Sunteți pe pagina 1din 4

SINDROMUL DE COMPRESIUNE MEDULARA

Sindromul de compresiune medulara survine la 1-5% dintre pacientii cu boala


oncologica. Reprezinta o urgenta oncologica. Amanarea tratamentului conduce la instalarea unei
paralizii irevesibile asociata cu pierderea functiilor intestinale si ale vezicii urinare.
Compresiunea medulara apare cel mai adesea datorita metastazelor extradurale care
invadeaza coloana vertebrala. Invadarea canalului medular se datoreaza unor tumori cum ar fi
neurofibroame, neuroblastoame sau tumori ale partilor moi paravertebrale-sarcoame, tumori
primitive- menigioame, metastaze menigeale (limfoame, glioblastom, ependimoblastom).
Cele mai frecvente cause sunt reprezentate de cancerul de prostata , la barbatii
adulti , si cancerul mamar la femei. La copii cea mai frecventa cauza maligna este
neuroblastomul sau sarcomul Ewing. De asemenea mielomul multiplu, cracinomul
bronhopulmonar sau limfoamele non Hodgkiene se pot complica cu sindrom de compresiune
medulara.
Localizarea cea mai frecventa este toracica urmata de lombosacrata si cervicala.
SIMPTOMATOLOGIE
Durerea localizata la nivelul coloanei vertebrale este un semn precoce de obicei
accentuate de miscare, tuse, stranut.
DE RETINUT: durerea precede cu saptamini sau luni instalarea simptomelor
neurologice:

 Hiperestezia
 Hiperalgezia
 Parasteziile sunt suggestive pentru durerea neuropata.

Orice durere vertewbrala recent instalata sau care isi modifica caracterul, la un pacient
cunoscut cu neoplasm trebuie interpretata ca metastaza si nu trebuie ignorata pentru ca
poate reprezenta semnul de debut al sindromului de compresiune medulara, ulterior
instalindu-se si deficitul motor si sfincterian. Deficitul motor se instaleaza dupa aparitia
durerii progresiv cu:

 Tulburari de mers
 Retentie de urina
 Constipatie
 Sindrom de “coada de cal”cu poliradiculopatie
 Incontinenta vezicala si anala
 Parapareza apare tardiv
 Paraplegie
Metastazele la nivelul sacrului explica retentia de urina prin atonia detrusorului.
Alte semne clinice : glob vezical palpabil
In cazul afectarii cervicale se instaleaza pareza memeebrelor superioare+/- sindrom
Horner (mioza, enoftalmie, ptoza palpebrala).
DIAGNOSTICUL
Important este de stability un diagnostic precoce si de instituit tratamentul specific,
precocitatea tratamentului fiind factorul de prognostic essential in recuperarea deficitului
neeurologic.

 Examen neurologic
 Radiografie vertebrala
DE RETINUT: radiografiile normale nu exclud prezenta matastazelor vertebrale.

 Tomografie computerizata
 Examen RMN – examenul standard si de elective pentru localizarea compresiunii
medulare
 Scintigrafia osoasa poate oferi indicia despre nivelul compresiunii doar daca
compresiunea este determinata de metastaze osoase
 Mielografia
 PET-CT (tomografia cu emisie de pozitroni)
TRATAMENTUL
RADIOTERAPIA este tratamentul standard , exceptiile sunt neoplasmele
chimiosensibile cum ar fi limfoamele non- hodgkiniene sau mielomul multiplu. Schemele
de fractionare utilizate sunt:

 DT=6-8Gy/ 1 fr./ zi
 DT= 20Gy/ 5fr./ 5 zile, cu doza/fr.=400 cGy
 DT= 30Gy/ 10 fr./ 10 zile, cu doza/fr.=300 cGy
Volumul tinta este reprezentat de nivelul compresiunii la care se adauga 2
corpuri vertebrale deasupra si dedesubtul leziunii.

CORTICOTERAPIA
Se administreaza Dexametazona. Dozele recomandate sunt 8-16 mg la 6-8 ore
interval, initial i.v cu protectie gastrica, Omeran, ranitidina.

DE RETINUT: administrarea de dexametazona se instituie imediat in orice


suspiciune de compresiune medulara deoarece scade edemul vasogenic.

PROGNOSTICUL sindromului de compresiune medulara se coreleaza


cu gradul de deficit neurologic constatat anterior terapiei. Netratat , supravietuirea
mediana este de 3 luni comparative cu 3-16 luni cu tratamnet specific, desi exista
supravietuitori delunga durata in cazul etiologiei maligne de cauza prostatica,
mamara, mielom multiplu, limfoame non- hodgkiniene.
CHIRURGIA este indicate pacientilor cu deficite neurologice severe
(disfunctii sfincteriene) sau cu cancere relative radiorezistente.
Se recomanda laminectomie posterioara pentru tumorile localizate
posterior canalului medular sau rezectia corpului vertebral pentru tumorile
localizate anterior canalului medular.

SINDROMUL DE HIPERTENSIUNE INTRACRANIANA


Tumorile cerebrale primitive sau secundare debuteaza frecvent cu semne si
simptome de hipertensiune intracraniana (HIC).
Cele mai frecvente localizari primare care determina metastaze cerebrale sunt
cancerul glandei mamare sau cancerului bronhoplulmonar, melanomul malign, cancerul
testicular, cancerul renal, tumorile de parti moi metastazeaza rar.
SIMPTOMATOLOGIA cuprinde:
- Cefalee
- Varsaturi
- Tulburari de personalitate
- Convulsii
- Hemipareza
- Diplopie
- Ataxie
- Tulburari de vorbire
- Redoarea cefei
- Letargie
- Coma
- Ataxie- tumorile cerebeloase
- Cecitate, hidrocefalie, sindrom Hic- tumorilee din vecinatatea ventriculului 3.

Durerea este la inceput localizata fronto- occipital, in tumorile de fosa posterioara,


ulterior durerea se generalizeaza. Durerea are in timp o evolutie progresiva, creste ca
intensitate si nu mai cedeaza la antialgice. Durerea este accentuate la tuse, stranut si orice
efort care mareste tensiunea intracraniana.
Varsaturile sunt de obicei associate cu cefalee si greata , apar mai frecvent
dimineata , sunt intalnite mai fecvent in tumorile de fosa posterioara, mai ales la copil,
fecvent poate orienta catre un diagnostic eronat de apendicita, mai ales daca se asociaza
cu dureri abdominale.
Tulburari psihice variaza de la astenie psihoefizica pana la obnubilare.
Crize comitiale
Staza papilara este pusa in evident la examenul oftalmoscopic.
Sindromul HIC este determinat de cresterea presiunii intracraniene, simptomele
depind de sediul formatiunii tumorale, viteza de crestere tumorala, varsta pacientului.
Hernierea cerebeloasa la nivelul gaurii occipital se face in mod acut si poate aparea in
toate sindroamele de hipertensiune intracraniana. Amigdalele cerebeloase sunt libere si
pot aluneca usor situiandu-se in spatele bulbului sau maduvei cervical pe care le
comprima. Clinic fenomenele de HIC se agraveaza brusc, decsul se poate produce in
cateva secunde prin stop cardiorespirator. In evolutia unei angajari cerebeloase pacientul
acuza dureri puernice de ceafa, capul se fixeaza intr-o pozitie de torticolis, apare coma cu
tulburari respiratorii.
Cel mai frecvent symptom la adulti este cefaleea cu/fara varsaturi matinale care
trebuie sa ridice suspiciunea unei tumori cerebrale.
In prezenta unei suspiciuni de tumora cerebral pacientul trebuie evaluat urgent prin
monitorizarea fubctiilor vitale , exament neurologic, urmarind posibilitatea hernierii de
tesut cerebral sau sindrom HIC.
DIAGNOSTICUL se stabileste prin efectuarea de CT cerebral, IRM.