter- Beaeficiul nici uneia din stipulatiunile sus arh-
de Statele chrora li
minate de un arbitru desemnat de Consiliul So- tate rin va puteh fi invocat din fosta monarhie
cietätii Natiunilor ; s'a transferat vreun teritoriu
6° Stipulatiunile prezentului articol vor puteh
austro-ungarä sau cari s'au näscut din desmem-
sarcina pentru
fi modificate la mice epoch printr'un acord In- brarea acestei monarhii, decht cu trecut sub suve-
cheiat intre Ungaria i Statul ceho-slovac. La ele de a asigurà, pe teritoriul
Tractat, un
expirarea unui termen de zece ani, dela punerea ranitatea Ion In virtutea prezentului
in vigoare a prezentului Tractat, conditiunile in tratament reciproc Ungariei.
cari Statul ceho-slovac se va bucurh de dreptu-
rile conferite de prezentul articol vor put* in
lipsä de intelegere intre päri, sä fie mo lificate SECTIUNEA. V
duph cererea uneia sau alteia dintre ele de un ar-
bitru desemnat de Consiliul Societätii Natiunilor ; Dispozitiune particularA
70 Dach s'ar ivl vreun diferend intre pürti rela-
tiv la interpretarea fie a prezentului articol, fie a ARTICOLUL 314
conventiunii ardtate la paragraful 5, acest dife-
rend va fi supus deciziunii Curtii permanente de Färä a aduce vreo atingere obligatiunilor spe-
justitie internationalä ce se va institul de Socie- ciale ce sunt impuse de Tractatul de fath, In pro-
tatea Natiunilor, fitul Puterilor aliate i asociate, Ungaria i
SECTIUNEA IV indatorirea de a aderà la orice Conveatiune ge-
revizui.- neralti privitoare la regimul international al
Judecarea litigiilor si transitului, al chilor navigabile, al porturilor
rea clauzelor permanente chilor ferate, ce ar pute fi Incheiat intre Pu-
ARTICOLUL 31.1 terile aliate i asociate, cu aprobarea Societhlii
de cinci ani, cu Ince-
Diferendele ce s'ar puteh ivl intro Puterile in- Natiunilor, intr'un termen vigoare a Tractatului de bp..
teresate cu privire la interpretarea si la aplicarea pere dela punerea in

www.digibuc.ro
4794 NIONITORUL OFICIAL 21 Septemvrie

PARTEA XIII ARTICOLUL 316

Organizarea permanenth va cuprinde


MUNCA 1° 0 conferintil generald ai reprezentantilor
Membrilor ;
20 Un biurou international al Mencii sub direc-
SECTIUNEA I tia Consilinlui de administratie provhzut la arti-
Organizarea Muncii eolul 321.
ARTICOLUL 317
TintInd seam& eh Societatea Natiunilor are de
scop de a stabill pacea universalá, si cä o astrel Conferinta generalh a reprezentantilor Membri-
de pace nu poate li intemeiath decAt pe baza jus- lor va tine sesiuni ori decAleori va firnevoie, si, cel
titiei sociale ;
putin, odath pe an. Ea va fi compush din patru
Tinând Fett mä Ch existá conditiuni de munch, reprezentanti
ai 1Ie0ruia din Membrii, din cari
cari implich pentru un mare numr de persoane doi vor fi Delegatii Guvernului, si ceilalti doi vor
nedreptatea, rnizeria i privatiunile, ceeace dä reprezentA respectiv pe patronii i pe lucrätorii
nastere la o astfe di nemuItumire, incht pacea cariFiecareapartin fiechruia din Membrii.
fielegat va puteh fi insolit de consilieri
si armonia universaiä sunt puse in .pericol,
tinând seamä, ch este de nevoie urgenth de a tehniei, ai edror nurnAr va puteâ fi de doi cel mult
se imbuniithti aceste conditiuni : de exerrplu, pentru
lei a
fiecare din materiile inscrke la ordinea zi-
sesiunii. Chnd chestiuni cari intereseazh in
In ceeace priveste reglementarea orelor de lucru,
fixarea duratei maxime a- zilei si a shpthma- special pe fernei vor veni in discutiunea Ceriferin-
tei, ulna cel putin dintre personneie deS'emnate ca
nei de munch, recrutarea lucrAtorilor, lupta consilicri tehnici va trebul sh fie o fernee.
in contra incetärii de lucru (chômagej, ga-
Membrii se obligh sh desemneze delegatii si
rantia unui salariu sigurând conditiile unei consilierii tehnici neguvernamentali,
existente potrivite, protectia lucrtorilor contra tri intelegere
boalelor generale sau profesionale i accidentele ru organizatiunile profesionale cele mai reprezen-
rezultând din munch, 'protectia copiilor, ado- tative, fie ale patronilor, fie ale lucrhtorilor thrii
lescentilor si a femeilor, pensiunile pentru . bh- considerate,,sub rezerva existentei unor asemenea
tránete i invaliditate, aphrarea intereselor Inca- organizatiuni.
torilor ocupati in strhinätate, afirmarea prinri- Consilierii tehnici nu vor fi autorizati sh ia cu-
piului liberthtii sindicale, organizarea invätti- vântul decät dupâ cererea frieuth de delegatul pe
mântului profesional i tehnic i alte mäsuri ana- care il insotesc i ea autorizarea specialh a Pre-
loage ; sedintelni. ConfOrintei ; dânsii nu vor puteA luâ
Tinând seeinä ch neadoptarea de chtre o na- parte la vot.
tiune oarecare a unui regim de munch cu ade- Un delegat poate. printr'o noth scrisä adresath
värat uman, pune piedic.silintelor celorlalte na- Preedintelui. sh desemneze pe unul din consi-
jinni doritoare de a imbuna'titti soarta lucräto- lierii s6i tehnici ca loctiitor al säti, i zisul loctiitor,
ruler in propriile lor tali, in aceasth calitate, va putei sh ia parte la delibe-
INALTELE PÂRTI CONTRACTANTE, insufie- rhri si la vot.
site atht de simtim'ntele de jtistitie si dc uma- Numele delegatilor si ale consilierilor.tehnici vor
nitaf e, cht si de dorinta de a asigurá o pace fi .comunicate Biuroului international al Muncii,
rnondialä durabW, s'au inteles asuprá .urrnätoa- de Guvernul fiecaruia din Membrii.
relor : Puterile delegatilor si ale consilierilor lor teh-
nici vor fi supuse la verificarea Conferintei, care
CAPITOLUL 1 va pnteâ, printr'o majóritate de douh treirni a vo-
turilor exprimate de delegatii prezenti, sit refuze
Organizar e de a admite orice delegat sau consilier tehnic, pe
A RTICOLUL 315 care Il va socotl cá nu a fost desemnat conferm
dispozitiunilor prezentului articol.
Se interneiaza o organizare permanentä inshr-
cinath de a lucrà la realizarea programului ardtat ARTICOLUL 318
in prearnbulul de mai sus.
Membrii originari ai Societätii Natiunilor vor Fiecare delegat -va avei dreptul sh voteze in-
fi Membrii originari ai acestei organizari, i, prin dividual asupra tutulor chestiurfilor supuse deli-
aceasta, calitatea de Membru al Societtii Natiu- berärilor Conferintei
nilor va atrage dupa sine pe aceea de membru In cazul in care until din Membrii nu ar fi de-
.

al iei organizhri. semnat pe unul din delegatii neguvernamentali la

www.digibuc.ro
MoNiToltUL OFICIAL 4-95
Septemyrie 1920
din Consiliu vor face o cerere in scris in aceasti
care are dreptul, celdlalt delegat neguvernamen-
tal va aved dreptul sd id parte la discutkmile, privintä.
Conferintei, dar nu va aved dreptul de vot.
ARTICOLUL 322
In cazul cAnd Conferinta, in virtutea puterilor
ce-i conferd articolul 317, ar refuzA sä admitd pe Un director va fi pus in capul Biuroului inter-
uuul din .delegatii vrennuia din Membrii, stipula- national al Muncii ; el va fi desemnat de Consi-
iuniIe prezentului articol vor fi aphcate ca si cum hill de administratie, dela care va priml instruc-
zisul delegat nu ar fi fost desemnat. tiunile necesare i fatd decare el va fi raspun-
zdtor de bunul mers al Biuroului, precum si de
ART [COLUL 319 executarea oricdror alter insarcindri cari ar fi
putut sd-i fie inCredintate.
Sesiunile Conferintei se vor tine la sediul So- Directorul sau supleantul sdu vor asistd la toate
cietdtii Natiunilor sau in orice alt loc care ar fi sedintele Consiliului de adrninistratie.
putut fi stabilit de Conferintd, inteo sesiune an-
terioard, cu o majoritate de cloud treimi din vo- ARTICOLUL 323
turile exprimate de delegatii prezenti.
Personalul Biuroului international al Muncii va
A RTICOLUL 320 fi ales de Director. In vederea obtinerii celui mai
bun rezultat, alegerea va trebul, pe cat va
Biuroul international al Muneii va fi stabilit la putintä, sti. tie facutà dintre persoane de nationa-
sediul SoCietâtii Natiunilor i Va face parte din to- litAti deosebite. Un numar oarecare din aceste
tali ta tea insti tuti unilor SocietAtii. persoane vor trebul sh fie femei.

ARTICOLUL 321 ARTICOLUL 324

Biuroul international al Muncii va fi pus sub Functiunile Biuroului international al Muncii


directiunea unui-Consiliu de administratie, corn- vor cuprinde centralizarea si impärtirea tuturor
pus din doudzeci i patru de persóane, cari Vor fi in formati u nilor privitoare la regletnentarea in ter-
desemnate conform dispozitiuni!or urmdtoare : nationald a conditiunii lucrdtorilor si a regirnului
Consiliul de administratie al Biuroului interna- munch i, in particular, chtstiunilor
tional al Muncii va fi compus dupd cum urmeazd: meazd a fi supuse discutiunilor Conforintei, in
Doudsprezece persoane reprezentAnd .guver- vederea incheierii conventiunilor. internationale
nele; precum i executarea oricdror anchete speciale
vase persoane alese de delegatii la ,Coliferintd prescrise de Conferintä.
reprezentAnd pe patroni ; El va fi insärcinat de a pnaghti ordinea de zi a
.5ase persoane alese dc delegatii la Cenferintd sesiunilor Conferintei.
reprezentând pe irnpiegati i pe lucrätori. El se va achitd, conform stipulatiunilor din
Din cele dondsprezece peroane cari reprezintd prezenta Parte din Tractatul de fatii, de indato-
Gu:vernele, opt vor fi nurnite de Membrii cari au ririle ce cad in sarcina sa in ceeace priveste orice
importanta industriald cea mai insinnatti i patru diferende internationale.
vor fi numiti de Membrii desemnati in acest scop El va redactd publied in lumba francezd,
i

de delegatii Guvernelor la Conferintä, fand exclusi englezd. si in oricare altd limbd ce Consiliul de
delcgatii celor opt membri sus amintiti. -
administratie va judecd potrivit, un buletin perio-
Contestatiunile eventuale .asupra chestiunii dedic destinat studiului chestiunilor privitoare la
a stl can sunt Membrii avAnd importanta indus- industrie si la munca prezentAnd un intones in-
triald cea mai insemnatd vor fi hotdrite de Con- ternational.
siliilI Societdtii Natiunilor. In mod general el va aved, in afard de atribu-
Durata mandatului membrilor Consiliului de tiunile aratate in prezentul articol, orice alte pu-
administratie va fi de trei aiii Modul de a coin- teri ai insarcindri pe cari Conferinta va crede po-
pietâ iocurile vacante i celelalte chestiuni de trivit a i le atribul.
aceeas nattird vor puted fi regulate de Consiliul
de administratie sub rezerva aprobdrii Conferintei. AATICOLUL 325
Consiliul de administratie va alege pe unul
Departamentele fiecdruia din Membrii cari -se
din membrii säi ca Presedinte si va stabill regu- lucrdtorilor vor puted cornu-
lamentul ski. El se va intruni la epocele ce el ocupd de chestiunileDirectorul, prin mijlocirea re-
insus va stabill. 0 sesiune speciald va trebul nicA deadreptul cu
lor in.Consiliul de ad-
fie tinutd ori de cAte ori zece membri eel putin prezentantului Guvernului

www.digibuc.ro
/1796 MON TM R tJt OFICI LLL 21 Septemvrie 1920

ministratie al Biuroului international al Muncii, cativ adresat Directorului, care va trebul


sau, in lipsa acestui reprezentant, prin mijlocirea comunice Membrilor Organizatiunii permanente.
oriarui alt functionar calificat in regula si desem- Subiectele asupra dirora s'ar fi Mcut opozi-
nat in acest scop de Guvernul interesat. thine vor ramâne cu toate acestea cuprinse in or-
dinea de zi, daca Conferinta decide astfel cu ma-
ARTICOLUL 326 joritatea de douä treimi din voturile exprimate de
dare delegatii prezenti.
Biuroul international al Muncii va pute core Orice chestiune in privinta careia Conferinta
concursul Secretariatului General al Societätii decide, cu aceea§ majoritate de dona treimi, cä
Natiunilor in toate chestiunile pentru cari acest trebuie examinatá (in alt chip de cum s'a arätat
concurs va putea fi dat. in alineatul precedent), va trebul pusá la ordinea
de zi a sesiunii urmAtoare.
ARTICOLUL 327

Fiecare din Membrii va plâtl cheltuelile de ca- An.TIcourn, 331


latorie §i de resedintä ale delegatilor säi si ale Conferinta va lormul reguli asupra functio-
.

consilierilor tehnici, precum si ale reprezentantilor närii sale ea îi va alege presedintele ; va puteà
cari iau parte la sesiunile Conferintei si, dupâ caz, num1 comisiuni insärcinate sh prezinte rapoarte
ale Consiliului de administratie. asupra oricAror chestiuni ce va crede de cuviintä,
Orice alte cheltueli ale Biuroului international. cá trebuie sä fie studiate.
al Muncii, ale sesiunilor Conferintei sau ale Con- Simpla majoritate a voturilor exprimate de dttre
siliului de administratie vor fi rambursate Direc- Membrii prezenti ai Conferintei va decide in toate
torului de catre Secretarul general al Societâtii cazurile in cari o majoritate mai mare nu este
Naliunilor, din bugetul general al Societátii. prevázutd in mod special de alte articole ale pre-
Directorul va fi raspunzator, Nth de Secretarul zentei Parti din prezentul Tractat.
general al Societátii Natiunilor, de intrebuintarea Nici un vot nu este considerat valabil dacii
tutulor fondurilor ce i-au fost värsate, conform numbirul sufragiilor exprimate este mai mic deaät
stipulatiunilor prezentului articol. jumatatea numärului Delegatilor prezenti la se-
siune.
CAPITOLUL II AwricoLut,

Functionarea Confefinta va puteâ alipl, pe lângä Comisiunile


pe cari si le formeazá, consilieri tehnici, cari vor
Awn teoLut, 328 avea vot consultativ, iar nu deliberativ.
Consiliul de administratie va stabill ordinea de ARTICOLUL 333
zi a sesiunilor Conferintei, dupa ce va fi examinat
toate propunerile Mcute de Guvernul vreunuia din Daca Conferinta se pronunta pentru adoptarea
Membrii sau de oricare alth organizatie aratatä la propunerilor referitoare la -un obiect care este la
articolul 317, cu privire la chestiunile de inscris ordinea zilei , ea va trebul sä, determine dacá
la aceastä ordine de zi. aceste propurieri vor trebul sa iâ forma : a) unei
recomandäri, care trebuie supusä examinarii
ARTICOLUL 329 Membrilor, pentru a face ca sa obtie taria de lege
nationala sau altfel ; b) sau a unui proiect de con-
Directorul va indeplin1 functiunea de Secretar ventiune internationala care trebuie ratificat de
al Conferintei, i va trebul a face sä parvie ordi- dare Membrii.
nea de zi a fiecarei sesiuni, cu patru luni inainte In amândoua cazurile, pentru ca o recoman-
de deschiderea acestei sesiuni, fiecäruia dintre dare sau Uil proiect de Conventiune sa fie admise
Membrii, i, prin mijlocirea acestora, delegatilor la votul final de ditre Conferintd, se cere o majo-
cari nu fac parte din organizarea de guvern, când ritate de douä treirni din voturile delegatilor
acestia din urma vor fi fost desemnati. prezenti.
Formând o recomandare sau un proiect de
ARTICOLUL 330
conventiutte cu aplicare generalá, Conferinta
Fiecare din Guvernele Membrilor va ave va &Atli sa tie seamä de Wile in cari clima, des-
dreptul sa conteste inscrierea, in ordinea de zi a voltarea necompletá a organizärii industriale sau
sesiunii, a unuia sau mai multora din subiectele alte imprejurari particnlare fac conditiunile in-
prevdzute. Motive le cari justifica aceasta opozi- dustriei cu totul diferite si va sugerk modified-
tiune vor trebul expuse inteun memoriu expli- rile pe cari le va socotl ca putând fi trebuin-

www.digibuc.ro
21 Septeravrie 19-20 mo.l.Tu1( L L OFICIAL 4797

cioase pentru a corespunde conditiunilor proprii lor, dar nu va fi obligatorie decAt pentru Membrii
acestor thri. cari au ratificat-o. '

Un exemplar al recomandärii sau al proiectului


conventiunii va fi semnat da cAtre Presedintele ArrrIcoLur, 335
Conferintei si de Director si va fl depus in mAinHe ,OriCe proiect, care la ultimul scrutin al totali-
Secretarului general al Societätii Natiunilor. Acesta tätii voturilor nu va Aline majoritatea de- cloud
va comunic fiecärui Membru o copie certificatti treimi 'a voturilor exprimate de Membrii prezenti,
(WO recomandarea sau duprt proiectul de con- poate face obiectul unei conventiuni particulare
ventiune.
Fiecare dintre membrii se obligit a supune in pentru acei dintre Membrii Organizatiunii per-
manente cari ar dorl aceasta.
termen de un an dela inchiderea sesiunii Confe- Orice conventiune particularit de acest fel va
rintei (sau dach din imprejurrtri exceptionale este tmbul comunicath de cdtre Guvernele interesate
cu neputintä a procedâ in termen de un an, in- Secretarului general al Societätii Natiunilor, care
datä ce va fi posibil, niciodatrt inSä mai tärziu o va inregistrA.
decttt 18 luni dupd inchiderea sesiunii Conferin-
tei), recornandarea sau proiectul de conventiune A rrricoLur, 336
autoritätii. sau autoritätilor in a dinar competintit
inträ chestiunea, spre a fi transforrnat5 in loge sau Fiecare din Membrii se obligit sá prezinte
pentru a se lu mdsuri de alt ordin. Biuroului international al Munch un raport
Dach este vorba de o recomandare, Membrii anual asupra mäsurilor luate de el pentru
vor inforrn pe Secretarul general de mäsurile executarea conventiunilor la eari a aderat. Aceste
luate. rapoarte vor fi redactate in forma ardtatti de con-
Daca este vorba de un proieCt de conven- siliul de administratiune §i tvor trebui sii cuprindit
tiune, Membrul care va fi obtinut consimti- datele cerute de acesti. Directorul va prezentA Uil
mantul autoritittii sau autoritätilor competinte, rezumat al acestor raporte in cea mai apropiatii
va -comunic ratificarea formalä a conventiunii sesiune a conferi*i.
Secretarului general si va lut mrtsurile nece-
sare pentru a face efective dispozitiunile zisei ARTICOLIM 337
conventiuni. Orice reclamatiune adresatä Biuroului inter-
Dacä o recomaudare nu este urmatit de tin national al Muncii de catre o organizare pro-
act legislativ sau de alte m5suri de naturit a fesionalit de muncitori sau de patroni, din care
face efectivä aceastä recomandare, sau dach ar rezult c vreunul din Membrii n'ar fi asigu-
un proiect de conventiune nu are aprobarea rat inteun mod satisfitcrttor executarea unei con-
autorittii sau autoritätilor de competinta ea- ventiuni la care zisul Membru a aderat, va puteh
rora este chestiunea, Membrul nu va fi supus fi transmisit de cdtre .Consiliul de administratie
nici unei alte obligatiuni. Guvernului respectiv i acest Guvern va puteâ fi
In cazul cAnd este vorba de un Stat fede- invitat sit facii declaratia ce va crede de cuviintit
rativ a cärui latitudine de a aderA la o conven- asupra chestiunii.
tiune asupra obiectelor cari privesc munca este
supusä la oarecari restricpuni, Guvernul va AwrIcoLur, 338
ave dreptul de a con,iderrt un proiect de con-
ventiune, citruia i se aplicá aceste restrictiuni, Dacd niei o declaratiune nu este prirnitä de
ca o simplä recomandare in acest caz se vor Guvernul respectiv inteun termen, potrivit, sau
aplic dispozitiunile prezentului articol in ceeace dacá declaratiunea primitii nu pare satisfächtoare
priveste recomandärile. Consiliului de administratie, acesta va aveâ, drep-
Articolul de mai sus va fi hiterpretat con- tul sä publice reclamatiunea primit5 §i, la nevoie,
form principiului 'urmätor : ritspunsul dat.
In nici un caz im se va pretinde vreunui
Membru, ca mYmare a adoptiunii de dare Con- A RTECOLUL 339
ferintit- a vreunei recomandrtri salt vreunui
proiect de conventiune, srt micsoreze protectiunea Fiecare din Membrii va puteâ depune o plan-
deja acordatrt de legislatia sa muncitorilor despre gere la Biuroul international al Munch, contra
cari este vorba. unui alt Membru, care, dupit parerea lui, n'ar asi-
gurâ inteun mod satisilia.tor executarea unei
A nTICOLUI, 334 convritiuni, pc care i until si altul ar fi ratifi-
()rice conventiune astfel ratificata va fi inregis- cat-o in virtutea articolelor precedente.
tratii. -de Secretarul general al Societiflii Natiuni- Consiliul de administratie poate, dacii gáse§b;

www.digibuc.ro
MONITORCIL OFICIAL TI Septernvrie 192I
4798

.cu cale, si mai inainte de a sesizh o Comisiune de direct interesat in acea plângere, se obligá sá
anchetä du$ procedura arätatii mai jos, - sä intro puna la dispozitiunea Cornisiunii orice informa-
in raporturi cu Guvernul respectiv in modul Oune ce ar posedA, privitoare la obiectul plängerii.
aratat la articolul 337. A RTICOLUL 342
Dacl Consiliul de administratie nu credo de en-
viintä sä comunice plângerea acestui Guvern, sau Comisiunea de anchetä, dupä o amánur4itá stu-
dactt accastä comunicare fiind fäcuta, Consiliul diere 'a plangerii, va redactà un raport in care va
de administratie n'a prima intr'un termen potri- conseimia constatärile sale asupra tuturor punc-
vit un räspuns care sä-1 satisfadi, Consi liul va felon de fapt cari permit sä se precizeze insemnä-
pute5, provocA formarea unei comisiuni de anchetä tatea contestatiunii, ca i recomandärile ce va
care va aveä misiunea sa studieze chestiunea ridi- crede cii. trebuie sä formuleze privitor la.mäsurile
catä si sä depunä un raport in aceastä privintä. de luat pentru a clá satisfactiune Guvernului re-
Aceea§ procedurá va puteâ fi urrnatä de Con- clamant si privitor la termenele Iii cari aceste mä-
snit], fie din oficiu, fie in ulma plangerii unui de- suri ar trébui sh fie luate.
legat la Conferintä. Acest raport va arätá; de asemenea, la nevoie
Mid se va ridic o chestiune prin aplicarea sanctiimile de ordin economic ce ComiSiunea
articolelor 338 sau 339 inaintea Consiliulni de va crede de cuviintil sä se ih contra Guvernului
adrninistratie, Guvehul in cauza, dacd n'are pus in cauzä 0 a cáror aplicare, de dare cele-
deja un reprezentant in stmul Consiliului de ad- lalte Gtiverne o erede jústificatä.
ministratie, va aveh dreptul sä numeasch un de-
legat care sá i. parte la deliberärile Consiliului ARTICOLUL 343
relative la aceastä afacere. Data (And trebuie sh
Secretarul general al Societätii Natiunilor va
aibä loc aceste discutiuni va fi notificatä In timp comunicA raportul Comisiunii de anchetd fiecä-
util Guvermilui In cauzji. ruia din Guvernele intéresate in picinä i va
ave grijä de publicare.
A RTICOLUL 340 Fiecare din Guvernele inleresate va trebul sä
notifice Secretarului general al Societätii Natiu-
Cornisiunea de ancheth va fi alcátuiti in molul
rigor, in termenul de o hind, dad' primeste
urmätor :
Fiecare din Mcmbrii se obligá sá desenmeze sau nu recomandarile cuprinse in raportul Co-
misiunii, i, in cazul când nu le primeste, dacä
in cele sase inni cari or urm dela punerea in
N
doreste sä supuna. diferendul Curtii permanente
vigoare t prezentului Tractat, trei persoane com- de justitie internationalä a Societätii Natiunilor.
petinte in materie industrialä, prima reprezentând
pe patroni, a doua reprezentänd pe luceitori si a A RTICOLUL 34
treia independentä si de unii si de ceilalti. Toate
aceste persoane vor,form o listä de pe care vor In cazul cAnd mml din membrii nu ar
li alesi Membrii Comisiunii de .ancheth. relativ la o recomandare sau la un proiect de
Consiliul de administratie va aveâ dreptul Conventiune, mäsurile prescrisa de articolul 333,
sii. refere
verifice titlurile ziselor persoane si sá refuze cu orice alt membru va 8,17eâ dreptul
majoritate de douä treimi din voturile exprimate Curtii permanente de justitie in Lernationala.
de reprezentantii prezenti numirea acelora ale
cärer titluri n'ar satisface prescriptiunile prezen- A RTICOL UL 345
tulni articol. Decizia Curtii permanente de jutititie interna-
La cererea consiliului de administratie, Se- tionalá privitoare la o pläugere sau la o chestiune
cretarul general al Societiitii Natiunilor va carei-ar li fost supusä conform articolelor 343
din
desemnA -trei persoane a lese respectiv sau 344, mi va-fi susceptibilá'de apel.
fiecare din cele trei categorii ale listei, pentru a
aletaul Comisiunea de anchet6, i va mai desemnA ARTICOLUL 346
pe una din aceste trei persoane care sä prezideze
zisa Comisiune. Nici una din ce!e trei persoane Concluziunile sau recomandärile eventuale ale
astfel desemnate nu va puteh depinde de until din Comisiimii de anchetä vor pute fl confirmate,
Membrii interesati direct in acea plângere. amendate sau anulate de Curtea permanentä de
justitie internationalä, care va trebul, la nevoie,
A RTICOLUL 341 sa indice sanctiunile de ordin economic ce va
i contra unui Guvern vino-
In cazul cnd o ph)ngere ar fi trimisa, in vir- crede de cuviintä sä de cAtre celelalte Guverne
tutea articolului 339, inaintea unei Comisiuni de vat, si a justificatä.
cdror aplicare
anchetä, fiecare din membrii, fie cd esto sau nu o credo

www.digibuc.ro
it Septomvrie 1920 MONORUL OFICIAL 4799

ARTJCOLUL 347 Parte a Tractatului de fatä, vor deveni executorii


llach vreun Membru oarecare nu se confer- indatá co vor fi fost ratificate de Statele ai täror
reprezentanti alcatuiesc Consiliul Societätii Natiu-
meaza in termenul prescris recornandärilor even- nilor si de trei sferturi din Membrii.
tuale, continute fie in raportul Comisiunii de an-
chetä, fie in decizia Curtii permanente de justitie ARTICOLUL 351
internationalä, orice alt Membru va puteâ sä
aplice zisului Membru sanctiunile de ordin econo- Orice chestiune sau dificultate cu privire la
mic, declarate aplicabile in speth prin raportul interpretarea prezentei Pärti a prezentului Trac-
Cornisiunii sau prin decizia tat si a conventiunilor incheiate ulterior de cä-
tre Membrii, in Virtutea zisei Pärti, vor fi su-
ARTICOLUL 348 puse aprecierii Curtii permanente de justitie in-
ternationalä.
Guvernul vinovat poate, in orice moment, sä
informeze Consiliul de administratie ea a luat
mäsurile necesare pentru a se confortnA, fie reco- CAPITOLUL IV
mandärilor Comisiunii de anchetä, fie acelora con-
MAsuri tranzitorli
tinute in decizia Cunlii permanente de justritie in-
ternationalà i poate cere Consiliului sabinevoiascd: prcvázute in TractatUl de Pace incheiat cu
a face, prin mijlocirea Secretarului..general al So- Germania la 28 funie 1919
ciet4tii Natiunilor, FA se alcAtuiasch o Comisiune
.de anchetä cu insärcinarea de a verificâ spusele ARTIc0b7i. 352
sale. In acest caz se vor aplic stipulatiunile dela
articolele 340, 341, 342, 343, 345 si 346, si dad. Prima sesiune a Conferintei va avea loc in luna
raportul Comisiunii de ancheth sau decizia Curtii Octomvrie 1919. Locul i ordinea de zi a sesiunii
permanente de justitie internationalà sunt favora- sunt hotärite in anexa ad aláturatd.
bile Guvernului vinovat, celelalte Guvèrne vor Convocarea i .organizarea acestei prime sesiuni
trebul nutria i deck sh ridice mäsurile de ordin se vor face sub ingrijirea Guvernului desemnat in
economic ce ar 6 luat in contra zisului Stat. acest scop in zisa anexh. Guvernul va fi asistat,
in ceeace priveste prepararea documentelor, de o
CAPITOLUL III Comisiune internationalä, ai cArei membrii vor li
desemnati in aceeas anex4.
Prescrlp tjuni general e Cheltuelile acestei prime sesiuni si ale oricärei
ARTICOLUL 349 sesiuni ulterioare, páná cAnd creditele necesare
vor puteA fi inscrise in bugetul Societtitii Natiu-
Membrii Ii iau indatorirea s aplice conven- niter, exceptAnd cheltuelile de deplasare ale dole-
tiunile la cari ei anfi aderat, conform stipula- gatilor si ale consilierilor tehnici, vor fi repartizate
tiunilor prezentei Pärti 4 prezentului Tractat, intre Membrii In proportiunile stabilite pentru
acelora dintre coloniile sau posesiunile lor si Biuroul international al Uniunii postale uni-
acelora dintre kotectoratele Ion cari nu au pro- versale.
priul lor Guvern independent. sub urmätoarele
rezerve ARTICOLUL 353
1° Ca .conventiunea sá nu poatà fi aplicabild
din cauza conditiunilor locale ; Pánä când Societatea Natimiilor va fi intocrnit
2° Ca modifictirile, cari ar 6 trebuincioase toate comunicdrile cari vor trobui adresate, in
.pentru adaptarea converrtiunii la - conditiunile virtutea articolelor precedente, Secretarului gene-
locale, sá poath fi introduse in aceasta conven- ral al Societätii, ele vor II pastrate de Directarul
tiune. Biuroului international al Muncii, care va Incu-
Fiecare MeMbru va trebul sä notifice Biuroului despre aceasta pe Secretarul general.
international al Muncii hotárirea ce Ii propune sä
a in cceace priveste fiecare din coloniile sau po- ARTICOLUL 354
sesiunile sale sau fiecare dintre protectoratele sale,
cari nu se guverneazà, prin ele insile. Pánä, la crearea Curtii permanente de justitie
internationalä, diferendele cari trebuiesc sä-i fie'
AwricoLut, 350 supuse ei In virtutea prezentei Pärti a prezentului
Amendamentele cari Von fi adoptate de Confe- Tractat, vor fi Mcrae unui tribunal compus din
rintä cu rnajoritatea de dotiä treimi a voturilor trei persoane desemnate de Consiliul Societätii
exprimate de delegatii prezenti pentru prezenta Natiunilor.

www.digibuc.ro
,Np )x IT( Hai L OFICIAL 21 Septemv:ie 19'20
4800

Anex5. Printre aceste metode i principii, Inaltele


Phrti Contractante considerá eh urmátoarele
Prima sesiune a Conferintei MuncH, 1919 sunt de o impOrtanth deosebiti i urgenth:'
1° Principiul diriguitor expus mai sus afirmh
Locul Conferintei va 11 Washington. ct munca nu trebuie consideratä numai ca o
Guvernul Statelor-Uniteále Americei va fi ru- marfá sau ca un articol de comert ;
gat sh convoace Conferinta. 20 Dreptul de asociatiune privitor la toate
Comitetul international de organizare va chestiunile cari nu sunt contrarii legilor, atat
compus din sapte persoane desemnate respec- ce priveste pe salariati cat si pe patroni
tiv de Guvernele Statelor-Unite, Marei Brita- (employeurs) ;
nii, Frantei, Italiei, Japoniei, Belgiei i Elve- 30 Plata fticuth muncitorilor a unui salariu care
tiei. Comitetul va putek dacä gseste cu cale, si le asigure o existent& convenabild con-
sh invite si pe alti Membrii ca sh trimith repre- form trebuinebo i imprejurärilor din tam lor ;
zentanti in sänul lor. 40 Adoptarea zilei de 8 ore sau a sAptämänei
Ordinea de zi va fi urnitoarea : de 48 de ore ca scop ce trebuie atins pretutin-
Aplicarea principiului zilei de opt ore sau deni unde n'a fost inch ohtinut ;
saptAmânei de 48 ore ; 50 Adoptarea unui repauz sapthinânal de eel
2° Ghestiuni relative la mijloacele de a preveni putin 24 de ore, care va trebul sh cuprindh
intreruperea lucrulni (chômage) i de a-i remediä Duminica ori de cAte ori va fi co putinth ; .

consecintele ; 6° Suprimarea muncii copiilor i obligatiunea


30 Intrebuintarea femeilor : de a se aduce muncii tinerilor de ambele sexe
a) Inainte sau cltiph ce a näscut (inclusiy ches- lirriitärile necesare pentru a le permite sh-si
tiunea indemnizärii pentru maternitate) ; continue educatiunea i sh-si asigure desvolta-
b) In timpul noptii ; rea fizich ;
c) La muncile insalubre. 7° Principiul salariului egal, fárd distinCtiune
Intrebuintarea copiilor : de sex, pentru o munch de valoare egalh ;
a) Etatea cerutä pentru a fi admisi la munch ; 8° Begulele stabilite in fiecare arä cu- pri-
b) Munca de noapte ; vire la conditiunile de munch vor trebui sh
c) Muncile insalubre ; asigure un tratament economic echitabil tutu-
5" Extensiunea si aplicarea conVentiunilor in- ror mnncitorilor earl ii au 'resedinta in mod
ternationale adoptate la Berna in 1.906 asupra legal in acea tará.
interzicerii lucrului de noapte pentru femeile cari 9° Fiecare Stat va trebul s& organizeze un
lucreazh in industrie i interzicerea intrebuinthriiserviciu de inspectiune, care va aveh in Amur
flisforului alb (galben) in industria chibriturilor shu i femei, In scop die a asigurh aplicarea k-
SECTIUNEA II gilor si a regulamentelor pentru protectiunea
muncitorilor.
P rincipii generale Fard a proclamh eh aceste principii i metode
ARTICOL UL 355 sunt complete sau definitive, inaltele Pärti
Inaltele Parti Contractante, recunoscnd cä Contractante cred cii ele pot conduce politica
Societhtii Natiunilor ; i ch, dach vor fi adoptate
buna stare fizich, morald i intelectualä a mun-
citorilor salariati este de o importantä esentialä de chtre comunitätile industriale cari sunt inem-
brii ai Societätii Natiunilor i dach vor fi phstrate
din punct de vedere international au stabilit, intacte in practich de chtre un Corp de inspectori
pentru atingerea acestui Malt scop, organismul
permanent prevhzut la -Sectiunea I si asociat potrivit, ele vor rhspändl binefaceri permanente
organismului Societätii Natiunilor. asupra salariatilor din lumea intreagh.
Ele recunosc eh deosebirea de climd, de mo-
ravuri si de obiceiuri, de oportunitate econo-
micá si de traditiune industrialh, face sh fie PARTEA X1 V
greu (le atins, in mod imediat, uniformitatea
absoluth a conditiunilor de munch. Insä, Hind CLAUZE DIVERSE
convinse eh munca nu trebuie considerath nu-
mai ea un articol de comert ele cred.ch exista
metode i principii pentru reglementarea con- ARTICOLUL 356
ditiunilor de munch ce ar trebul sä caute sä
aplice toate cornunitätile industriale pe cAt, le Ungaria se Obligh sh recunoasch i s& agreeze
permit imprejurärile speciale în cari ele ar pu- conventiunile incheiate sau ce se vor inchei de
te sit se gAscascä. chtre Puterile aliate i asociate sau de uncle din

www.digibuc.ro
AtoNTTO tan, oPICIA L 4801
Septemvrie i9-20

ele eu oricare alth Putere cu privire la eomertul rale nu vor fi ratificat acordul incheiat intro cole
de arme si de spirtoase, precum si la alte materii donh guverne cu privire la abrogarea stipulatiu-
tratate in Actele generale din Berlin cu data de nilor relative la zona de neutralitate din Savoia,
26 Fevruarie 1885 si din Bruxelles cu data de nimic definitiv nu va mai aveh loc in aceasth pri-
completat vinth dintr'o parte sau din cealalth :
2 Iulie 1890, si Conventiunile cari b) ConsimtAmântul dat de Guvernul elvetian la
.sau modificat. abrogarea stipulatiunilor de mai sus, implich,
ARTICOLUI., 357
conform textului adoptat, recunoasterea garan-
tiilor formulate In favoare Elvepei In Tracta-
Inaltele Päri Contractante recunose eh au luat tele- dela 1.815 si mai sles in Declaratiunea din
cuno§tintrt §i au dat act despre Tractatul semnat 20 Noemvrie 1815 ;
de Guvernul Republicei Franceze la 17 Julie 1918 c) Acordul dintre Guvernele francez si elvepan
cu. Alteta Sa Principele de Monaco si care defineste pentru abrogarea sus ziselor stipulatiuni nu va fi
raporturile Frairtei cu Principatul. -
considerat ca hind valabil deal dach Tractatul
de pace va confine articolul asa cum a fost redac-
A wricoun 358 tat. In afard de aceasta, Partile Contractante ale
Inaltele Pärti contractante, desi recunosc ga- Tractatului de pace vor trebul sh caute a, 'obtine
rantiile stipulale in favoarea Elvetiei prin Trac- consimtimântul Puterilor semnatare ale Tractate-
din 20 Noemvrie
tatele din 1815 si in special prin Actul dela 20 lor din 1815 si ale Declaratiuniiactualului Tractat
Noernvrie 1815, garantii cari constituesc niste an- 1815, cari n'ar fi semnatare ale
gajamente internationale pentru phstrarea pacii, de pace.
constatä totus ch stipulatiunile acestor Tractate 2° Pentru zona libera din Savoia de Sus (Hau'e
Gex) :
conventiuni si declarapunile i celelalte acte corn7 Savoie) i din regiunea Gex (Fays de
plimentare relative la zona neutralizath a Savoiei; a) Consiliul federal declard eh face rezervele
interpretarea ce
a§a cum a fost ea determinath prin alineatul 1 din cele mai categorice in ce priveste
art. 92 al Actului final dela Congresul din Viena trebuie sh, se deh declaratiunii mentionate in ulti-
si prin alineatul 2 din art. 3 al Tractatului dela mul alineat al articolului de mai sus, care va tre-
si care zice
Paris din 20 Noemvrie 1815, nu mai corespund bul sh fie inserat in Tractatul.dedin pace
1815 si ale ce-
eu imprejuriirile actuale. -In Consecintrt, Inaltele ch : stipulatiunile Tractatelor la zonele
Parti Contractante iau act de acordul ce a inter- lorlalte acte complimentare, privitoare Savoie) §i din re-
venit intro Guvernul francez i Gnvernul elvetian libere din Savoia de Sus (Haute corespund cu im-
pentru abrogarea stipulatiunilor relatiire la aceasth giunea Gex (Pays de Gex) nu mai Consiliul federal
zonä, cari sunt i räinân abrogate. prejurärile actuale. Inteadevhr,
Inaltele Pärti Contractante recunosc tot ast- n'ar voi ca, din adeziunea sa la aceasth redactare,
fel cä stipulatiunile Tractatelor din 1815 si ale sh se poath deduce eh, el ar accepth suprimarea unei
institutiuni ce are de scop sh dea regiunilor ve-
celorlalte acte complimentare relative la zo- special, potrivit si-
nele libere* din Savoia de Sus (Haute Savoie) §i cine beneficiul unui regim i caro s'a
din regiunea Gex ( Pays de Gex) nu mai corespund tuatiunii lor geografice i economice
en imprejurdrile actuale i ch. Franta i Elvetia dovedit a fl bun. In intenpunea Consiliului fe-
organizarea va-
vor puteà regula intro ele,_ de comun acord, regi- deral n'ar fi vorba sh se modifice fost organizath prin
mul acestor teritorii in conditiunile pe cari ambele mala a zonelor, dupd cum a
thri le vor socoti mai nemerit. sus zisele Tractate, ci numai Fill se reguleze, mai
in conformitate cu conditiunile economice actuale,
Anex mOdalitätile de scliimb intre .regiunile interesate.
ObserVatiunile ce preced au fost inspirate Consi-
liului federal prin cetirea Proiectului de Conven-
Consiliul federal elvelian a fäcut cunoscut Gu- Pune, relativ la constituirea viitoare a zonelor,
vernului francez, in ziva de 5 Mai 1919, eh, duph care e anexat la nota Guvernului francez cu data
ce a examinat dispozitiunile articolului 435 din de 26 Aprilie. Cu toate eh face zisele rezerve, Con-.
siliul federal declarh a fi gata sh examineze in chi-
condipunile de pace prezentate Germaniei, de
chtre Puterile aliate i asociate cu acelas spirit de pul cel mai amical toate propozitiunile ce Guyer-
sincerh prietenie, a fost destul de fericit sh ajung nul francez ar crede nemerit sh-i fach, in aceastä
la concluziunea pe care o poate accepth cu urrnh- privintä ;
toar6le consideratiuni i rezerve : b) Se admite ca stipulatiunile Tractatelor din
1.0 Pentru zona neutralizath din Savoia de Sus 1.815 i ale altor acte.complimentare, cu privire
(Haute Savoie): la zonele libere, sä rämaie in vigoare pAnä in mo-
a) Rhrnâne inteles eh, atät timp Camerele fede- mentul când va fi intervenit intro Elvetia

www.digibuc.ro
4102 MONITORUL OFICTIL 9,1 Septemvrie1990

Franta un not' aranja.ment care sh reglementeze indoieste eh phstrarea provizorie a regimului din
regimul acestor teritorii. 1815, privitor la zonele libere i prevAzut in acest
alineat al notei Legatiunii Elvetiei din 5 Mai si
care are de sigur de scop s usureze trecerea dela
regimul actual la cel conventional, nu va constitul
Guvernul francez a adresat, la .1g Mai 1919, in nici un chip o cauza de inthrziere in stabilirea
Guvernului e1ve4ian urmhtoarea noth, ca rhspuns nonei sthri de lucruri, recunoscutA necesar de
la cmnunicarea reprodush in precedentul paragraf: dare ambele Guverne.
Printr'o notk cu data de 5 Mai trecut, Legatiu- Aceeas observatiune se aplich ratifkArii de eh-
nea Elvetiei din Paris a binevoit s aduch la cu- tre Camerele federale prevazute la alineatul a) din
nostinta Guvernului Republicii Franceze adeziunea ',prima al notei elvetiene din 5 Mai, sub rubrica:
Guvernului federal la proiectul articolului ce tre- neutralizath. din Savoia de Sus (Haute Sa-
buie Inserat in Tractatul de pace dintre Guyer- voil.
twle aliate si asociate, de o parte, si Germania, de
eealalth. ARTICOLUI. 359
Guvernul francez a luat cu plAcere act de acor-
dul astfel incheiat i, duph a sa cerere, proiectul Puterile aliate si asociate convin eh, in cazul
articolului in chestitme, acceptat de Guvernele child misiuni religioase crestine erau intretinute
liatt i asociate, a fost inserat sub No. 435 in de societAti sau de persoane ungare pe teritorii ce
Conditiunile de pace prezentate Plenipoterrtiarilor le apartineau, sau erau incredintate Guvernului
german i. lor in conformitate ea Tractatul de falA, proprie-
Guvernul elvetian a formulat in aceastA pri- Vitae acester misitmi sau societAll de misiuni, im-
vinth, prin nota sa din 5 Mai, diferite considera- preunä Cu propriethtile societhtilor de comert al
tiuni rezerve. chror chstig este destinat la intretinerea misiuni-
tn ce priveste observatiunile relative la zonele lor, vor trebul si de acl inainte 0, fie intrebuM-
libere din Savoia de Siis (Haute Savoie) ff,i din re- sate in folosul acestor misiuni. Spre a se asigurh.
giunea Gex (Pays de Gex), Guvernul francez are buna executare a acestui angajament, Guvernele
onoarea sí arate eh .stipulatiunea din ultimul ali- aliate i asociate vor da zisele propriethti in pri-
neat al articolului 435 este atht de limpede, incht mirea unor consilii.de adrninistratie, numite sau
nici o indoialh nu poate naste asupra sensului ei, aprobate de aceste Guverne i aleatuite din per-
mai ales in ce priveste dezinteresarea ce trebuie soane având credinta religioash a misiunii a cArei
sA aibh de azi inainte Paterile in aceasth chestiune, proprietate este in cauzá.
Awl de Franta si de Elvetda. Guvernele abate i asociate, exercithnd mai de-
Intrucht il priveste, Guvernul Republicii, dor- pule un control deplin asupra persoanelor cari
nic BA phzeasch interesele teritoriilor franceze de conduc aceste misiuni, vor ingriji ca interesele a-
cari este vorba, i inspirhndu-se in aceasth pri- cestor misiuni sh fie-salvate.
vinth de situatiunea lor particularg, nu pierde din Ungaria, Wild act de angajamentele co preced,
vedere nevoia de a le asigurh un regirn varnal po- declarh cii. primeste toate aranjarnentele incheiate
trivit si de a regulA, cht mai in conformitate cu sau cari urmeaa a fi incheiate de dare Guvernele
imprejurarile actuale, modalit4ile de schirnb intre abate i asociate interesate pentru aducerea la in-
aceste teritorii i teritoriile elvetiene vecine, tinhnd deplinire a lucrhrilor ziselor misiuni sau societhti
socotealh de interesele reciproce. de comert, i renuntA la mice reclarnatiuni in pri-
Se intelege dela sine di aceasta n'ar pute vinta lor.
atinge intru nimic dreptul Frantei de a stabill in
aceasth regiune linia sa vamalh pe fruntaria ARTICOLUL 360
asa cum existh in celelalte pArti ale fronta-
riilor sale si precum a fäcut chiar Elvetia de Sub rezerva dispozitiunilor Tractatului dc falä,
rnullä vreme in aceastA regiune pe propriile'sale Ungaria li ih hidatorirea de a nu prezint, nici
fruntarii. direct, nici indirect, vreo reclamatinne peuniarä,
Guvernul Republicei in cu plAcere act in aceasth pentru nici un fapt anterior punerii in vigoare a
privintA de dispozitiunile amicale in cari Guver7. Tractatului de fath, in contra nici uneia din Pute-
nul elvetian declach a fi gata sh examineze toate rile aliate sau asoeiate semnatare ale Tractatului
propozitirmile franceze, fAcUte in vt. derea aranja- de falti.
mentului ce trebuie sh inlocueasch regimul actual Stipulatiunea de fatA va aveh valoarea unei re-
al ziselor zone libere, pe cari Guvernul francez nunthri complete si definitive la toate reclamatiu-
intelege sh le formuleze in acelas spirit amical. nile de acest fel, ce vor stinse de acurn inainte,
Pe de alth parte, Guvernul Republicii nu se oricari ar fi intertsatii.

www.digibuc.ro
MON ITORU L OFICIAL 1.113
21 Septeravrie 1920

RTCOLUI, 361 cari textole franceze i engleze vor avoA affpflki


valoaro.-
Ungaria primeste si recunoaste valabile i obli-
gatorii toate deeiziunile :-,;i toate ordinele privitoare Depunerea ratitichrilor se va face la Paris, in
la vasele anstro-ungare si la märfurile ungare, cel mai seurt timp posibil.
precurn i toate deciziunile i ordinele privitoare Puterite al chror Guvern 0 are resediuta in
la plata cheltuelilor cari vor fi fost date de oricare afartt de Europa,
' vor aveh facultatea de a semhr-
din jurisdictiunile de. prize ale Puterilor aliate gini sh fach cunoscut Guveinului Republicii fran,
asociate, i isi i indatorirea de a nu prezeeth in ceze, prin reprezentantul lor diplomatic la Paris,
nurnele nationalilor sti nici o reclarnatiune privi- eh ratificarea lor a fost datä si, in acest Ca 7,, vor .
toare la aceste deciziuni i ordine. trebul sit transraqii, cett mai curând posibil, instru-
Puterile aliate i asociate ii rezervä dreptul de mentul
a examin, in anumite conditiuni pe cari ele le Un prim proces-verbal de depunerea ratifich-
vor detertninh, deciziunile i ordinele jurisdictiu- rilor se va intecml indath' ce Tractatul va fi fost
nilor austro-ungare in materie de prise, fie c a- ratificat de Ungaria, de o parte, si de trei din
cele deciziun.i iordine ar atinge atht drepturile Principalele Puteri aliate si asociate, de alth
de proprietate ale suPusilor (ressortissants) ziSelor parte.
Puteri,*crtt i pe fete ale supusilor (ressortissants). Indat h. duph incheierea acestui prim proces-
neutri. Ungaria li ià indatorirea de a procur verbal, Tractatul va intra in vigore intre Inaltele
côpii de pe toate documentele ce conslitue dosarul Pärti Contractante, cari in acest mod il vor fi ra-
afacerilor, inclusiv deciliunile i ordirwle date, tificat. Pentru calcularea tuturor termenelor pre-
preCum si-sh accepte i sh execute recomandatiile vhzute pnin Tractatul de Nth, aceastä (lath va fi
prezintate in urmi examinhrii afaceritor: data punerii in vigoare.
In toate celelalte privinte, Tractatul va infra
ARTICOLUL 362 in vivare pentru fiecare Putere, la data depunerii
Inaltele Piíri contractante convin di, in lipsh ratificririi sale.
de stipulatiuni ulterioare contrare, Presedintele Guvernul francez va remite tuturor Puteri-
orichrei Comisitmi inStituith prin prezentul Tractat, Ion semnatare o copie certificatrt ca
fiind con-
depunerii ra-
va aveh. dreptul, in caz de paritate de voturi, s formh, de pe procesele-verbale ale
ern jtt un al doilea vot. tifichritor.

ARTICOLUL 363 SPRE CREDINTA CELOR GE PRECED, Ple-


nipotentiatii sus numiti au semnat Tractatul de
Afarh de vreo dispozitie contrail a prezentului fath;
Tractat, in toate- cazurile in cari zisul TraCtat
prevede rezolvarea unei chestiuni partioulare pen- Fricut la Trianon la patru Iunie una mie nouh
tru unele State printr'o conventie speciald de in- sute douhzeci, intr'un singur exemplar, care va
cheiat intro Statele interesate, este si rhmâne hunâne depus in arhivele Guvernului Republicii
stabiht intro Inaltele Parti contractante Cä dificul- franceze si de pe care se vor preda côpii auti-
tätile ce s'ar ivi in- aceastä privinth se vor rezolv tice fiechreia din Puterne semnatare.
de chtre Pincipalele Puteri aliate Si asociate pânä
child Ungaria va fi admis ca membru al Socie- (L. S.) HUGH C. WALLACE.
Natiunilor.
(L. S.) DERBY.
ARTICOLUL 364
(L. S.) GEORGE H. PERLEY.
Expresiunea din prezentul Tractat fostul re-
(L. S.) ANDREW FISHER.
gat al Ungarieia cuprind Bosnia si Herzegovina,
afarä numai dach textul ar artith contrariul. (L. S.) THOMAS MACKENZIE.
Aceastrt stipulatiune nu a luce atingere drepturilor
obligatiunilor Austriei cu privire la aceste dourt (L. S.) R. A. BLANKENBERG.
teri torii.
(L. S.) DERBY.
TRACTATUL DE FATA., redactat in limba (L. S.) A MILLERAND,
francezh, englezd i italianh, va fi ratificat.
In caz de divirgenth, textul francez.,-va face (L. S.) F. FRANOIS-MARS.AL,
deplinh credint.a, exceptându-se in partea I .(Pactul
(L. S.) A liG. ISAAC,
Societätii Natiunilor) si partea XIII (Munch), in

www.digibuc.ro
AiiO4 MoNITOR L L OFT(ITA L (1),i Sepkm ;e '1920

(L. S.) JULES CAMBON, (L. S.) ELASME Piiz.


(L. S.) PALEOLOGUE. (L. S.) AIXONSO COSTA.
(L. S.) BONIN. (L. S.)-JOÀ0 CHAGAS.
(L. S.) M. GRASSI. (L..S.) Dn. I. CANTACUZINO.
(L.. S.) K. MATSUL (L. S ) N. TITULESGU.

(L. S.) J. VAN DEN HEUVEL. (L. S.) NIK. P. P ACHITCII.


(L. S.) ROLIN-JAEQEMYNS. (L. S.) ANTE TRUMBIC.
(L. S.) VIKYIUN WELLINGTON Koo. S.) DIL [VAN ZOLGER.

(L. S.) RAFAEL MARTINEZ ORTIZ. (L, S.) CHAROON.

(L. S.) A. ROMANOS. (L. S.) Dn. EDWARD BENES.


(L. S.) CARLOS A. VILLANUEVA. (L. S.) STEFAN OSUSKY.

(L. S.) R. A. AMADOR. (L. S.) A. BENÀBD.

(L. S.) E. SÀPIEHA. (L. S") DRASCHE LAZAR.

(Supliment)

www.digibuc.ro
Septemvrie 1920 MONITORUL OFICIAL (Supliment) 4805

PROTOCOL cari Guvernul ungar le va pute procura in


aceastä privintä.
Pentru a precia conditiunile in cari vor trebui
executate anumite clauze din Tractatul semnat cu Fácut in frantuze§te, in engleze§te §i in italie-
data de astäzi, Inaltele Päri Contractante s'au in- textul francez fäcând deplind credintä In
teles ca : caz de divergentä la Trianon, la patru Iunie una
mie nouh sute douazeci.
1 ° Lista persoanelor pe cari Ungaria, potrivit
articolului 157, alineatul 2, va trebul sä le pre-
Puterilor aliate §i asociate, va fi comunicatä
guvernului ungar in luna ce va urnià dup5, pune-
rea in vigoare a Tractatului ; DECLARATIUNE
2 ° Comisiunea reparatiunilor preväzutä la ar-
ticolul 170 §i la paragrafele 2, 3 §i 4 din Anexa Pentru a reduce la minimum pierderile re-
IV, precum §i sectiunea specialä care este prevd- zultate din scufundärile vaselor §i a inchrcdturi-
zutä la art. 163, nu vor puteâ cere divulgarea se- lor in cursul rdsboiului §i spre a uwra redobän-
cretelor de fabricatiune sau alte informatiuni direa vaselor §i a indirchturitor cari pot fi salvate,
confidentiale ; precum §i reglementarea reclamatiunilor parti-
3 ° Indatä clupd semnarea Tractatului §i in cele culare cari se raportá la ele, Guvernul ungar se
patru luni urmätoare, Ungaria va puteà supune obligä sä procure toate informatiile ce are, cari
Puterila aliate §i asociate spre a fi examinate do- ar putea fi de folos Guvernelor puterilor aliate §i
cumente §i propuneri pentru a grabi lucrárile asociate sau supu§ilor (ressortissants) lor, in ceeace
privitoare la reparOuni, a scurth astfel cercetä- prive§te vasele scufundate sau pAgubite de fortele
rile §i a acceler5. hotdririle ; navale ungare in timpul ostilitätilor.
4 ° Se va procea la urmärirea persoanelor Prezenta declaratiune fäcut5, In frantuze§te §i
cari ar fi cornis acte delictuoase, in legdturd cu italiene§te-textul francez fäcând credintä in caz
lichidarea bunurilor ungare, iar Puterile aliate de divirgentä - §i semnatä la Trianon, la patru
asociate yor primi informatiunile §i probele pe Iunie una mie nouä sute douäzeci.

www.digibuc.ro
o0 MONTTORUL OPICIAL 21 Septemerie 1920

FERDINAND
-
MINISTERUL DE INTERNE

I,
Art. II. Ministrul Nostru secretar de
Stet la departamentul de interne este in-
särcinat nu executarea acestui decret. FERDINAND I,
-
M(NISTERUL DE FINANTE

Dat in Sinaia, la 15 Septemvrie 1920' Prin gratia lui Dumnezeu i vointa na-
Prin gratia lui Dumnezeu i vointa na-
FERDINAND
tionala, Rege al României, Ministru de interne, tionalä, Rege al Romaniei,
La toti de MO i viitori, seinatate : C. Argetoianu. No. 3.775. La toti de fart i viitori, sänättate:
Asupra raportului. ministrului Nostra Asupra raportului ministrului Nostra
FERDINAND I,
secretar de Stat la departamental de in- secretar de Stat ad-interim la departa-
Prin gratia lui Dumnezea i vointa na-
terne, tionalä, Rege al României, mentul finantelor sub No. 88 657/920,
Adunarea deputatilor a votat si Noi La toti de fagt 4 viitori, stinatate : rázand jurnalul consiliului de ministri
.sanctionim ce urmeaza : Asupra raportului ministrului Nostru cu No. 2.251/920,
LEGE secretar de Stat la departamentul de in- Am decretat si decretam : -
Art. I. Se deschide pa seama bugetului terne sub No. 53.622/920, Art. I. Puterea legii asupra contabili-
ministerului de interne, (Directiunea ge- Vázand dispozitiunile art. 90 alin. 3 tätii publice se intinde si in Transilvania,
nerala a serviciului sanitar) pe exercitiul si 4 din legea pentru organiz area comu- Banat, Sat-Mare, Crisana, Maramures
1920 -1921 un credit extraordinar de Bucovina, abrogandu-se toate le9ile, re-
4 000.000 lei pentru luarea mäsurilor nelor rurale t akninistratia gulamentele si ordonantele contrarii affate
contra epidemillor de ciumä i holerä Am decretat i decretam : la vigoare papa acorn in acele provincii.
cum si pentru lucrärile ce trebuiesc exe- Art. I. Se face de Noi urmätoarea mi.-- Art. II. Ministrul Nostru seeretar de
cutate in porturile tärii, mai ales Cons- care intro administratorii de plasa: Stat ad-interim la departamentul &tan-
tanta, Sulina, Braila si Galati, ca: instala- D. Constantin Novleanu, administra-
tiuni, cladiri, amenajári, aparate de de- torul pläsii Centru din judetul Dorehoi, se telor este insarcinat cu executf, rea ace-
sinfectie, material pentru laborator, ete., transfer& dupä cerere in judetul Botosani, stui decret.
care eredit se va acoperi din fondul pre- in locul d-lui Gla. Botez. Dat In Bucuresti, la 27 August 1920.
vazut in bugetul general al Statului. D. C. Ileräscu, administrator clasa II al FERDINAND
Aceasta lege s'a votat de Adunarea pläii Sulina din judetui Tulaea, se trans- Ministrul finanfelor
fera, in intere;u1serviciului. la place Olte-
deputatilor in sedinta dela 17 August nita din judetul IlTov, pe ziva de 15 Sep-
ad-interim,
anul 1920 i s'a adoptat cu majoritate de Take lonescu. No. 3.605.
una sutei trei voturi, contra unu. temvrie 1920, in locul d-lui maior N. i,.-?m..--4.vggfeauKtog3er
Opran.
Vice-prepdinte, D.R. loanitescu. Art. II. Ministrul Nostra secretar de
(L. S. A. D.)
Secretar, (Nedeseifrabil).
Stat la departamental de interne este in-
särcinat cu executarea acestui decret. FERDINAND I,
-
MINISTERUL DE RÁSBOI

Dat in Sinaia, la 15 Septemvrie 1920. Prin gratia lui Dumnezeu i vointa na-
Promulgam aceastä lege si ordonam tionalä, Rege al României,
ca sä fie investiti cu sigiliul Statului FERDINAND
publicatä In Monitorul Ministrn de interne, La tofi de fatii 4 viitori, siinatate :
Dat in Bucuresti, la 30 August 1920. C. Argetoianu. No. 3.752. Asupra raportului ministrului Nostru
secretar de Stat la departamental de His-
(L. S. St.) FERDINAND boi sub No. 20.533 din 27 August 1920,
FERDINAND I,
Ministrul finantelor
Ministrn de interne, ad-interim, Prin gratia lui Dumnezeu i vointa na- Am decretat si decretim :
C. Argetoianu. Take Ionescu. tionalä, Rege al României, Art. I. Se inainteaza la gradul de sef
Ministrul justitiei La toti de fatei 4 viitori, seineitate : de muzica &se I, pe ziva de 1 Octomvrie
ad-interim,
Asupra raportului ministrului Nostra 1919, sefii de muzina clasa II din regi-
D. A. Grecianu. No. 3.614 bis secretar de Stet la departamentul de in- mentele notate mai jos :
'terne sub No. 53.624/920, 1. Filip \recite, sef de muzic& clasa II
dela 1 Aprilie 1917, din regimentul 38
FERDINAND I, Am decretat i decretrim : infanterie.
Prin gratia lui Dumnezeu si whits na- Art I. Se fac de Noi urmatoarele numiri 2. Milea Romulus, sef de muzici clasa
in administratia Ardealului : R dela 16 Ianum ie 1910, din regimentul
tionalä, Rege al României,
D. Dr. Niculae Ylaicu se numeste pre- 113 infanterie.
La toti de fatit i viitori, sedinte al sedriei orfanale a judetului 3. Cristea Florea, sef de muzica clasa
Asupra raportului ministrului Nostra Fagaras, In dace de salarizare VI, gra- II dela 1 Aprilie 1913, din regimentul 37
secretar de Stat la departamentul de in- dul III. infanterie.
terne sub No. 53.650/920, D. Ludovic Ciato, advocat si publicist, 4. Dobrica Joan, sef de muzica clasa II
Pe baza art. 31 si 34_din legea consi- se numeste redactor al gazetei oficiale a dela 1 Aprilie 1917,,din regimentul 5 in-
comisiunii regionale de unificare din fanterie.
Iiilor judetene, Cluj, in clasa de salarizare VI, gradul II. Art II. Ministru Nostra sectetar de Stit
Am decretat i decretam: Art. II. Ministrul Nostru secretar de la departamental de rasboi este insarci-
Art. I. Consiliul general al judetului Stat la dePartamentul de interne este In- eat cu executarea decretului de &id.
Ylasca este autorizat ca in sesiunea extra- Dat in Bucuresti, la 27 August 1920.
ordinara dela 25 Septemvrie 1920, 'in sarcinat ca executarea acestui decret-
care se aflO convocat, O. se pronunte Dat In Sinaia, la 15 Septemvrie 1920. FERDINAND
asupra perceperei celei de a 4-a zecime FERDINAND Ministru de räsboi,
asupra buge..ului drumurilor, conform Ministru de interne, General de brigadá Ion Rascanu.
decretului-lege No. 1.408/920. C. Argetoianu. No. 3.753. No. 3.604,

www.digibuc.ro
Saptemvrie 1926 MONITOR UL OH0Ai
4807
ERATE M1NISTERUL DE RÁSBOI
sä-i liberaze duplicate ei sä i achite cu-
Prin inaltul decret cu No 2.700 din 23 poanele urmatuarelor titluri :
lunie 1920, nublicat in Monitorul Oficial Ordin circular No. 23.859 din 20
No 66 din 25 Fevruerii 1920, pagina Septemvrie 1920. I. Creditul funciar rura/
2 367, coloana I, rândul 24, relativ ia ac-
tivärile ofiterilor de rezerva se va :
Cäpitanii din trupele speciale Scrisurile Creditului funciar rural 50/o
Administratorul sublocotenent Pelimon cari dau examen pentru infanterie cu cuponul de 1 lanuarie 1917 si urmä-
toarele :
Ion; dela 15 Septemvrie 1917, la depozitul vor trebul sd aibä un an stagiu la
de subsistenta. Obor, iar nu dela 15 Noem- No. 27.948, 53.905 â 5 000 lei fiecare.
vrie 1917, cum din eroare de manuseris infanterie, socotit pân la data ti- No. 56.951 de 1.00e lei.
s'a publicat. nerii examen nlui.
II. Casa ruralà,
Intendantii-cdpitani, pentru a ti
Medalia Barbertie Qi Credinça ell spa- admisi la examenul de intendant- Bonurile Casei rurale 50/0 cu cuponul
de clasa LI, con feritä sergentelui Nico- major, vor trebui sä aibd un an sta- de 1 lanuarie 1917 si urmatoarele :
laescu Marin, din regmentul 41 infante- Nn. 534, 16.057/60, 13.733 ei 12.921 a
rie, prin înainI decret cu No. 146 din 4
giu in intendentä, socotit dela data 1.000 let fiecare.
Martie 1917, pubhcat in Monitorul Oflcial publicärii deciziunii ministeriale cu In caz cá vreunul din titluri este iesit la
No. 290 din 14 Martie 1917, se prea- rezultatul examenului de trecere in sorti, mai obliga institutiunile de mat sus,
ch OA in Medalia Vi7tatea Militarä intendentä i Ora la data tinerii sa-i achite valoarea titlului iesit la sorti,
clasa 1 f, de oarece numitul st-rgent a mai examenului. impreunä cu cupoanele exigibile pána la
fost decorat ca subotiter de a dministratie data iesirii la sorti.
cu Medalia Beirbeitie i Credinp cu Adtninistratorii-cápitani nu pot Presedinte, D S Maxim.
spade clasa H, prin Maltul decret cu.No. dà examen de intendant-maior, Secretar, C. N. Teianu.
2.597 din 14 lunie 1920' fiind contrariu art. 37 din legea
inaintärilor in armatä.
Cdpitanii din jandarmi, ari nu Copie depe dispozitivul deciziei No.165.
Sedinta din 6 August '1920.
-
DECIZIUNI MINISTERIALE

Noi, ministru secretar de Stet la de-


sunt trecuti definitiv in corpul jan-
darmeriei, vor a examen la arma
de provenienp, in conformitate cu
Presedinte, d. D. G. 111,xim.
Membrii
tan ovici.
I. Angelescu, Th. CApi-
partamentul de interne,
Având in vedere decizionea ministe-
deciziunea ministeriald No. 487 din Comisiunea pentru judecarea opoZtii-
20 August 1920. lor i autorizarea emiterii de duplicate, a
riala ell No 20.794 din 6 Aprilie 1920, admis cererea d tut Nicolae Gheorghiu,
prin care d. Constantin Tanasescu, di- Cäpitanii invalizi pusi in retra-
domiciliat in Bucuresti, calea D..robanti-
rectorul administratiei judetene ei co- gere nu pot dâ examen pentru lor No. 109, si obliga ministerul de fe-
munh1e, este delegat pe lângä resortul de gradul de maior, fiind contra legii. nante, datoria pubhca, sa-i libereze du-
interne din Cluj pentru executarea lucrä- Chpitanii invalizi, aflati la stagiu plicate si sä-i aclete cupoanele urmatoa .
rilor de lichidare i unificare ale desfiin- relor efece :
tatului consiliu din gent,
de incercare, vor putea dà, examen
pentru gradul de major, numai Titlurile pro vizorii Imprumutul Nation al
ITäzind dispozitiunile art. 13 din legea 50/0 din 1916, cu cuponul de 1 Aprilie
de organizare a ministerului si art. 7 si dupti ce terminand stagiul vor fi 1919 si urmatoarele :
'102 din regulamentul respectiv, gäsiti buni de serviciu de comi- No. 36.517/20 de 10e lei fiecare,
Pe baza art. 5 din deciziunea noastra siunea medicaid. No 20 015 de 500 lei.
cu No 51.692 din 5 Septemvrie 1e20, Ministru de räsboi, General de No. 30.943 de 1.000 lei.
Deeidem :
Art. I. D. Coust. Popesm, inspector ge- brigada Ion Ricanu. Prezenta copie fund conformä cu ori-
ginalul, se certifica de noi.
neral financier, este Insärcinat cu eondu-
cerea lucrarilor directiunii administra- Presedinte, D. G. Maxim.
iunii si comunale pe tot iimpul
P ARTE NEOFICIALA. Secretar, C. /V. Teianu.
absentei d-lui Constantin Tanäsescu, titu-
larul acestei directiuni.
Art. II. Pentru aceasta insärcinare d-sa
va primi diferenta de salaria lunar care
-
Bucurefti, 20 Septemvrie
MINISTERUL DE FINANTE
Inalta Curte de conturi
Pentru ocuparea a 5 locuri de referen-
dari cl III, aftate vacante la aceasta Curte,
se va pad sub forma de diurna dela art. se publica spre cunostinta celor intere-
4 al bugetului ministerului pe tot timpul D atoria public&
sati cä se va tine concurs in ziva de 4 Oc-
cit va dura delegatiunea. tomvrie '1920, ora 13.
Dati la 13 Sdptemvrie 1920. Comisiunea pentru judecarea opozitiilor Spre a fi admisi la concurs candidatii
Ministru, C. Argetoianu. autorizarea emiterei de duplicate. trebuiesc sä fie români sau naturalizati
No. 53.388 bis. Copie depe dispozitivul deciziei No. 161. români, sä aibä otatea de eel putin 25
Sedinta din 4 August 1920. ani Impliniti, sä fi satisfácut serviciul mi-
Presedinte, d. D. G. Maxim. liter si si fie doctori sau licentiati In
Prin deciziunea d-lui ministru de in- Membri d-nii : I. Angelescu, Th. Cápi- drept ori In etiintele matematice, sau si
terne cu No 53.772 din 15 Septemvrie tanovici. poseadä un titlu echivalent, recunoscut
1920, d. Constantin Novleanu, adminis- Comisiunea pentru judecarea opozitii- in teed, in stiintele fmanciare, politice
trator de pled in judetul Botosani, a fost lor i autorizarea emiterii de duplicate, a administrative-ori comerciale.
delegat a indeplini functiunea de director admis cererea d-lui dr. Ioan Nicolicescu, Conditiunile in cari va avea boo con-
al prefecturii acelui judet in locul vacant. cu domiciliul ales In Buceresti, la d. ad- cursul i materiile asupra carora vor fi
vocat R. Dregomirescu, strada Bateriilor examinati candidatii stint acelea prod-
No. 41 si obligä urmatoarele institutiuni zute in regulamentul sanctionat cu de-
www.digibuc.ro
4F08 MONITORUL OFICIAL 21 Septernvrie 19g0

cretul regal No. 1.066 din 7 Martie 1895, tarea i .pdstrarea fructelor, creeterea aI- 5 Septemvrie 4920, se educe la cunostinta
publicat In Monitorul Öficial No. 269 din binelor el a gândacilor de mitase. celor interesati cele ce urmeazä
9 Martie 1895. PregAtirea timaterialului de tesut prin Patronii sau directiunile intreprinde-
No. 4.541. 3 3 z 1920, Septemvrie 8. unelte perfectionate. rilor Statului, judelelori comunelor, pre-
Torsul cânepei, inului, lânei, boran- cum si a intreprinderilor din urmatoarele
gicului, filatul borangicului, tesutul pâta- categorii :
MINISTERUL zei de bumbac, cânepd, in, link boran- a) Intreprinderile de transport pe uscat,
AGRICULTURH SI DOMENHLOR gic, In doui, patru, sase, pânä la trei- pe apä i aeriene, inclusiv personalul In-
zed ei cloud de ite. trebuintat la incärcare i descärcare ;
Directiunea generald a agriculturii Tesutul stofelor, velintelor, covoare b) Sondele i distilerille de petrol, mi-
viticulturii persiane. nele de combustibil, precum i Intreprin-
Croitorie i albituri, cusäturi nationale, defile de captare a gazelor naturale ;
Se educe la cunostinta celor interesati impletituri. Uzinele de gaz i electricitate ;
cd pentru anul acesta vor functiond ur- Supravegherea i conducerea unei gos- d) Intreprinderile de distributie de apd
mdtoarele scoli de gospodärie i econo- podárii model. Supravegherea condu- si fort& motriee ;
mie casnicd: cerea unei ferme. el Intreprinderile de mori, brutärii
Scoala de gospodärle i economie cas- Durata invätämântului este de 3 ani. abatorii ;
nicd din comuna Barcea, judetul Tecuci. Absolventele au dreptul sá fie numite Stabilimentele ospitalieesti ;
Scoala de gospodärie i economie cas- maestro la scoalele complimentare rurale. g) Intreprinderile pentru ridicarea gu-
nici din comuna Budisteni, judetul Mus- Acele cari se disting i doresc sä se noaelor i curätitul sträzilor ;
eel. specializeze in agriculturd i diferite ra- hl Serviciul de higiend publicd.
Scoala de gospodärie si economie cas- muri de industrie casnicä pe baza unui Sunt invitati a Intocmi la cel mult 6
nicä din comuna Brätesti, judetul Su- examen vor fl admise In scolile simi- luni dela promulgarea legii (5 Septernvrie
ceava. liare de gradul II. 1920), un statut al conditiilor de mund
Scoala de gospodärie si economie cas- Fiicele de säteni, cari nu au cursul si de remunerare a personalului salariat
nicd din comuna Bucecea, judetul Bo- primer terminat, nu au etatea mai mare din acele intreprinderi.
tosani. de 17 ani si au bunä purtare, sunt ad- Acest statut poate fi fácut, fie pentru
Scoala de gospodärie i economie cas- mise sä urmeze in mod practic : tesdtoria fiecare intreprindere in parte, fie pe cate-
nicd din comuna Cocioc, judetul Ilfov. covoarele, croitoria i albiturile, bucd- gorii de Intreprinderi (pentru toate sau
Scoala de gospoddrie i economie cas- Cana, späldtoria, sericicultura, agriculture, mai multe intreprinderi de aceeas cate-
nich din comuna Ciorani, judetul Pra- läptáritul, apicultura, culture legumelor gorie), in cazul când patronii sau dime-
hove. si a florilor. tiunile respective se pun de acord.
Seoala de gospodärie i economie cas- Cererile de Inscriere se vor adresi di . Proiectul intocmit trebuie trimis ime-
nicd din comuna Pietrosani, judetul târziu pânä la muncii ,si ocrotirilor so-
Vlasca. 10 Oetomvrie 1920, $i vor fi iesotite de ciale fie direct fie prin inspectorul regio-
Scoala de gospodärie i economie cas- urmätoarele acte : nal in circumscriptia cdruia cade intre-
nicä din comuna Vadeni, judetul Gorj. 1. Extractul de nastere, din care sd priederea.
Scoala de gospodärie i economie cas- se constate cä aspiranta are etatea de 13 Patronii, respectiv directiunile Intre-
Died din comuna Teiu, judetul Argee. ani implinili i cel mult 18 ani, dispensa prinderilor vizate, vor tine la dispozitia
Fiecare din aceste scoli, au localul lor pand la un an In plus sau in minus se ministerului, toate lämuririle co li se vor
propriu i sunt inzestrate cu teren, vite, aprobd de directiunea cera, ministerul dupd ce va examina pro-
instrumente agricole, material de tesut 2. Actul de vaccinä. iectul, luând i páreeea salariatilor res-
prin unelte perfectionate etc., necesare 3. Certificatul de absolvire al scolii peetivi, fie direct, fie prin inspectoratele
unei bune gospoddrii. primare. re gionale, va da aprobare de functionare.
La aceste coli, Invätämäntul este prac. 4. Certificatul de bunä purtare eliberat Toate autoritátile administrative si po-
tic si teoretic. pe hârtie netimbratá de directiunea colii litienesti din tall au indatorirea de a a
Cursurile- teoretice sunt : religia, arit- uncle a absolvit cursul. duce in cel mai scurt timp, cele de mai
metica, notiuni de contabilitate, in spe- Dacd pentru locurile disponibile hi sus la cunostinta celor interesati din raza
cial contabilitatea casnicd i agricolä. scoald sunt mai multe candidate, alege- autoritätilor.
Limba remand (scrierea, compunerea rea se va face prin concurs. Concursul se
citirea cu subiecte patriotice, morale si va tine in ziva de 12 Octomyrie 1920
educative, etc,). Higiena, medicina popu- CandHatele vor fi supuse la cloud serii MINISTERUL COMUNICATHLOR
lard i farmacia domesticd, puericultura, de probe : scrise si orate.
economie domesticd, istoria si geografia a) Probele scrise din limba românä o Directiuuea serviciului hidrauliu
tärii, geometria practica, notiuni de fi- pagind dictatd, din care sä se aprecieze
zica si chimie cu aplicare la alimentatie, ortografia, punctuatia i caligrafia. Tablau de gotele apei Dunarei
agriculturd i economie casnicd, semi- Un exercitiu usor cu numere In- IMMOIIMINNINIMM

cultura, apiculture, gospoddria ruralä, tregi sau zecimale. Cota apei In report
cântul, desenul limar aplicat la combina- an etiajttl
Probele orale: Intrebäri dupd progra- PO RTURILE Observalii
rea modeIelor nationale pentru vein* si mul analitic al scolii primare, din limba In zina de In zina de
covoare. românä, aritmetick istoria i geografia 15 Septem. 16 Septem.
Cursurile practice sunt rinduiala lärii.
ingrijirea casei, a curtii, a grädinii de T.-Severin 381 386 Crqte
flori si de legume, Ingrijirea copiilor, in- MINISTERUL Calafat 354 359
grijirea pdsärilor de curte si a animalelor. MUNCH SI OCROTIRILOR SOCIALE Corabia 314 319
13ucätäria, facerea painei si a cozona- Zimnicea 334 341
cilor. bpälatul, cAlcatul i cârpitul ru- Ntiintare Giurgiu 320 327
felor. In baza dispozitiunilor art. 42 din legea Oltenita 308 310
BrAnzeturi i läptäria. pentru reglementarea conflictelor colec- 280 288
Agriculture numai ce priveste lucra- tive de mund, promulgat prin inaltul de. Galati 245 255
rile potrivite cu natura femeii.
Culture si recoltarea legumelor, recol-
cret No. 3.703 din 4 Septemvrie 1920,
apärut In Monitorul Oficial No. 122 din
www.digibuc.ro
Tulcea
Chilia-Veche
154 159
208 -
21 Septemvrie 1920 MONITOR UL OFICIAL 4809

ANUNTURI MINISTERIALE 4.139 ace de masini ; liul de recrutare al clasei 1905, revimit
.5.000 ace de mânä pentru cusut ; de consiliul de recrutare al clasei 1920,
-100 gresii pentru asculit ; mentinut scutirea, i pierzând certif. ca-
MINISTERUL DE INTERNE 80 pile in trei muchii ; tul de scutlre, se declarä nul la oricine
200 kgr gaz ; s'ar gäsi. (2)
Poiiia orasului Cahul 100 e Wet mineral pentru uns ma-
Pierzându-se ordonanta de plat& cu
No. 469, liberatá de secretariatul gene- MINISTERUL COMUNICATIILOR
Licitatia se va tine in cancelaria peni-
ral al internelor din Basarabia, pe nu- lenciarului militan Tarpon, situat in co- Cáile ferate romdne
mele d-lui Dumitru Gâlceavd, impiegat anuna Târgsorul-Nou, judetul Prahova, si
la aceastä politie, in valoare de lei 383, Se educe la cunostinta generalä ci
conformitate cu art. 72-83 din legea Marti, 5 Octomvrie 1920, se va tine
bani 95, salarul i accesoriile acestuia pe .de contabilitate publicd.
45 zile din luna Iunie a. c., se declará la directiunea generalä a cdilor ferate
Deasemenea licitatia se va tine cu române, serviciul P., calea Victoriei
nulä i ca neaveniti bi mainile oricdrui
se va gäsi. oferte inchise, iar doritorii vor avea cu No. 124, o licitatie pentru vânzarea a :
No, 3.956. 1920, lulie 12. dânsii o garantie de 100/0 in recepisä, de- 3.711 kgr sfoarä In cupoane de 0,70 m .si
push pa seama Casei de depuneri si con- 2.048 de hârtie in cupoane de
semnatiuni. (3) 0,70 m care se poate vedea In orice zi
MINISTERUL DE RASBOI No, 2,001. 1920, Septemvrie 12. de lucru la magazia economatului din
Filaret.
Arsenalul armatei Institutul me dico-militar Concurentii cari doresc a lua part( la
aceastä licitatie vor trimite ofertele in
Se publid spre cunostinta generalä dá Se educe la cunostinta celor interesati plic sigilat inainte de data licitatiei cu
in ziva de 20 Octomvrie 1920, ora 10 ed îri ziva de 20 Octomvrie a. c , ora li urmätoarea inscriptie :
dimineata, se va tine licitatie publieä la elimineata, se va tine licitatie publid in Directiunei generele a cäilor ferate
acest stabiliment cu oferte inchise pentru localul acestui institut din strada institutul române, serviciul P., calea Victoriei
aprovizionarea cu urmätearele materiale: Medico-Militar No 2 pentru confectio- No. '124, oferta pentru sfoard In cupoane
8.000 metri semigarniturd de pânzä narea a 376 perechi de cisme. licitatia dela 5 Octamvrie 1920.
No. 6 de 86 mm lätune Informatiunite despro conditiunile ce Odatd cu oferta se va trimite si chi-
30 sorburi de cauciuc de 75 mm. trebuiesc sä indeplineascii coneurentii tanta casieriei noastre centrale prin care
Licitatiunea S6 va tine in conformitate pentru participarea la Heil atie, se gäseste se va constatá depunerea cautiunii pro-
ea art. 72-83 din legea contabititätii bi carnetul de sarcini, la cancelartea in- vizorie de 50/0 din valoare ofertei. Ridi-
publice. stitului In zilele de lucru, Intro orele carea furniturii se va face pe spesele
Pentru a fi admisi la licitatie concu- 9-42 si 3-7. cumpärdtorului in termen de cel mutt 10
rentii vor depune odati cu oferta si ga- No. 2.757. (2) zile dela aprobaro. Orice alto informa-
rantia provizorie de 100/0 din valoarea tiuni se vor lua dela directinnea econo-
ofertei i numai In recipisa easel de de- Cercul de recrutare Tulcea
matului, calea Victoriei No. 107.
puneri. Invalidul Hie Pavel din comuna Calfa, No. 46.222/12.855/E. (3 3a)
Alte relatii ce ar interesh pe concurenti judetul Tulcea, flind reformat temporal
se pot lua dela arsenalul armatei, (sectia H de comisia IV medico-militard Bucuresti, -Se educe la cunostinta generali &A In
C. A). in zilele de lucru dela orele 8-12 la '12 Octomvrie 1919, pierzând certifi- ziva de 15 Octomvrie 1910, ora 11 dimi-
a. m. i 3-6 p. m. catul de reform& temporald, se declard nul neata, se va lice licitatie la directia ge-
Manutan0 centrald a armatei Bucuresti in mâinile ori cui s'ar gisi. (2)
nerald a caller ferate omâno pentru a-
provizionarea de :
Manutanta centrald a armatei, Bucu- 10 bariere complete et' transmisie
resti, calea Plevnei, primeste oferte pen- Soldatul Evdochim Gheorghe, din pentru pasajul do nivel conform desenului
tru cantitatea de 2.000 vagoane grâu din comuna Slava-Rusd, judetul Tulcea, ma- care se poate vedeä la directia servicin ui
recolta noud, global sau in cantitdti mai tricol No. 438/912, fost mobilizat in regi- de econemat, calea Victoriti No. 107,
mici. mentul Tulcea No. 33, si demobilizat la intro orele 71/2-1 din zi.
Predarea franco manutanta centrald. data de '10 Decemvrie 1919, pierzând bi- Informatiunile despre conditiunile spe-
Odatd cu efertele se vor depune letul de demobilizare, se declard nul in ciale precum caiete de sarcini i orice alte
probe de grâu in cloud pungi sigilate a mdinile ori cui s'ar gäsi. (2) deslusiri necesare se put hid In toate zilele
cloud kgr. de lucru la serviciu de economat, cal ei
In oferte se va ardta pretul pe suta de - Soldatul Gociu ránase, din comuna Victoriei No. 107, unde se vor liberi si
kgr i calitatea grâului (densitatea hecto- Mihail liogálniceanu, judetul Tulcea, ma- formulare pentru oferte.
litrici i corpi sträini). tricol No. 741/909, mobilizat in regi- No. 12.465/E. 3.3 z
Ofertele Inchise i probele se priMese mentul 9 rosiori si demobilizat la 31 Mai
in orice zi dela orele 7-12 si 2-6, la '1918, pierzând ordinul de demobilizare, -In ziva de de 16 Octomvrie 1920, cra
serviciul contabilitätii in rnaterii, care va se declarà nul in mâinile oricui s'ar gäsi. 11 dimineata, se va tine licitatie la di-
libera dovadd de primire. (2) rectia generalä a cailor ferate române
pentru aprovizionarea de :
Penitenciarul militar Thrgsor Soldatul Teodorof S. Stoian, con- 75 robinete (ventile de aer) No. 5 ;
Se public& spre cunostinta color inte- tingentul '1907, din orasul Tulcea, matri- 75 e No. 6 ;
resell cd in baza ordinulUi ministeriului col No. 516/907, fost mobilizat la regi- 60 ventile stele de bz onz No. 5 ;
de rdsboi, directia 7 intendentä, sectia e- mentul 73 infanterie i demobilizat pe 50 ventile idem cu surub No. 5.
chipamentului, No. '18.356 din 9 Septum- ziva de 1 Aprilie '1918, pierzând ordinul Informatiunile despre condiliunile spe-
vrie 1920, In ziva de 29 Septemvrie 1920, de demobilizare, se declarä nul la oricine ciale precum cai te de sarcini i orice alte
ora 10 dimineata, se va tine licitatie pu- s'ar gdsi. (2) deslusiri necesare se pot Wit in toate zilele
blick cu termen scurt, pentru aprovizio- de lucru la serviciul de economat, cal ea
narea urnadtoarele materiale Tândrul Emilian Grigore, confine Victoriei No. 107, undo se vor liberd
97 cutite de cojocari ; gentul 1904, din comuna Camberu, ma- formularele pentru oferte,
91 degetare ; tricol No. 789/904, ffind scutit de consi- No. 12.6481E, 4,3 z.

www.digibuc.ro
MON1TORUL OFICIAL 24 Septemvrie 1920
MINISTERUL
ceanu, N. Râmniceanu, sot pentru autori- gru, luugimea de 8 ni, 1imea 3 m
-
AGRICULTURII $1 DOMENIILOR

Casa pädurilor
zare toti prin procurator D. Take lonescu,
advocr4t; calea Victoriei No. 115, locote-
80 cm si inältimea de 2 m ei 70 cm ;
6) 30 pomi salami prinei de rädácinä
nent Victor V. -Ionescu, strada Frumoasi de pämânt, toate acaste case, magazii
Se publici spre generala cunostintä No. 39 ; Elena Rignault, I. Rignau t sot salaâmi sunt pe locul descris la No. '1,
ci In ziva de 9 Octomvrie 1920, ora pentru autorizare, domicli ti Alm Rig- sarcini nu are.
40 jutnitate dimineata, se va vinde prin nault No. 11; Veturia Y. aonescu, prin Vânzarea i adjudecarea sus mentiona-
licitatiune publicä or.lä, in localul pre- procurator Andrei Ionrscu, strada Ario- tului imobil se vor face in pretoriul tri-
fecturii judetului Prahova, urmätoarele noaia No. 45; advoaat Victor Moldoveanu bunalului Ialomita, in ziva de 5 Octom-
materiale lemnoase : in calitate de sechestru al aye, ei Victor vrie 1920, ora 11 dimineata, lar pretul
306 arbori de specie fag a flati cäzuti Ionescu, strada Schitu Mägureanu No 29. dela care se vor incepa strigärile este de
pe jos In pädurea Statului Prislopul-Mic Acest imobil situat in Bummed, strada lei 690.
d-pe teritoriul comunei TeiJa, judetul Rolland No. 28 fost 18, dupä suprafata Sunt somati toti acei cari ar pretinde
Prahova. terenului ei a clädirii având in prelun- vreun drept de chirie sau arendä, de
Conditiunile generale de vânzare se gire un term ce räspunde cu fatada in ipotecä sau privilegiu, ca inaintea adju-
pot vedea la prefectura judetului Prahova strada Luminei i dupä venitul fun- deaatiunii sä arate tribunalului pretentiu-
In ziva licitatiei. ciar, evaluat in edit rotunda este de nile Ion sub pedeapsá de a nu li se mai
'1. Garantia ce se va depune de ama- lei 90.000. tine in seamá.
tori este de lei 1.250 ; Vâazarea i adjudecarea sus mentiona- No. 5 640. 1920, Septemvrie 11.
2 Termenul pentru täierea ei trans- tului inacmil se vor face in pretorinl tribu-
portarea matrialului va fi de 4 luni; nalului Itfov, sectia de notariat In ziva de Tribunalul Ramnicu-Sarat
3. Drumurile de scoatere stint cele 1 Noemvrie 1920, ora 12 din zi.
existente si valea Pretul acestui imobil conform actu- Tribunalnl, prin jurnalul No. 9.989 din
Concerenta va incepe dela suma de lui de expertizä i dela care se vor in- '1920, a dispus redeschiderea vânzärii si
lei 4.695, banjo 60. cape strigarile este de lei 90.000. a fixat ziva do 29 Octomvrie 1920, ora 12
'1920, Septemvrie 10. Suet somati toti aceia cari ar pretinde din zi, pentru vânzarea prin
veriun drept de chirie sau arendä, de publ,cá in pretoriul acestui tribunal, a
ipated sau privilf giu, ca Inaintea adjude- averii imobiliare a debitorului Chita G.
MINISTERUL DE JUSTITIE
catiei sä arate tribunalului pretentiunile Popa din orasul âmnicti-Särat, spre des-
lor sub pedeapsä de a nu li se mai tine pAgubirea bancii de meseriasi aCuvioasa
Directiunea generalá a inchisorilor in Paraschtva. din Orasul Râmnicu-Sdrat, in
Se aduce la cunostinta generald di in No. 12.703. 4920, Septemvrie 17. sumd de lei 700 capete, pracent 6°10 pe
ziva de 9 Octomvrie1920, ora 10 dimi- Dosarul No. 2 0431920. an, plus 30 lei cheltuieli de judecatä ce
neata, se va tine a doua licitatie public& cu are a pritri in baza cärtilor de judecatá
Tribunalul Ialomita comeraialä ale judecatoriei ocolului I ru-
oferte sigilate la directiunea generalä a
Inahisorilor, in localul säti din strada Bur- prin jurnalul No 4.934 din ral Râmnicu-Sarat cu No. 926/912 ei
sei No. 2, pentru aprovizionarea a 3.000 6 lunie 1912 in urma cererii Mutate de 4291913, investite cu formulate executo-
kgr säpun necesar inchisorilor centrale, d. administrator finanaiar Ialomita prin rii No. 148 ei 577/913, care avere dupä
conform conditiunilor din pubacatia adresa No. 7.157/912 a dispus scoaterea procesul-verbal de sechestru No. 431914,
No. 8 993 din10 August 1920, inseratá in vânzare prin licitatie publici a Imobi- este urmätoarea :
in Monitorul 0 ficial No. '107 din 15 lului situat in satul Valea Rusului, co- Un loc in intindere ca de 396 mp
August 1920. muna Plevna din acest judet, avere a de- având construit pe el o cad cu douh ea,
No. 10 657. 1920, Septemvrie 20. functului Dumitru Scurtu, reprezentat mere ai. un eopron ruinat, constructie de
prin moetenitori sai. i anume : Maria gard de nuele, situat in strada Rältati
Scurto sotia sa, din comuna Plevna acest No. 79, invelit fluid cu tablä de fier; acest
ANIINTURI THICIARE jadet; Maria G. Ciuria, sorä i Ch. Ciuria imobil se invecineete la Osärit cu Ion
solul acesteea, domiciHali hi comuna Co- Gonac, la apus cu strada Bältati, la
LICITATIUNI gealae, judetul Constanta, urmarit prin rniazänoapte cu Costache A. Buzea, la
procesul-verbal de seahestru al ocrcepto- miazäzi cu locul i altá casi ce-i mai rá-
Tribunalul litov, sectia de notariat ruhii fiseal'al circumscriMiei 37 Ptevna mâne.
cu No. 9/912, pentru despägobirea Sta- Asupra acestui imnbil duä cum reese
D. presedinte al tribunalului Ilfov, sec- tului de auma de lei 690, provenitä din din referatul de sarcini dat de grefa
tia H ai vilo-corectionala prin adresa cu aranda de mosie si chli ie de ecarete pe acestui tribunal in ziva de 19 Ianuarie
No. 7 273/920, lnregistratä la No. 4,847 4905, 4906 ai 490718 ei care imobil are 1916, s'a gäsit i urmátoarea sarcind.
din 1920, conform jurnalului No. 4.48 situatia urmatoare ; 1. Ordonanta insci jab. la No. 1'29/913,
din 4920 al acestui triburn1 i d. Take 4) Un loc de c;isä in lungime de 75 m, luatä dupd cererea lui Matei NIA in ave-
Ionescu, personal ei in cal.tate de procu- lätimea 28 m, Invecinat la rdsdrit cu mo- rea ginerelui säu Ghilä G. Popa,
rator al d-lor dr. Toma Ionescu, Gheor. sia d-lui Periea. la apus cu drumul, la concurenta sumei de 1.400 lei, dota ¡Ana la
ghe Constantin Gh. loan, Eufrosina Dr. I. miazäzi cu lonul de casä al locuitortilui tiei sale Antonia, la cäsatoria sa
so-
Bäläcescu cu autorizatia sotului sail dr. Ion St. Popa, la miazä-noapte cu mosia G. Popa ; cu Ghitä
I. Bálácescu i Margareta Rfimniceanu cu d-lui Perlea, proprietarul mosiei Valea
2. Ipoteca lnscrisä la No. 1601912 M-
autorizatia sotului sdu N. Rämniceanu Rusului ; ead de Ghita G. Popa In sum& di lei
prin petitia- Thregistrati la No. 5.289 din 2) 0 casä de gard format prävälie cu 1.000, in favoarea creditorului Vasile Ni-
1920, au cerut acestui tribunal punerea 5 camera si o said; tescu din Rimnicul-Sarat
in vinzare cu licitatie publicA pentru ie- 3) Doud camera cu duaumea i pivnitä Pretul dela care urmeazä a se Incepe
air e din indiviziune a imobilului situat in invelite cu fier alb ruginit i casele vechi
licitatiunea acestui imobil este acela dela
Bucuresti, strada Boman& No. 28 fost 18, aproape ruinate ; suma de lei 900, fixat de administratia
averea d-lor Take lonescu, Dr. Toma Io- 4) 0 casi cu o salä invelith cu fier ne- financiarä Rämnicu-Särat, cu adresa
nesau, Gh. Constantin Ghitä loan, Eufro- gru vechi, aproape ctaute ; No. 26 9671916.
sina Dr. I. Bäläcescu, Dr I. Bälicesau, sot 5) 0 magazie pentru depozitat cereale,
pentru autorizare, Margareta Ramni- cunstructie de brad, Invelitä cu fler ne. Sunt somati toti aceia -earl ar pretinde
vreun drept de cliirie sau arencli, privi-

www.digibuc.ro
21 Septemvrie 1920 MONITOR UL OFICIAL 4811

legiu sari ipoteci sau oHce alt drept asu- No. 11.478/919 al tribunalului Romanati, 4. ComandamerVul transcris la No. 87
pra bunului de mai sus, ca Inaintea ad- sectia I. din 1918, in baza caruia s'a cerut scoa-
judecatiunii si arate tribunalului preten- Vânzarea si adjudecarea sus mentiona- terea hi vânzare a imobilului urmärit
tiile lor, sub pedeapsä de a nu li se mai tului imobil se vor face in sala e lintei dupa cererea d-lui D M. lonescu, din co-
tine in semä. tribanalului Romanati, sectia 1, in ziva muna Maroe nu-de Jos.
N. 11.932. '1920, Julie 22. de 6 Decemvrie 1920, ora 11 dimineata. Pretul aretat de creditor si dela care
Prelul acestui imobil, arätat de credi- se vor incepe licitatia este de lei 5 000,
Tribunalul Romanati, sectia I tear i dela care se vor :nape strigärile iar donditiunile vânzárii nu sunt.
este de 80 000 lei. Sunt somati toti acei cari ar pretinde
Societatea anonimä pe actiuni indus- Sunt somati toti aceia cari ar pretinde vreun drept de chirie sau arendä, de ipo-
triali din Craiova, reprezentatä prin d. vre'un drept de chirie sau arenciá, de tecá sau privilegiu, ca inaintea adjudeca-
Sc. Constangiara, administrator-delegat ipoteed saa privilegiu, ea inaintea adju- tiunii sä arate tribunalului pretentiile
si Mita Andreesou, director, pe baza sen- decatiunei sä arate tribunalului Roma- lor, sub pedeapsä în urine de a nu li se
tintei comerciale No..44,918 a tribunalu- nati, seGtia I, pretentiile lor, sub pedeapsd mai tine in soma.
lui Do 1j, sectia III, investita cu titlul exe- da a nu i se mai tine in seamä. No. 6.783. 1920, August 9.
cutoriu, insarist cu actul de cesiune auten- No. 6 220. 1920, Iunie 10.
tic de tribunalul Do lj, sectia comerciaiä -Banca Romanati din Caracal, judetul
si de notariat la No. '1.770/918, prin care - Pentru despägubirea creditorului D. Romanati, prin reprezentanti sai Th. Via-
act d na Sevastia Emil Doncet, din Bucu- M. Ioneseu, proprietar, din comura Maro- descu ai I. G. Simescu, pe ban sentintei
reati, strada Popa-Nan, No. 25, in calitate tinu-de-Jos, judetul Romanati, ou suma comerciale cu No. 781915 a tribunalului
de tutoare a minorilor rämnai pe urma de lei 4.750, au dobAndä comercialä de 6 Romanati, sectia II, investitä ou titlu exe-
defunctului säu set Emil Doncet, este obli- la suta pe an data 1 Septemvrie 1916, cutoriu i prin care (Hui C. Pavhdi din
gatä sä präteased sus?isei societäti ano- data seadentei cambii pariä la achitare, Caracal i Mendel Tenenhaus din Craiova,
nime nIndustriala» cu sediul In Craiova, plus 100 lei cheltueli de Judecatä, osebit bulevardul Caracal, sunt obit* a pläti
strada Stirbei-Vodä, suma do 71.395 lei taxele de executaro eu timbrele ce are a in mod solidar Bänrii Romanati din Ca-
din averea succesoralä impreunä cu da- luâ dala debitr:rul C. M. Dobrotescu, pro- meal, Anna de lei 3.000 au procent co-
Mnda de 6 la sutá pe an dala lanuarie prietar, din comuna Dobroteati, judetul mercial dela 5 Martie 1915 panä la achi-
4917 pänä la achitare plus 150 lei spese, Romanati, in mod solidar cu altii, in baza tare a plus lei 100 cbeltueli de judecatä, a
a carat tribunalului Dolj, sectia comer- sentintei comerci3le pu No. 4/918 a tri- eery t tribunalului Romanati, sectia II, prin
ciald ai de notariat, prin petitia Taregis- bunalului Romanati, se-tia I, investitä cu petitia inregistratä la No. 8.654/916, pu-
trate. la No. 3.224/949, punerea In van- formula executorie. nerea in vânzare cu licitatie publicä a
zare ca licitatie publieä a imobilului si- Tribunalul Romanati, seatia I, prin jur- imobilulni situat hi oraaul Caracal, strada
tuat in oraaul Corabia, plasa Corabia, din nalul cu No. 2.255/920, a dispus scoaterea F'ilipesou No. 45, din judetul Rornanati,
jodul Romanati, averea debitorului Emil In vânzare prin licitatie publicA In sala proprietate a debitorului C. Pavlidi, ad-
Doncet, demdat i reprezentat prin sotia aedintelor sale, In ziva de 27 Decemvrie vocat din Caracal, strada Filipesm
sa In calitatea sus aratatd. 1920, ora 11 dimineata, averea imobilä a No. 45.
Acest imobil se compune din : sus numitului debitor ai care avere se corn- Acest imobil se compune din :
Un teren de päroant In suprafatä ea pune din : a) Intreg terenul de pamant au aproxi-
einci hectare, situat in oraaul Corabia, Un loc de main suprafatä ea 7.500 mp, matte ca 500 mp, ce numitul debitor are
plasa Danärea, Intre gar* calea feratá situat îri vatra conalinei Dobroteji, plasa In stepanire astäzi, impreunä cu toate
malul Bältii, fárä numar, din judetul Ro- (kohl, jiidetul Romanati, vecin la räsärit clädirile i oriae imbunätätiri aflate pe
manati, pe car e terea se aflä instalatä o cu Ioan Georgescu ai lon Fl. Goon, la acest teren de pämânt compuse din : o
fabrica de teglä i eärämidä, fAautä din apus cu 1ie Dinta la miazázi cu Vasile casä mare de locuit construitä de zid
blane i in care se afiä insialat un motor Ianrä i la miazenoapte au soseaua, pe masiv acoperitá cu tablä. de fier, situatá
ai cu aparate de fabricattiglä i cärämidä; care se aflá construitá o casä de eärämidd In fata strada Filipescu ce poarta No. 45
b) Un local de moarä fácut din blane cu patru camera ai sali acoperitä cu fier, avand 5 camera de locuit, antra, sufra-
si paente deteriorat de bonbardament de douä pätule pe 8 furci, fiecare de gard, gale, bueätärie, odaie pentru servitori,
artilerie, se aflä instalat un motor cu un acoperite cu fier, un coaar de gard lipit Loge Intr'un corp ai sub acelas acoperis
postament tau o pia trä ruseascä In buni cu piquant acoperit cu papurd, un bor- cu pivnitä de desubt de zid boltita, cu in-
stare ; dei au o camera era märtaei rari acoperit trare prin fata sträzii Filipescu ce poartä
c) Un acrpron de Wane, lung de 30 m. cu pámânt, iar in grädini se afld pomi No.45, parte din camera pardosite eu scan-
deteriorat. roditori i neroditori. duri pentru parchet, iar prin oridor cu
Asupra acestui imobil exist& urmätoa- Grefa atestä eä asupra acestei averi baton de ciment, cu instalatie electrick
rele sarcini : existä urmätoarele sarcini : clädire facuta din nou nezugravitá, in
1. Ipoleca inscrisä la No. 87/914, cAtre 1. Comandamentul transcris la No. 113 curte ea dependinte o remizá de sail-
primäria orasului Craiova, pentru suma din 1915 depe cererea creditoarei Banca duri acoperitá cu tabli de tier ce servä
de lei 25.000 ai comandamentul No 4 430 Jiului, societate anonimä, din comuna Be- pentru conservat lame, i ca bucätärie
transcris de acest tribunal la No. 48/919, chetu, judetul Dolj, pentru despagubirea de varä Imprejumirea, acestui teren de pd-
prin care se urmäreAe imobilul pus In snmei de lei 2.000 cu dobandi legald ; mânt i clädire este .ca Mucä si lanteti,
vânzare pantru suma de lei 71.359 eu do- 2. Comandamentul transcris la No. '191 iar in fata sträzii Filipescu cu grilaj de
bandsä. de 6 la sure pe an dela 1 Ianuarie din 1916, clued cererea d-lor Mirconschi fier ramat i stalpi de zid cu porti de fier
1917 si pared la ac.hitare phIs 150 lei & Macs de Majai, pentru .despägubirea pentru comunicat!e in fata sträzir Fili-
cheltueli de judecatä ce datoreazä socie- sumei de lei 4.402, bani 40, cu procente peon. Intreg terenul de pämänt cu tot ce
tätii anonimd românä 1ndustrialä" din legale ce are a ;uâ in baza sentintei co- se aflä pe el, se märgineate spre räsärit cu
Craiova, in baza sentintii comerciale merciale No. 454/915 a tribunalului Dolj, proprietatea lui Stan Vasilescu, spre apus
No. 44/918 a tribunalului Dolj, Investitä sectia III ; au a preotului Gb. Dumb, ävescu, la miaza-
eu formula executorie, conform jurnalului 3. Comandamentele transcrise la No. 1 zi in vale cu D. Theodorian i spre miazä-
tribunalului sectia Ill cu No. 3.224 din 1917, 1/918, 12/918 ai 16/918, tot noapte, strada principalä Filipescu, situat
din 19'19, a adresei cu No. 11.'776 din du pä cererea creditorilor Mirconschi & in ora§ul Caracal, stvada Filipescu No. 45,
1919 a aceiniaa tribunal si a jurnalutui cu Macs de Majai ; plasa Ocolul, judetul Ramanati, grefa

www.digibuc.ro
4812 MONITORUL OFICIAL 21 Septemvrie 1920

testä cá asupra imobilului scos in vân- tisare n proce3u1 pentru divort ce i sa martorul Gheorghi Ceogolea, care a arä-
zare nu existä alte sarcini decât coman- intentat de catre reclamanta Adela A. de tat chip& cum se vede in procesul-verbal
damentul transcris la No. 911919, in baza Rejöl, domiciliatd in Bucuresti ; cunos- de sedinte tinut de d. presediote, con-
cdruia s'a cerut scoaterea in vânzare. când eä dacd nu va rdspunde la strigarea form art. 200 din procedura civild si a-
Vânzarea adjudecarea sus mentio- pricinei sale In ziva i ora sus ardtate, nexat la dosar.
natului imobil se vor face in sala de se- se va da hotarlre in lipsä potrivit art. 448 La martorul Cristescu a renuntat.
dint& a tribunalului Romanati, sectia I, din procedura civild. Reclamantul a cerut amânarea pentru
In ziva de 27 Decemvrie 1920, ora 11 No. 11.301. audienta publicd.
dimineata, conform procesului-verbal cu Tribunalul,
No. 8.7911919 al aceluias tribunal. Tribunalul Illov, sectia III civilo- %and depozitia martorului,
Pre till ardtat de creditori si dela care se corectiona1d %And dispositia art. 239 din codul
vor incepe strigärile, este de lei 4.000, Noi, presedintele tribunalului Ilfov, civil,
iar couditiile vânzärii nu sunt. sectia III civilo corectionald, In virtutea Dispune
Sunt somati toti aceia cari pretind art. 71 din procedura civild, chemdm pe Amând cauza pentru audienta publicd
vreun drept de chirie sau arendd de ipo- d-na Paulina Ioanid, cu domicitiul necu- la 3 Dille 1920, pentru când se vor citâ
tad sau privilegiu, ca inaintea adjude- noscut, sá vind In ziva de 28 Septem vrie pärtile i când urmeazd a se pronuntà
cätii sá ardte tribunalului Romanati, 1 920, ora 12 din zi, la tribunalul Ilfov, des pärte nia.
sectia I, pretentiile lor, sub pedeapsi de a sectia IH civilo corectionald, spre Infati- Ordonanta de sorocire se va comunici
nu li se mai tine in seanad. sare In procesul pentru divort ce i s'a pârttel.
No 6.869. 1920, August 12. intentat de cdtre sotul stiu ; cunoscând Numeste jude-raportor pe d. supleant.
cd dad nu va räspunde la strigarea pri- C. Raclovici, C. M. Ciulei.
Corpul portAreilor tribunaluini llfov cinei sale In ziva si ora sus ardtate, se va p. Grefier, M. CcIteanu.
In baza adresei cu No. 3.2831920 a tri- da hotdrire hi lipsd, potrivit art. 148 din
bunalului Ilfov, sectia II comerciald se procedura civilä. - D-na Eugenia C. Nineaca, cu domi-
publicd spre cunostinta generald cd In No. 12 772. ciliul necunoscut, sä vind in ziva de 23
zma de 4 Octomvrie 1920, ora 12 din zi Octomvrie 1920, ora 11 dimineata, In ac-
Inainte se va vinde cu licitatie publicd la - Noi, pre edintele tribunalului Ilfov, tiunea de divort ce i s'a intentat de cl.
localitate piata tribunalului Ilfov, averea sectia III civilò-corectionalä, In virtutea I. Nineaca ; cunoscând cd la neurmare se
mobild constituitá in gaj a d-lui G R. art. 71 din procedura civild, cheradm pe va judech in
Visineanu, compusd din o autocamio- d. Solomon Eschenasy, cu domiciliul ne-
net& marca Pepe Studecher de 30 H. P. cunoscut, sä villa hi ziva de 5 Odom vrie No. 8.660.
prevAzutä in actul de gaj, vizat de admi- 1920, ora 12 din zi, la tribunalul Ilfov,
nistratia financiard a Capita lei sub sectia HI civilo-corectionalä, spre In- Tribunalul Bräila, sectia I.
No. 4.249/920, si altele anume speci- fatisare in procesul de divort ce i s'a Noi, prim-presedintele tribunalului
ficate in procesul-verbal de urmärire intentat de cdtre reclamanta sotie; cu- sectia I, in virtutea art. 71 din procedura
pentru deseägubirea d-lui Costea Mihail. noseänd cä dad' nu va rdspunde la stri civild, chemdin pe d-na Lucretia Virgil
No. 6.596, 1920, Septemvrie 16. garea pricinii sale in ziva t ora sus ail- Ursan, cu domiciliul necunoseut, sä vind
Dosarul No. 2.1421920. tate se va da hotärIre In lipsä, potrivit in ziva de 15 Octomvrie 1920, ora 11
art. 148 din procedura civild. dimineata, la tribunalul sectia I,
CITATIUNI No. 12.742. spre infatisare in procesul de divort ce
Tribunalul Botosani are cu sotul säu Virgil Ursan ; contrariu
Curtea de apel din Craiova, sectia I se va procede in lipsä conform legii.
Noi, presedintele tribunalului Botosani, No. 15.991.
Noi, prim-presedintele Curtii de apel in virtutea art. 71 din procedura
din Craiova, sectia I, in virtutea art. 71 din chemdm pa d na Antoaneta Maria Ion
procedura civilá, chemdm pe d. maior Titu Cristescu, näscutd Flavian, cu domiciliul -Noi,primpresedintele tribunalului Brdila,
Märculescu, fost cu domiciliul In orasul necunoscut, sa villa In ziva de 16 Octom- sectia I, in virtutea art. 71 din procedura
Buzdu, strada Carol No. 32, iar acum ne- vrie 1920, ora 11 dimineata, la tribunalul chemim pe d. Chiriac Drägoi, fost
cunoscur, sä villa In ziva de 4 Octomvrie Botosani, spre infatisare îa procesul pen- cu domiciliul In Bräila, strada Plevnei
1920, ora 12 din zi, la Curtea de apel tru desfacerea cdsätoriei ce i s'a intentat No. 423, iar acum necunoscut, sä And
sectia I, spre infdtisare in apelul fäcut de care reclamantul ei sot Ioan D. Cris- In ziva de 27 Octomvrie 1920, ora 11
contra sentintei de divort cu No. 8/915, a tescu de profesiune functionar, domici- dimineata, la tribunalul Brdila, sectia I,
tribunalului Gorj, sectia II, data In proces liat in comuna Botosani, strada Vândto- spre infitisare In procesul de restituire de
cu sotia sa Ana maior Titu Märculescu din rilor No. 40 ; cunoscând ea dacd nu va dotd, ce i s'a intentat de cdtre reclamantii
Târgu-Jiu, strada Unirii No 111, pentru rdspunde la strigarea pricinii sale In ziva Gheorghe Mihdilescu si Sultana G. Milidi-
divort; cunoscând cd dacä nu va rds- ora sus ardtate, se va da hotärire In lescu ; cunoscând ci dacd nu va rdspunde
punde la strigarea pricinii sale in ziva potrivit art. 148 din procedura la strigarea pricinii sale In ziva i ora
si ora sus aratate, se va da hotdrire in civild. sus arätate, se va da hotärire In lipsä,
lipsd petrivit art. 148 din procedura civild. Cu copie depe procesul-verbal al tri- potrivit art. 148 din procedura
No. 7.315. bunalului No. 4.551 din 22 Mai 1920. Pâritul este dater ca, pand in termen
No. 8.198. de 15 zile Inainte de ziva fixatä pentru
Tribunalul Ilfov, sectia I infälisare, sá depund prin grefa tribu-
civile- corecVonald Proces-verbal No. 4.551
nalului Brälla, sectia I, la dosarul cauzei,
Noi, presedintele tribunalului Ilfov, Audienta secretá dela 22 Mai 1920. côpii depe actele cu cari se slujeste,
sectia I civilo corectionald, in virtutea Acest proces de divert dintre sotii Ioan certificate de dânsul ca intocmai cu ori-
art. 71 din procedura civilä, chemdm Antoaneta Cristescu, pentru cauze de- ginalul.
pe d. Alpar de Rejöd, cu d miciliul ne- terminate. Procedura fiind complectd, Dad actele cu cari se serveste vor fi
citnescut, sä Nina In ziva de 25 Octomvrie la aPolul nominals'a prezentat reclaman- scrise In limbd straind sau cu litere vechi,
1920, ora 12 din zi, la tribunalul Ilfov, tul i martorul, lipsind pdrita. Dupä ci- paritul va. fi dator sä le traducd si sä le
sectia I civi1o.corectionald, spre infä- tirea lucrdrilor de divort, s'au ascultat pe scrie en litere latine.

www.digibuc.ro
21 Septemvrie 1920 MONITORUL OFICIAL 4813

Se ordoni chemarea sa a raspunde tisa in procesul pentru divort ce i s'a in- cd dacä nu va rdspunde la strigarea pH-
personal la interogator. tentat de catre reclamantul Vasile Pa- cinii sale In ziva t ora sus aratate, se va
Trimitem susnumitului *it impreuni naite ; cunoscând cá dad nu va ras- da hotarire in lipsä, potrivit art. 148 din
eu aceasta un exemplar de petitie. punde la strigarea pricinei sale in ziva procedura civili.
No. 16.522 si ora sus aratate, se va da hotarire No. 8.998.
in lipsä potrivit art. 148 din procedura Tribunalul Teleorman, sectia I
Petitia d-lor G. Mihailescu, Sultana G. Mihailescu,
calm d. prim-presedinte al tribunalnlui Cu copie depe procesul-verbal. Noi, presedintele tribunalului Teleor-
No. 3.254. man, sectia I, in virtutea art. 71 din pro-
Dornnule prim-prwdinte, cedura civilá, chemam pe d-na Elena Stan-
In anul 1913 am dat In casatorie pe Proces-verbal No. 537 culescu näseuta N. Vlädescu, fosta cu do-
flica noasträ Emilia clued d. Chiriak Dra- miciliul In Cervenia, sa viná in ziva de 5
goi, si la care cdsätorie i-am constituit Anul 1920, Fevruarie 3, Octomvrie 1920, ora 12 din zi, la acest
dota pe Iângä imobil i suma de lei 3 000 Astäzi, in camera de consiliu a tribu- tribunal, spre infätisare in procesul de
numerariu si '1.500 lei un obiect de tru- nalului Iasi, sectia II, s'a prezentat d. Va- di vort ce i s'a intentat de catre sotul säu
sou, in total 4.500 lei, conform actului sile Panaite, cerând atât oral cat si prin Sandu SLuculescu, de profesiune institu-
dotal transcris de acest tribunal la No. petitiunea Inregistrata la No. 1.543/920 tor, domiciliat in comuna Cervenia ; nu-
103/913. desfacerea casatoriei dintre d-sa si sotia noscând ca dad' nu va raspunde la stri-
F'fica noastra a incetat din viatd, dupa sa Anica Panaite, pentru motivele de in- garea pricinei sale In ziva i ora sus ail-
cum se probeaza cu anexatul extract de suite grave si paräsirea domiciliului con- tate, se va da hotarire In lipsi potrivit
moarte liberat de primaria comunei Pá- jugal. art. '148 din procedura
stráveni, judetul Neamtu No. 305/917, Reclamantul ne a declarat ca din ci- No. 6.230.
WI a aveâ copii din aceastä casatorie. satorie n'a rezultat co pli, iar ca avere so-
Conform art. 659 si urmatori din codul tia parita nu poseda nimic. Tribunalul Vdlcea, sectia I
civil, in calitatea noastra de parinti, a vem Noi, presedintele tribunalului, conform Noi, prim presedintele tribunalului Val-
dreptul sá cerem restituirea dotei In suma arte219 din codul civil, am dat reclaman- cea, sectia I, In virtutea art. 71 din proce-
de 3.000 lei si restituirea obiectelor de tului cuvenitele sfaturi de impaciuire cari dura civild,chemam pe d-na Verginia Lucia
trusou in natura sau valoarea lor de lei insä au 'camas infructuoase, intru cit clan- maior Al. Georgescu, fostä cu domiciliul
1.500, In total 4.500 lei si cu rezerva, in sul stärue In actiunea de despartenie pen- In Râmnicu-Valcea, iar acum necnnoscut,
plus sä cerem executarea ipotecii inscrisä tru care motive am dresat prezentul pro- si villa in ziva de 2 Oetomvrie 1920, ora
la tribunalul Braila pentru 2.000 lei. ces-verbal semnat de noi, de grefier si 11 jumitate dimineata, la tribunalul
De aceea dar subscrisii Gheorghe Mi- reclamant. sectia I, spre Infatitare In procesul
hailescu si Sultana G. Mihailescu, comer- Tot odati conform art. 220 din codul pentru divort ce i s'a intentat de ogre re-
cianti, domiciliati in Ghecet, comuna civil ordonana citarea ambilor soti pentru clamantul locotenent-colonel inginer Alex.
judetul Tulcea (cu domiciliul ales la ziva de 2 Oatomvrie 1920 spre a li se da Georgescu, din ReVälcea, stra da Gärii
d. I. G. Pavelescu, din Braila, strada Do- noui sfaturi de impaciuire, conform art. No. 9 ; cunoscând ca dacd nu va raspunde
robanti No. 181, unde mi se vor trimite 221, in care scop se va comunich sotlei la strigarea pricinii sale in ziva si ora sus
actele de procedura), chemäm in judecatá parite copie depe acest proces-verbal. aratate, se va da hotärire in lipsä, po-
pe d. Chiriak Dragoi, fost cu domiciliul in Fault in camera de consiliu, astäzi 3 trivit art. 148 din procedura
strada Plevnei No. 423, iar acum Fevruarie '1920. No. 7.008,
necunoscut, publicându-se citatia, etc. p. Presedinte, V. Roban.
Grefier, G. Gavrilescu.
prin Monitoru Of&iat spre a auzi admi-
tându-se prezenta i In consecintä con-
damnarea numitului.
Reclamant, V. Panaiie.
Tribunalul Prahova, sectia III
-
DEC1ZIUNI

Tribunalul Ilfov, sectia I comerciald


1. Restituirea obiectelor de trusou con- Sentinja No. 225
form anexatei liste sau va'oarea lor in Noi, presedintele tribunalului Prahova,
suma de 1.500 lei. sectia III, in virtutea art. 71 din proce- *edinta dela 28 Aprilie '1920
2. La plata sumei de 3.000 lei, plus dura civilä, chemdm pe d. I. C. Busoicescu,
cu domiciliul necunoscut, foSt functionar Tribunalul compus din :
procente i cheltueli de judecatä.
3. Restiauirea imobilului dintr'un teren in Ploesti, strada Movilei, No. 2, sa vita D-nii P. Rätescu si J. Calmuscki, judo-
viran, situat in Braila, strada Carantinei in ziva de 23 Septemvrie '1920, ora '11 din catoriAle sedintd.
No. 7, in suprafatä de 54 st. p. Conform la tribunalul Prahova, sectia III, spre S'a prezentat reclamanta societatea a-
art. 59 din procedura civilä, valoarea lui infátieare in procesul de divort cu Elena nonimä Soc-exprest4 prin proeurator
dupi actul dotal este de 3.000 lei. Birsoicescu ; cunoscänd ca dad nu va d. advocat N. T. Popescu cu procura In
Totodatä vä rugam sa binevoiti a dis- räspunde la strigarea pricinii sale in ziva copie la dosar, lipsind pâritul Georges
pune chemarea la interogator a d-lui ei ora sus arätate, se va da hotärlre Fabris, citat la interogator ; procedura
Dragoi, asupra faptelor din proces. In lipsä potrivit art, '148 din procedura complectä ; numitul parit fiind citat si
Anexez timbru in valoare de 22 lei si prin Monitorul ficial.
50 bani, precum i dota exemplare dupd No. 37.483. Reclamanta cere ca pe baza actiunei
prezenta. principale, a suplimentului de actiune, a
Cu inaltä stima, G. Mikiilescu §i Sul- Tribunalul Putna, sectia I actelor dela dosar, cât si a depozitiuni-
tana G. Miheiilescu. Noi, prim-presedintele tribunalului Pat- lor de martori, sh se declare din culpa pâ-
na, sectia I, In virtutea art. 71 din pro- ritului reziliat contractul intervénit intre
Tribuualul Iasi, sectia II cedura civilä, chemdm pe d. Ion Vechev, societatea reclamanta i parit si a se o-
Noi, preeedintele tribunalului Iasi, sec- de profesiune lemnar, fost cu domiciliul bligâ la plata sumei de lei 60.000,
tia II, in virtutea art. 71 din procédura in F'ocsani, iar acum necunoscut, sa vinä conform clauzei 3 din contract, Intruck
civili, chemam pe d-na Anica Y. Panaite, in ziva de 1 Octomvrie 1920, ora 11 di- Orgill a pirdsit serviciul säu ce I! aveä
cu domiciliul necunoscut, sa villa In ziva mine*, la tribunalul Patna, sectia J, spre in calitate de director al societätii ano-
de 2 Octomvrie 1920, ora 12 din zi, la Infätisare In proeesul pentru divort ce i nime eSoc-expresta inainte de expirarea
tribunalul Iasi, sectia H, spre a se infä- s'a intentat de citre sotia sa ; cunoscând termenului din contract, plus 200.000 lei

www.digibuc.ro
4814 MON ITOR UL OFICIAL 21 Septemvrie 1920
daune provenite din cauza pardsirei ser- tiunile contractuale, urmeaza.sä. se declare D. loctiitor de procurer a pus conclu-
viciului, läsarea in päräsire a a verei so- rezilierea coniractutui de angajament din ziunea pentru admiterea actiunii.
cietatii, cum si a ridicarii soldului nu- culna sa, conferm art. 1.073 din coJul Tribunalul,
merar ce a luat cu d-sa la plecare, in- civil si clauzelor din contract. Având in védere actiunea de divert in-
trucât numitul a fost crtat la interogator Con dderând ca potrivit art. 1.075 din tentata de Ana Papadopol cu petitia
prin Monitorul Oficial ei nu se pre- codul civ,l, orice obligatie de a face se No. 11.573/919 contra sotolui säu Petre
zinta .avi. Cu cheltueli de judecatä. sehimba In desedundri in caz de neexecu- G. Papadopol, pentru motive de injurii
Tribunalul ; tie din partea debitorului. grave;
Având in ve1cre cá reclamanta soeie- Ca in peä prin faptele pâritului s'a Având In vedere actele 1 luerarile din
tate anonima -Sec exprest- chiamä in adus pagune insemnate societatii pe can dosar, cum si sustinerikreclamantei, con-
judecata pa d. G. Fabris spre a fi obH- apreciindu-le le fined la suma de cluziile d-lui loctiitor de procurer ;
gat la suma de 200.000 lei drept daune 100.000 lei. Având în vedere extractul da cäsatorie
provenind din urrnatoarele fapte : Pentru aceste motive redactate de d. cu No. 1.3371906, libcrat de oficiul stärii
1. Desi angajat pana la 31 Decemvrie judecdtor P. Meseta in virtutea legei civile din Bucuresti, din care se constata
1921, cu contractul do angejament au- hotarast e ; ca susenumitii sunt casatoriti legitim ;
tentificat de triburalul Ilfev, sectia de no- Admite in parte actiunea intentatá de Având in vedere ca conform art. 212
Lariat la No. 13.297/916; totusi la 11 reclamanta societatea anonimá eSocie- din codul civil; sotii îi p t intentà unul
Noemvrie 1916, fara a fi anuntat pe tate expreste on petitia inregistratd la altuia actiune de divert pentru cauze
cineva paräseste serviciul, pentru care No. 16.335 din 16 Aprilie 1919: determinate ;
fapt potrivit clauzei 3 din nentract ur- Declard reziliat din culpa paritului Având In vedere ci in cauza sunt hide-
meaza a pläti de drept suma de 60.000 lei; George Fabris, pe ziva de 16 Aprilie 1919,
_ plinite dispozitiunite art. 219-239si
2. Prin pleearea sa ne anuntatä a läsat contractul autentificat de tribunalul It- din codul civil;
soeietatea färä conducere suferind pa- fay, sectia de notariat sub No. 13.297/916, Avand hi vedere cä reclamanta In do-
gube considerabile. intervenit intre päiti. vedirea motivelor din actiune a cerut
3. Odata cu plecarea, a luat cu sine Obliga pe numitul pârit. sa piateasci probe cu martori care i s'a admis prin
si tot soldul numerar aflat in casä. societatii radamante, suma de lei 100.000 jurnalul No. 388 din 1920 ;.
Având In vedere si suplimentul de ac- lei, cu titlu de daune, plus 500 lei chel- Având in vedere ca din depozitiunile
tiune, prin care reclamantul cere si re- tueli- de judecata, martorilor Stefan Ivariovi Marita Ivanov,
ziderea contractului de angajament in- Sentinta cu opozitie i apel. audiati sub prestare de juramânt, con-
tervenit intro rec'amanta i partial G. Data ei citith hi edinta publieä, azi form art. 196 din procedura civilä, se
Fabris pe aceleias motive formulate in 28 Aprilie 1920. constata ca sotul *it a päräsit pe sotie
actiunea prio ci paid. Paul ReitescuI. Calmuscki. de patru ani fara a se mai inapoia ;
Având in vedere cä reclamanta socie- Grefier, Gh. Toncescu. Considerând cá aceste fapte constitue
tate anoninod «Sec exprestaa in conclu- pentru reclamanta injurii destul de grave,
ziunile orate declard ca-si retrage actiunea Grefatribunalului Nov, sectia I pe baza cdrora tribunalul potrivit dis-
in sensul de a cere rezilierea contrac- comercialä, pozitiunPor art. 242 din codul civil, ur-
tului de angajament din culpa pâritului Prezenta copie Hind comformä cu ori- meaza a pronuntà desfacerea accstei cd-
si 200.000 lei daune provenite din mo- ginalul se legalizeaza, anulându-sa un säterii in favoarea reclamantei ;
tivele aratate mai sus, fara a cuprinde timbru mobil de 5 lei. -Având in vedere ca din aceastä cdsäto-
suma da 60.000 prevAzute in actul de (Urnaeazá semnatura grefierului). rie au rezultat copiiYetre si Elena care
angajament, renuntaed la awasta. find ceruti de reciamantä, tribunalul a-
Având in vedere cd din contractul de Poitarelul tribunalului Nov seep I preciind, gaseste ed interesul lor e sä fie
argajament autentficat la No. 13.297/916 comercialä. lásati in iagrijirea acesteia ;
de tribunalul Ilfov, sectia de notariat, se Copie depa sentinta No. 225/920, s'a Aeâni in vedere declaratiunea recia-
constata ea intro soeietatea anonima «Soc. adus scrisä spre a se comunica d lui Geor- mantei fdeuta verbal cât i prin aotiunea
expresta si G. Fabris a intervenit un an- ges Fabis, fost director geeeral al socie- intentatd cii sotul pdrit nu are avere ;
gajement pe termen de 5 ani, pânä la Btii Socexprest, eu ultimul donfciliu, ,Vazând i declaratiunea reelamantei ca
31 Decemvrie 1921, prin care d. G. Fabris calea Victoriei No. 52, hotel Majestic, renunta la dreptul de apel de care ur-
este numit director general al ecestei so- azi necunoscot, pria Monitorul O flcial. meaza a se luA act ;
cietäti, find obligat acesta a plati 60.000 (Urmeaza semnatura pot tarelului). Pentru aceste motive, ascultate find
lei in cazul când va desfiinth contractul Nu. 228. 1920, lunie 10. concluziile d-lui locOitor de procuror, in
inainte de tennen. virtutea legii, hotäräste :
Avand in vedere cá prin jurnalul cu Tribunalul Ilfov, sectia II civilo- Admite actiunea de divert intentata de
No 14.463/919, s'a admis preba cu mar- corectionald Ana Papadopol cu petitia No. 44.5731919
tori pnitru a stabill ca pâritul a plecat Sentiuta de divort No. 80 contra sotului sau Petra C. Papadopel,
din serviciu in ziva de il
Deeemvrie Sedinta dela 19 Aprilie 1920 in consecinta :
1916, Ara a vestl pe nimeni land nu- Tribunalul compus din d-nii : G. Eusta- Declard desfacuta casäteria dintre nu-
merarul din cassä i Wind afacerPe so- iu A. Cantacuzino, judecatori de sedinta. mitii soti.
ciete tii in parasire. G. Chiriaeescu, advocat, a facut oficiul Prenuntä divortul in favoarea sotiei re-
Având in vedcre ca din declaratiile de procurer. clamante.
martorilor Dumitru Boicescu si Pierre La apelul nomiml s'a Fprezentat recla- Dispune ca copii Petra si Elena rezul-
Viol sub prestare de juramant, conform manta Ana Papadopol, lipsa *had Petro tati din aceastä ea-Atone sä ramâná in
art. 196 din procedure child, se constatä G. Papadopol. ingrijirea reclamantei.
ca parâtul G. Fabris a plecat in Noem- Procedure completä. Ia act de declaratia reclamantei cd re-
vrie 1916, fard a arm* pe nimeni, S'a dat citire acte?or i luerarilor din pup la' apel.
Itiând cu sine soldul din caesa precum dosar, dupa care:
alte sumi incasate dela diferitt pasa- Beclamanta a sustinut nentru admite- Cu apel peutru Ora:
geri fail a fi "'Meseta in cassä, lasand rea actiunii pe baza probelor administrate Data si cititä in sedinti publicd, la 19
societatea Uri nici un administrator. si a i se Increditetà côpii ; Aprilie 4920. -

Avand in vedere ci find deci stabi- In urmä declard cd renuntd la apel, G. Eustatiu, A. Cantacuzino.
lit ca pärätul nu si-a indeplinit oblige- arat,ând ca sotul nu are avere. Grefier, I. Cristescu,

www.digibuc.ro
21 Septemvrie 1920 MON ITO RUL OFICIAL 4815

Grefa tribunalului Nov, segia 11 civilo- gistrata la No. 13.278 din 22 Aprilie 1920, cea, P. Tainä, I. Pardos, lou Mihäilescu,
coreclionala a acestui tribunal, säfue divortatä de sotail Nita Ionfscu si Dr. Anglielescu.
sau Avram Osias, pentru motive deter- Comisia cnsorilor se compune din 3
Prezenta côpie thud conforma cu ori- minate de lege. membri, i anume : Florea Rädulescu,
ginalul aflat In dosarul acestui tribunal Diu cäsatorie a rezultat un copil de sex *tefan Woitules:u, I. Stoenescu.
cu No 3 434/919, se legalizeaza pe hârtie masculin cu numele de Eduard Carol Supleanti sunt acum la constituire :
simplä, la care s'a anulat un timbru móbil Osias de 7 ant. N. Dimitriu si N. Dobrescu.
de cinci lei pentru complet area timbrului. Sotul nu are avere. Federala ei-a ales acum la constituire
(Ur meazä semnatura grefierului). Sotia recla mantä se serveste cu timbre. statutele aprobate de Casa centrala a me-
Corpul portareilor &ibuualuiui Rfov Acest extract e publicä prin Moni- seriilor, creditului i asigurarilor munci-
torul Oficial, conform art. 285 cbiti codul toreeti, odatit cu acest act constitutiv care
Prezenta copie se comunicä prin inter- civil modifkat. face parte integrant-A din ele i pe care-I
mcdiul nostru d-lui Petre G. Papadopol, Termenul la 30 Apr iHe 1920 subserim
cu domiciliul necutioscut. No. 14.317. 1920, Aprilie 23. (Urrneazä 16 semnaturi).
(Urmeaza semnätura portärehilui).
No. 236. 1920, Iunie 8. Aprobat pe baza decretu- .Aprobat pe haza decretului-
lui-lege No. 614 din 10 Fe- lege No. 614 din 10 Fe-
vruarie 1919. vruarie 19 W.
Tribunalul Ilfov, sectia I comercialii Vazut de noi spre nes- Viizut de noi spre neschim-
Extract depe ordOnanta No. 10.8691920 chimbare. bare.
Subinspector, O.- F. Enescu. Sub-inspector, O. F. Enescu
1920, Aprilie 25. -
1920, Aprille 25.
Noi, primul-preeedinte al tribunalului Extras depe statutOe federalii cooperativelor de
ACT CONST1TUTIV
cons= .Regele Ferdinand la din Pite§ti.
la unire CU concluziunile d-lui prim- Noi, subsemnatii, membri delegati de
procuror, societatile cooperative de consum.din Pi- Art. 1. Cooperativele de consum din
testi, Câmpulung, Zimnicea, Alexandria, Piteati, Câmpulung, Zimnicea, Alexandria,
Dispunem :
Turnu-Magurele i Slatina, declaram cele Turnu-Mágurele si Slatina, cari au staiu-
Scoaterea de sub administratiunea Sta- tele aprobate de Casa centrald a meserii-
tului a averii societätii Nicolae Feher Co urmeaza pentru constituirea federalei :
1. Federala se unstituie sub denumi- creditului i asigurdrilor munaitoresti,
& Comp , cu sediul In Bucuresti, strada ratiinteazä o federalä a rooperativelor de
Brezoianu No .19. rea de ellegele Ferdinand la i are se
Aceasti ordonaita este executorie. diul in Pitesti, strada Domnita Bdiasa consum u numele .Regele Ferdinand I"
No. 27 ; din Pitesti.
Data In camera de consiliu la 46 Sep-. Art. 2. Scopul federalei este : de a
lemvrie 1920 2. Suma capitalului värsat acum la
constituire este de lei 65.182, depus In Inlesni operatille cooperativelor federate
Prim-pret;edinte, Gr. Sevescu. din Pit-sti, Campulung, Zimnicea, Ale-
Grefier, P. H. Beilteigescu. mâna d-lui easier (provizor) M. Boiangiu;
3. Membrii federalii sunt raspunzatori xandria, Turnu-Magurele iS1atina, de a
fatd de terti pentru toate obligatiunile procurd cooperativelor federate prin in-
No. 8.201, 31 Iu- termediul Statolui, judetelor sau cornu-
lie 1920. Prin pand ia concurenta capitalului subscris ;
nostru. 4. Federala cooperativä de consum nelor, sau pe orice altä cale, articole de
Sef portarel, C. Vlad. ellegele Ferdinand I. din Piteeti este corn- prima necesitate ; de a lucti prin toate
Petitia d-lui Abr. G. Herscovici, catre d. pre§edinte pusä acum la constituire din urmatoarele rnijloacele la ridicarea si educarea eco-
al tribunalului Barän, sectia 11. cooperative : nomica, culturala, cooperativä a societa-
rilor cooperativeaw si do a exercità con-
Domnule preodinte, -1) Societatea cooperativä ePitestia tromol opergiunilor fiecärei cooperative
Subsemnatul A. G. Heracovici, corner- din Pite'sti : Colonel Grecescu, Oiacon Pos- de comum federate : de a contribui la u-
ciant, domiciliat actualmente In Ba- telnicescu Florea Rädulescu ; niticarea sisternului de condueere i func-
du, flind declarat In stare de falirnent, 2) Societatea cooperativä »Albin. din tionare a cooperativelor.
dupä cum rezintä din dosarul sectiei I, Pitesti: N. Mircea, Stefan Voiculescu i P.
Marinescu. ; Art. 3. Capitalul social se formeazd din
No 932/906 si astazi având achitati toti pärtile soniale värsate de cooperativele fe-
creditorii mei, nefiind conclananat pentru 3) Societatfa cooperativä eVulturul derate.
faptele preväzute la art. 831 din codul co- C. F R. din Piteati : P. Taiad, A. Do-
brescu si C. Arcan Art. 4. La 31 Decemvrie al fiecaroi an,
mercial i numai condamnat pentru ban- federala va incheià bilantul.
crutä simpfd, pedeapsii pe care am exe 4) Societatea cooperativä .Ciimpulung-
Museel. din Câmputung : Al. Niaolescu ; Art. 5. Fondul de rezervá se va forma
cutat-o, dupa cum vor dovt di la tirnp. astfel :
Va rog, In conformitate cu art. 827 din .5) Societatea cooperativd ,,Salvarea.
din Zimnicea : I. Pardos ; 1. Taxa de inscriere ;
coiul comercial a dispune Indeplinirea 2. 100/a din beneficiul net ;
formelor legitime i apoi a hotärl reabi- 6) Societatea cooperativä Sprijinul
meseriasilora din Alexandria : Nita Io- 3. Din dobAnda fondului de .rezervä
litatea mea, cerând pentru termfnul ce care se va capitaliza pand ce acest fond
se va fixi dosarul No. 9321906 dela sec- nescu ;
7) Societatea cooperativä »Unireaa va ajenge cel putin la jumátatea capi-
tia I. Anexez 5 côpil pentra Indeplinirea talului social.
formalitätilor cerute de art. 827 din co- din Turnu Mägurele : N. Milidilescu ;
8) Societati:a. caoperativä .Slatina a Art. 6. Administratia federalei.
dul civil. 1. Adunarea generald ;
Cu still* Abr. G. Hervovici. din S1atina : T. Protopopescu ;
9) Societatea cooperativä eTeleorma- 2. Consiliul de administratie ;
nula din Turnu Mdgurde 0imitrie Cioa. 3. Comitetul Censorilor ;
Grefa tribunalului Ilfov, sectia I 10) Societatea cooperativá Vintilä 4. Comitetul diriginte ; '

civilo-corectionalfi Veda» din Slatiea : Dr. Anghelescu. 5. Directorul federalei i functionarii.


Consiliul de administratie se cempune Art. 7. Consiliul de administratie este
Extract din 11 membri, i anume : Colonel Gre- copious din conducatorli cooperativelor
D-na Olga 0-ias, domiciliatä in strada Cescu, Al Nicolescu, Diacon Postelni- federate, fie cä au fost sau nu prezenti la
Smardan No. 15, a cerut au petitia lure- cesA, D. Cioc, T. Protopopescu, N. Mir- adunare.

www.digibuc.ro
4816 MONITORUL OFICIAL 21 Septemvrie 1920

Consiliul de administratie se compune pus de ambii asociati, cite 30.000 lei Consiliul de disciplinti al corpului advo-
acum la constituire din '11 membrii. fiecare. catilor din judetul Prahova
Membrii consiliului se ateg pe un an ei Durata societätii este pe timp de 2
pot fi realesi dupa expirarea mandatului. ani. Convocare
Art. 8. Federala este reprezentatä in Societatea va fi obligatä numai atunci Noi, decanul corpului de advocati din
actele judiciare ei extrajudiciare prin di- când va purti ambele semnituri. judetul Prahova in baza dispozitiunilor
rector de drept, cu delegatia consiliului art. 38, ultimul aliniat din legea pentru
prin presedinte sau alt membru din con- Grefa tribunalului llfov, sectia I organizarea corpului de advocati, convo-
siliul delegat de consiliul de administratae. comereiald
cam In adunare gerieralä pentru ziva de
Semnätura sociald o are directorul sau Prezentul extras se vizeadt de noi spre Noemvrie 1920, ora 1 p. m. In sala cor-
locotiitorul prin delegatia consiliului. a se publica in Monitorul ficial. pului pe toti d-nii advocati din judetul
Art. 9. Comitetul diriginte se constituie (Urmeazi semnätura grefierului). Prahova, spre a decide asupra socotelilor
din 3 membri aleei dintre membrii consi- din timpul functionärii actualului consiliu
liului de administratie i directorul fe EXTRAS de dieciplinä.
deralei cu vot consultativ.
Delegatia acestui comitet nu poate trece depe contractul de asociatie al firmei so- Decan, (Nedescifrabil).
paste un an. ciale »Iliescu & Bärbulescu.. Secretar, N. Indulesea.
Art. 10. In caz de eventuala lichidare, 1. D-nii I. Iliescu ei Merin G. Barbu- No. 136. '1920, Septemvrie 14.
registrele, dupa terminarea lichiclarii, se lescu, din Craiova, strada Lipscani No. 23, Tribunalul Ilfov, sectia I comerciali
vor depune cu inventar i proces-verbal formeezd o societate cornerciali In nume
la directia cooperatiei oräeeneeti. colectiv ; Se certifica de noi ci in urma cererii
Urmeaza, semnaturile delegatilor a 10 2. Firma socialä va ii Iliescu & Barbu. inregistrate la No 39 320 din 4 August
cooperative. lescu ; 1920 a d-lor Isac Grimberg ei Matei Grim-
3. Sediul societätii in Craiova, strada berg s'a radial firma sociala a numiti!or
Lipscani No. 23 ; inscriei la No. 4101919 ce a avut inscrisa
Judecatoria rurali Budeeti in calea Rahovei No. 249, pentru comer-
4. Semnatura sociald a firmei o au
EXTRAS
ambii asociati egali, obligând fiecare tul de cherestea si lemne de foc.
dope actul constitutiv al societätii coope- asociatia ; S'a anulat timbru mobil de 5 lei.
rative »Tovardeia plugarilor», din co- 5. Obiectul societätii este exercitarea (Urmeaza. semnätura Grefierului).
muna Aprozi, judetul llfov. comertului de pielärie i orice alto acce- No. 18.579. 1920, August 5.
1. Se infiinteaza In comuna Aprozi, sorii In legitura cu acest comert ;
6. Capitalul social este de 40 000 lei Act moat( icator al contractultti de societate In
judetul Ilfov, o societate de aprovizionare nume colectiv.
desfacere in comun, sub denumirea In numerar, depusi de flecare asociat
»Tovärkeia plugarilor., cu sediul la men- cite 20.000 lei, capitalul este susceptibil Intro subscrisif Isac Gramberg, comer-
tionata comund ; de märire ; ciant, dorniciliat in Bucureeti, calea Ra-
2. Capitalul subscris este de lei 6.000, 7. Fiecare asociat ia parte egalä la hovei No. 51 ; Matei Grünberg, comer-
pe care membrii 1-au varsat pe jumatate beneficii ei pierderi ; ciant, domiciliat in Bucureeti, strada La-
acum la constituire pe care-1 va puteâ 8. Anul social la 1 Iunie, cind se va birint No. 24 ei Alter S. Ghelber, comer-
mari; face Inchiderea bilantului ei se va inapärti ciant din Bucuresti, eoseaua Stefan-cel-
3. Societatea acum la constituire se beneficiile ; Mare No. 120, s'au convenit urmAtoarele
compune din 56 membrii actionari ; 9. Asociatia se face pe timp de 40 ani In urma desflintärii contractului de so-
de zile, cu incepere dela 'I Janie 1920 ; cietate ei a firmei Isac & Matei Griimberg,
4. Durata societätii este nelimitald; subscrieii Isac Gramberg ei Alter S. Ghel-
5. Consiliul de administratie se corn- '10. Dizolvarea asociatiei in acest timp
pure din 11 membrii i anume: Niculae este exclusä ber rämânem singurii asociati in societa-
M. Dan, Radu Ch. Moise, M. P. Dumitrescu, 11. In caz de Incetare din viatä a tea in nume colectiv pentru comertul de
Petre St. Mihailescu, Nicolae V. Solomon, unuia din asociati In timpul asociatiei, cherestea, lemne de fo i materiale de
Gh. D. Badea, Petre N. C. State, Constantin comertul se va exercità numai de celilalt constructiuni, sub firma »Victoria., so-
Gh. Sandu, Gh. I. Nae, N. Solomonescu asociat ramas in viati care va lua asupra cietate In nume colectiv Gramberg &
Florea Nästase; iar ca censori dnii Ale- sa tot activul ei pasivul firmei, plätind Ghelber.
xandru Nästase, Paraschiv MaHan ei Du- capitalul i beneficiile. asociatului decedat Toate dispoiiiunile contractului de so-
mitru Ionitä Petre ei 3 supleanti, Marin mostenitorilor sal In termen de 1 an de cietate In nume colectiv intervenit intre
N. G. Simian, Ion Ionitä Ion ei Gavrili N. zile dela data decesului. noi, trecut la grefa tribunalului Ilfov,
I. Moise ; Fäcut la Craiova, la 10 Iunie 1920. sectia I comerciali In registrul de ordine
6. Actul constitutiv i statutele s'au I. Iliescu, Marin G. Bdrbulescu. la No. 807/919, In cel de societäti la
autentificat de aceastä judecätorie la Redactor al actului, G. D. Miulescu, No. 441/919 ei publicat in Monitorul 0 fi-
No. 223/920. advo cat. cial N. 101 din 23 August 1919, drain
Jude. ajutor, L C. Reiduleseu. Urmeazd autentificarea tribunalului In vigoare cu singura modificare ca In lo-
Grolier, N. Lambrulescu. Dolj, sectia de notariat la No. 2.728 din cul firmei Isac & Matei Granberg, ramine
'10 Iunie 1920 nurnai subscrisul Isac Granberg ca aso-
Greta judeditoriei ocolului rural Budeftz Iliescu & Nirbulescu prin M. G. Beir- ciat al d-lui Alter S. Ghelber.
Prezentul extract Iliad conform cu bulescu. De asemenea se specifici ea' in confor-
originalul se legalizeazä de noi. ' mitate cu dispozitiunile actului de desfiin-
(Urmead semnatura grefierului). Grefa tribunalului Dolj, sec(ia tare al societatii Isac & Matei Grfinberg,
Se atestä cä acest contract social sa suma de 134.000 lei adusä ca aport social
EXTRAS transcris In registrul pentru transcriptiu- de sus zisa firma va fi de actual socotit ca
depe actul de asociatie in nume colectiv nea actelor sociale al acestui tribunal la aportul sociat personal al d lui Isac Griin-
intre Iosef Braunetein ei Avram Leibovici, No. '128 i s'a trecut in cel de ordine sub berg.
pentru comertul de pielärie, cu sediul in No: 102 ei In col de societäti sub No. 43 Subscrisul Matei Griinberg, declar cá
Bucureeti. Galea Rahovei No. '143. la 17 lunie 1920. nu mai am nici un fel de pretentiune
Capitalul social este de 60.000 lei, de- (Urmeaza semnätura grefierului). contra fostilor mei asociali Isac Granberg

www.digibuc.ro
MONITO RUL OFICIAL 4817
Septemvrie 19O

si Alter S. Ghelber, precum i nici contra BANCA ROMANEASCA. feritelor bAnci vor trebui sA prezinte
pentru exercitarea dreptului de optiune
firmei »Victoria», societate în nume co - SOCIETATE ANONIMÄ
scrisoare din partea acelei band in care
lectiv Grünberg & Ghelber. Capital deplin varsat lei 400.000.000 sA se arate :
Subscrisul Alter S. Ghelber, dueler cd Fond de rezerva lei 41.366.406.
a) Numerile de ordine ale actiunilor
accept modificdrile prevAzute mai sus. Prospect sau certificatele provizorii depuse la acea
Isac Griinberg, Alter S. Ghelber, Matei Emisiunea a cincea 120.000 acliuni la purtator.
band si evacuate ;
Griinberg. Adunarea generalä extraordinard a ac- b) CA aceste titluri figureazd in regis-
I tionarilor nostri din 21 Decernvrie 1919 trele acelei band pe numele prezenta-
Grefa tribunalului Nov, sectia a aprobat propunerea consilmlui de ad-
comercialä torului.
ministratie pentru sporirea capitalului Consiliul de administra(ie.
Prezentul act modificAtor de societate social dela 60 milioane la 160 milioane lei
se vizeazd de noi spre a fl publicat in Mo- prin mai multe emisiuni. ierzind certificatul de amAnare, con-
nitorul ficial.
(Urmeazd semnätura grefierului).
0 prima emisiune a acestui spor de
100 milioane lei s'a fäcut dela 22 Decem-
p tingentul 1921, eliberat de cercul de
recrutare Bräila, '11 dealer nul in mainele
Dosarul No. 3.025/949. vrie '1919 pand la 15 Ianuarie '1920 pen- oricui s'ar gäsi.
tru 40 milioane lei. David strada Justitiei fosti Egali-
- Se certified de noi cA in urma ce- o nouä emisiune de lei 60 milioane tätii No. 4.
rerii inregistratd la No. 39 322 din 4 Au- reprezentatd prin 120.000 actiuni la pur- Dierand bonul de rechizi(ie'No. 658.530
gust 4920 a d-lor Isac Grünberg si Alter tätor a lei 500 valoare nominalä, se face 1 in valoare chi lei 280, coslul unui cal
S. Ghelber s'a fäcut adnotare in registrul acum pe cursul de lei 800 fiecare actiune, ce mi s'a rechizitionat in anul 19'16, eli-
firmelor sociale la No. 411/919 In sensul din care lei 500 capital si lei 300 fond beret de onor. prefectura Ilfov in 1919,
cA prin desfacerea firmei sociale Isac & de rezervd. public anularea lui la orichie se va gäsi.
Matei Grünberg inregistratd la No. 410 Actiunile din aceastä emisiune vor Radu Christea Nicolae, comuna Cosoba,
din 1919, conponentii firmei sociale »Vic- avea dreptul la dividend pentru partea de
toria», societate in nume colectiv Grün- capital ce se varsä acum pentru timpul judetul Ilfov.
berg & Ghelber vor fi numai Isac Grün- dela 1 Octomvrie 1920. Qubsemnatul Rosenzweig Henry, pier-
berg si Alter S. Ghelber. In baza hotärîrii acestei adunäri ge- and cartea de student cu No. 324,
S'a anulat timbru mobil de 5 lei. nerale se dad spre subscriere vechilor eliberatä de facultatea de stiinte, seetia
(Urmeazi semnátura grefierului. actionari : chimie industriala, o declar nuld in
No. 18.580. 1920, August 5. 100.000 actiuni in proportiune de o mditiele oricui s'ar gäsi.
Dosarul No. 3.025/949. actiune noud pentru cloud actiuni din e- Rosenzweig M. Henry, stradela Mu-
misiunile precedente. tuleasa No. 4.
- Se certified cd in, registrul de firme Prezentarea actiunilor i certificatelor
individuale la No. 407/920 se aflä inscrisä pr ovizorii din emisiunile precedente pen-
firma d lui Isac Grünberg pentru comer- tru exercitarea dreptului de optiune se
S ubsemnatul pierzAnd urmAtoarele acte:
4) Biletul de demobilizare ;
tul de cherestea i lemne de foc, cu sediul va face cu Incepere dela 20 si pAni la 30 2) Biletul de legitimatie milliard ;
in Bucuresti, calea Rahovei No. 249, färä Septemvrie 1920, intro orele 3 si 5 p. m 3) Biletul de indentitate cu numele de
ps ocurator, far& sucursali i cdsätorit cu in zilele de lucru i orele 9 si 11 ju- Mihalcea i pronumele Negoitd, näscut in
act dotal. mAtate dimineata Duminica i sdrbd anul 1890, luna lolie, ziva 16, in judetul
S'a anulat timbru mobil de 5 lei. torile:
Braila, le declar nule i fârä valoare in
(Urmeazd semnatura grefierului). In Bucureeti la sediul central. miinele oricui s'ar gasi.
No. 18.582. 1920, August 5. In provincie la sucursalele bäncii din Mihalcea Negoitel, Bräila.
Dosarul No. 2.961/920. Galati, Constanta, Tulcea, Bazargic, Chi- ubsemnatul Osias Mayer, domiciliat in
sindu, Bälti, Cernäuti i Timisoara, precum
- Se certified' &A in registrul de firme §i la urmAtoarele band : S Bucuresti, strada Fetei No. 23, pier-
zAnd cloud cambii, una in valoare de
individuale la No. 406/820 se aflä in- Banca Mehedintului din Turnu-Severin, lei '1.000, cu data de 20 Aprilie 1916 si
scrisä firma d-lui Matei Grünberg pentru banca Comertului din Craiova, banca Cre- cu scadenta la 18 Mai 1917, semnatä in
comertul de cherestea i lemne de foc, cc ditul Oltean din Craiova, banca Caracal ordinul meu de Anton Grigorescu, i alta
sediul In Bucuresti, strada Labirint No. 24, din Caracal, banca Pitesti din Pitesti, de 2.000 lei, cu data de 20 Aprilie 1916
Ara procurator, WA sucursalä i cdsäto- banca Creditul Prahovei din Ploeeti, banca cu scadenta la 29 Iulie 4917, semnatä
rit cu act dotal. Putna din Focsani, banca Dunärea Ro- in ordinul meu tot de Anton Crigorescu
S'a armlet timbru mobil de 5 lei. mäneasci din BrAila, banca BacAului din Bucuresti, strada Avram Iancu No. 4,
(Urrneazd semndtura grefierului). din Bacdu, banca Tache Protopopescu ambele valoarea primitä in martä, le de-
No. 48.581. 1920, August 5. din Birlad, banca Botoeeneand Romänä
Dosarul No. 2.962/920. clar nule i färä valoare in mane oricui
din Botosani, banca Petrodava din Piatra- se va gash
Neamtu, banca lasilor din Iasi. Osias Mayer, strada Fetei No. 23.
Primul värsämAnt va fi 'de 500/0 din
ANUNTURI PARTICULARE cursul de emisiune, adicd lei 400 de fie- ubsemnatul pierzänd certificatul de sou-
care actiune (lei 250 capital, lei 450 fond ") tirea serviciului militar, contingentul
Dierzand politele de asigurare ale socia- de rezervA), plus lei 10 pentru cheltueli ; 1920, eliberat de cercul de recrutare 01-
1 tätii »Generala» cu No. 7.338 ei 8.223, plata se va efectud odatA cu subscrierea tenita, public anularea lui la ori cine se
le declar nulo in mAinile oricui s'ar gasi, in intervalul de timp ardtat mai sus, res- va
David Spodheim. tul de 400 lei de actiune se va värsa in Bubulicei C. Gheorghe, comuna §erban-
cursul lunei Decenavrie 4920. Vodd, judetul Ilfo v.
ubsemnata Bassi Marcovici, domiciliati Neexercitarea in termen a dreptului pe
ubsemnata Stana Andrei, vAduvd de
in Buzau, pierzänd polite de asigu- subscriere, in baza posesiunii de actiuni 0 räsboi, pierzänd certificatul de mules-
rare No. 8.247 contractatä de defunctul vechi, precum si neefectuarea primului nire de trai No. 356, eliberat de cercul
meu pdrinte la societatea »Generalau in värsämänt in acelas termen, atrag pier- de recrutare Ilfov, il declar anulat la ori-
beneficiul men, o declar nuld i färd derea acestui drept.
valoare in mAna oricui s'ar Actionarii ale cdror titluri au fost eva- cine s'ar
cuate in Rusia impreunä cu tezaurele di- Stana Andrei.
Bassi Marcovici.
www.digibuc.ro
4818 MONITORUL OFICIAL 21 g'eptiamvile 19:20

SOCIETHE GENERRA. DE AGENTIIIII 41 CONERT adunarea general& ordinara pentru ziva La ordinea zilei :
Societate anonitná. de Duminicä, 3 Octomvrie 1920, la sediul 1 Raportul censorilor asupra gestiunii
societät.ii in Bucuresti, calea Victoriei exercitiului expirat;
Capital lei 3.000.000 deplin värsat
No. 51, ora 10 dimineata. 2. Aprobarea bilantelui i descarcarea
D-nii actionari sunt rugati a depune consiliului de administratie ;
Convocare 3. Alegerea censorilor pentru gestiunea
titlurile lor intre 25-30 Septemvrie la
D-nii actionari ai societätii generale biuroul societätii spre a se verifici drep- anului viitor 1920/921.
de agenturä si comert sunt convocati in tul de participare. Consiliul de administratie.

SOCIETATE GENERALA DE AGENTURA SI COMERT


Activ Bilant incheiat la 30 Iunie 1920 Pasiv

Cassa
Yalu te
1 080.072,60
287.1 5,-
Capital
Creditori
3.000.000
4.070.599 71
-
Banci
Imobile . .
Mobilier centrala
. . .......... 1 353.923,65 2.721.171 25
39,4 750 50
60.000
Transitorii pasive
Deponenti de cautiuni
Profit & pierdere
495.134 70
95 000
922.120 80
-
Galati 1
Debitori 3.153 076 3e
Märfuri a comptate 693 836 25
generate 1.4 )3.487 61
Transitorii active 41.532 25
Cautiuni q5 000
8.582.855 21 8.582.855 2 t

Directiunea
Societate Generald de Agenturd Comerf.
Loewy, Schor.
Verificat de noi i ga'sit In conformitate cu registrele.
Censori : Inginer A. Man, F. Besancon, i inginer Olteanu.
wiwasoloauvamat

Q 'a pierdut 2 pasapoarte cu numela D-nii concurenti pot depune probe pin& CREDITUL EXTERN
a) Anna si Ludvig Hartung, eliberate de in ziva tinerii licitatiei. Societate anonimä
legatiunea Polonezä din Bucuresti, le de- Supraoferte nu se primesc.
clar nule in mainile oricui se va gasi. No. 6 535. 1920, Septemvrie 17. Anuntä pe d-nii subscriitori cari n'au
Anna Hartung, strad a Bätrânilor No. 34. efectuat at treilea i ultimal värsamânt
PierAnd bonul No. 117 (C: Vol. B.) (10 August -10 Septemvrie 1920) ca la
SOCIETATEA EMMA ORFANILOR DINOSBOI" de 40 steri lemne din pädurea Beli- 10 Uctomvrie 1920, expirä termenul pána
SECT1A REGIONALE BUCUREFTI moaiea.Cascioarele, eliberat de regiunea când pot face värs-mântul intärziat pia-
VI silviek it declar nut si far& valoare in tind dobânda de 10 la Rita.
Se publica spre generala cunostintä man oricui s'ar gäsi. Pentru actiunile cari vor rämilne ne-
c& in ziva de 25 Septemvrie 1920, ora aehitate dupa 10 Octomvrie 1920 se va
Theodor Guilmain, of de serviciu la prooedà conform codului de comert.
11 dimineata, se va tine o non& licitatie cassa centrala a improprietäririi.
la sediul societätii eOcrotirea orfanilor Consiliul de administratie.
din rdsboia, calea Victoriei No. 242, prin plierzând biletul de supuonie sträinä
oferte sigilate cari se vor primi in acea Qubsemnatul, pierzând livretul militar
0 îa ziva de 5 Septemvrie '1920, cu f eliberat de ministerui TranAlvaniei
zi pentru furnizarea societätii a urmatoa- recipisa de bir eliberatä de perceptia
relor articole : matricolul 441 din 1905, regimentul 47
infanterie Ploeeti, it declar nul i fad circumscriptiei - III, le declar nule
a) Alimente. valoare in mainile oricui se va gäsi. fära valoate in mâinile oricui s'ar gäsi.
Untur& de pore topita . kgr Stoian Gheorghe, caporal, strada J Stefan Kiwi, soseaua Vidor No. 16.
Brânzä telemea 5 000 No. 10, cartierul R. M. S.
Prune uscate ubsemnatul pier-And ordinul de demo-
10 000 »
13 bilimre, cu numele Obogeanu Ion,
Ceapa 50 000 »
ubsemnatul pierzând certificatul de plotonier de rezervä, batalionul 1 pio-
Varza capätini
Sapun de rufe
3 000
3 000 kgr S scutire al contingentului 1902,
declar nul in mâna oricui se va gäsi.
11 nieri, matricolul 91, contingentut 1911,
demobilizat pe ziva de 10 Decembrie
b) Mobilier i altele. lonitii Morin, comuna Dträsti, judetul '1919, 11 declar nul i färä valoare in
Paturi de fier '200 bucati. Ilfov. mâna oricui se va gäsr.
Paturi de Una 200 Obogeanu Ion.
Ciorapi » » 5 000 perechi.
Se primesc oferte si separate pe arti- Soldatul Radu Ion, contingentul 1944, ubsemnatul invalid de räsboi, pierAnd
cole. Garan0a provizorie va fi de 50/0, iar din regimentul 6 Mihai Viteaau, com- actut de reform& provizorie No. 224,
cea definitiva de 100/0 in numerar sau pania de mitraliere de pozitie, leerzAnd al comisiei V medico-militard, it declar
efecte garantbte de Stat. actul de demobilizare, eliberat de regi- anulat in mâinile oricui s'ar gäsi.
Dispozitiunite legii contabilitäii pu- mentul respectiv, it declar nul i fara va- Tudose loan, soldat din regimentul
blice, referitoare la licitatii sunt obliga- loare in mainile oricui se va gasi. de tractiune automobila, contingentul
torii la tinerea acestei Rada Ion, soldat. 1918, comuna Bunesti, judetul VAlcea.
www.digibuc.ro
Sovtemvrie 1990 MONITORUL OFICIA1 489

CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE DIN BUCUREM

COTA OFICIALA A BURSEI DIN BUCURESTI


NP= 199.
- -
LUN ., 20 SEPTEMVRIE 1920
SCADENTA
.
CURS PRECEDENT MITE CHUTE NcHEIATI: ACTIUM $i EFI CTE
OWE LA HS( OVA
EFECTE DOBÂNDA
CUPOANELOR
,
(Artie Corute
In-
cheiate
Cassa Cassa Cassa ofe- 1 Ce- lin the-
rite rute late

"
IMPRUMUTURI DE STAT ROMANE
50/, Aprille, Octomyrle ... -- - -- -- -- -- --- -- -
Rent& amortibila Impr. 1894 interni
. . .
,
de 185 milioane din 1903
. 321/e milioane
5%
40/0
Decemvrie, Innie.....
fanuarie, lulio -- -- -- -- -- -- - -- --
.. .

-
. 40/0
. .
. . 50
. 274
1889
1890
. 1891
4°/0
V/o . . -- - -
-
"
. . .
.
45
. 120
. go ,
1891 4%
40/0
.
Mai, Noe,uvrie .
,
-- -- -- -- -- --
,
,
,
. , . 180 .
seria A 11 B 4 00
1896
1898
1905
aot,
40/0 Aprilie, Octomyrie... - -- -
-- -- -- -- -- -- -
convertittl 1905 11/4
- - -- -- -- -- -- -
.
impr. 70 milioane din 1908
. 128 . 19111
4e/a
4%
a%
Marge, Septeruvrie...
Mal, Noemvrie
-- -- -- -- -- -- -- --
. pentru cumpararl de paduri din 1.919
de 250 milioane 1913 411,o/e
50,',
-
-- --- - --- -_ 87%
- - -- -
klouurl de tezaur 1913
Imprumutul National 5% 1916
Unirel 5"/0 1919
504
5%
Aprilie, Octomyrie....
Fevruarie, August.... - - 863/4;112
84% - 81 - -

IMPRUMUTURI DE JUDETE SI ORAGE


5'5- Fevruarie, August.... - -- -- -- -- -- --- -- -
--
Obligatiunile Creditului judetean si comunal
. 4,020/6
41/2%
''
funle, Decemyrie - -- --
-- -- -- -- -- --
.
.
,
.
.
viticol
comunei Bucuresti 1895
. 1898 cony
41/0/1
41/2%
Martie, Septemvrie...
Ianuarie, Iulie - -- -- -- -- -- -- -- --
. We Mal,
-- -- ---
,
.
.
.
.
.
.
.
1903
1906
1910
40/,
40/0
.
Inuits, Decemyrie
-
- -- -- -- -- --
- --

-
C0131. Bucur. p. expropr.1910 emisiunea I... 5% Mal, Noemyrle -
n
1910 It...
4 n -
-- - --
- -- -- -
_

--- - --
---
. 59/4

-
n p o n n

. comunel Bucuraetl 1912 Tunle, Decemyrie


. . Craiova 1906 MA Aprilie, Octomyrie....
- -- -- - -- --
.
.
s
.
1910
1911
5%
50$
Ianuarie, fulie ...... ..
Martie, Septemyrie... - - -- - -- -- -_
. 1912 40/1 Octomyrie, Aprilie....
Ianuarie, Iulie - -- --
_
---
5%
n
.
.
s
.
,
Ploegti
lasl
W
1906
1910
1906
50/e
41/0/,
lunie, Decemvrie
Aprilie, Octomvrie ... -- -- -- -- -- -
.
,
o
.
.
' Buzau
1910
1910
411,./0
5% IuHe, Ianuarie
--
- -. -- -- - - --
--
I . Braila 1912 41/n'.4 ' _
. . .
Botosani
1913 amisiunea II
1912
4/.0/1
5%
I
Octomyrie, Aprille....
'

- - - -- _
-_ --- -
--
-
. . T.-Severtn 1912 4% Martio, Septemyrio ...
__
. Bucuresti BC/t

IMPRUMUTURI DE SOCIETÁTI
Actiuni fanciers rurale 5 lantutrie, tulle -_ - -
.._
- - - -
40/0 ._
urbane Bucurestf 5% . .
_ _ _ _ _ -
. , ' _ _ _ _ _
. .
.
.
lasi
Cralova
We
--
5%
.
-- -- - - -- -- -- - -
. ale inst. de credit funclar din Sibiu.
. . -- -- -- -- ^"
. . . .
l . - --
- -
-- -- .-
-- -
Bonurlle Casel rurale
PI

Oblig. Cameral de comert din Bucuresti ......... .....


m A n 1
5%
50/,
lanuarle, Salle
Aprilie, Octomyrie....
-- -
-
-- -- -- -- -
. soc. anon. p. constr. de locuinte eftine 5% fanuarle, Iulle
- -- -- - -
-- -- -- _-
Bonurile societAtil Letea (bucliti a 1.000 lei) 50/, Mai, Noemyrie
. pentru industria textilA
.
6%
6/,
AprIlle, Octomvrie.,
Iulle, lanuarie
--
- - - __
--
_
-- -
-
n
" de petrol .Steaua Roraftal . 50/,
--
Mai, Noemvrie
-- - -
-- --- -
.
"
9
MetalurglcA Romanä
de gaz el electricitate
51/1
5%
-- -
- -- -- - - -
---
-- -
5% Mal, Noetrivrie

- --
Oblig. son. anon. a C. F'. Buzau-Nehoiasi
.
.
. . de basalt artif. si ceram. Cotrocenl.
Ipotecare ale Banc!! Agricole
6%
5%
Octomvrie, Aprffie...
Mal, Noemyrle __
- - -- - -
Muntele de Pletate 6% Aprille, Octomyrie.... - .

Dinitenchil
Valoarea bali
iam:t
ACTIUNI zaulul heel
-- -- -
- -- -- 9250
-- --
- ---
100G0
509 let intreg vars... 8500
BEn la Ns tiona'A a Romanist
Casa naafi, actluni nominative -230
500 . 655;70:65 -- -
Bance Agricola 40 325 . .
-- -
690

-- - --- --- - -
-

---
6 1. sau 150 lei ....
-- --
The Dank of. B-nla L-ted 10 710
Barica do Scont a Romani& AO 500 lei
300
_ -- --
--
--

.
. . . Ern. Il
Marmorosch, Blank & C-rdo
.
70
sr
500
500
n
.
1720
- -
-- - -- -
1700
_ -- -_
.
de Credit Boman
po-fulari din Pitegt . -. . ..... .. . . .,. ........
.
gt 240 .
-: . :-..,,, - - -
2300 -
-_ ...
-
_ - -,
.
4
Oeaarali a Prii koznAtte0. - . .. ........ .
7 ! a a MIL uotli . '
- - ' .

'..". -
-...
2275 -

www.digibuc.ro
482O MONITOR UL OFICIAL (21 Septemvrie 1920

CURS PRECEDENT OFERITE CERDTE fliCHEIATE ACTIEINI 0 EFECTE

EFECTE DOBANDA
SCADENTA
CUPOANELOR Oferite Gantt
In-
eheiate
Cassa Cassa Cassa
AFLATE LA MOSCOVA

ofe- ce- tnche-


rite rute Ws
1

-- -- -- -- -- ---
I
Dance RomanoascA purtator
Ern. III -
40
-500..
500 lei
-- -- 1010:20
--
1590 --
1630
-- -- --
Sind. AgrIcol lalomita 31
-- -- -- -- -- ---
Iagilor 31 500 .
-- -- --
-- -- ---
50 ---
. Sinclicatului Agricol Ilfov 500
. Romanati-Caracal
Magurele-Giurgiu
61)/,
60
1000 .
1000 . -- -- -- -- -- -- _
-_
.
.
For tuna
Uniunel Comerclale -
120/s 200 .
250 . -- -- -- --- -- -- -- -_
.
.
Munteniel
Hotel.
10%
50
200 .
500 . _
-- -- --- -- -- -- -- -- _
.
.
Comerclala Romana
Dacla-Traiana
30

-
25
500 .
200
-- -- -- -- -- -- -- -- _
--
.
.
.
Franco-Romana.
emIslunea II
8*/@
500
200
-- - -- -- -- -- -- -- --
I Colentina
Urbana
8,/o
70
250 .
500
-- _ _ -_ _ - -_
.
romana de comert gl industrie
. din Braila
9e/0
beh
500 ,
200 -- -- -- -- -- -- - -_
-- -- ---
Comertului din Craiova 100/0 500 1150
. _ - - -- -_ -
. Moldova din Iasi
. emislunea II ......
-200..
500 *
-- - --
Oltenia -- - - - - -- -
. .Albina. din Sibiu
Societatea de asigurare .Dacia Romania.
120/0
10) c,800 -- -- -- -- -- -- _
. .
.
.
Nationala
Genorala.
75
45
-500
200
-- -- _ _
0 .Urania 200
-- -- -- -- - - - _
'Agricola.
marllor hotelurl din Romania W. 500 -- -- -- -- -- -- -
.
Banos. Natiunil emisiunea I gi II
. ernis. Il
120/0
_ 250 . purtator -- -- - _ -- _ -- _
_ 250 nominativ
-- - _ -- -- --

-
--
V

. . IV
eralsiunea HI 250
250 .
purtator
-- -- -_ _
_ -_
Soclotatea Letea purtator
. fondator
71/20/4
80/.
100
5000 .
- --- _
-- - -- - --_
. . prioritate
pentru furnituri milit. gl incáltäminte 128/0
500
500 -- -- -- -- --
romana de tricota) 6°/0 200 .
- - -- - - -
. Metalurgicii roman&
p. expl. de paduri fost P.& Götz et C-ie -- 200 .
500
-- -_ -- --
. pentru industria textili postav Buhugi
. fabricarea uleiului vegetal Phenix, - 500
200 .
-
3150
-- -- _
9150;100
- -- --
. anon. Romitna-Italiana a Industr. tortilla Iagi
de petrol Steaua Romana
110/0
90