MECANICĂ I, 2020 Constantin Văcărescu

Seminar 11: Statica sistemelor de solide rigide

Seminar 11

STATICA SISTEMELOR DE SOLIDE RIGIDE

Metoda echilibrului static al părţilor indivizibile

Metoda echilibrului static al părţilor indivizibile este cunoscută şi sub denumirile de

metoda echilibrului static al corpurilor componente sau metoda separării (izolării) corpurilor
şi are ca instrument matematic teorema de echilibru static al părţilor. Aplicând această
metodă, se vor determina reacţiunile din legăturile unui sistem de corpuri static determinat.

Aplicaţia 1
Fie sistemul de corpuri (cadrul) din figura 11.1, a. Să se calculeze reacţiunile din
legături, aplicând metoda echilibrului static al corpurilor componente. Dimensiunile cadrului
sunt date în metri.
Rezolvare:
1) Se verifică dacă S.S.R. este static determinat.
Considerând că S.S.R. este static determinat (că toate legăturile simple sunt
independente), condiţia cantitativă de determinare statică este exprimată prin calculul
gradului de mobilitate, N .G.L. :
N.G.L. = N.MAX.G.L. − N.LEG.S.(I ND.) = 3 ⋅ 3 − (3 A + 2 B + 2 C + 2 D ) = 0
N.G.L. = 0 , deci sistemul de corpuri este static determinat şi imobilizat (fixat cu
ajutorul legăturilor). Necunoscutele sunt reacţiunile exterioare din A şi D: H A , V A , M A , H D
şi VD , precum şi reacţiunile interioare din B şi C: H B , VB , H C şi VC .
Confirmarea celor de mai sus, se face cu ajutorul analizei calitative a modului de
dispunere a legăturilor. Încastrarea din punctul A fixează corpul AB şi face ca articulaţia
mobilă din B să fie şi ea fixă. Corpurile BC şi CD alcătuiesc un cadru triplu articulat fix, având
cele trei atriculaţii necoliniare. Deoarece avem un corp fix şi un subsistem de corpuri fix,
ȋnseamnă că întreg S.S.R. este fixat.
2) Se realizează schema de forţe corespunzătoare metodei echilibrului static al
corpurilor componente (vezi fig. 11.1, b).
Se separă S.S.R. ȋn corpurile componente. Fiecare corp izolat este acţionat de
ȋncărcările (S.F.D.), precum şi de reacţiunile externe şi interne (S.F.Lg.) corespunzătoare
(aferente).
Aplicănd axioma legăturilor, legăturile au fost suprimate şi ȋnlocuite cu echivalentele
mecanice specifice.
3) Se scriu ecuaţiile scalare de echilibru static al S.S.R.
Pentru fiecare corp se exprimă câte 3 ecuaţii scalare independente de echilibru
static:

Pagina 1 din 3
MECANICĂ I, 2020 Constantin Văcărescu
Seminar 11: Statica sistemelor de solide rigide

• corpul I (AB):

 X = 0 → −H − H = 0
i A B (1)

 Y = 0 → −23 + V − 18 + V = 0
i A B (2)

 (M ) = 0 → 23 ⋅ 2 + M − 64 − 18 ⋅ 3 + H
i A A B ⋅ 8 + VB ⋅ 4,5 = 0 (3)

8 kN/m
23 kN

B C
2

4
64 kNm 20 kN
a
6

4
D
A
2 4,5 6 4

32 kN
23 kN 18 kN
HB HC

B C
2

4
E VB VC 20 kN
64 kNm 48 kN F
6

MA I HB HC III
4

B C HD
VB II VC D
HA A VA
VD
2 3 1,5 3 3 2 2

Fig. 11.1

• corpul II (BC):

X =0→H −H =0
i B C (4)

 (M ) = 0 → −48 ⋅ 3 − V ⋅ 6 = 0
i B C (5)

 (M ) = 0 → V ⋅ 6 + 48 ⋅ 3 = 0
i C B (6)

Pagina 2 din 3
MECANICĂ I, 2020 Constantin Văcărescu
Seminar 11: Statica sistemelor de solide rigide

• corpul III (CD):

 X = 0 → H + 20 − H = 0
i C D (7)

 (M ) = 0 → −32 ⋅ 2 + 20 ⋅ 4 − V ⋅ 4 − H ⋅ 8 = 0
i C D D (8)

 (M ) = 0 → − H ⋅ 8 − V ⋅ 4 + 32 ⋅ 2 − 20 ⋅ 4 = 0
i D C C (9)

4) Se rezolvă sistemul general de ecuaţii scalare de echilibru static al S.S.R.

S-a obţinut următoarea soluţie: din (5): VC = −24 kN , din (6): V B = −24 kN , din (9):
H C = 10 kN , din (7): H D = 30 kN , din (8): V D = −56 kN , din (4): H B = 10 kN , din (1):
H A = −10 kN din (2): V A = 65 kN , din (3): M A = 100 kNm .
5) Se verifică rezultatele.
Pentru fiecare corp, se scrie cel puţin câte o ecuaţie scalară de echilibru static, care
nu a fost utilizată ȋn calculul propriu-zis (etapa 3).
• Verificare pentru corpul I (AB):

 (M ) i E = 0 → M A − H A ⋅ 6 + V A ⋅ 2 − 64 − 18 ⋅ 5 + H B ⋅ 2 + VB ⋅ 6,5 =
= 100 − (− 10) ⋅ 6 + 65 ⋅ 2 − 64 − 90 + 10 ⋅ 2 + (− 24) ⋅ 6,5 ≡ 0
• Verificare pentru corpul II (BC):

Y i = 0 → −VB − 48 − VC = −(− 24 ) − 48 − (− 24 ) ≡ 0

• Verificare pentru corpul III (CD):

 (M ) i F = 0 → − H C ⋅ 4 − VC ⋅ 2 − H D ⋅ 4 − VD ⋅ 2 =
= −10 ⋅ 4 − (− 24) ⋅ 2 − 30 ⋅ 4 − (− 56) ⋅ 2 ≡ 0.
Observaţie: Rezultatele finale pot fi reprezentate pe o schemă de forţe, realizată pe
S.S.R. ȋn ansamblu (nedescompus), ȋn care apar mărimile şi sensurile reale ale tuturor
reacţiunilor externe (vezi fig. 11.2).

8 kN/m
23 kN

B C
2

64 kNm 20 kN
6

M A = 100 kNm
4

H D = 30 kN
D
H A = 10 kN
V A = 65 kN VD = 56 kN
2 4,5 6 4

Fig. 11.2
Pagina 3 din 3