Plaiasu Andrei-Simion Operatii Unitare

Grupa: 1131
S.I.M.O.Na

PROIECTAREA UNEI INSTALATII DE MACINARE

Moara cu Bile

Prof. Coordonator: Student:

Prof. Dr. Ing. Ovidiu Dimitrie DUMITRESCU Plaiasu Andrei-Simion

0
Plaiasu Andrei-Simion Operatii Unitare
Grupa: 1131
S.I.M.O.Na

Contents
1.MEMORIU JUSTIFICATIV.............................................................................................3
1.1. Introducere..............................................................................................................3
1.2. Scopul maruntirii.....................................................................................................3
1.3. Factorii care influenteaza operatia de maruntire....................................................3
1.4. Randamentele maruntirii.........................................................................................5
1.4.1. Randamentul teoretic de maruntire..................................................................5
1.4.2. Randamentul tehnic al maruntirii......................................................................5
1.4.3. Randamentul tehnic al maruntirii......................................................................6
1.5. Legile procesului de maruntire................................................................................6
1.5.1 Legea lui Rittinger.............................................................................................6
1.5.2. Legea lui Kirpiciev-Kirk.....................................................................................7
1.5.3. Legea lui Bond.................................................................................................7
1.6. Procedee de maruntire...........................................................................................7
1.6.1. Procedeul discontinuu......................................................................................8
1.6.2. Procedeul continuu in circuit deshis.................................................................8
1.7. Clasificarea masinilor de maruntire........................................................................9
1.8. Mecanismul maruntirii...........................................................................................10
1.9. Morile cu bile.........................................................................................................11
1.10. Utilizarea morilor cu bile in industria cimentului..................................................13
2.CARACTERIZAREA GRANULOMETRICA A MATERIILOR PRIME..........................15
2.1 Notiuni teoretice.....................................................................................................15
2.2. Stabilirea diametrului, turatiei si puterii de antrenare a morii cu bile....................20
2.3. Alegerea blindajelor. Calculul dimensiunii corpurilor de măcinare.......................23
3. ALEGEREA ȘI DIMENSIONAREA UTILAJELOR ANEXE DIN SECȚIA DE
MĂCINARE......................................................................................................................26
3.1. Separatorul pneumatic..........................................................................................26
3.2. Buncărele de alimentare.......................................................................................29
3.3. Dozatorul celular...................................................................................................30
3.4. Benzile transportoare............................................................................................31
3.5. Elevatorul cu cupe................................................................................................34

1
Plaiasu Andrei-Simion Operatii Unitare
Grupa: 1131
S.I.M.O.Na
3.6. Electrofiltrul cu plăci..............................................................................................35
3.7. Rigola pneumatică................................................................................................37
4. SCHEMA SECȚIEI DE MĂCINARE............................................................................38
6.AUTOMATIZAREA INSTALATIEI DE MACINARE. NORME DE TSM (TEHNICA
SECURITATII MUNCII) IN SECTIA DE MACINARE......................................................39
6. BIBLIOGRAFIE............................................................................................................43

2
Plaiasu Andrei-Simion Operatii Unitare
Grupa: 1131
S.I.M.O.Na

1.MEMORIU JUSTIFICATIV
1.1. Introducere
În industria chimică, cocso-chimică, minieră, alimentară şi industrii similare se
impune ca materiile prime, produsele finite sau produsele intermediare, să fie mărunţite
fie pentru accelerarea unei faze tehnologice, fie pentru obţinerea unui anumit produs din
materia primă, fie chiar şi numai pentru realizarea comercializării produselor.
Intensitatea multor procese depinde de mărimea suprafeţei materialului solid căruia i se
aplică. Aria suprafeţei are o mare importanţă pentru vitezele de reacţie, randamentele
proceselor tehnologice şi calitatea produsului final.
Generic, mărunţirea poate fi definită ca operaţia care are ca obiect reducerea
dimensiunilor materiilor prime sau materialelor sub acţiunea unor forţe mecanice.
Materialele solide supuse mărunţirii au iniţial forme şi dimensiuni geometrice foarte
variate şi proprietăţi fizico-mecanice specifice naturii acestora. Operaţia de măcinare
are un rol esenţial în fabricarea ipsosurilor, a cimenturilor (aluminoase şi Portland),
precum şi a liantilor micşti, atât în prepararea reactanţilor cât şi în vederea operaţiilor
termice sau în prepararea produselor de frabricaţie pentru livrare.

1.2. Scopul maruntirii

Studiul complex al maruntirii rocilor (si in general al materialelor de tip roca) utilizate in
industria cimentului, implica printre altele si cunoasterea unor procedee de maruntire.
Astfel, trebuie de mentionat ca materialele solide folosite la fabricarea cimentului
portland trebuie supuse in diferitele faze ale procesului tehnologic unor operatii de
maruntire, pentru a se putea realiza urmatoarele obiective urmarite :
• Accelerarea desfasurarii proceselor fizice si chimice cum ar fi: racirea, incalzirea,
uscarea, decarbonatarea si clincherizarea;
• Omogenizarea unor amestecuri granulare sau pulverulente;
• Separarea din roci a unor componente inutile sau chiar daunatoare in unele etape de
fabricare a cimentului portland, prin clasare, flotare, metode magnetice industriale etc.

1.3. Factorii care influenteaza operatia de maruntire

Duritatea: este proprietatea care exprimă tăria relative a materialelor solide; este
o indicaţie utilă pentru rezistenţa materialelor la mărunţire şi pentru uzura suprafeţelor
de măcinare.
Umiditatea materialelor: influenţează operaţia de mărunţire micşorând
productivitatea morilor şi astfel, se măreşte consumul de energie şi costul operaţiei. În
general, productivitatea morilor scade atunci când nivelul apei din materialul respective
depăşeşte 5%. Este recomandat să aprecieze şi experimenteze din punct de vedere
economic, avantajul de a introduce un uscător înaintea instalaţiei de mărunţire sau între
două trepte de mărunţire.

3
Plaiasu Andrei-Simion Operatii Unitare
Grupa: 1131
S.I.M.O.Na
Gradul de mărunţire: reprezintă raportul D/d (D – mărimea iniţială a materialului,
d – mărimea produsului)
Ingredienţii pentru măcinare: există substanţe care amestecate în materialul supus
mărunţirii, aduc beneficii în procesul de măcinare (de exemplu: mărirea fineţii produsului
la aceeaşi productivitate a morii sau mărirea productivităţii morii la aceeaşi fineţe de
măcinare).
Energia necesară pentru mărunţire: consumul de energie pentru mărunţire depinde de
proprietăţile fizico-chimice, de tipul de solicitare în procesul de mărunţire şi de gradul de
mărunţire. Cu cât gradul de mărunţire este mai mare, cu atât energie necesară pentru
mărunţire este mai mare.
În lucrare se va prezenta moara cu bile. Aceasta are capacitate în limite largi
asigurând producţii mari; poate funcţiona în circuit deschis (discontinuu sau continuu)
sau în circuit închis. Productivitatea morilor cu bile creşte cu dimensiunea lor.
Scopul proiectării unui utilaj de mărunţire este acela de a determina condiţiile
necesare pentru creşterea probabilităţii de mărunţire a particulelor cu anumite
dimensiuni şi pentru obţinerea unei distribuţii a dimensiunilor dorite la produsul final.
Procesul de mărunţire trebuie să se realizeze în aşa fel încât materialul prelucrat să nu
sufere modificări nedorite, cum ar fi impurificarea sau încălzirea excesivă. Prin măcinare
se urmăreşte funcţionarea corectă a proceselor fizico-chimice pe care le induce
formarea produsului. Modificările proprietăţilor fizice ale agregatelor minerale se
manifestă prin desfacerea concreşterilor dintre minerale, modificări structurale ale
mineralelor, creşterea suprafeţei specifice a materialului, modificarea formei particulelor,
formarea de micropori şi microfisuri.
S-au stabilit mai multe posibilităţi de a controla sau dirija fenomenele mecano –
chimice ce au loc în timpul procesului de măcinare astfel încât modificările proprietăţilor
superficiale ale mineralelor generate de acestea să faciliteze îmbunatăţirea desfăşurării
proceselor ulterioare de separare.

1.4. Randamentele maruntirii

Rezistenţa de rupere la întindere a corpurilor omogene şi izotrope poate fi evaluată cu
ajutorul relaţiei:
4
Plaiasu Andrei-Simion Operatii Unitare
Grupa: 1131
S.I.M.O.Na

s  E
r0
σt= (1.1)
unde:
σt - este rezistenţa de rupere la întindere pentru corpuri omogene şi izotrope
cuprinsă între 104 şi 105 MPa
E - modulul de elasticitate, cuprins între 105 şi 106 MPa
σs - energia specifică superficială [J/m2]
r0 - raza de acţiune a rezultantei forţelor moleculare cuprinsă între 5*10 -10 şi 10-9
m.

În funcţie de cantitatea de energie se pot deosebi urmatoarele trei randamente:

1.4.1. Randamentul teoretic de maruntire

 s S
= E (1.2)

1.4.2. Randamentul tehnic al maruntirii

În acest caz se ia în consideraţie energia specifică τf preluată de granulă pâna la

producerea rupturii.
Randamentul fizic se exprimă prin relaţia:
 f S
f = E (1.3)

1.4.3. Randamentul tehnic al maruntirii

Valoarea acestui randament este dată de relaţia:

5
Plaiasu Andrei-Simion Operatii Unitare
Grupa: 1131
S.I.M.O.Na

 r  S
r= E (1.4)

în care σr reprezintă energia specifică de mărunţire care poate fi determinată

experimental.

1.5. Legile procesului de maruntire

1.5.1 Legea lui Rittinger

Potrivit legii Rittinger, energia utilă de mărunțire este proporțională cu suprafața

creată prin mărunțire. Energia specifică de mărunțire calculată este proporțională cu o
constanta, CR, de suprafața nou creată.

E R=α ∙ ∆ S=C R ∙ D 2 (1.2) E R=K R ∙ ( d1 − D1 )

m m
(1.5)

unde :
D - Diametrul granulei;
dm – diametrul mediu după mărunțire;
Dm – diametru mediu înainte de mărunțire
CR, KR – constante
E numită şi ipoteza suprafeţelor.

1.5.2. Legea lui Kirpiciev-Kirk

6
Plaiasu Andrei-Simion Operatii Unitare
Grupa: 1131
S.I.M.O.Na
Potrivit legii Kirpicev-Kirk energia necesară pentru mărunțirea unor corpuri
asemănătoare și omogene variază direct proporțional cu volumele sau greutățile
acestor corpuri. Energia specifică de mărunțire, E K este proporțională printr-o constantă,
de volumul nou creat.
Dm
E K =C K ∙ D3 (1.2) E K =K K ∙ lg (1.6)
dm

E numită şi ipoteza volumelor.

1.5.3. Legea lui Bond

Energia transmisă corpului de mărunțit printr-un efort de compresiune și /sau de

forfecare, se repartizează la început în masa sa și este, în consecință, proporțională cu
D3; odată cu apariția fisurilor la suprafață, energia transmisă corpului se concentrează
pe suprafața fisurilor, devenind atunci proporțională cu D 2 .
Legea lui Bond se exprimă:
10 10
E B=C B ∙ D 2.5 (1.7) E B=K B ∙
(√ −
d 80 √ D 80 ) [kWh/ts] (1.7)

unde:
KB – indice energetic după Bond,
D80, d80 – reprezintă dimensiunile in microni (sau mm) ale ochiului sitei pentru
care trecerea este de 80%, pentru materialul intrat și, respectiv, ieșit din moară.

1.6. Procedee de maruntire

Mărunțirea materialelor trebuie efectuată până la gradul de mărunţire necesar prelucrării

ulterioare:

Dm
i= (1.8)
dm
unde:
Dm – diametrul mediu la intrarea în utilajul de mărunțire
dm - diametrul mediu la ieșirea în utilajul de mărunțire.

1.6.1. Procedeul discontinuu

7
Plaiasu Andrei-Simion Operatii Unitare
Grupa: 1131
S.I.M.O.Na
Sarja de material este introdusă în moară şi măcinată până ajunge la fineţea dorită. Se foloseşte
pentru debite mici de ordinul sutelor de kg/h;

Fig.1 Schema de funcţionare a morii în cazul procedeului discontinuu

1.6.2. Procedeul continuu in circuit deshis

O parte din materialul care a trecut prin moară, însă a rămas insuficient mărunţit
este recirculata. Aceste mori sunt întotdeauna urmate de un clasor (S), care separă
produsul morii în două fracţii:una grosieră(G) care este reintrodusă în moară şi una
fină(F) care reprezintă produsul finit. Se foloseşte pentru debite pană la 200-300 t/h.

Fig.2 Schema de funcţionare în cazul procedeului continuu în circuit inchis

1.7. Clasificarea masinilor de maruntire

Se poate realiza după domeniul de mărunţire sau după principiul de funcţionare.

8
Plaiasu Andrei-Simion Operatii Unitare
Grupa: 1131
S.I.M.O.Na
În funcţie de domeniul de mărunţire, maşinile de mărunţire se împart în :
a. concasoare ( ≥ 5 mm);
b. granulatoare şi mori intermediare (0.5 mm – 5mm);
c. mori fine ( 5µm -500µm);
d. mori foarte fine ( ≤ 5µm);

După principiul de funcţionare, maşinile de mărunţire se împart în :

a. Utilaje de mărunţire cu acţiunea principală de strivire:
- concasoare cu fălci;
- concasoare cu con sau giratoare;
- concasoare si mori cu valturi
- concasoare si mori cu corpuri rostogolitoare
- concasoare si mori cu inel orizontal şi bile

b. Utilaje de maruntire cu actiunea principala de lovire:

- mori cu tambur rotativ cu corpuri de măcinare libere (bile,cuburi, vergele etc.);
- mori cu jet;
- morile vibratoare cu corpuri de măcinare libere;
- concasoare şi mori cu ciocane;
- concasoare şi mori cu impact;

Fig. 3 Schema utilajelor care realizează mărunţirea prin strivire şi lovire:

a) Concasoare cu fălci; b) Concasoare giratorii; c) Concasoare conice; d)+e);Concasoare cu
valţuri;
f) Concasoare cu ciocane; g) Concasoare cu impact

1.8. Mecanismul maruntirii

Sunt diferite funcție de construcția mașinii în care aceasta este efectuată conform Fig.
4.:
9
Plaiasu Andrei-Simion Operatii Unitare
Grupa: 1131
S.I.M.O.Na

Fig. 4 Mecanismele mărunțirii

În Fig.4 (a), (b) se reprezintă schematic procesul de mărunțire prin compresie și

frecare, a unei particule sau a unui colectiv de particule. Suprafețele de lucru pot fi
netede sau cu nervuri având forma geometrică plană sau curbă. Mecanismul de
mărunțire este specific concasoarelor cu fălci, cu con și cu valțuri. Mărunțirea prin
contact cinetic cu o suprafață dură (Fig. 1.1. (c)) este întâlnită la concasoarele cu
ciocane fixe. În cazul concasoarelor cu ciocane articulate și a morilor cu bile sau bare,
mărunțirea se produce prin contact cinetic și frecare pe o suprafață dură, cum ar fi
blindajul concasorului sau corpurile de măcinare (Fig. 1.1. (d)). Granulele pot fi
mărunțite și prin ciocnire între ele (Fig. 1.1. (e)) așa cum se întâmplă în cazul morilor cu
jet. Mecanismul mărunțirii prin tăiere, forfecare sau desprindere (Fig. 1.1. (f)) se aplică
materialelor solide cu rezistență la forfecare mai mică de 0, 4  10 Pa . Pentru domenii
7

bine precizate, se folosesc mecanisme pentru mărunțirea materialelor solide prin

solicitări în medii gazoase sau lichide, în care sunt introduse aceste materiale.

1.9. Morile cu bile

Se folosesc la o gamă largă de aplicații pentru măcinarea în domeniul ultra fin a

materialelor moi, fibroase, dure și casante. Sunt utilizate în mod frecvent la amestecare,
omogenizare, distrugerea celulelor, aliere mecanică și măcinare coloidală. În funcție de
model (moară planetară cu bile, sau moară mixer), moara poate fi utilizată pentru
măcinare uscată, măcinare umedă sau măcinare criogenică.

10
Plaiasu Andrei-Simion Operatii Unitare
Grupa: 1131
S.I.M.O.Na
La rotirea tamburului morii bilele sunt ridicate până la o anumită înălțime împreună cu
materialul de mărunțit, de unde, prin cădere se produce măcinarea prin impact. În cazul
vitezei de rotație foarte mare, bilele aderă la mantaua morii datorită forței centrifuge și
se rotesc împreună cu ea. În acest caz bilele nu produc sfărâmarea materialului. Turația
de la care începe acest fenomen se numește turație critică. Pentru ca bilele să aibă
efect de sfărâmare, turația tamburului morii trebuie să fie mai mică decât cea critică.

Fig. 5 Schema unei

mori cu bile

Fig. 6 Mișcarea bilelor la diferite viteze de rotire a tamburului morii

Morile tubulare cu bile au următoarele avantaje:

o posibilitatea de a asigura o gamă largă de fineți de măcinare pentru
materiale cu aptitudini la măcinare foarte diferite
o o mare elasticitate în funcționare, putând fi utilizate la debite foarte variate
o obținerea de productivități ridicate, de exemplu până la 200 – 300 t/h pentru
fineţi ridicate de măcinare
o reglare ușoară a fineții de măcinare
o menținerea relativ constantă a productivității prin completarea si reclasarea
periodică a corpurilor de măcinare.
o siguranță în exploatare (fiabilitate) ridicată

11
Plaiasu Andrei-Simion Operatii Unitare
Grupa: 1131
S.I.M.O.Na
o posibilitatea de a controla si conduce funcționarea automat cu ajutorul
calculatorului.
o grad de funcționare extensivă mare.

Prezintă şi următoarele dezavantaje:

o gabarit şi masă constructivă specifică mari
o cost mare al investiției
o poluare sonoră foarte ridicată în timpul funcționarii ceea ce implică măsuri
speciale, costisitoare pentru combaterea ei
o consumuri specifice de energie şi de metal mari.

Fig. 7 Moară cu bile

1.10. Utilizarea morilor cu bile in industria cimentului

Principalele materii prime necesare pentru producerea cimentului (calcarul,

argila) sunt extrase din cariere, unde după concasarea primară, sunt transportate pe
amplasamentul fabricii pentru depozitare şi pregătire ulterioară. Argila are umiditate
mare la exploatare astfel încât necesită uscare. Alte materii prime, minereul de fier
(cenuşa de pirită), zgura granulată de furnal etc. sunt aprovizionate de la furnizori
externi.

12
Plaiasu Andrei-Simion Operatii Unitare
Grupa: 1131
S.I.M.O.Na
Amestecul de materii prime se realizează în proporţia stabilită prin reţetele de
fabricaţie realizate în urma analizelor oxidice efectuate asupra materiilor prime: conţinut
de CaO, SiO2, Al2O3, Fe2O3, MgO etc.
Materiile prime în proporţiile stabilite dozate şi cântărite cu ajutorul cântarelor de
bandă sunt măcinate şi uscate în mori cu bile sub forma unei pulberi fine numite făină
brută, folosindu-se mai ales gazele provenite de la instalaţia de exhaustare a cuptorului.
Făina este omogenizată şi depozitată în silozuri după care este introdusă in sistemul
cuptorului rotativ.
Cimentul Portland este produs prin măcinarea clincherului împreună cu gipsul în
morile de ciment. În cimenturile compozite există alţi compuşi (aditivi) precum zgura
granulată de furnal care este măcinată împreuna cu clincherul. Pentru că este
aprovizionată cu umiditate mare, zgura este uscata în uscătoare rotative ce utilizează
gaze calde de la cuptor sau răcitorul grătar, dar utilizează si păcura sau gaze.

Fig. 8 Fluxul tehnologic de obţinere a cimenturilor

Cimentul produs este insilozat şi expediat, vrac sau ambalat în saci, auto sau pe
calea ferată.

13
Plaiasu Andrei-Simion Operatii Unitare
Grupa: 1131
S.I.M.O.Na
Operaţia de măcinare presupune un mare consum de energie. Morile cu bile sunt
agregate de randament scăzut (5-10%), el fiind cu atât mic cu cât fineţea de măcinare
este mai mare. În acest caz se are în vedere posibilitatea de mărire a productivităţii
luându-se în considerare mai mulţi factori:
- parametrii constructivi şi funcţionali ai morii;
- parametrii de alimentare a materialelor supuse măcinării;
- automatizarea instalaţiei.
Operaţia de măcinare este una dintre cele mai importante din fluxul tehnologic de
obţinere a cimentului Portland, deoarece odată cu clincherul sunt măcinate şi gipsul şi
eventual alte adaosuri realizându-se astfel şi o omogenizare a acestora. Măcinarea la
parametrii convenabili de suprafaţă specifică şi spectru granulometric, determină
calitatea ridicată a cimentului.

Capitoul II Dimensionarea tehnica a morii

2.CARACTERIZAREA GRANULOMETRICA A MATERIILOR

PRIME
2.1 Notiuni teoretice

Caracterizarea granulometrică a amestecului se poate face prin analiză

granulometrică (bazată pe operația de clasare volumetrica sau gravimetrica) sau pe
baza unor funcții teoretice de repartiție granulometrică.
Distribuția granulometrică reprezintă unul din factorii importanți ce determină în
tehnologia cimentului, ceramicii și refractarelor, indicii de calitate ai semifabricatelor și
produselor finale.
De obicei, în practica industrială caracterizarea cantitativă a unui amestec polidispers
din punct de vedere granulometric se face prin valorile reziduurilor pe una, eventual
două site sau/și prin valoarea suprafeței specifice.
Distribuția granulometrică a dispersiilor grosiere (caracterizate de dimensiuni ale
particulelor peste 1 m) se determină în funcție de diametrul particulelor prin clasare
volumetrică sau gravimetrică (simptotică). Clasarea poate avea ca scop:

14
Plaiasu Andrei-Simion Operatii Unitare
Grupa: 1131
S.I.M.O.Na
 separarea granulelor care depășesc o limită superioară sau care nu ating o
mărime limită (superioară sau inferioară);

 separarea în mai multe fracții granulometrice pentru determinarea suprafeței

specifice a materialului granular.

Distribuția granulometrică a dispersiilor granulare se determină, în funcție de mărimea

particulelor, cu ajutorul următoarelor metode de analiză: cernerea uscată sau umedă;
separarea pneumatică în câmp gravitațional și în câmp centrifugal; levigarea;
sedimentarea în câmp gravitațional și câmp centrifugal; determinarea la microscopul
optic a ponderii diferitelor particule, după dimensiuni; dispersia unui fascicol laser.
Din efectuarea multor analize granulometrice a rezultat că distribuția mărimii particulelor
urmează destul de exact o lege simplă, denumită legea distribuției granulometrice. În
acest caz se indică totalitatea particulelor mai mici sau mai mari decât ochiul sitei, spre
deosebire de exprimarea diferențială care dă numai mărimea unei fracțiuni
granulometrice dintre două site consecutive.
Una din relaţiile matematice cele mai mult folosite pentru determinarea distribuţiei
granulometrice cumulative a dispersiilor grosiere este legea Rosin-Rammler-Sperling
(cunoscută ca legea R.R.S.):
n

R x =100 ∙e
−
( xx )
'
(2.1)

unde: Rx = procentul granulelor mai mari decât x (reziduu cumulativ);

x = dimensiunea granulelor (mărimea ochiului sitei), prin normare nu
contează dacă se exprimă în mm sau m;
n = parametru granulometric (indice de uniformitate);
x’ = dimensiunea (diametrul) caracteristică a particulelor (indică gradul de
finețe a dispersiei).

Când x = x’  Rx ia valori constante.  Rx = 36.8%.

Legea RRS poate fi reprezentată grafic în diagrama Bennet. Prin logaritmare dublă a
ecuației (2.1) se obține relația liniară:
100
(
ln ln
Rx )
=n ∙ ln x−n ∙ ln x ' (2.2)

15
Plaiasu Andrei-Simion Operatii Unitare
Grupa: 1131
S.I.M.O.Na

Stabilirea curbei de distribuție granulometrică

Tabel 2.1. Distribuţia granulometrică pentru calcar

Tip de Distributia granulometrica

Nr. Crt.
material clasa [mm] <1 1-5 5-10 10-18 18-25 25-33 >33
% 5 11 18 26 21 13 6
11 Calcar 11 Rxi 95 84 66 40 19 6 0
Xi 1 3 7.5 14 21.5 29 33

Metoda analitica

Ecuația (2.2) arată o dependență liniară între ln(ln 100/R x) şi ln x, deci se poate
scrie :
Y =a ∙ X + b (2.3)

unde s-a notat: Y = între ln(ln 100/Rx);

X = ln x,
a = n şi b = - n.ln x’ .
Metoda regresiei liniare simple permite determinarea constantelor a şi b pe baza
datelor experimentale (măsurătorilor de distribuție). Relațiile de calcul ale regresiei
liniare simple, pentru determinarea constantelor a şi b, sunt :
N N
a ∙ ∑ X i +b ∙ N=∑ Y i
i=1 i=1 (2.4
N N N
)
2
a ∙ ∑ X +b ∙ ∑ X i =∑ Y i ∙ X i
i
i=1 i=1 i=1

în care N reprezintă numărul de date (măsurători) experimentale (N = 7).

16
Plaiasu Andrei-Simion Operatii Unitare
Grupa: 1131
S.I.M.O.Na
Se completează tabelele corespunzatoare fiecarei distribuţii urmând apoi calcularea
constantelor a si b.

17
Plaiasu Andrei-Simion Operatii Unitare
Grupa: 1131
S.I.M.O.Na
Tabel 2.2. Tabel pentru utilizarea regresiei liniare simple în cazul calcarului:

Yi=lnln100/Rx
2
Nr. xi Xi = ln xi Xi Rxi i Yi.Xi
0.69314718 0.48045
1 2 1 3 93 -2.623194119 -1.81826
1.09861228 1.20694
2 3 9 9 81 -1.557220147 -1.71078
1.60943791
3 5 2 2.59029 64 -0.806792806 -1.29848
2.01490302 4.05983
4 7.5 1 4 45 -0.225010673 -0.45337
2.35137525 5.52896 1.91076
5 10.5 7 6 10.5 0.81261543 4
6.96462 2.44516
6 14 2.63905733 4 8 0.926529593 5
2.77258872 7.68724
7 16 2 8 0 #DIV/0! #DIV/0!
13.1791217 28.5183
SUMA 58 1 6 301.5 -3.473072721 -0.92497

Pe baza sumelor calculate în tabel, cu ajutorul relațiilor (2.4) se calculează a şi b, cu ajutorul

cărora se determină valorile constantelor n şi x’. Înlocuind, pentru calcar s-a determinat

a = 1.5  n = 1.5

b= -3.32 ln x’=-b/a= 2.213  x’ = 9.146 mm

Utilizând relația (2.3) și ținând cont că b =- n.ln x’, Rx = 20 și x = D80 se determina

ln ( ln ( 100 ÷ 20 ) )=a ×ln D 80−a× ln x ' D80 = 12.56 mm.

Tabel 2.3. Tabel pentru utilizarea regresiei liniare simple în cazul argilei:

Nr. xi Xi = ln xi X2i Rxi Yi=lnln100/Rxi Yi.Xi

1 0.1 -2.30258509 5.301898 97 -3.49136695 8.039169
2 0.25 -1.38629436 1.921812 87 -1.971397744 2.732938
3 0.6 -0.51082562 0.260943 69 -0.991381583 0.506423
4 1.1 0.09531018 0.009084 43 -0.169638247 -0.01617
5 1.9 0.641853886 0.411976 20 0.475884995 0.305449
6 3 1.098612289 1.206949 6 1.034397526 1.136402
7 3.6 1.280933845 1.640792 0 #DIV/0! #DIV/0!
SUMA 10.55 -1.08299488 10.75345 322 -5.113502004 12.70421

18
Plaiasu Andrei-Simion Operatii Unitare
Grupa: 1131
S.I.M.O.Na
Pe baza sumelor calculate în tabel, cu ajutorul relațiilor (2.4) se calculează a şi b, cu
ajutorul cărora se determină valorile constantelor n si x’. Înlocuind, pentru argilă s-a determinat

a = 1.16  n =1.16

b= -0.55 ln x’=-b/a=0.474  x’ = 1.606 mm

Utilizând relația (2.3) și ținând cont că b =- n.ln x’, Rx = 20 și x = D80 se determină:

ln ( ln ( 100 ÷ 20 ) )=a ×ln D 80−a× ln x ' D80 = 2.421 mm pentru argilă.

Metoda grafică
Pentru a se determina D80 prin metoda grafică, datele experimentale se
reprezintă grafic (sub formă de puncte), în diagrama Bennet. Se trasează dreapta care
interpolează cel mai bine punctele experimentale. Apoi, se determină n şi x’ (n
reprezintă panta dreptei Y = a.X + b).
Tabel 2.4. Valorile obținute la determinarea lui n prin metoda grafică

Grafic Argila Calcar

n 1.44 1.53

Valorile parametrilor pentru fiecare material sunt prezentate în tabelul 2.6.

Tabel 2.5. Valorile parametrilor obținute prin metoda analitică și metoda grafică
  Argila Calcar
  a b n x' D80 a b n x' D80
Analitic 1.16 -0.55 1.16 1.606 2.421 1.5 -3.32 1.5 9.146 12.56
Grafic     1.44 1.5 2.2     1.53 8.1 12

19
Plaiasu Andrei-Simion Operatii Unitare
Grupa: 1131
S.I.M.O.Na

2.2. Stabilirea diametrului, turatiei si puterii de

antrenare a morii cu bile

Pentru determinarea puterii necesare antrenării morii, se poate întrebuința formula

empirică indicată de Blanc:
N=C ×G × √ D=P × E B [kW] (2.5)

unde:
C - coeficient de putere depinzând de gradul de umplere a morii, de masa
corpurilor de măcinare și este indicat pentru n=32/√D r.p.m. și pentru căptușeala
netedă a morii.
G - greutatea totală a corpurilor de măcinare [kN]
N - puterea necesară pentru antrenarea morii [kW]
Conform tabelului 5.17 / 238, pentru bile mici de oțel și un grad de umplere = 30%,
coeficientul C este C = 0.68.

π × D2
G= × L ×φ × ρa [kN] (2.6)
4
Densitatea aparentă a corpurilor de măcinat, a, se calculează cu relația:
ρa =γ b ×(1−ε) [g/cm3] (2.7)

unde b – greutatea specifică a materialului din care sunt confecționate corpurile de

măcinare
 – porozitatea încărcăturii cu bile.
Ținând cont că pentru oțel forjat b = 76 kN/m3, iar porozitatea  = 0.40 rezultă:

t ρ a=76 × ( 1−0.40 )=45.6 g /c m 3

Se alege raportul L / D = 4 L = 4·D.

20
Plaiasu Andrei-Simion Operatii Unitare
Grupa: 1131
S.I.M.O.Na
Înlocuind în relația (2.6), pentru un grad de umplere de 30% se obține:

π × D2 3
G= × 4 × D × 0.3× 45.6=42.9552 × D kN
4

Consumul specific de energie pentru mărunțirea unui material de la o anumită

dimensiune granulară inițială D, la o anumită dimensiune granulară finală d poate fi
calculat cu ajutorul legii lui Bond:
E B=K ' ∙ ÉB , [kWh/t]
(2.10)
unde :
EB – energia specifică de mărunțire după Bond ; [kWh/t]
K’ – coeficient complex de corecție;
É B – energia specific medie de mărunțire după Bond, [kWh/t s], dată de relația:

É B= pcalcar × E B calcar + pargilă × E B argilă , [kWh/ts] (2.8)

Știind că raportul calcar : argilă este 3 : 1, rezultă p calcar = 0.75 și pargilă = 0.25.
10 10
E B calcar =K B calcar ×
( −
√ d 80 √ D80 calcar); [kWh/t] (2.9)

10 10
E B argilă=K B argilă ×
(√ −
)
d 80 √ D 80 argilă
; [kWh/t] (2.10)

Conform tabelului 5.18 / 240, KB argilă = 7.10 kWh/ts și KB calcar = 11.61 kWh/ts.
Se cunoaște că D80 calcar = 12000 m, D80 argilă = 2200 m și d80 = 60 m. Rezultă:

E B calcar =11.61 ×( √1060 − √12000

10
)=13.929 [kWh/ts]

10 10
=7.10 × (
√ 60 √2200 )
E B argilă − =7.65 [kWh/ts]

Înlocuind în relația (2.11) se obține:

É B=0.75 ×13.929+ 0.25× 7.65=¿ 12.359 [kWh/ts]

Coeficientul complex de corecție K’ este dat de relația:

21
Plaiasu Andrei-Simion Operatii Unitare
Grupa: 1131
S.I.M.O.Na
K ' =f 1 × f 2 × f 3 × f 4 × f 5 × f 6; (2.11)

unde:
f1 = factor de corecție pentru măcinarea în circuit închis (f 1 = 1.3);
f2 = factor de corecție pentru măcinarea în circuit deschis (=1);
0.2
2.45
f3 = factor de corecție pentru mori cu diametrul diferit de 2,45 m, f 3= ( ) D
;

f4 = factor de corecție ce ține cont de efectul de aglomerare datorat măcinării foarte fine,
d+10.3
f 4= , (d - granulația caracteristică a produsului măcinat);
1.145 ∙ d
f5 = factor de corecție care ține cont că o parte din material a trecut prin moară fără să fi
i−1.22
suportat o măcinare, f 5= , (i - gradul de mărunțire);
i−1.35
f6 = factor de transformare a tonelor scurte în tone metrice; f 6 = 1.1 (1 ts = 0.907 t)
Deoarece măcinarea se realizează în circuit închis, f 2 = 1. Iar pentru că tot materialul
este măcinat și nu există nicio fracțiune care trece nemăcinată, f 5 = 1.
41+ 10.3
Se cunoaște că d = x 'făină=41 m.  f 4= =1.093.
1.145 ∙ 41
Rezultă că:
0.2 −1
2.45 1.87
'
K =1.3 ×1 ×
D ( ) × 1.093 ×1× 1.1= 0.2 =1.87 × D
D
5

Înlocuind în relația (2.10) se obține:

−1 −1 −1
E B=K ' ∙ É B=1.87 × D 5 × 12.359=× D 5 =23.111× D 5 [kWh/t]

Se cunoaște că productivitatea este P = 133 t/h,(P=45+8*N[N=4]) înlocuind în relația

(2.5) se obține:
N=C ×G × √ D=P × E B
−1
N=0.68× 52.281× D3 × √ D=133× 18.158 × D 5

 D=3.34 m  L = 16.7 m.
Eb=18.158 [kWh/t]
G=1947.975 [kN]
Puterea necesară antrenării morii este așadar N = 2415.014 kW.

22
Plaiasu Andrei-Simion Operatii Unitare
Grupa: 1131
S.I.M.O.Na
Puterea motorului electric de antrenare va fi:
N
Nm= , [kW] (2.12)
η T ×η R

unde: T – randamentul pentru transmisia intermediară, pinion de antrenare și coroana

dințată, fixată pe corpul morii, egal cu 0.88;
R – randamentul pentru reductorul de viteză, cuplat cu motorul electric, egal cu
0.95.
Se obține astfel:
2415.014
Nm= =2888.773 [kW]
0.88 x 0.95
Turația critică, turația optimă, respectiv turația relativă se obțin din relațiile:
42.3
n cr= , [rot/min] (2.13)
√D
32.3
n o= , n=ncr∗√ cosα , [rot/min] (2.14)
√D
no
ψ relativă = ×100 [%] (2.15)
ncr

Rezultă că ncr = 23.146 rot/min, no = 17.674 rot/min și ψ relativă= 76.359%.

Rezultate obținute centralizate sunt redate în tabelul 2.7 de mai jos:
Tabel 2.7. Parametrii de proiectare ai morii cu bile:

D, [m] L, [m] N, [kW] Nm, [kW] ncr, no, ψ relativă,

[rot/min] [rot/min] [%]

3.34 16.7 2415 2889 23.15 17.67 76.36

2.3. Alegerea blindajelor. Calculul dimensiunii

corpurilor de măcinare
Pentru determinarea dimensiunilor optime ale corpurilor de măcinare se folosește
relația lui Bond:

D´80 3 K Bm × ρ́
d max =20.17 ×
√ √
K
×
ψ ×√ D
, [mm] (2.16)

23
Plaiasu Andrei-Simion Operatii Unitare
Grupa: 1131
S.I.M.O.Na
´
unde: D80 – dimensiunea materialului de alimentare, caracterizată prin dimensiunea
ochiului sitei prin care trec 80% din material;
K – parametrul egal cu 350 pentru măcinarea umedă și cu 335 pentru măcinarea
uscată în circuitul deschis sau închis;
K Bm – indicele energetic, raportat la tona metrică;

ρ – densitatea materialului supus mărunțirii [g/cm 3];

no
ψ - turația relativă egală cu raportul , în %;
ncr

D – diametrul util al morii [m];

D´80= pcalcar × D 80calcar + pargil ă × D80 argil ă, [m] (2.17)

D´80=0.75 × 12.56+0.25 ×2.421=10.0253 m=10025.3 μ m

Se cunoaște K = 335, iar K Bm se calculează cu relația:

K Bm=1.1×( pcalcar × K B calcar + pargil ă × K B argilă), [kWh/t] (2.18)
K Bm=1.1× ( 0.75 ×11.61+0.25 ×7.10 )=11.53 kWh/t

Densitatea medie se calculează cu relația:

ρ́=p calcar × ρcalcar + pargil ă × ρargilă, [kg/m3] (2.19)
ρ́=p calcar × ρcalcar + pargil ă × ρargilă =0.75 ×2.69+0.25 ×2.23

ρ́=2.575 kg/m3
Înlocuind în relația (2.19) se obține:
Se cunosc Ψ=76.36 % si D= 3.34 m.

D´80 3 K Bm × ρ́
d max =20.17 ×
√ √K
×
ψ ×√ D
=20.17 ×
10025.3 3 11.61 ×2.575
335
×
√76.36× √3.34 √
=65.87 mm

Plăcile de blindaj servesc la protejarea corpului morii de uzura suprafețelor de

lucru, provocată de corpurile triturante și de materialul de măcinat.
Forma geometrică a suprafețelor active ale plăcilor de blindaj influențează considerabil
procesul de mărunțire în morile cu bile. Aceasta se datorează coeficientului de frecare

24
Plaiasu Andrei-Simion Operatii Unitare
Grupa: 1131
S.I.M.O.Na
dintre suprafața blindajului și umplutura morii (corpuri de măcinare și materialul de
măcinare) care contribuie la asigurarea înălțimii optime de ridicare a încărcăturii în
tambur.
Se poate constata o anumită analogie între funcționarea curelelor de transmisie și
plăcile de căptușeala, deoarece în ambele cazuri se transmite energie motrică unui
receptor prin intermediul forțelor de frecare.
Se pot folosi blindaje cu suprafețe ondulate, cu suprafețe striate sau cu proeminențe
pentru a mari coeficientul de aderență între suprafața de lucru a blindajului și
încărcătura morii.
Plăcile din blindaj se confecționează în general din oțel turnat; nu se recomandă
folosirea plăcilor din otel manganos austenitic din cauza ductilității lor mari, din cauza că
pot provoca ruperea șuruburilor de fixare și chiar deformarea corpului morii. Cel mai
indicat este oțelul cu crom.

π × D2
Sblindaj =π × D × L+ , [m2] (2.23)
2

π ×3.22
Sblindaj =π × 3.34 ×16.7+
2
Sblindaj =¿ 189.369 m2

Numărul de plăci de blindaj necesare va fi:

S blindaj
nr plăci blindaj= (2.20)
S placă blindaj

S-au ales următoarele dimensiuni ale unei plăci de blindaj: lungime L = 0.7 m, respectiv
lățime l = 0.5 m.
S placă blindaj=L ×l=0.7 ×0.5=¿ 0.35 m2

189.369
nr plăci blindaj= =541 plăci blindaj necesare
0.35
Se alege oțel rezistent la uzură conform STAS 791-80.
Marca oțelului este 65Mn10 și este descris ca fiind un oțel folosit pentru
realizarea pieselor auto sau din inginerie mecanică.

Tabel 2.8. Compoziția chimică a oțelului [%]

Marca C Si Mn P max. S max. Cr Cu Ni max.
oțelului max. max.

25
Plaiasu Andrei-Simion Operatii Unitare
Grupa: 1131
S.I.M.O.Na
65Mn10 0.60 0.17 0.90 0.035 0.035 0.3 0.3 0.3
0.70 0.37 1.20

Tabel 2.9. Abateri limită faţă de compoziţia chimică pe oţel lichid

Element Abateri limită

Carbon ± 0.02
Mangan ± 0.05
Siliciu ± 0.02

Proprietățile mecanice şi tehnologice ale oțelului

Tabel 3. Valori ale proprietăților mecanice
Diamentrul Tratament Limita de Rezistenţa Alungirea Rezilienţa Duritate
probei termic curgere la rupere la rupere [J/cm2] pe scara
[mm] N- Rpo2 [MPa] [%] Brinell
normalizarea [MPa] [N/mm2]
R-revenire

25 N 390 735 8 35 229

R 800 1000 8 35 241

Tabel 3.1. Recomandări pentru tratamentul termic al oţelului 65Mn10

Recoacere Normalizare Călire Revenire
◦
T [ C] Mediu de T [◦C] Mediu de ◦
T [ C] Mediu de ◦
T [ C] Mediu de
răcire răcire răcire răcire

680 - 720 Cuptor 810 – Aer 820 – Apă, ulei 540 – Apă. ulei
840 860 680

26
Plaiasu Andrei-Simion Operatii Unitare
Grupa: 1131
S.I.M.O.Na

3. ALEGEREA ȘI DIMENSIONAREA UTILAJELOR ANEXE DIN

SECȚIA DE MĂCINARE
3.1. Separatorul pneumatic
Există două tipuri constructive de separatoare pneumatice dinamice cu disc de
împrăștiere:
 cu ventilator plasat în interiorul separatorului
 cu ventilator plasat în exteriorul separatorului (fig. 3.1) – varianta cea mau utilizată (uzură redusă)

27
Plaiasu Andrei-Simion Operatii Unitare
Grupa: 1131
S.I.M.O.Na

Fig. 3.1. Separator pneumatic centrifugal, cu disc de împrăștiere si ventilator exterior:

1-conductă de alimentare, 2-disc de împrăștiere, 3-palete de reglare, 4-dispozitiv deflector, 5-ventilator

principal exterior, 6-cicloane, 7-transportor elicoidal, 8-pâlnie

Se alege separator pneumatic centrifugal cu disc de împrăștiere si ventilator principal amplasat

în exterior.
Se alege supragranulaţia din A, a = 0.54 si supragranulaţia din F, g = 0.08.
Se cunoaște că subgranulația din A, b = 1 – a  b = 0.46.
Randamentul de separare va fi:

28
Plaiasu Andrei-Simion Operatii Unitare
Grupa: 1131
S.I.M.O.Na
( a−g )( b−f )
η= =88.7 %
a× b ×(1−f −g)
(3.1)

Rezultă din relația (3.1) că f se calculează după următoarea relaţie:

ηab ( 1−g )−b(a+ g)

f= =0.037
ηab−a+ g
(3.2)
Se cunoaște debitul de materiale care se alimentează în separator A = 133 t/h (productivitatea).
A=F+G (3.3)
unde: F = debitul de material fin ce părăsește separatorul, [t/h];
G = debitul de material grosier ce părăsește separatorul, [t/h].
b−f
F= ×A
1−f −g
(3.4)
Din relația (3.4) rezultă F = 63.704 t/h. Înlocuind în relația (3.3) se obține G = 69.296 t/h.
G
Gradul de recirculare va fi R= × 100[%] .
F
R= 1.08

P = 133 t/h; R90=7.3%; η=88.7%

Tabelul 3.1. Date caracteristice unor separatoare pneumatice cu disc de împrăștiere și ventilator
exterior

29
Plaiasu Andrei-Simion Operatii Unitare
Grupa: 1131
S.I.M.O.Na
Tip Diametru Forța Puterea Puterea Masa Capacitatea la
număr caracteristic motrică motorului motorului totală finețea de
D [mm] necesară separator ventilatorului [t] 2800 cm2/g după
[kW] (reglabil) [kW] Blaine
[kW]
45 5300 200 130 175 54 120

3.2. Buncărele de alimentare

Pentru că se manipulează cantități mari de materiale granulare vărsate trebuie
prevăzute sisteme pentru depozitarea lor, pentru a fii tampon între diverse utilaje, secții
de fabricație, etc.
Pentru îndeplinirea funcției lor buncărele trebuie să asigure utilizarea integrală a
volumului util şi să permită extracția continuă a materialului conținut..La golirea
buncărelor pot apărea dificultăți care provin atât din comportarea materialelor granulare
cât şi din construcția părții inferioare de evacuare.
La dimensionarea buncărelor se ține cont de unghiul de frecare internă, de presiunea
orizontală contra pereților, de presiunea de frecare de pereți.
Trebuie să se evite formarea de bolți de material în buncăre şi silozuri, se de aceea
secțiunea orificiului de golire trebuie să fie cât mai mare posibil.
Capacitatea buncărelor

Q 'calcar =Q calcar ×(1+U calcar ) (3.5)

Q'argila =Qargila ×(1+ U argila ) (3.6)

Se cunoaște că Q calcar =p calcar × F și Q argilă = pargilă × F . (3.7)

Se cunoaște de asemenea umiditatea calcarului, Ucalcar = 0.04 și umiditatea argilei,
Uargilă = 0.06.
Cu ajutorul relației (3.7) se calculează Qcalcar = 15.926 t/h și Qargilă = 47.778 t/h.
Apoi, din relațiile (3.5) și (3.6) rezultă debitele de calcar și argilă umede:
Q ' calcar =48.818t/h

Q ' argilă=16.986t/h.

Dimensionarea buncărelor
Folosind relația următoare:

M =Q' ×τ (3.8)

30
Plaiasu Andrei-Simion Operatii Unitare
Grupa: 1131
S.I.M.O.Na
și știind că timpul de tampon (de rezervă) este de τ =48 h, rezultă pentru calcar și
argilă:
M calcar =1596 t

M argilă =542.2t

M
Folosind relația V buncăr = și cunoscându-se densitățile calcarului, respective argilei, se
ρ
determină V buncăr c alcar= 593 m3 și V buncăr argilă= 243 m3.
Buncărele sunt recipienţi cilindrici (sau prismatici) din oțel sau beton armat. Fundul are
formă de con (sau de piramidă).
Știind că dcil = hcil si că hcon = 1/2 hcil, se calculează dimensiunile folosind relațiile de
calcul ale volumelor:

π ×d 2cil ×h cil π ×d 2con ×h con

V cil= , V con= (3.9)
4 12
hcil calcar = 9.10 m, hcil argilă = 6.76 m
dcil calcar = 9.10 m dcil argilă = 6.76 m
hcon calcar = 4.55 m. hcon argilă = 3.38 m.

3.3. Dozatorul celular

Acest dozator este întrebuințat pe scară largă în industria silicaților pentru dozare de
ciment, var, ipsos, mase ceramice, cărbuni, pentru evacuarea prafului din cicloane,
instalații de transport pneumatic, de desprăfuire.

Fig. 3.2. Dozator celular rotativ:1-corp cilindric; 2-buncar; 3-paleta; 4- pâlnie de evacuare

Are un corp cilindric din fontă care este montat la gura de ieșire a buncărului. Lateral se
găsesc două capace prevăzute cu lagăre care se rotește un ax care sunt fixate 2-3
palete, care împart cilindrul în celule. Pentru a mării rezistența la uzură, corpul și
capacele aparatului sunt blindate cu materiale rezistente la uzură.

31
Plaiasu Andrei-Simion Operatii Unitare
Grupa: 1131
S.I.M.O.Na
La rotirea tamburului, materialele intră din buncăr în celule și se deplasează împreună
cu acestea descărcându-se în pâlnia de evacuare.
Debitul dozatorului celular rotativ se poate determina cu ajutorul relației :
Q=V ×i ×n × 60× φ ×❑m (3.10)
unde:
V - volumul unei celule [m3]
i – numărul celulelor tamburului ;
n – turația tamburului [rot/min] ;
φ – coeficient de umplere;
ρm – densitatea în grămadă a materialului [t/m 3];

Se alege numărul de celule i = 6, coeficientul de umplere al unei celule, φ=0.7.

Știind că turația tamburului ncalcar = 15 rot/min și nargilă = 10 rot/min și introducând în
relația (3.10) se calculează volumul unei celule:
Vcelulă dozator calcar = 0.0031 m3.
Vcelulă dozator argilă = 0.0020 m3.

3.4. Benzile transportoare

Transportoarele cu bandă flexibilă continuă, se utilizează pentru transportul materialelor
granulare vărsate şi uneori, al sarcinilor individuale grele (saci, lăzi).

32
Plaiasu Andrei-Simion Operatii Unitare
Grupa: 1131
S.I.M.O.Na

Fig. 3.3 Transportor cu banda: - tambur de antrenare; - tambur de deviere; - tambur de întindere; - role
superioare;

- role inferioare; - banda flexibila; - pâlnie de alimentare

Transportoarele cu bandă prezintă multiple avantaje: construcție simplă capacitate de

transport mare (până la 20 000 t/h), lungime mare de transport, viteză de transport până
la 6 m/s, uneori chiar mai mare, înclinații ale transportorului până la 300 față de
orizontală pentru benzi din cauciuc cu suprafața netedă, și până la 600 pentru benzi din
cauciuc cu nervuri. Temperatura materialului de transportat poate fi cuprinsă între 230-
400 K.
Capacitatea maximă de transport a unui transportor cu bandă de cauciuc este
dată de relația :
Q’ = Kα × K × v × ρm × (0.009B - 0.5)2 [t/h] (3.10)
unde:
Kα – coeficient care tine seama de unghiul de înclinație al celui mai înclinat traseu al
ramurii purtătoare de material a benzii de transport
K- coeficient care tine seama de forma secțiunii transversale a ramurii purtătoare de
material a benzii de transport
m- densitatea medie a materialului de transportat [t/m 3] ;
v - viteza de deplasare a benzii de transport [m/s] ;
B – lățimea benzii de transport [m] ;

Q'
B=111 ×
√ K α × K × v × ρm
+ 55 [mm] (3.11)

Se alege transportorul cu bandă plată.

K = 2;

33
Plaiasu Andrei-Simion Operatii Unitare
Grupa: 1131
S.I.M.O.Na
α = 0  Kα = 1;
vc = 2.5 m/s;
va = 1.5 m/s;
Rezultă că Bcalcar = 229 mm și Bargilă = 199 mm.
Puterea necesară antrenării benzii de transport este:
C×f ×L
N= ( 3.6× Gm × v+Q ' ) [kW] (3.12)
367
unde:
v - viteza de transport [m/s] ;
f - coeficient de frecare a lagărelor – se alege între 0.015 – 0.030 ;
Q – debit de transportat [t/h] ;
H – înălțimea [m] ;
C – coeficient ce depinde de lungimea de transport pentru distanța de 20 m.
C=3.3
Gm - masa rolelor şi a benzilor raportată la 1 m lungime de transport-100-
200Kg/m;
L – lungimea de transport [m] – 20 m
Cunoscându-se f = 0.03, Gm=150 kg/m, ccalcar=3.3 și cargilă =4.5 și înlocuindu-se în relația
(3.13) se calculează:
Pt. : Q ' calcar =33.03 t/h = 9.18 kg/s

Q ' argilă=11. 7t/h = 3.25 kg/s

65.804
B=111 ×
√ 1 ×2 ×2 ×2.575
+55=335.564 [mm]

obtinem:
Nc = 7.33 kW;
Na = 4.39 kW.

34
Plaiasu Andrei-Simion Operatii Unitare
Grupa: 1131
S.I.M.O.Na
3.5. Elevatorul cu cupe

Fig. 3.4. Elevator cu cupe: 1-organ de tracțiune; 2-sistem de antrenare; 3-tambur de întindere; 4- cupe; 5-
tambur de acționare; 6- jgheab de golire; 7- dispozitiv de întindere; 8-pâlnie de alimentare

Pentru transportul pe verticală sau sub un unghi mare de înclinare fată de orizontală a
materialelor granulare vărsate, se întrebuințează elevatoarele cu cupe.
Pentru sarcini individuale se folosesc elevatoarele cu leagăne sau platane.
Viteza de transport are o mare influență asupra procesului de încărcare şi mai ales de
descărcare a cupelor, în funcție de raportul dintre valoarea forței centrifuge şi a celei de
gravitație. Din acest punct de vedere se disting :
 elevatoare cu descărcare centrifugală care fac parte din categoria elevatoarelor rapide ;
 elevatoare cu descărcare gravitațională liberă care fac parte din categoria elevatoarelor
lente
 elevatoare cu descărcare gravitațională dirijată, care sunt totodată elevatoare lente;
 elevatoare cu descărcare mixtă în general din categoria elevatoarelor rapide.

Puterea de antrenare a motorului elevatorului cu cupe se calculează cu relația:

35
Plaiasu Andrei-Simion Operatii Unitare
Grupa: 1131
S.I.M.O.Na
Q×H
N= × ( 1.15+0.20 ×1.80 × v ) [kW] (3.13)
360
Q = 133 t/h.
Se alege înălțimea elevatorului H = 20 m, viteza elevatorului v = 1.4 m/s.
Rezultă că puterea de antrenare va fi N =14.29 kW.

3.6. Electrofiltrul cu plăci

Fig. 3.5 Schema unui filtru orizontal cu plăci: 1-părți conectate la tensiune ridicată; 2- izolatori; 3 – sistem
de scuturare

În procedeele mecanice de desprăfuire a gazelor reținerea particulelor solide aflate în

suspensie este însoțită de o pierdere de presiune datorită rezistențelor hidraulice
întâlnite. Un aparat care permite separarea prafului fin la temperaturi ridicate şi cu un
grad de separare ridicat, cu o rezistență hidraulică mică este filtrul electric.
Procedeul se bazează pe fenomenul că particulele solide în suspensie într-un curent
de gaz, pot fi încărcate electric și separate din gaz, în timpul trecerii gazului brut prin
filtru.
O influență sensibilă asupra funcționării filtrului electric o are valoarea conductivității
electrice și a concentrației particulelor în suspensie în curentul de gaz. Conductivitatea
electrică a particulelor de praf poate fi mărită prin umezirea gazului brut, împiedicând

36
Plaiasu Andrei-Simion Operatii Unitare
Grupa: 1131
S.I.M.O.Na
astfel o aderență prea puternică a particulelor încărcate negativ pe electrodul de
depunere.
Capacitatea de separare a unui filtru electric depinde foarte mult de viteza cu care
particulele de praf se deplasează înspre electrodul de depunere.

Gradul de separare al unui filtru electric se calculează cu relația:

−F×W
η=100× 1−e( Q ) (3.14)

unde:
η – gradul de separare a electrofiltrului ;
W – viteza de separare în electrofiltru a particulelor de praf [ m/s] ;
Q – debitul curentului de gaz [ m3/s] ;
F – suprafața activă de depunere [ m2] ;
F=2 ×n p ×l pf × L pf (3.15)
Se cunoaște randamentul de filtrare egal cu η = 97.4 %, viteza de separare în
electrofiltru W = 0.07 m/s și cantitatea de gaze evacuate Q g = 1.7 [Nm3/kg ciment].
Q=Q g × P [m3/s] (3.17)
Rezultă că Q = 62.8 m3/s și deci F = 3274.26 m2.
Alegându-se plăci cu lungimea de 2.5 m și lățimea de 2 m rezultă din relația (3.15) că
numărul de plăci necesare este np = 327 plăci.

37
Plaiasu Andrei-Simion Operatii Unitare
Grupa: 1131
S.I.M.O.Na
3.7. Rigola pneumatică
Rigola pneumatică este formată dintr-un canal despărțit pe toată lungimea lui, printr-o
placă poroasă în raportul H 1/H2 = 2. Rigola este formată din tronsoane de cca. 2 m
lungime asamblate prin șuruburi și montate cu o înclinație de 4 – 10 % fată de
orizontală. Înclinația este cu atât mai mare cu cât sunt mai mari particulele de material
și debitele curente. Materialul curge în lungul plăcii poroase, fiind în permanentă
menținut în stare fluidizată de aerul suflat în spațiul inferior și care străbate placa
poroasă și stratul pulverulent de material. Aerul uscat este suflat de unul sau mai multe
ventilatoare cu suprapresiunea de 2.5 – 5 kN/m 2.

Fig. 3.6. Elevator cu cupe: 1- canal de transport; 2 – placă poroasă; H 1 – înălțimea canalului superior; H2
– înălțimea canalului inferior; L – lungimea rigolei.

Avantajele rigolei pneumatice sunt următoarele :construcție simplă, investiții reduse,

întreținere ușoară din lipsă de piese în mișcare, consum specific redus de energie
electrică, gabarit mic, funcționare fără emisie de praf.

Tabelul 3.2. Caracteristicile rigolei

G L B h1 h2 aer Presiunea Puterea
t/h [m] [mm] [m3/h] ventilatorului motorului
[kN/m2] ventilatorului
[kW]
100 20 400 200 70 960 2.6 2.8

38
Plaiasu Andrei-Simion Operatii Unitare
Grupa: 1131
S.I.M.O.Na
4. SCHEMA SECȚIEI DE MĂCINARE

Legenda:
1- Moara cu bile
2- Buncar de alimentare
3- Dozator celular rotativ
4- Banda transportoare
5- Separator pneumatic cu disc de imprastiere si ventilator exterior
6- Elevator cu cupe
7- Filtru electric
8- Rigola pneumatica

39
Plaiasu Andrei-Simion Operatii Unitare
Grupa: 1131
S.I.M.O.Na

6.AUTOMATIZAREA INSTALATIEI DE MACINARE. NORME

DE TSM (TEHNICA SECURITATII MUNCII) IN SECTIA DE
MACINARE

Nivelul atins de producția de ciment, un consum de ciment pe cap de locuitor

comparabil cu al țărilor dezvoltate din punct de vedere economic, în curs de stabilizare,
și un export limitat la pieței accesibile din punct de vedere al distanței de transport au
determinat limitarea dezvoltării extensive a industriei de ciment din Romania.
Capacitățile de producție existente asigură consumul intern, precum și disponibilitățile
necesare pentru un export eficient.
Etapa următoare a dezvoltării industriei de ciment trebuie să vizeze
modernizarea instalațiilor existente drept principal mijloc de creștere a eficienței
economice și a competitivității. Acestea se referă la reducerea consumului energetic,
creșterea fiabilității utilajelor, creșterea productivității muncii, modernizarea organizării și
conducerii producției.
Evoluția perfecționărilor tehnice arată că, și în industria de ciment progresul se
realizează pe o spirală în care soluțiile fundamentale revin în actualitate dar pe o
treaptă superioară.
Primele tehnologii de clincherizare au fost dezvoltate în cuptoare pe verticală, au
urmat apoi cele dezvoltate pe orizontală în cuptoare lungi, ca din nou să apară
tehnologia de calcinare în instalații pe verticală, în suspensie cu reducerea continuă a
părții rotative orizontale. Este deci de așteptat ca tehnologiile de vârf ale viitorului din
domeniul clincherizării să se dezvolte în continuare pe verticală, în cadrul unor instalații
în care întregul proces, inclusiv clincherizarea vor avea loc în suspensie în instalații
statice cu reducerea consumului de combustibil 100 t.c.c./1000 [t] clincher.
Cu tot programul realizat, în tehnologia cimentului mai există instalații cu
randamente reduse. Instalațiile de măcinare de pretutindeni, continuă sa aibă
randamente scăzute. Îmbunătățirile susceptibile de aplicat se referă la reducerea plajei
granulometrice a materialului la intrarea în mori prin pretensionarea în instalații de
sfărâmare cu randamente superioare față de ale celor cu bile. Pe de altă parte se
urmărește îmbunătățirea randamentului măcinării prin perfecționarea instalațiilor de
separare a produsului finit, astfel particulele fine circulate să reprezinte sub 30–40% din
grișul recirculat. Pe această cale se contează pe o reducere a consumului de energie
electrică la măcinare cu 20 – 30 % .
Informatizarea și conducerea cu ajutorul calculatoarelor a procesului de
producție, ca rezultat al evoluției tehnicii, constituie o principală verigă a creșterii
productivității muncii. În acest scop, eforturile specialiștilor se îndreaptă atât spre

40
Plaiasu Andrei-Simion Operatii Unitare
Grupa: 1131
S.I.M.O.Na
stabilirea proceselor și asigurarea continuității funcționării cât și spre eliminarea
variațiilor compoziționale din materia primă prin dotarea fabricilor cu instalație de
preomogenizare. În același timp, o implicație a măsurii menționate, o constituie
preocuparea susținută pentru creșterea fiabilității aparatelor și instruirea informatică,
specifică a personalului.
Conducerea unui proces tehnologic complex cum este procesul de fabricație a
cimentului nu poate fi concepută fără a menține parametrii tehnologici constanți și la o
anumită valoare cerută de proces. Această funcție poate fi realizată decât cu ajutorul
buclelor de reglare. Fie că aceste bucle sunt realizate cu regulatoare clasice cu
posibilitățile lor limitate, fie că sunt realizate prin intermediul sistemelor de calcul
complexe în care regulatoarele clasice sunt înlocuite cu regulatoare software, buclele
de reglare nu pot fi eliminate. Principalii parametri reglați în ordinea desfășurării
procesului tehnologic sunt:
- raportul dintre cantitățile de materii prime diferite la intrarea în concasorul de materii
prime – se obține prin stabilirea unui raport între turațiile benzilor de alimentare a
concasorului;
stabilirea unui raport între turațiile benzilor de alimentare a concasorului;
- compoziția făinii la ieșirea din moară se obține prin dozarea materiilor prime la intrare
în moară
- temperatura de ieșire din moară – se obține prin comanda debitului de gaze
recirculate prin moară;
- raportul gaz – păcură – aer – combustibil la arzătorul focarului auxiliar;
- presiunea la ieșirea gazelor din focarul auxiliar;
- temperatura gazelor la intrarea în electrofiltre;
- cantitatea de făină la intrarea în schimbătorul de căldura;
- turația cuptorului;
-debitele de aer ale ventilatoarelor răcitorului grătar;
-presiunea în camera I a răcitorului grătar;
- compoziția cimentului la ieșirea din moara de ciment se obține prin comanda debitului
de ieșire.
Cu cât anume trebuie modificat un parametru al unui utilaj, dacă îi trebuie dată
de la început o valoare mai mare, iar apoi aceasta să fie redusă treptat?
În cât timp noua valoare devine stabilă? etc.

41
Plaiasu Andrei-Simion Operatii Unitare
Grupa: 1131
S.I.M.O.Na
Cu toate acestea trebuie să se ocupe cineva competent, iar acel “cineva” este
aparatul denumit, regulator.
Acest aparat lucrează “de unul singur”, dar va trebui să ofere utilizatorului
posibilitatea de a verifica dacă reglarea funcționează corespunzător. El va trebui să
ofere utilizatorului posibilitatea de a modifica mărimea impusă ori de cate ori este
necesar, să afișeze valoarea mărimii impuse, în mărimi fizice sau în poate si sa o
compare cu valoarea mărimii măsurate. Dacă cele doua valori sunt egale înseamnă că
parametrul reglat se menține constant la valoarea impusă.
Dacă valoarea impusă se modifică, trebuie ca în cel mai scurt timp valoarea
măsurată să ia o nouă valoare, egală cu cea impusă. Regulatorul va avea deci un mod
de lucru automat.
Automatul programabil este un sistem care funcționează ca un automat, adică
execută secvențe și operații bine stabilite, în funcție de diverse condiționări care pot
apare în proces.
Atributul programabil se referă la faptul că logica de funcționare a automatului nu
este fixă. Ea poate fi definită, adoptată sau modificată de utilizator în funcție de aplicația
concretă la care este folosit echipamentul. Odată stabilită, logica de funcționare a
automatului programabil este memorată de el și este legea după care se lucrează.
În privința chimiei procesului, cercetările se vor adâncii spre descifrarea
mecanismului de întărire a cimentului, la nivel subatomic, ceea ce ar permite
descoperirea legităților acestui mecanism și influențarea lui în sensul dorit, cu eforturi
energetice esențiale micșorate față de cele necesare dacă se acționează pe căile
clasice. O etapă ar putea-o constitui cercetările pentru identificarea unor noi aditivi, care
îndeplinind funcția unor stimulatori să influențeze performanțele cimentului în sensul
dorit.

Instalațiile de mărunțire sunt constituite în principal din agregate mari în continuă

mișcare. Pentru evitarea accidentelor este necesară respectarea riguroasă a normelor
de protecție a muncii:
- montarea utilajelor să se facă pe fundații solide;
- piesele în mișcare să fie prevăzute cu plase protectoare din sârmă, iar de-a lungul
morilor sa fie montate parapete din profile laminate sau din lanțuri;
- platformele și scările să fie prevăzute cu balustrade;
- în timpul funcționării este interzisă circularea pe sub moară; aceasta este permisă
numai prin locurile special amenajate având dimensiuni de un metru lățime și doi metri
lungime și acoperite cu apărători din plasă sau din sârmă;

42
Plaiasu Andrei-Simion Operatii Unitare
Grupa: 1131
S.I.M.O.Na
- în timpul lucrărilor de reparații în interiorul morii se impune blocarea utilajului pentru a
se evita rotirea accidentală; de asemenea, se impune ventilarea corespunzătoare a
incintei morii.
Circulația prafului din atmosferă nu trebuie să depășească 150 [mg/Nm3]. Pentru
aceasta este necesară echiparea tuturor instalațiilor de măcinare și transport cu
dispozitive pentru captarea prafului.
Deosebit de nocivă pentru sănătatea oamenilor este depășirea unui anumit nivel
de intensitate a zgomotului. Se impun astfel măsuri speciale cum ar fi:
- izolarea utilajului producător de zgomot cu materiale fonoabsorbante;
- aplicarea de plăci fonoabsorbante pe pereții halelor în care funcționează utilajele;
- purtarea de dopuri fonoizolante pentru protejare.

Tabel 5.1. Valori limită admisibile pentru pulberi

Nr. Denumirea substantei Valoare limita Observații
Crt 8 ore
.
1 Ciment Portland (pulbere) 10 mg/m3 Fracție totală

2 Ipsos si gips (pulbere) 10 mg/m3 Fractie totală

5 mg/m3 Fracție respirabilă

43
Plaiasu Andrei-Simion Operatii Unitare
Grupa: 1131
S.I.M.O.Na

6. BIBLIOGRAFIE

1. E. Beilich, D. Becherescu, M. Thaler, - “Cuptoare și utilaje în industria silicaților”,

vol.II, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1973;
2. O. Dumitrescu - “Note de curs – Operații unitare și echipamente pentru prelucrarea
materialelor”;
3. O. Dumitrescu – “Lucrări de laborator - Operații unitare și echipamente pentru
prelucrarea materialelor”;
4. I. Teoreanu - “Bazele Tehnologiei Lianților” Ed. Tehnica, București;
5. I. Teoreanu - “Tehnologia lianților”, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1993;
6.“Normele generale de protectie a muncii”, Ministerul Sănătății Și Familiei, Ministerul
Muncii si Solidarității Sociale, 2002.
7. Ghid privind corespondenta materialelor (valabil pentru mentenanța mijloacelor)
F115.20-04-002RA, versiunea 01

44