WI 16 2 - Electricians Manual

Manualul
Electricianului
Cod WI 16.2
Revizia 1.35
132 Al. Moruzzi Str, 402 Building, MANUALUL Autor : Florin Francisco
800223, GALATI, ROMÂNIA ELECTRICIANULUI Cod WI 16.2 Rev.: 1.35
Phone / Fax: 40 236 448022; 40 236 449146 www.alewijnse.ro Data : 01.06.2016
Contents
1. Cabluri electrice si tehnologii de instalare a cablurilor in constructiile
navale ...................................................................................................................6
1.1 Prezentare generala ...................................................................................................... 6
1.2 Tipuri de cabluri si aplicatiile acestora ....................................................................... 6
1.3 Constructia cablurilor ................................................................................................... 7
1.4 Codificarea cablurilor ................................................................................................. 10
1.5 Instructiuni si tehnologii de instalare a cablurilor .................................................... 11
1.5.1 Consideratii generale ........................................................................................... 11
1.5.2 Preinstalarea......................................................................................................... 12
1.5.3 Instalarea cablurilor ............................................................................................. 15
1.5.3.1 Echipamente .............................................................................................................. 15
1.5.3.2 Suporti si fixare (tevi, trasee de cablu, canale de cablu) .............................. 17
1.5.3.3 Treceri de cabluri in punti si pereti etansi ......................................................... 18
1.5.3.4 Instalare în tevi, conducte sau canale de cabluri metalice ........................... 18
1.5.3.5 Raza de curbura........................................................................................................ 19
1.5.3.6 Dimensiunile conductoarelor de impământului si conectarea
echipamentelor la pământ ..................................................................................................... 19
1.5.3.7 Conectarea în paralel a cablurilor........................................................................ 20
1.5.3.8 Instalarea în compartimentele de baterii ........................................................... 23
1.5.3.9 Instalare în spatii de refrigerare ........................................................................... 23
1.5.3.10 Rutarea cablurilor .................................................................................................. 23
1.5.3.11 Recomandari si exemple de pozitionare a cablurilor pe trasee ................ 26
2. Treceri etanse de cablu ..............................................................................37
2.1 Treceri individuale de cablu ....................................................................................... 37
2.1.1 Prezentare generala ............................................................................................. 37
2.1.2 Selectarea si tipurile presetupelor ...................................................................... 38
2.1.3 Date si detalii tehnice privind trecerile individuale de cablu............................ 39
2.1.3.1 Schlemmer – presetupe IP 68, din plastic sau bronz nichelat, filete Metric si PG
pentru aplicatii standard. ........................................................................................................... 40
2.1.3.2 Pflitsch – presetupe UNI Dicht IP 68 cu element de etansare interschimbabile
pentru diferite corpuri pentru a optimiza etansarea. .............................................................. 41
2.1.3.3 Lappgroup – SKINTOP presetupe EMC alternative la Solutia PFLITSCH ...... 44
2.1.3.4 Karl-Dose – Presetupe bronz pentru cuiile de conexiuni Karl-Dose si Wiska ..... 45
2.1.4 Accesorii utilizate pentru instalarea trecerilor individuale de cablu ............... 46
2.1.5 Instructiuni de instalare a trecerilor individuale de cablu ................................ 48
2.1.6 Scule utilizate pentru instalarea presetupelor ................................................... 54
2.2 Treceri multiple de cablu ............................................................................................ 56
2.2.1 Consideratii generale ........................................................................................... 56
2.2.2 Sisteme de etansare - Treceri multiple de cabluri ROXTEC ............................ 58
2.3.2.1 Sisteme de etansare - Rame treceri etanse ................................................................... 58
2.3.2.2 Sisteme de etansare - Module treceri etanse ................................................................ 66
Registration number at the Register of Commerce Galati: J17/213/1999, Fiscal Code: R 11632363
2 / 221
2.3.2.3 Sisteme de etansare - Accesorii treceri etanse ............................................................. 71
2.3.2.4 Sisteme de etansare - Scule si dispozitive ..................................................................... 74
2.3.2.5 Sisteme de etansare - Instructiuni instalare treceri etanse STANDARD ................. 76
2.3.2.6 Sisteme de etansare - Instructiuni instalare treceri etanse EMC .............................. 86
2.3.2.7 Sisteme de etansare - Instructiuni instalare treceri etanse Ex ................................... 98
2.3.2.8 Sisteme de etansare - Instructiuni sudare rame ........................................................ 103
2.3.2.9 Sisteme de etansare - Verificarea calitatii instalarii ................................................. 106
2.3.3 Sisteme de etansare - treceri etanse MCT Brattberg prezentare generala ..... 109
2.3.3.1 Sisteme de etansare - treceri etanse MCT Brattberg Rame..................................... 110
2.3.3.2 Sisteme de etansare - treceri etanse MCT Brattberg Module ................................. 111
2.3.3.3 Sisteme de etansare - treceri etanse MCT Brattberg Accesorii ............................... 116
2.3.3.4 Sisteme de etansare - treceri etanse MCT Brattberg Scule si dispozitive................ 118
2.3.3.5 Sisteme de etansare - treceri etanse MCT Brattberg Instructiuni de instalare ..... 119
2.3.3 – Treceri multiple de cablu Beele-Rise ............................................................. 124
2.3.5.1 – Consideratii generale ........................................................................................... 124
2.3.5.2 – Prezentare materiale utilizate pentru soluiile Standard si EMC ............... 125
2.3.5.3 – Instrutiuni de instalare Treceri RISE Standard .............................................. 126
2.3.5.4 – Instrutiuni de instalare Treceri RISE EMC ...................................................... 129
2.3.5.5 – Prezentare materiale treceri NOFIRNO – cu rezistenta la foc ................... 131
2.3.5.6 – Instrutiuni de instalare Treceri NOFIRNO ....................................................... 132
3. Conexiuni electrice in tehnologiile navale ................................................. 135
3.1 Consideratii generale .................................................................................................. 135
3.2 Conectori – tehnologii ................................................................................................ 135
3.2.1 - Conexiune directa la barele de current prin surub direct pe bara ................. 135
3.2.2 - Conexiune utilizand conectori cu surub .......................................................... 138
3.2.3 - conexiunea utilizand conectori cu papuc rotund si surub ............................. 139
3.2.4 - conexiunea utilizand conectori cu camera cu arc ........................................... 140
3.2.5 - conexiunea utilizand conectori cu tehnologie PUSH IN ................................. 141
3.2.6 – Alte solutii de conexiuni ................................................................................... 142
3.3 – Recomandari de utilizare a conexiunilor cu conectori .......................................... 144
3.4 – Documentele si modul de lucru – in vederea executarii operatiunilor de conectare
............................................................................................................................................ 144
3.4.1 - Documentatie...................................................................................................... 144
3.4.2 - Modul de lucru privind conectarea echipamentelor cablurilor ...................... 145
3.5 Tehnologia sertizarii .................................................................................................... 146
3.5.1 Introducere în tehnologia sertizarii ..................................................................... 146
3.5.2 Scopul si domeniu de aplicare ............................................................................ 146
3.5.3 Importanta sertizarii corecte................................................................................ 146
3.5.4 Tipuri de sertizari si caracteristici ale acestora ................................................. 146
3.5.4.1. - Sertizari ale terminalelor neizolate cu sectiuni mai mari de 6 mm2 ..................... 146
3.5.4.2. - Sertizari ale terminalelor izolate cu sectiuni pana la 50 mm2 ............................... 149
3 / 221
Sertizare trapezoidala Sertizare Indent Sertizare patrata Sertizare
hexagonala ...................................................................................................................... 151
3.5.5 - Descriere generala si clasificarea terminalelor de cablu ................................ 151
3.5.6 - Descriere materiale electroizolante utilizate pentru realizarea terminalelor de
cablu neizolate. .............................................................................................................. 159
3.5.7 – Scule utilizate in procesul de sertizare a terminalelor de cablu .................... 160
3.5.7.1 - Scule si dispozitive pentru indepartarea straturilor izolatoare .............................. 161
3.5.7.2 - Scule si dispozitive pentru sertizarea terminalelor izolate ..................................... 162
3.5.7.3 Scule si dispozitive pentru sertizarea terminalelor neizolate .................................... 165
3.5.7.4 Scule si dispozitive pentru izolarea terminalelor neizolate ....................................... 171
3.5.8 - Proceduri de lucru .............................................................................................. 172
3.5.8.1 – Procedura de lucru terminale neizolate ................................................................... 172
3.5.8.2 – Procedura de lucru terminale izilate tip papuc de cablu ....................................... 173
3.5.8.3 – Procedura de lucru terminale izolate tuburi de capat ............................................ 174
3.5.9 – Liste de verificare a calitatii .............................................................................. 175
3.5.9.1 – Lista de urmarire a calitatii – dezizolare in vederea sertizarii .......................... 175
3.5.9.2 – Lista de urmarire a calitatii –sertizare terminale izolate................................... 176
3.5.9.3 – Lista de urmarire a calitatii –sertizare terminale neizolate ................................... 177
3.5.10 – Marcarea terminalelor ..................................................................................... 178
3.5.10.1 – Marcarea conductoarelor cu diameter pana la 16 mm ........................................ 178
marcaj inchis (conductoarele se vor marca inainte de conectare) ........................................ 178
3.5.10.2 – Marcarea conductoarelor cu diameter pana la 16 mm ........................................ 179
marcaj deschis (conductoarele se pot marca si dupa conectare) .......................................... 179
3.5.10.3 – Marcarea conductoarelor cu diameter mai mari de 16 mm ................................ 180
marcaj deschis (conductoarele se pot marca si dupa conectare) .......................................... 180
3.5.11 – Manual pentru conectarea motoarelor electrice ........................................... 181
4. ÎMPĂMÂNTAREA ECHIPAMENTELOR ŞI CONDIȚIILE EMC ..................... 186
4.1 Definiţii şi prezentare generală (conform IEC 60533) ............................................... 186
4.1.1 Definiții .................................................................................................................. 186
4.1.2 Grupuri de echipamente și instalații ................................................................... 189
4.1.3 Mecanismele propagării interferenţelor electromagnetice (IEC 61000-2-3) .... 190
4.2 Măsurile EMC (IEC 60533) ........................................................................................... 191
4.2.1 Ecranarea (IEC 60533) .......................................................................................... 192
4.2.1.1 Cablurile ecranate (IEC 61000-5-2) ......................................................................... 192
4.2.1.1 Eficienţa ecranarii (IEC 61000-5-6) ......................................................................... 196
4.2.2 Impământarea (IEC 60533) ................................................................................... 197
4.2.2.1 Generalităţi .................................................................................................................... 197
4.2.2.4 Pregatirea suprafeţelor. Conexiunea de împământare (IEC 61000-5-2) .............. 198
4.2.2.5 Impământarea pereţilor falşi .................................................................................... 201
4.2.3 Rutarea cablurilor (IEC 60533)............................................................................. 208
4.2.4 Instalarea filtrelor ................................................................................................. 214
4 / 221
4.3 Măsuri speciale pentru grupuri de echipamente de la A la G (IEC 60533) .............. 216
4.3.1 Măsuri speciale pentru grupa A de echipamente .............................................. 216
4.3.2 Măsuri speciale pentru grupa B de echipamente .............................................. 217
4.3.3 Măsuri speciale pentru grupa C de echipamente .............................................. 217
4.3.4 Măsuri speciale pentru grupa D de echipamente .............................................. 218
4.3.5 Măsuri speciale pentru grupa E de echipamente .............................................. 218
4.3.6 Măsuri speciale pentru grupa F de echipamente ............................................... 219
4.3.7 Măsuri speciale pentru grupa G de echipamente .............................................. 220
4.4 – Lista de urmarire a calitatii – cerinteEMC de executie ...................................... 221
5 / 221
1. Cabluri electrice si tehnologii de instalare a cablurilor in

constructiile navale
1.1 Prezentare generala
Cablurile utilizate in constructia navala la instalațiile de la bordul navelor și
platformelor petroliere se clasifica in urmatoarele grupe de cabluri:
- Cabluri de alimentare (forta)
- Cabluri de comanda
- Cabluri de instrumentatie
- Cabluri de comunicatie
Proiectarea si constructia cablurilor in special are ca prioritate siguranța persoanelor
și a echipamentelor. Ele sunt fabricate din componente care nu contin halogenuri, si care in
cazul arderii degaja fum cu opacitate scazuta cu un continut scazut de agenti corozivi si acizi, în
conformitate cu standardele IEC in vigoare. Prin urmare, acestea permit evacuarea rapidă, în
condiții de siguranță în caz de incendiu. Deasemenea cablurile sunt proiectate pentru a
respecta cele mai stricte standarde impotriva propagarii focului și prevenirea generării punctelor
secundare de incendiu, chiar și în situatiile de aglomerari mari de cabluri sau condiții
nefavorabile.
Constructiv, există modele de cabluri "rezistente la foc", care prezintă proprietățile
enumerate mai sus, dar care ofera si posibilitatea de a continua furnizarea de servicii chiar și
atunci când sunt afectate în mod direct de incendiu. Utilizarea lor în domeniul serviciilor de
siguranță permite serviciilor să se mentina in functiune și în situații de incendiu.
Cablurile armate se caracterizeaza prin protectie mecanica buna. In marea majoritate
a situatiilor protectia mecanica se realizeaza cu împletitură de cupru sau cupru cositorit;
cablurile armate suplimentar cu folii de otel nu sunt intalnite in practica navala, acestea avand o
rigiditate ridicata. Cablurile armate cu impletitura de cupru asigura si protectie electrica in cazul
avarierii cablului dar pot fi utilizate si în aplicații specifice, cum ar fi ecranarea.
In conditiile in care cablurile fac parte din instalatii care functioneaza în zone cu climă
extremă, în principal din cauza rezistenței lor la temperaturi foarte scăzute, se vor utiliza cabluri
speciale specifice acestor aplicatii.
O alta categorie de cabluri speciale sunt cablurile utilizate in sistemele de forta care
utilizeaza drive-uri cu frecvență variabilă (VFD).
Toate tipurile de cabluri electrice utilizate in industria navala sunt proiectate si
trebuie sa respecte standardul IEC 60092.
1.2 Tipuri de cabluri si aplicatiile acestora
În funcție de utilizarea lor, cablurile sunt clasificate în următoarele grupe:

Cablurilor de forta de joasă tensiune - IEC 60092-353
Cablurile de alimentare adecvate pentru funcționarea până la (inclusiv) 0,6 / 1 kV.
Contin până la inclusiv 5 conductoare. Conductoare colorate pentru identificare.
Nearmate sau armate cu tresa din sârmă de cupru sau tresa din sarma de cupru
cositorit.
Exista si in variantele rezistente la foc si la produse petroliere (asigura integritatea
circuitului).
Pentru dispozitive de acționare cu frecvență variabilă (VFD) se utilizeaza cabluri in
constructie EMC.
Cablurilor de forta de inalta tensiune - IEC 60092-354
6 / 221
Cabluri de distribuție a energiei cu tensiuni de la 3,6 / 6 până la 30 kV.
cositorit.
circuitului).
Cabluri de comanda - IEC 60092-376
Disponibile de la 2 la 60 de conductoare, identificarea prin numerotare.
cositorit.
circuitului).
Cabluri de instrumentatie - IEC 60092-376
Construite din conductoare torsadate separate in perechi sau tripleti sau cvadrubli.
Conductoarele sunt identificate prin culori.
Cablu cu perechi de conductoare fără ecran individual.
Cablu cu ecran individual si colectiv folosind banda de cupru sau poliester cu fir de
scurgere.
Cablu cu ecran colectiv din împletitură de sârmă de cupru cositorit si ecran individual
din banda de cupru sau poliester.
1.3 Constructia cablurilor
Din punct de vedere constructiv se evidentiaza urmatoarele elemente ce se intalnesc

in structura cablurilor electrice:
Conductoare
Cupru electrotehnic moale sau cupru electrotehnic moale cositorit, în conformitate cu
IEC 60092-350:
Clasa de 1: conductor solid. Conform regulilor societatilor de clasificare se pot utiliza
conductori solizi doar in cazul cablurilor destinate retelelor de calculatoare.
Clasa de 2: conductori rigizi format din 7 fire in toron în cazul secțiunilor transversale
mici, sau straturi concentrice în cazul secțiunilor transversale mari.
Clasa de 5: conductori flexibili in toroane torsadate sau configurații de toroane
torsadate in cazul sectiunilor mari.
Clasa de 6: conductori ultra flexibili in toroane torsadate sau configurații de toroane
torsadate in cazul sectiunilor mari.
În general, se folosesc cabluri cu conductoare clasa 2, utilizarea cablurilor clasa 5

este oportuna in situatii de instalare dificile, datorită flexibilitatii, acestea ofera o mai mare
ușurință de instalare. Cablurile clasa 6 se utilizeaza in in cazul alimentarii instalatiilor mobile sau
in situatiile in care cablurile sunt instalate in zone cu nivel ridicat de vibratii si exista riscul
deteriorarii cablului sau a conexiunii acestuia. Cablurile cu conductoare de cupru placate cu
cositor se utilizeaza in cazul instalarii in zone cu medii corozive agresive pentru a preveni riscul
oxidarii cablului si a conexiuniilor acestuia.
Următoarele tabele descriu secțiunile și formele constructive standardizate ale

cablurilor utilizate in industria navala:
7 / 221
Tensiunea Sectiunea conductoarelor Standard

Tip de cablu
[Kv] [mm2] constructiv IEC
Cablu de alimentare (U<1 Kv) 0,6/1 (1,2) 1 : 630 60092-353
Cablu de comanda 150/250 V (300 V) 0,50 : 2,50 60092-376
Cablu instrumental 150/250 V (300 V) 0,50 : 2,50 60092-376
Cablu de alimentare inalta tensiune 3,6/6 (7,2) 10 : 1000
(U>1 Kv)
6/10 (12) 16 : 1000
8,7/15 (17,5) 25 : 1000 60092-354
12/20 (24) 35 : 1000
18/30 (36) 50 : 1000
Numarul de conductoare Standard

Tip de cablu
sau perechi constructiv IEC
Cablu de alimentare (U<1 Kv) “N” (Nespecificat) 60092-353
Cablu de comanda 2,4,7,12,19,27,37 60092-376
Cablu instrumental
1,3,7,12,19,27,37 perechi
1,3,7,12 triplu 60092-376
1,3,7 cvadruplu
Cablu de alimentare inalta tensiune (U>1 Kv) 1 sau 3 conductoare 60092-354
Izolatia conductoarelor
Materialele utilizate ca izolație a conductoarelor trebuie să fie alese dintre cele

enumerate în IEC 60092-351. Tipul si grosimea izolatiei conductoarelor este stabilita in acelasi
standard. Temperatura de funcționare nominală a materialului izolant selectată trebuie să fie cu
cel puțin 10 °C mai mare decât temperatura ambientală maximă în spațiul în care este instalat
cablul.
Izolatiile utilizate la cablurile din industria navala sunt:
EPR (etilen propilena). Un elastomer termorigid, are o deformare aproape zero
datorită acțiunii căldurii. Acesta oferă o buna flexibilitate cablul. Adecvat în special în
cazul în care învelișul trebuie să fie un compus reticulat.
HEPR (grad dur etilen propilenă). Compus EPR imbunatatit care aduce
performanta mai buna atat mecanica cat si proprietăți electrice.
XLPE compus de polietilenă reticulată, în care polimerul este o polietilenă de joasă
densitate sau un polimer sintetic echivalent care furnizează un compus în
conformitate cu tipul XLPE
HF 90 compus din poliolefine reticulat fără halogeni, în care polimerul este un polimer
sintetic poliolefinic sau echivalent care nu conține halogeni si furnizează un compus
care este compatibil cu tipul de HF 90
S 95 compus reticulat de cauciuc siliconic bazat pe un elastomer polisiloxan care,
atunci când este reticulat, este compatibil cu tipul S95.
Tip material de izolatie Temperatura maxima de functionare ºC

Prescurtare
Elastomer sau termoset Functionare normala Scurt-circuit
Etilenă-propilenă cauciuc sau similar (EPM EPDM) fără halogeni EPR 90 250
Etilenă-propilenă cauciuc sau similar fără halogeni imbunatatita HEPR 90 250
Polietilena reticulata XLPE 90 250
Polietilena reticulata pentru cabluri fara halogenuri HF 90 90 250
Cauciuc siliconat S 95 90 350
8 / 221
Mantaua exterioara a cablului

Materialele utilizate la constroctia mantalei trebuie să fie alese dintre cele enumerate
în IEC 60092- 359.
Mantaua exterioara protejează setul de conductoare de actiunea agresiunilor de tip
mecanice sau mediu extern. Agresiunilor mecanice sunt, în principal abraziunea, lovirea sau
deformari la unghiuri care apar în timpul instalării, în timp ce agresiunile de mediu (căldură,
prezența uleiurilor sau a agenților agresivi) vor afecta cablul de-a lungul vieții sale de lucru. Se
va acorda atentie la rezistența la fluide a cablurilor instalate în cazul în care, de exemplu,
condensarea apei sau a vaporilor nocivi (inclusiv vapori de ulei) poate fi prezenta. În acest caz,
cablurile trebuie să îndeplinească cerințele de rezistență la fluide corespunzătoare.
SE este un compus reticulat de cauciuc policloroprenic, în care elastomerul este un
policloropren (PCP) sau elastomer sintetic echivalent furnizează un compus care
este compatibil cu tipul de SE
SH compus reticulat în care constituentul caracteristic este un cauciuc clorurat
sintetic, de exemplu, polietilenă clorosulfonată (CSP) sau polietilenă clorurată (CPE),
care este compatibil cu tipul SH
SHF 2 compus din cauciuc reticulat fără halogeni, în care polimerul este o poliolefină
sau un polimer sintetic echivalent, care nu conțin halogeni, furnizând un compus care
este compatibil cu tipul SHF 2.
SHF 2 are avantajul de a fi un compus stabil termic care nu emană gaze toxice sau
de fum în caz de incendiu, și are o bună rezistență la uleiuri, combustibili și solvenți. Rezistență
bună la solicitări mecanice.
Tipuri de manta exterioara reticulata Prescurtare

Cauciuc policloroprenic SE
Polietilena clorosulfonată sau cauciuc de polietilenă clorurată SH
Cauciuc fără halogenuri SHF 2
Culori standardizate ale invelisului exterior al cablului
Tip Cablu Functionalitate Culoare

Cabluri de alimentare (forta) FR - nu propaga flacara Negru
Cabluri de comanda si instrumentatie FR - nu propaga flacara Gri
Cabluri de alimentare (forta) FFR - rezistente la foc Portocaliu
Cabluri de comanda si instrumentatie FFR - rezistente la foc Verde
Cabluri pentru sisteme cu protectie intriseca Spatii Ex Albastru
Ecranul
Ecranele din structura cablurilor electrice sunt elementele care asigură protecția
împotriva câmpurilor electromagnetice. Acestea sunt elementele care protejeaza cablurile de
instrumentatie, comanda și comunicatie sensibile la perturbatii care pot distorsiona semnalul
transmis prin cablu. Pentru a proteja cablul la perturbatii, constructiv se utilizeaza ecrane
colective care cuprind tot grupul de conductoare (protecție față de perturbații externe) si / sau
individuale pentru fiecare dintre perechile sau tripletele (câmpuri electromagnetice din alte
elemente ale aceluiași cablu). Conform standardului, ecranele colective se realizeaza din trese
9 / 221
de cupru simple sau cositorite sau din folii de cupru sau poliester laminat, ecranele individuale
se realizeaza din folii laminate.
Ecranele colective ale cablurilor standard, conform normelor au un grad de acoperire
de 80%.
O categorie aparte de cabluri ecranate sunt cablurile care se utilizeaza in instalatiile
puternic perturbatoare. Aceste cabluri sunt instalate în conformitate cu IEC 60533, si
îndeplinesc cerințele pentru compatibilitate electromagnetica (EMC), au in structura ecrane cu
un grad de acoperire de 100%.
Din punct de vedere al comportari cablurilor electrice la foc, constructiv, in functie de

reglementarile IEC se evidentiaza doua categorii de cabluri:
a. cabluri care nu propaga flacara (flame retardant)
O flacără în contact cu mantaua cablului pentru un timp limitat nu ar trebui să se

răspândească. Cablul nu se va deteriora in urma unui incendiu cauzat de un incident minor sau
printr-o sursă externă de căldură cu care vine în contact accidental. (IEC 60332-1-2)
Un incendiu care nu are legătură cu cablul poate afecta un sistem de cabluri și
situatia devine mai serioase dacă sistemul este orientat vertical care permite circulația aerului și
crearea unui efect de horn. Dacă se atinge temperatura de descompunere a materialelor
organice, se produce arderea exotermă a cablurilor și focul se extinde. Pentru a preveni
aceasta forma de risc cablurile trebuie sa indeplineasca normele constructive impuse de IEC
60332-3-22
b. cabluri rezistente la foc (fire resistent)
IEC 60331 definește condițiile de functinare aplicate unui cablu care trebuie să
rămână în funcțiune în circuitele de siguranță chiar și atunci când sunt direct afectate de un
incendiu și când părțile sale organice se descompun. Constructiv cablurile rezistente la foc se
disting prin existenta unui strat suplimentar de mica in stratul izolator al cablului.
Cablurile utilizate in constructiile navale trebuie sa indeplineasca aceste standarde
eliminand astfel emisiile nocive halogenate și de gaze toxice, reduc în mod substanțial formarea
fumurilor opace și faciliteaza evacuarea persoanelor.
1.4 Codificarea cablurilor
Codificarea cablurilor electrice difera de la un producator la altul. Indiferent de

producator este format de un cod propriu urmat de numarul si sectiunea conductoarele cablului
(NxS). Substituirea simbolului „x” cu „G” indica existenta conductorului de impamantare in
structura cablului (conductor galben/verde). In cazul cablurilor de instrumentatie se evidentiaza
numarul de perechi – numarul de fire in pereche si sectiunea transversala a conductoarelor
(PxNxS). Cablurile au marcate atat codurile cat si metrajul si standardul de fabricatie.
In tabelul de mai jos este prezentata codificarea cablurilor Untel, principalul furnizor
de cabluri pentru AMG
10 / 221
1.5 Instructiuni si tehnologii de instalare a cablurilor
1.5.1 Consideratii generale

In acest capitol se vor prezenta metode de instalare frecvent întâlnite în aplicațiile
navale și off-shore. Acestea sunt instructiuni generale și trebuie utilizate împreună cu
specificațiile de instalare emise inginerii proiectanti și toate celelalte standarde particulare
aplicatiilor respective. Aceste metode sunt recomandate pentru toate tipurile de cabluri de
alimentare, instrumentatie si de comanda.
Instructiunile sunt destinate utilizării de către inginerul proiectant și de instalatorii în domeniu dar
11 / 221
nu este un text privind proiectarea sistemelori de alimentare sau de analiză a circuitelor
electrice. Informația furnizată este concisă și ar trebui să fie adecvata pentru majoritatea
instalațiilor.
În acest document sunt descrise regulile și procedurile ce trebuie luate în considerare
în timpul manipulării cablurilor electrice, cu o atenție deosebită acordată caracteristicilor cablului
pentru a asigura transportul adecvat, depozitarea si instalarea corespunzatoare.
Procedura de instalare este delicată, iar cablurile trebuie să fie manipulate și instalate în mod
corespunzător pentru a evita deteriorarea. Daune semnificative pot fi cauzate de manipularea
necorespunzătoare a cablurilor, care sunt detectate fie atunci când se pun in functiune
instalatiile sau care au ca efect o reducere a calității de cablu, avand ca efect in timp reducerea
timpului de viata al cablului.
1.5.2 Preinstalarea
Pentru asigurarea siguranței în timpul instalării și fiabilitatii cablului odată ce este
instalat, trebuie să verificati următoarele înainte de instalare:
Cablul selectat este potrivit pentru aplicația dumneavoastră.
Cablul nu a fost deteriorat la transport sau la depozitare.
Examinați normele și specificatiile proiectului, reglementările și standardele aplicabile
pentru a verifica dacă cablul selectat este adecvat pentru operația de instalare. În cazul
organismelor de clasificare / certificare, de asemenea trebuie consultate.
Orice deteriorare a cablului existenta trebuie să fie identificata pentru a preveni orice
alte daune ulterioare instalarii. Acest lucru se face prin inspecția cablului propriu-zis in stadii
diverse stadii, la manipulare și la depozitare.
Transport
Tamburii de cabluri trebuie să fie întotdeauna transportati în poziția în verticala și nu sprijiniti pe
flanse. Trebuie să fie în mod corespunzător fixati pentru a se evita deplasările necontrolate și
eventualele căderi ale tamburilor de cablu prin rostogolire.
Manipularea
Îndepărtați toate cuiele și capsele din flanșele tamburilor înainte de a incepe operatiunile de
manipulare. Indepartati toate obiectele care ar putea avaria prin impact cablului în timp ce
acesta este manipulat. Nu folosiți NICIODATĂ cablul ca mijloc ajutator pentru a muta o rolă.
Atunci când se deruleaza cablul, respectați raze de îndoire recomandate, se va preveni
răsucirea și se va evita derularea in exces.
12 / 221
13 / 221
Stocare cablurilor
Cablurile trebuie să fie depozitate pe suprafețe dure, astfel încât flanșele tamburilor
sa nu se poate scufunda. Tobe mici pot cântări mai multe sute de kilograme în timp ce tamburii
mari pot depasi cateva tone.
Trebuie evitata pe cât de mult posibil de depozitare in exterior, în special în cazul în
care perioada de stocare este lunga, deoarece aceasta ar putea duce la deteriorarea lemnului
și probleme ulterioare cu transportul, ridicarea și manipularea a tamburilor. Deasemeni cablurile
fără protecție UV se pot deteriora daca sunt expuse în aer liber.
Se vor evita derularile repetate, si se va respecta modul inițial de rulare a cablului. Se
evita astfel desfacerea spirelor de pe tambur si alunecarea cablului.
Deteriorările mecanice cauzate de impact pot fi prevenite prin următoarele măsuri de
precauție:
- Alinierea tamburilor flansa la flansa.
- Folosirea de protectii in cazul in care se stocheaza impreuna tamburi cu dimensiuni
diferite.
- Menținerea de culoarelor și delimitatoare adecvate a spatiului de stocare pentru a
preveni lovirea accidentala cablurilor cu echipamentele si utilajele de manipulare.
Se închide etans capetele cablului daca este depozitat în aer liber, și reetanșat
atunci când se taie o lungime de pe tambur. Acest lucru va împiedica pătrunderea apei sau a
altor substanțe în cablu si se previne oxidarea cablului.
Inspectia cablurilor
Controlați fiecare rolă de cablu pentru deteriorări înainte de a accepta livrarea.
Posibile situatii care pot evidentia deteriorarea cablului sunt:
- Tamburi stacati pe flanse.
- Mai multi tamburi sunt așezati unul peste altul.
- Alte materiale sunt așezate deasupra unui tambur.
- Cuiele de fixare utilizate la asigurarea pe perioada transportului nu au fost
indepartate sau nu au afectat cablul de pe tambur.
- O flanșă a tamburului este deteriorata.
- Folia de protectie a cablului a fost indepartata sau deteriorata.
- Etansarea unui capat de cablu lipseste sau a fost deteriorat.
14 / 221
1.5.3 Instalarea cablurilor

Un procent ridicat de eșecuri in instalarea cablurilor se datorează deteriorării
mecanice, care apare de obicei in timpul transportului, manipulării sau instalării.
De fapt, in cele mai multe situatii cablurile sunt supuse la solicitări mecanice mai mult în timpul
instalării decat în stadiul de funcționarea reală. Inutil să mai spunem, manipularea și instalarea
cablului în conformitate cu recomandările producătorului este extrem de importanta.
Atunci când sunt instalate cablurile, trebuie să fie luate în considerare următorii
factori:
- Configurația conductoarelor.
- Modul de incarcare a traseelor de cablu.
- Limitările fizice ale cablurilor.
- Echipamente de instalare utilizate.
- Temperatura și condițiile mediului ambiant.
- Cerințele de fixare și de susținere a cablurilor.
1.5.3.1 Echipamente
Utilizarea corectă a echipamentelor si alegerea corespunzătore a acestora este
esențială pentru o instalarea cu succes a cablurilor. Echipamentele recomandate pentru o
varietate de situatii de instalații sunt listată mai jos:
- Dinamometru
- Dispozitive de prindere cablu (laturi de prindere)
- Clesti pentru taiere cablu
- Tuburi de capat pentru etansare cablu
- Lubrefianti pentru cabluri electrice
- Role de sustinere cablu pe trasee
- Role de deviere la curburi
- Vinci de tragere cablu
- Echipamente de curatare
- Echipamente de masura diametre si lungimi
- Cabluri metalice de tragere tip calauza
- Dispozitive de sustinere tamburi de cablu
- Cricuri
- Chingi de ridicat
- Tester pentru masurari electrice
- Echipament individual de protectie
Scripete unic
Scripetele unic trebuie să fie utilizate numai pentru ghidarea
cablurilor. Aranjați mai multe blocuri pentru a menține raza de
îndoire ori de câte ori se schimbă direcția cablului sau altitudine.
15 / 221
Ansamblu de scripeti
Pentru tragerea cablurilor la coturi, folosiți ansambluri transportoare

de scripetelui cu rază corespunzătoare.
Rolele trebuie poziționate pentru a se asigura că curbura efectivă
este netedă și își schimbă direcția sau elevație uniform pe fiecare
rolă. Niciodată nu permite sa se formeze o curbură poligonala după
cum se arată:
Laturile de prindere
Cablurile trebuie instalate astfel încât tensiunea de întindere aplicate acestora, fie datorită
propriei greutati fie datorate manoperelor de instalare sa fie reduse la minimum.
Rezistența mecanică a conductorilor trebuie să fie suficientă pentru a suporta instalarea și

condițiile de instalare. Aria secțiunii transversale a conductorului nu trebuie să fie mai mică de
0,5 mm2. Acest lucru este deosebit de important pentru cablurile cu secțiuni transversale mici și
pentru cabluri cu rute verticale sau în tevi verticale. Aceste cabluri trebuie să fie sprijinite în mod
corespunzător pentru a preveni avarierea.
Cablurile trebuie să fie tras cu un sistem care permite controlul vitezei de tragere și
sarcina de tragere și, dacă este posibil, acesta trebuie să fie echipat cu un comutator mecanic
automat, care va acționa în cazul în care sarcina de tracțiune depășește limita stabilită anterior.
Sarcinile maxime pentru a evita deteriorarea cablurilor sunt definite ca 5 kg / mm2
pentru conductoare de cupru și 3 kg / mm2 pentru conductor din aluminiu.
Laturile de prindere sunt confecționate dintr-un împletitură de sârmă de oțel cu un inel de capăt,
astfel încât, după introducerea cablului în interiorul său, acesta va fi comprimat radical
proporțional cu dimensiunea cablului.
În cazul tragerii manuale de cablu, este important să se distribuie sarcina de-a lungul
lungimii, folosind un număr de persoane, în conformitate cu lungimea cablului și numărul de role
de sustinere.
Calelor de sustinere si fixare a cablului
16 / 221
Este foarte important să se utilizeze, sunt sub formă de rulouri, si faciliteaza aliniierea
si alunecarea lină a cablului și pentru a evita un eventual contact cu alte elemente care ar putea
deteriora cablul. Baza trebuie să fie suficient de largă și în condiții de siguranță pentru a garanta
stabilitatea tamburului în timpul derulării cablului. Tamburul trebuie să fie plasat cel puțin 10 cm
deasupra podelei.
Folosirea rulourile adecvate face ca alunecarea cablului sa fie mai ușoară și reduce
sarcina de tragere. Ele trebuie să se rostogolească cu ușurință și să includă o bază adecvată
pentru a evita rasucirea și un ghid prin care trece cablul.
Distanța dintre rolele trebuie să fie în conformitate cu caracteristicile de greutate si

flexibilitatea cablului, evitând distanțele excesive între ele care pot provocâa ondulatii
semnificative pe cablu.
1.5.3.2 Suporti si fixare (tevi, trasee de cablu, canale de cablu)

Cu excepția cablurilor pentru aparatele portabile și cele instalate în tevi, canale,
trasee de cabluri sau carcase speciale, cablurile trebuie sa fi fixate prin intermediul unor cleme,
coliere sau bride din materiale care dacă sunt aprinse nu trebuie să contribuie la răspândirea
flăcării de-a lungul cablurilor sau conductoarelor. Materialul trebuie să aibă o suprafață suficient
de mare ca să mentina cablurile strâns legate fără a deteriora mantaua de protectie a acestora.
Distanțele dintre suporturi trebuie să fie alese în funcție de tipul de cablu și gradul de vibrație.
Aceasta nu trebuie să depășească 400 mm pentru un traseu orizontal de cablu, în cazul în care
cablurile sunt așezate pe suporturi de susținere separate sau trasee scărite. Distanța dintre
punctele de fixare pot fi de până la 900 mm, cu condiția să existe suporturi cu spațiere maximă
așa cum este specificat mai sus. Această derogare nu se aplică la cablurile instalate pe punti
deschise, unde cablurile pot fi supuse unor forțe generate de valuri pe punte.
NOTA 1 La proiectarea unui sistem de susținere a cablurilor pentru cablurile cu un

singur conductor, primordial trebuie să fie calculul efectele forțelor electrodinamice dezvoltate la
apariția unui scurtcircuit. Distanțele dintre suporturi pentru cabluri date mai sus nu sunt
adecvate pentru aceste forțe.
NOTA 2 Cabluri cu clasa 5 conductoare pot necesita un sprijin suplimentar pentru a
preveni desprinderea
Suporturile și accesoriile corespunzătoare pentru fixarea cablurilor trebuie să fie robuste și
trebuie să fie din materiale rezistente la coroziune sau tratate în mod adecvat pentru a rezista la
coroziune.
NOTA 3 clemele de cablu sau colierele pot fi fabricate dintr-un alt material decât
metal. Cerințe privind caracteristicile materialului trebuie luate în considerare.
Atunci când cablurile sunt fixate prin intermediul unor cleme sau benzi nemetalice, și
nu sunt așezate pe trasee orizontale sub traseu sau pe trasee verticale se adaugă la distanțe
17 / 221
regulate nu mai mari de 1 m fixari metalice în scopul de a preveni eliberarea de cabluri în timpul
unui incendiu. cleme pentru Materialele utilizate la fixarea cablurilor instalate în zonele cu risc
ridicat de incendiu sau traseele de evacuare de siguranță trebuie să fie metalice
1.5.3.3 Treceri de cabluri in punti si pereti etansi

Penetrarea punților si a peretilor etanși trebuie să fie efectuată într-un mod etanș. Fie
se utilizează treceri individuale sau treceri multiple de cabluri acestea trebuie sa impiedice
propagarea flacarilor in caz de incendiu. Indiferent de tipul de cablu utilizat, trecerile individuale
sau multiple de cablu trebuie să îndeplinească cerințele de aprobare corespunzătoare sau a
autorităților de reglementare.
NOTĂ O atentie deosebita se va acorda instalarii trecerilor astfel incat cablurile sa nu
se avarieze reciproc (de exemplu, prin temperatură ridicată care rezultă din turnarea
compusului, reacții chimice, etc.).
Cablurile care trec prin punți trebuie protejate la o înălțime adecvată deasupra punții.
În cazul în care cablurile trebuie să treacă prin pereții neetanși la apă, găurile practicate pentru
trecerea cablurilor trebuie să fie echipate cu presetupe sau bucse din materiale adecvate care
sa elimine riscurile de coroziune sau deteriorarea cablurilor.
Trecerile verticale pentru cabluri electrice trebuie să fie construite astfel încât să nu
permita propagarea incendiului dela opunte la alta sau de la un compartiment la altul.
Penetrarea punților și a pereților de compartimentare, care sunt necesare pentru a avea un
anumit grad de integritate de incendiu, trebuie să fie astfel efectuată încât să se asigure că
gradul necesar de integritate la incendiu nu este afectată.
Alegerea tipului de construcție a cablului trebuie să fie ales astfel încât sa nu fie afectat gradul
necesar de etanșare al trecerii.
1.5.3.4 Instalare în tevi, conducte sau canale de cabluri metalice

Atunci când cablurile sunt instalate în tevi, conducte sau canale de cabluri metalice,
se vor respecta următoarele măsuri de precauție.
Tevile, conductele sau canalul de cabluri trebuie să fie netede la interior și protejate împotriva
coroziunii.
Tevile, conductele sau a canalul de cabluri trebuie să aibă capetele profilate sau bucsate în așa
fel încât să nu se deterioreze învelișul cablului.
Tevile, conductele sau a canalul de cabluri trebuie să aibă astfel de dimensiuni
interne și raza de îndoire care va permite introducerea si scoaterea ușoară a cablurilor care
urmează să fie instalate: raza de curbura internă nu trebuie să fie mai mică decât cele permise
pentru cabluri și pentru tevi cu diametrul exterior mai mare de 63 mm, cel puțin de două ori
diametrul exterior al țevii.
Tevile, conductele și canalele de cabluri trebuie să fie dispuse astfel încât apa să nu
se poată acumula în interiorul lor (ținându-se seama de posibilitatea aparitiei fenomenului de
condensare).
Factorul spațiu (raportul dintre suma suprafețelor secțiunilor transversale care
corespund diametrelor exterioare ale cablurilor si aria secțiunii transversale interioară a tevii,
conducta sau canalul de cabluri) nu trebuie să fie mai mare de 0,4.
În cazul în care sunt necesare, se vor prevedea deschideri de ventilație, de preferință
la nivelele superioare si inferioare, astfel încât să permită circulația aerului și posibilitatea de a
18 / 221
preveni acumularea de apă în orice parte a tevii, conducta sau canal de cablu. Aceste
deschideri de ventilație nu trebuie să fie făcută în cazul în care includerea acestora va crește
riscul de incendiu.
În cazul în care există riscul că un tub se poate rupe din cauza lungimii sale, trebuie
prevăzute rosturi de dilatare corespunzătoare. Acest lucru ar putea fi cazul atunci când țevile de
cabluri sunt montate de-a lungul punților deschise.
În cazul în care cablurile urmează să fie trase în țevi, conducte sau canale de cabluri cu lungimi
mari, vor fi instalate cutii de vizita care sa asigure integritatea cablurilor în timpul instalării.
1.5.3.5 Raza de curbura

Raza de curbura internă pentru instalarea cablurilor trebuie să respecte
recomandarile producătorului de cablul în funcție de tipul de cablu ales, și nu trebuie să fie mai
mică decât valorile indicate în tabelele de mai jos.
Raza de îndoire pentru cabluri cu tensiune nominală până la 1,8/3 kV
Construcția cablului Diametrul total al Raza minimă de

cablului (D) îndoire internă
Izolatia Manta exteriora
termoplastic sau Nearmate 25 mm 4D a

termorigid cu conductoare
din cupru circulare neecranate 25 mm 6D
Ecranate cu tresa metalica sauarmate Oricare 6D

Armate cu fire metalice Oricare 6D
Armate cu folii metalice sau cu manta metalica
Ecram banda laminata compozita poliester/metal Oricare 8D

sau ecran folie colectiv
termoplastic sau Oricare Oricare 8D
termorigid cu conductoare
din cupru în formă de sector
Mineral Manta exterioara cu metale grele Oricare 6D
a 6D pentru integritatea circuitului definit
Raza de îndoire pentru cabluri cu tensiuni nominală de 3,6/6,0(7,2) kV si mai mari
Diametrul total al cablului Raza minimă de îndoire

Constructia cablului
(D) internă
Cablu cu un singur conductor Oricare 12 D
Cablu cu trei conductoare Oricare 9D
1.5.3.6 Dimensiunile conductoarelor de impământului si conectarea echipamentelor la

pământ
19 / 221
Secțiunea transversală Q asociata unui conductor Secțiunea transversală minima a conductorului de

Dispunerea conductoarelor de impamantare care transportă curent (O fază sau pol) impământare
[mm²] [mm²]
i) Conductor izolat în cablu pentru instalații fixe.

ii) Ecranul de cupru al cablurilor pentru instalații fixe, conform 8.2 din IEC 60092-350. Q ≤ 16 Q
iii) Conductor izolat separat pentru instalații fixe în tevi, în spațiile de cazare uscate,
1 atunci când sunt rutate în aceiași teava ca și cablul de alimentare.
iiii) Conductor izolat separat atunci când sunt instalate în interiorul tablourilor sau intre
50% din sectiunea conductorului parcurs de curent, dar nu
capace si panouri, inclusiv conductorul de impamantare pentru uși batante specificate în Q > 16
mai puțin de 16 mm²
IEC 60092-203.
Q ≤ 2,5 1
Conductor de impamantare neizolat în cablu pentru instalare fixa, armura sau ecranul de
2 2,5 < Q≤ 6 1,5
cupru.
Q >6 Nu sunt permise
Aceiasi cu a conductorului parcurs de curent dar min. 1,5
Q < 2,5 mm² pentru impamantari cu conductoare litate sau 2,5 mm²
Conductor de impamantare instalat separat pentru instalații fixe altele decât cele pentru impamantari solide
3
specificate la punctele 1 iii) și 1 iiii). 50% din sectiunea conductorului parcurs de curent, dar nu
2,5 < Q ≤ 120
Q > 120 70
Q ≤ 16 Aceiasi cu a conductorului parcurs de curent
4 Conductor de impamantare in cablu flexibil 50% din sectiunea conductorului parcurs de curent, dar nu
Q > 16
Termenul conductor de protecție este acceptat ca un termen alternativ pentru conductorul de impământare.
1.5.3.7 Conectarea în paralel a cablurilor

Prin conectarea in paralel a conductorilor electrici se obtine un conductor care
suporta un curent cu intensitatea egala cu suma intensitatilor suportate de conductoarele
paralele, dar cablurile trebuie să aibă impedanțe egale, secțiuni transversale egale, temperaturi
maximă admisibila egale a cablului și sa aiba aceiasi lungime ( sa urmeze rute identice).
Conexiuni în paralel, sunt permise doar pentru secțiunile transversale de 10 mm2 sau mai mari.
Atunci când conditia de impedante egale nu poate fi asigurată, la capacitatea de încărcare a
cablului se aplica un factor de corecție de 0,9.
Precautii speciale pentru cablurile monofilare utilizate in instalatii de alimentare A.C.
Trebuie evitata utilizarea cablurilor monofilare in instalatiile de alimentare de curent

alternativ, în măsura în care este posibil se vor utiliza cabluri bifilare sau multifilare. Daca cu
toate acestea, este necesar să se utilizeze cabluri monofilare pentru circuite avand curenti
nominali mai mari de 20 A, se vor respecta următoarele măsuri de precauție:
a) Cablurile trebuie să fie nearmate sau armate cu armaturi din materiale non-
magnetice. Pentru a evita buclele de curent, ecranul metalic trebuie să fie legat la
pământ la un singur punct. Capătul liber al ecranului metalic trebuie să fie suficient
izolate pentru a proteja împotriva tensiunilor înalte induse de curenții de scurt-circuit.
b) Conductorii care aparțin aceluiași circuit trebuie să fie rutate în aceeași țeavă,
conductă, canalul de cabluri sau cleme care le fixează, trebuie să includă toate
fazele, cu excepția cazului în care acestea sunt realizate dintr-un material non-
magnetic.
20 / 221
c) La instalarea două, trei sau patru cabluri monofilare care formează circuite
monofazate, trifazate sau trifazate cu nul, cablurile trebuie să fie pe cât posibil în
contact unul cu celălalt. În fiecare caz, distanța măsurată între învelișul exterior a
două cabluri adiacente nu trebuie să fie mai mare de un diametru al cablului (De).
d) Atunci când cablurile monofilare au un curent nominal mai mare de 250 A si

trebuie să fie instalate în apropierea unui perete despărțitor din oțel, distanța dintre
cabluri și peretele etanș trebuie să fie de cel puțin 50 mm, cu excepția cazului în care
cablurile care aparțin aceleiași circuit A.C. sunt instalate în formație trefoil.
e) Nu se utilizează materiale magnetice între cabluri monofilare dintr-un grup. În

cazul în care cablurile trec prin plăci de oțel, toți conductorii aceluiași circuit trebuie
să treacă prin placă sau trecere, astfel încât sa nu existe nici un material magnetic
între cabluri, iar distanța dintre cabluri și materialele magnetice nu trebuie să fie mai
mică de 50 mm, cu excepția cazului în cablurile care aparțin aceluiași ac circuit sunt
instalate în formație trefoil.
f) Pentru a încerca să se egalizeze impedanta circuitului trifazat (de lungime

considerabilă, sau constând din cabluri monofilare cu secțiune transversală de 185
mm2 sau mai mare), o rotire a fazelor se efectuează la intervale care nu depășesc
15 m. Precauțiile de mai sus sunt, nu sunt necesare în cazul în care cablurile sunt
instalate în formație trefoil.
g) În circuitele care implică mai multe cabluri monofilare în paralel pe fiecare fază,
toate cablurile trebuie să urmeze aceeași ruta și sa aiba aceeași arie a secțiunii
transversale.
NOTĂ Cabluri din sistemele D.C. suprapuse peste sisteme A.C. pot crea aceleași probleme ca
și pentru sistemele A.C.. In aceste situații se vor lua aceleasi măsuri de precauție speciale.
În plus, cablurile referitoare la aceeași fază trebuie să fie, alternate cu cele ale celorlalte faze,
astfel încât este evitată împărțirea inegală a curentului. De exemplu, în cazul a două cabluri
pentru fiecare fază, dispozițiile corecte sunt următoarele:
21 / 221
22 / 221
1.5.3.8 Instalarea în compartimentele de baterii

Instalarea cablurilor în camere atribuite bateriilor trebuie să fie evitată pe cât posibil
(vezi IEC 60092-401). În cazul în care este necesară o astfel de instalație, cablurile trebuie să
aibă un înveliș protector rezistent la vaporii de electrolit și penetrarea pereților etanși trebuie să
fie etanșe la gaze.
1.5.3.9 Instalare în spatii de refrigerare

Cablurile care urmează să fie instalate în spațiile de refrigerare trebuie să fie
protejate împotriva deteriorării mecanice. Cabluri izolate cu manta din PVC nu se vor utilizate în
spații frigorifice, cu excepția cazului în care compușii din PVC au temperatura apropriata de
temperaturile scăzute de functionare.
În cazul în care armura nu este rezistenta la coroziune, acesta trebuie să fie protejate
împotriva coroziunii printr-un invelis rezistent la umiditate și temperatură joasă.
Se iau măsuri pentru a evita posibilitatea acțiunii electrolitice în cazul în care camera de
refrigerare are finisaje din aluminiu.
1.5.3.10 Rutarea cablurilor

Cerințele pentru derularea cablurilor sunt după cum urmează.
a) traseele de cabluri trebuie să fie pe cât posibil în linie dreaptă și accesibile. În

cazul în care cablurile sunt instalate în spatele panourilor, toate conexiunile trebuie
să fie ușor accesibile și sa se indică amplasarea cutiilor de conexiuni care nu sunt
vizibile.
b) La alegerea rutelor cablurilor, se va ține seama de nevoia de protecție împotriva

efectelor distructive ale daunatorilor sau rozătoare.
c) Cabluri cu materiale izolante cu temperaturi nominale maxime admise diferite ale

conductoarelor nu trebuie să faca parte din manunchiuri comune, trecere, teava,
canal sau conductă de cablu. În cazul în care acest lucru nu este posibil, gruparea de
cabluri trebuie să fie evaluata, astfel încât nici un cablu sa nu ajunga la o
temperatură mai mare decât temperatura conductorului cel mai mic evaluat în
grupare.
d) cabluri cu un înveliș de protecție care poate deteriora invelisul de protectie

cablurilor mai vulnerabile nu se vor prinde in manunchiuri comune, trecere, teava,
canal sau conductă de cablu.
e) Cabluri având un înveliș metalic de protectie, ecran sau armură trebuie să fie
instalate astfel încât sa fie impiedicata coroziunea (de exemplu galvanica sau
electrolitica), la contactul cu alte metale.
23 / 221
f) Cablurile trebuie derulata astfel încât să se evite acțiunea umezealii datorate
condensarii sau picurarii. Daca nu este posibil, cablurile nu trebuie să fie amplasate
în spatele sau încorporate în izolație termică structurală.
g) Cablurile trebuie, în măsura în care este posibil, să fie la distanță de surse de

căldură, cum ar fi cazane, țevi la cald, blocuri de rezistențe, etc, și protejate împotriva
riscului de deteriorăre mecanice. În cazul în care instalarea de cabluri în apropierea
surselor de căldură nu pot fi evitate, iar în cazul în care există un risc de deteriorare a
cablurilor prin căldură, trebuie să fie instalate scuturi adecvate sau se iau alte măsuri
de precauție pentru a evita încălzirea, de exemplu, ventilatie specială, instalarea de
materiale de izolare termică sau utilizarea unor cabluri speciale rezistente la căldură.
Cablurile nu trebuie să fie amplasate în tancurile de marfă, tancurile de balast,
rezervoare de combustibil sau rezervoare de apă cu excepția echipamentelor de
alimentare și instrumentatie concepute special pentru astfel de locații și ale căror
funcții le să fie instalate în rezervor. Aceste echipamente pot cuprinde pompe
submersibile de marfă și a dispozitivelor de control asociate, monitorizarea
încărcăturii și a sistemelor de navigație subacvatice.
h) Cablurile nu trebuie instalate peste rosturi de dilatare. Dacă totuși, este inevitabilă,
se asigura o buclă de cablu având o lungime proporțională cu extinderea in zona de
dilatare. Raza minimă interioară a buclei în timpul funcționării nu trebuie să fie mai
mică de douăsprezece ori diametrul exterior al cablului.
i) În cazul echipamentelor electrice esențiale pentru care este obligatoriu să aibă cel
puțin două surse de alimentare, de exemplu, instalațiile de cârmă, toate cablurile de
alimentare cat si cablurile de control asociate trebuie să urmeze rute diferite, care, în
măsura în care este posibil, trebuie să fie separate de alimentare atât pe verticală cât
și pe orizontală. În cazul echipamentelor electrice esențiale duble, toate cablurile de
alimentare si cablurile de control asociate trebuie să urmeze rute diferite, care trebuie
să fie separate atât pe verticală cât și pe orizontală, în măsura în care este posibil.
NOTA 1 Sistemele care ar putea funcționa in stand-by pentru o funcție esențială pentru nava,
cum ar fi un telegraf din sala mașinilor împreună cu un sistem de control al motorului, trebuie în
acest sens, să fie tratate în același mod ca la paragraful i).
NOTA 2 Atunci când tabloul principal este situat într-un compartiment separat și închis, cum ar
fi o cameră de control al motorului, această clauză nu este aplicabilă echipamentului și
cablurilor instalate în acest compartiment.
j) În cazul în care este necesar să se împartă o navă în zone de foc (cum ar fi, în
general, în cazul navelor de pasageri), rutarea cablurilor trebuie să fie realizata astfel
încât un incendiu în orice zonă verticala principala de incendiu nu va afecta
funcționarea serviciilor esențiale în orice alta zonă. Această cerință va fi îndeplinită în
cazul în care cablurile principale și de urgență care trec prin orice zonă sunt separate
atât pe verticală, cât și pe orizontală, cât mai larg posibil și nu trec prin aceeași zonă
orizontală. Cablurile trebuie să fie capabilă să mențină integritatea circuitului în caz
de incendiu - a se vedea punctul o)
24 / 221
k) Cablurile și conexiunile electrice care deservesc sisteme esențiale sau de urgență
trebuie să fie dirijate astfel încât in măsura în care este posibil sa se evite spatii gen
bucătării, spălătorii, sălile mașinilor și peretii acestora, precum și alte zone cu risc
ridicat de incendiu, cu excepția cazurilor in care se furnizeaza servicii a
echipamentelor din aceste spații. Ele trebuie să funcționeze astfel încât să excludă
scoaterea lor din functiune prin încălzirea pronuntata a pereților cauzată de un
incendiu într-un spațiu adiacent.
l) Atunci când este esențial ca un cablu trebuie să funcționeze pentru o perioada în

timpul unui incendiu și este inevitabil sa rutam cablurile printr-o zonă de mare risc,
cablurile trebuie să îndeplinească cerințele IEC 60331. Se utilizeaza cabluri
rezistente la foc
m) Cabluri pentru circuite de siguranță intrinsecă trebuie să fie grupate împreună și

pozate separat de cablurile de alimentare sau de comanda. Mantaua exterioară a
cablului trebuie să fie de culoare albastru sau ca alternativa negru cu o dungă
albastră. Dunga se aplică astfel încât să fie clar vizibilă atunci când cablul este
instalat in zone vizibile.
NOTA 3 Mantaua de culoare neagră cu o dungă albastră a fost acceptată de către autoritățile
naționale ale unor țări.
n) În ceea ce privește prevenirea daunelor incendiilor asupra cablurilor, o atenție

deosebită trebuie acordată protejării principalelor trasee de cablu pentru circuite
esențiale cum ar fi, de exemplu între sălile mașinilor și puntea de navigație, ținând
seama de riscul de incendiu existent în spațiile de cazare.
NOTA 4 Sălile mașinilor de categoria A în conformitate cu Convenția SOLAS 1974 și

modificările sale, peretii lor, bucătăriile și spălătoriile urmează să fie incluse printre zonele cu
risc ridicat de incendiu conform IEC 60092-101.
o) trecerile de cablu trebuie să fie dispuse astfel încât să se mențină integritatea la

incendiu a navei.
25 / 221
1.5.3.11 Recomandari si exemple de pozitionare a cablurilor pe trasee

Exemple trasee de cabluri cu profil FB si U:
Valabile pentru cabluri cu diametrul pana in 20 mm (forta sau semnal)
26 / 221
27 / 221
28 / 221
29 / 221
Valabile pentru cabluri cu diametrul peste 20 mm (forta)
30 / 221
31 / 221
32 / 221
Exemple trasee de cabluri cu profil Z:
Valabile pentru cabluri cu diametrul mai mic de 20 mm (forta sau semnal):
33 / 221
34 / 221
35 / 221
36 / 221
Exemple de trasee mixte (ramificatii) cu profil U sau FB:
Valabile pentru cabluri cu diametrul mai mic de 20 mm (forta si semnal):
2. Treceri etanse de cablu

2.1 Treceri individuale de cablu
2.1.1 Prezentare generala
Un dispozitiv proiectat pentru a permite introducerea cablului în echipamentele

electrice si care asigură etanșarea, fixarea și in cazuri speciale legare la pământ, izolarea, sau o
combinație a tuturor acestora. Deasemenea presetupa trebuie să mențină integritatea generală
a incintei la care urmează să fie montat cablul. Trecerea individuala de cablu se denumesc
generic “presetupe”.
Constructiv se disting urmatoarele elemente ce compun presetupele:
- Corpul presetupei
- Elementul de etansare
- Piulita de fixare
- Elemente speciale care asigura o functionalitate specifica in cazul
presetupelor EMC si Ex.
Corpul presetupelor se fabrica din poliamida (plastic), bronz (sau bronz nichelat)
sau din otel inox in functie de mediul in care sunt instalate si de aplicatiile in care sunt folosite.
In industria navala presetule din plastic IP68 se instaleaza in general in spatiile
interioare de locuit sau tehnice. Nu este recomandata instalarea in spatii exterioare datorita
mediului extrem de agresiv.
37 / 221
Presetupele cu corpul din bronz se utilizeaza in general la exterior pe punti deschise
sau semideschise dar si la interior in cazul in care este necesara o fixare rigida supusa la
sarcini mecanice mari sau in cazul aplicatiilor special de tip EMC sau Ex.
Presetupele cu corpul di otel inox AISI 316 au o utilizare limitata la spatiile de
depozitare si prelucrare a alimentelor sau in spatiile medicale.
Elementul de etansare se fabrica din cauciuc (cauciuc neoprene) in compozitii

chimice special sau din produse siliconice in cazul aplicatiilor rezistente la temperature extreme.
Indiferent de materialul din care sunt construite elementele de etansare sunt rezistente la agenti
chimici agresivi.
Piulitele pentru fixarea presetupelor au rolul de fixare a acestora si se executa din

acelasi material ca si corpul presetupei.
Elementele speciale – arcuri si elemente de contact electric se executa din material

rezistente la coroziune si care asigura un contact electric foarte bun necesar indeplinirii functiei
pentru care a fost proiectat.
2.1.2 Selectarea si tipurile presetupelor

Presetupele trebuie sa fie selectate tinand cont de urmatoarele cerinte:
- Tipul cablului
- Marimea presetupei
- Tipul fixarii – filetul de fixare in echipament.
- Specificul aplicatiei pentru care este utilizata.
- Gradul de protective solicitat.
- Materialul
Tipul cablului:
- Cablu nearmat – in aceasta situatie are rolul de a asigura protectia la
factorii externi si fixarea ferma a cablului.
- Cablu armat – presetupa poate sa asigure suplimentar fixarea armaturii

si contact electric bun cu aceasta.
Marimea presetupei – se alege in functie de diametrul exterior al cablului pentru a

se asigura gradul de etansare solicitat.
Diametru exterior maxim
Diametru exterior minim
Diametru exterior mediu

( mm )
( mm )
( mm )
Tip produs
MGH Φ
Cablu 10.8 11.8 12.8 Presetupa Cablu
3x2.5 Max. Φ Max.
38 / 221
MGCH
12 13 14
3x2.5 Φ Mediu
MGH
10.7 11.7 12.7
4x1.5 Φ Min.
MGCH
11.9 12.9 13.9
4x1.5
Φ
M12x1.5 2.5 6.5
Min.
M16x1.5 3.5 10
M20x1.5 7 14
Elimina presetupele cu gama de etansare prea
M25x1.5 9 18 1 mica NU (Φ Max.presetupa - Φ Max.Cablu) < 0
Presetupa
Elimina presetupele cu gama de etansare prea
M32x1.5 14 25 2 mare NU (Φ Min.Cablu - Φ Max.presetupa) > 0
Alege cea mai mica presetupa din solutiile
M40x1.5 18 32 3 ramase MIN (Φ Max.presetupa - Φ Max.Cablu)
M50x1.5 24 38.5
M63x1.5 35 48
Tipul fixarii – tipul si marimea filetului se allege in functie de cerintele
echipamentului. Se disting trei tipuri de filete utilizate in constructia presetupelor Metric, PG si
toli. Aceste filete au o constructie speciala specifica presetupelor. Filetele Metric reprezinta
versiunea standard de filete ce trebuie utilizate in constructia de nave. Filetele PG au o
constructie speciala specifica presetupelor si se vor utiliza doar in situatiile in care
echipamentele solicita aceasta – in masura in care este posibil se va evita utilizarea acestora.
Presetupele cu filete in toli (standard German Gas) se utilizeaza in general cand echipamentele
si cablurile electrice sunt instalate pe sau prin tevi avand filete specifice in toli (de exemplu la
catarge).
Specificul aplicatiei pentru care este utilizata – utilizare standard, cerinte EMC
sau cerinte Ex.
Gradul de protective solicitat – in constructiile navale se utilizeaza presetupe

construite in versiunea IP 67/68 pentru etansare la apa sau/si gaz.
Materialul – Plastic , bronz, bronz nichelat sau otel inox AISI 316
2.1.3 Date si detalii tehnice privind trecerile individuale de cablu

Principalele solutii de etansari individuale de cablu in cadrul Alewijnse Marine Galati
sunt furnizate de urmatorii producatori:
- Schlemmer
- Pflitsch
- Lappgroup
- Karl Dose
39 / 221
2.1.3.1 Schlemmer – presetupe IP 68, din plastic sau bronz nichelat, filete Metric si PG pentru
aplicatii standard.
40 / 221
2.1.3.2 Pflitsch – presetupe UNI Dicht IP 68 cu element de etansare interschimbabile pentru

diferite corpuri pentru a optimiza etansarea.
41 / 221
Alegerea elementelor de etansare in functie de diametrul cablului si corpul presetupei
42 / 221
Pflitsch – presetupe EMC BlueGlobe TRI
43 / 221
2.1.3.3 Lappgroup – SKINTOP presetupe EMC alternative la Solutia PFLITSCH
44 / 221
2.1.3.4 Karl-Dose – Presetupe bronz pentru cuiile de conexiuni Karl-Dose si Wiska
45 / 221
2.1.4 Accesorii utilizate pentru instalarea trecerilor individuale de cablu
Fiecare producator furnizeaza pe langa etansarile respective si o gama de accesorii

utile pentru instalarea presetupelor sau pentru adaptarea acestora la diverse situatii concrete
intalnite in practica.
Accesorii pentru fixare si etansare
Accesorii adaptoare
46 / 221
Accesorii de etansare a trecerilor suplimentare rezerva care nu contin cablu
47 / 221
2.1.5 Instructiuni de instalare a trecerilor individuale de cablu
48 / 221
49 / 221
50 / 221
51 / 221
52 / 221
53 / 221
2.1.6 Scule utilizate pentru instalarea presetupelor
54 / 221
55 / 221
2.2 Treceri multiple de cablu
2.2.1 Consideratii generale

Trecerile etanse de cabluri au fost concepute ca sa asigure fiabilitatea operațională
oferind o protecție ridicata împotriva incendiilor, emisiilor de gaz, apă și praf. Rezistenta la
coroziune și etansarea eficienta a compartimentelor ajuta la reducerea efectelor vibrațiilor,
zgomotului și a mediului agresiv în general.
Ele sunt de asemenea disponibile si în versiune EMC pentru a asigura siguranța electrică și
protecție împotriva perturbatiilor electromagnetice. Versiunile certificate Ex se pot utiliza in
compartimentele si instalatiile cu risc de hazard hazard (atmosfere explozive).
Solutiile constructive care sau impus sunt cele care folosesc rame rectangulare
standardizate sau rame cu forme nestandardizate.Solutiile cu forme standardizate sau impus pe
piata in proportie covarsitoare.
Ramele rectangulare standardizate au o latime a ramei de 120 mm, adancimea de
60 mm iar pe inaltime se evidentiaza patru tipo-dimensiuni (tip 2; 4; 6; 8). In functie de
complexitatea trecerii etanse se pot utiliza si rame compuse. Ramele compuse constau in rame
obtinute prin combinarea pe orizontala si / sau pe verticala a ramelor standardizate.
Materialele din care sunt confectionate ramele sunt : otel moale, otel inox sau
aluminiu.
In functie de riscurile aplicatiilor se construiesc si tipuri particulare de rame, rame
inaltate pentru a preveni riscul avarierii cablurilor prin contact mecanic cu obiecte in deplasare
necontrolata, rame spate in spate utilizate in aplicatii speciale care necesita etansare dubla, sau
rame de stres utilizate in cazul tranzitarii peretilor si puntilor cu solicitari mecanice intense.
56 / 221
Principalii producatori de treceri, “Roxtec International” si “MCT Brattberg” codifica
Etansarea cablurilor se face cu module. Roxtec International detine solutia de
module multidiametru obtinuta prin indepartarea de straturi pana se ajunge la diametrul impus
de cablul electric. MCT Brattberg foloseste module multidiametru prin adaugare de straturi dar
au si solutia uni-diametru. Pentru siguranta etansarii si usurinta instalarii modulele se ung cu
lubrefiant.
Dispunerea modulelor in rame este securizata cu ajutorul placilor separatoare.
Inchiderea finala se face cu ajutorul dispozitivelor de presare.
In ce priveste solutia cu rame nestandardizat principalul producator este “Belle-Rise”

Etansarea cablurilor in treceri se face utilizand teci buretate care se monteaza pe cablu iar
inchiderea etansa se realizeaza cu produse speciale sub forma de pasta.
57 / 221
2.2.2 Sisteme de etansare - Treceri multiple de cabluri ROXTEC

2.3.2.1 Sisteme de etansare - Rame treceri etanse
58 / 221
59 / 221
60 / 221
61 / 221
62 / 221
63 / 221
64 / 221
65 / 221
2.3.2.2 Sisteme de etansare - Module treceri etanse
66 / 221
Aceiasi gama de module avand aceleasi caracteristici de etansare se produce si in
constructive Ex. Aceste module se folosesc strict in combinatie numai cu celelalte componente
Roxtec Ex. In cazul unor combinatii cu alte tipuri de componente certificarea Ex nu mai este
valida.
In cazul trecerilor prin punti si pereti etansi este interzisa folosirea metodei de
instalare alternative. Aceasta consta in utilizarea de module de diferite dimensiuni pe acelasi
rand. In cazul utilizarii acestei solutii certificarea la etansare de catre producator se reduce la
1,5 bar.
67 / 221
68 / 221
69 / 221
70 / 221
2.3.2.3 Sisteme de etansare - Accesorii treceri etanse
71 / 221
72 / 221
73 / 221
2.3.2.4 Sisteme de etansare - Scule si dispozitive
74 / 221
75 / 221
2.3.2.5 Sisteme de etansare - Instructiuni instalare treceri etanse

STANDARD
76 / 221
77 / 221
78 / 221
79 / 221
80 / 221
81 / 221
82 / 221
83 / 221
84 / 221
85 / 221
2.3.2.6 Sisteme de etansare - Instructiuni instalare treceri etanse EMC

Instructiuni de instalare treceri cu module RM-ES
86 / 221
87 / 221
88 / 221
89 / 221
90 / 221
91 / 221
Instructiuni de instalare treceri cu module RM-PE
92 / 221
93 / 221
94 / 221
95 / 221
96 / 221
97 / 221
2.3.2.7 Sisteme de etansare - Instructiuni instalare treceri etanse Ex
98 / 221
99 / 221
100 / 221
101 / 221
102 / 221
2.3.2.8 Sisteme de etansare - Instructiuni sudare rame
103 / 221
104 / 221
105 / 221
2.3.2.9 Sisteme de etansare - Verificarea calitatii instalarii
106 / 221
107 / 221
108 / 221
2.3.3 Sisteme de etansare - treceri etanse MCT Brattberg

prezentare generala
109 / 221
2.3.3.1 Sisteme de etansare - treceri etanse MCT Brattberg Rame
Sistemul de etansare MCT Brattberg foloseste rame rectangulare cu o deschidere sau
combinatii de rame dezvoltate pe orizontala si / sau pe verticala.
110 / 221
2.3.3.2 Sisteme de etansare - treceri etanse MCT Brattberg Module
111 / 221
Blocurile de Inserare
Gama de Blocuri de Inserare etanseaza cabluri cu diametru între 4 şi 100 mm. Este important
ca blocurile de inserare sa aibe dimensiunea corecta in concordanta cu cablul, pentru a asigura
o izolatie corespunzatoare. Masurati atent diametrul cablului si selectati blocurile de inserare
conform tabelului. Blocurile sunt caracterizate de latimea lor (A) si diametrul gaurii (B). Astfel
un bloc cu o latime de 15 mm si cu diametrul gaurii de 4 mm este mentionat ca 15/4.
Nota: Blocurile de inserare sunt furnizate in jumatati.

Doua blocuri de inserare sunt necesare pentru izolarea fiecarui cablu.
Blocuri multidiametru
Blocuri multidiametru au straturi Insertiile ar trebui indepartate si

suplimentare care completeaza montate in blocul principal obtine
modulul pentru a obtine cinci diametrul dorit
marimi diferite
112 / 221
Straturile suplimentare nu doar asigura o Insertiile sunt marcate cu diametru.

fixare sigura pentru insertii, dar permit si Selectati diametrul dorit si fixati in
indepartarea si inlocuirea partilor pentru blocul principal.
a obtine diamentrul dorit.
Blocul complet ofera un bloc de Toate foile pot fi indepartate pentru

insertii cu adevarat flexibil si de a obtine cel mai mare diametru
calitate
Diametrul cablului
Add Block Greutate
(mm)
3,5 – 8,5 20/ 4 – 8 23
Blocurile suplimentare sunt disponibile in
unsprezece dimensiuni de module, fiecare
8,5 – 13,5 20/ 9 – 13 24
dimensiune oferind cinci diametre ajustabile si un
13,5 – 18,5 30/14 – 18 46 total de 55 de insertii inspectabile
18,5 – 23,5 30/19 – 23 43
23,5 – 28,5 40/24 – 28 71
28,5 – 33,5 40/29 – 33 63
33,5 – 38,5 60/34 – 38 150
38,5 – 43,5 60/39 – 43 139
43,5 – 49,5 60/44 – 48 126
49,5 – 59,5 90/50 – 58 348
59,5 – 69,5 90/60 – 68 321
113 / 221
114 / 221
Blocuri solide
Spatiul neutilizat din interiorul ramei este umplut cu blocuri solide. Utilizarea blocurilor solide nu
permite ulterior montarea de noi cabluri. Acestea poarta denumirea de A/0. Blocurile sunt
mentionate de latimea lor (A), urmate de denumire /0 (indicand solid).Un bloc cu o latime si
inaltime de 15 mm este mentionat ca 15/0.
Blocuri de umplere
Marime
latime (A) = inaltime Tip bloc Greutate
(A)
5x5 24x5/0 58
10x10 12x10/0 113
15x15 15/0 20
20x20 20/0 38
30x30 30/0 84
40x40 40/0 150
60x60 60/0 338
90x90 90/0 766
120x120 120/0 1374
180x180 180/0 2990
115 / 221
2.3.3.3 Sisteme de etansare - treceri etanse MCT Brattberg Accesorii
116 / 221
Placi de separare Placi de compresie
Trebuiesc plasate intre fiecare rand de blocuri. Sunt inserate deasupra randului
Placile de separare simplifica instalatia, creste superior de blocuri. Surubul este
stabilitatea si fixeaza blocurile in interiorul strans pentru a comprima sistemul
ramelor. care permite instalarea capetelor de
Placile de separare sunt disponibile in fixare STG. Sunt fabricate din
otel inoxidabil, aluminiu sau alama. polyester intarit cu fibra de sticla.
PTG – menghina presare

STG –menghina de fixare Sunt utilizate ca o alternativa la placile de
Sunt instalate intre placa de compresie si compresie si capetele de fiare STG, pot fi
partea superioara a cadrului, completand plasate deasemenea oriunde in interiorul
izolatia. Fabricate din Lycron cu otel moale cadrului. Fabricate din Lycron, cu otel moale
galvanizat sau fitinguri din otel inoxidabil. galvanizat sau fitinguri din otel inoxidabil.
Greutate
STG PTG Compression plate Stayplate
0,60 0,82 0,24 0,13
117 / 221
2.3.3.4 Sisteme de etansare - treceri etanse MCT Brattberg Scule si

dispozitive
118 / 221
2.3.3.5 Sisteme de etansare - treceri etanse MCT Brattberg Instructiuni de

instalare
119 / 221
120 / 221
121 / 221
122 / 221
123 / 221
2.3.3 – Treceri multiple de cablu Beele-Rise

2.3.5.1 – Consideratii generale
124 / 221
2.3.5.2 – Prezentare materiale utilizate pentru soluiile Standard si EMC
125 / 221
2.3.5.3 – Instrutiuni de instalare Treceri RISE Standard
126 / 221
127 / 221
128 / 221
2.3.5.4 – Instrutiuni de instalare Treceri RISE EMC
129 / 221
130 / 221
2.3.5.5 – Prezentare materiale treceri NOFIRNO – cu rezistenta la foc
131 / 221
2.3.5.6 – Instrutiuni de instalare Treceri NOFIRNO
132 / 221
133 / 221
134 / 221
3. Conexiuni electrice in tehnologiile navale
3.1 Consideratii generale

Tehnologiile de conectare sunt concepute pentru o transmisie sigură de date, semnal
și putere. Alegerea produselor sau tehnologia de conectare în toate cazurile trebuie sa asigure
o conexiune electrica de calitate înaltă si stabilitate pe termen lung, costuri reduse de aplicare si
mentenanta.
Calitatea conexiunilor electrice are impact decisiv in calitatea executiei finale.
Principalele tipuri de tehnologii de conectare intalnite in practica navala sunt:
- conexiune directa la barele de current prin surub direct pe bara.

- conexiunea utilizand conectori cu surub
- conexiunea utilizand conectori cu papuc rotund si surub
- conexiunea utilizand conectori cu camera cu arc
- conexiunea utilizand conectori cu tehnologie PUSH IN
Alte tipuri de conexiuni, dar mai rar intalnite sunt conectori rapizi avand tehnologii noi
promovate - prin strapungere
3.2 Conectori – tehnologii
3.2.1 - Conexiune directa la barele de current prin surub direct pe

bara
Acopera in proportie mare conexiunile de putere. Se utilizeaza elemente mecanice
de stranger de tip surub si accesorii ale acestora, piulite, saibe elastic de asigurare, saibe
contact. Cuplurile de strangere sunt prezentate in tabelul de mai jos.
Cuplu de stranger pentru suruburi cu saiba elastica

Prindere Cupre pe Cupru
Suruburi Cuplu la instalare Cuplu la verificare
Metric Categoria Categoria
A B C A B C
M3 – – 0,5 – – –
M4 2,5 1,2 1,2 – – –
M5 5 2,5 1,2 4 2 1,2
M6 8 4 3 7 3 2
M8 20 10 6 17 8 5
M10 40 20 10 34 17 8
M12 70 35 15,5 60 32 13
M14 115 57 20 100 48 17
M16 170 85 30 145 72 25
A = Otel 8.8
B = Otel 5.6
C = Otel 4.6
Categoria A
135 / 221
Connection of rail systems of executed in hard-or half hard electrolytic copper, executed in bars
or square copper, using a bold or using a bold with nut with spring washer (Quality 8.8 at least)
DIN 6796
Categoria B
Connection of rail systems of executed in hard-or half hard or soft electrolytic copper, connections
via cable shoes on components as, Power switches, Fuse holders, etc.
(Quality 5.6 at least)
Categoria C
Connections of massive wires on Rotation switches, Fuse holders, Terminals, etc. Usual screws
with straight/cross (Quality 4.6 at least)
Aplicatie standard – conexiune prin surub
Fixarea cablului de cupru pe barede curent din aluminiu se realizeaza utilizand saibe bimetal Al-
Cu 9situatie intalnita la transformatoarele de putere)
Fixarea cablu Cupru pe bara din current de aluminiu
Cu un surub se pot conecta maxim 2 cabluri conectate cu papuci neizolati, papucii trebuie
asezati spate in spate de o parte si de alta a barei de current.
136 / 221
Procedura marcare cuplu strangere suruburi/piulite

1. Scopul marcajului:
Pentru asigurarea condiţiilor de protecţie şi securitate corespunzătoare a personalului la

efectuarea activităţilor de exploatare a circuitelor principale de curent; protectie si garantie
impotriva manipulari de catre persoanele neautorizate; desurubare accidentala; marcare cuplul
de strangere daca este slab sau modificat. In cazul manipulari de catre personele neautorizate
marcajul se va rupe-sparge in mod vizibil.
2. Instruire personal calificat:

Produsul nu va fi utilizat decât de către persoane calificate, desemnate intern pentru verificare si
marcare. Lucratori vor fi desemnati de catre conducatori locului de munca;maistri , respectându-
se instrucţiunile tehnice de lucru ale produsului referitoare la acesta sarcina şi în mod special
indicaţiile referitoare la siguranţă şi avertizare. Conducatori locului de munca;maistri vor
consemna atat persoana care a preluat si detinut produsul de marcare cat si proiectul;zona-
compartimentul la care sa folosit-utilizat.
3. Procesul de marcare:
Fiecare element de contact electric cu papuc pe bara de cupru,sau contact intre barele de
cupru, se va marca individual cu marker-ul special, numai dupa ce au fost stranse suruburile de
prindere-fixare cu cheia dinamometrica conform tabelului(anexa1). Acest marcaj trebuie sa fie
inscriptionat printr-o linie continua pe capatul surubului/piulitei si saibei in mod clar, cat mai
vizibil si durabil (vezi foto). Inainte de marcare, suprafetele trebuiesc sa fie curate fara grasimi
incat sa adere cu usurinta pasta de marcare.
4. Manipulare;sanatate si siguranta:
Contine lichid și vapori combustibil. A se păstra departe de căldură, scântei și flăcări.
A se folosiți numai cu ventilație adecvată. Evitați contactul cu pielea; ochii si imbracamintea.
Anexa 1
Diametru surub Cuplu de strangere
(Nm)
M4 2.5
M5 5
M6 8
M8 20
M10 40
M12 70
M16 170
137 / 221
3.2.2 - Conexiune utilizand conectori cu surub
Întotdeauna conexiunea optimă pentru aplicația dvs.
138 / 221
3.2.3 - conexiunea utilizand conectori cu papuc rotund si surub
139 / 221
3.2.4 - conexiunea utilizand conectori cu camera cu arc
140 / 221
3.2.5 - conexiunea utilizand conectori cu tehnologie PUSH IN
141 / 221
3.2.6 – Alte solutii de conexiuni
Utilizati pentru conexiuni in instalatia de iluminat conectorii Wago Seria 222, pot conecta sarcini
de max. 32 A. Sistemul de retentie a conductorului dezizolat se realizeaza printr-un levier
parghie. Se comercializeaza cu 2-3 sau 5 terminale.
Conectori Wago Seria 222
142 / 221
143 / 221
3.3 – Recomandari de utilizare a conexiunilor cu conectori

Conform specificatiilor producatorilor de conectori, majoritatea conectorilor se pot
utiliza atat cu conductor avand prelucrare cu terminal cu tub de capat cat si cu conductor
prelucrati fara tub de capat.Dar pentru obtinerea unor conexiuni profesionale rezistente la
vibratii, la coroziune si stabilitate in timp recomanda utilizarea conductoarelor prelucrate cu
terminal cu tub de capat. Conectorii sunt construiti avand cleme si arcuri care exercita forte
puternice asupra toronului conducturului, inconditii de vibratii, in timp pot afecta calitatea
mecanica si electrica a conexiunii. Testele puse la dispozitie de producatorii de conectori sustin
faptul ca in cazul utilizarii terminalelor cu tub de capat se obtin performante superioare.
- Phoenix Contact – recomanda utilizarea terminalelor cu tub de capat
- Weidmuller – recomanda utilizarea terminalelor cu tub de capat
- Wago - sustine varianta fara terminal dar testele puse la dispozitie
arata o calitate superiora in cazul utilizarii terminalelor
Concluzie:
Solutia folosirii termininalelor cu tub de capat este acceptata de toti producatorii si
este solutie indifferent de tipul de conector intalnit in practica (exceptie fac conectorii Seria 222
produsi de Wago – tehnologie levier tip parghie).
CONDUCTOARELE SE VOR PRELUCRA FOLOSIND TERMINALE CU TUB DE CAPAT
WAGO SERIA 222 - SUNT SINGURII CONECTORI CARE SE VOR UTILIZEAZA FARA
PRELUCRARE CU TERMINAL TUB DE CAPAT.
3.4 – Documentele si modul de lucru – in vederea executarii operatiunilor de conectare

3.4.1 - Documentatie
Următoarele documentatii sunt necesare pentru a începe conectarea echipamentului:
- Listele de conexiuni / desene ale echipamentului care urmează să fie conectat.
- Schemele de conexiune in absenta listelor de conexiuni din documentatie.
- Instrucțiunile producătorului (dacă este cazul) pentru conectare / instalare
(de exemplu, pentru echipamente de comunicații).
- Scheme de conectare standard pentru care apar în mod obișnuit elemente de
echipament (de exemplu alarme de incendiu, telefoane sau difuzoare).
144 / 221
3.4.2 - Modul de lucru privind conectarea echipamentelor cablurilor
- Solicitați documentația tehnică revizuita a echipamentul electric.
- Verificarea cablurilor in conformitate cu “Journal-ul de cabluri” si documentatia de conexiune.
- Verifica numarul de treceri de cablu si dimensiunile acestora daca sunt corespunzatoare
cablurilor ce vor fi conectate
- Se introduc cablurile in tablou prin trecerile de cablu avand in vedere separarea cablurilor de
forta de cele de semnal, si sa se respecte razele de curbura admisibile (min 6xdiametrul exterior
al cablului)
- Prelucrarea cablului in interiorul tabloului trebuie se faca la minim 10 mm de la peretele tabloului.
Recomandarea este sa se aplice in limita posibilitatilor tehnice regule pentru tablouri
EMC – prelucrarea cablurilor sa se faca cat mai aproape de zona de conexiune. Se evita astfel
o prelucrare excesiva. Prelucrearea cablurilor se executa cu tub termocontractibil adezivat cu
pereti medii tip SRH2.
- Cablurile se scurteaza la lungimea necesara conectarii in orice punct al tabloului electric.
După realizarea conexiunilor, restul cablului este considerat deșeu tehnologic.
- Toate conductoarele vor fi marcate conform specificatiei de etichetare a proiectului
(daca este prevazuta etichetarea conexiunilor in specificatia proiectului) marcajul va corespunde
cu conectorul din schema electrică de conectare
- Toate conductoarele rezervă (conductori neutilizate în interiorul cablului) se vor lega in conectori
daca acestia au fost prevazuti sau vor fi izolate și vor fi marcate cu numărul de cablului din care
acestia fac parte.
- Verificarea calitatii conexiunilor si cxorectitudinea lor se vor verifica in conformitate cu schema
de conexiuni si schema de pricipiu.
- Se vor conecta impamantarile prevazute in documentatie.
CORRECT WRONG
Attention:
1. Please respect the curving radius for the cable
2.Cable' s positioning at the switchboard's entrance
will be made in a descrising the section of the order
min. 10 mm of cable. min. 10 mm
3. The cable must enter the switchboard for at least
10 cm.
CABLE ROUTE
CABLE ROUTE
Indicatii cu privire la prelucrarea cablului în tabloul de distributie

Diametru cablului
Tub termocontractibil
[mm]
Min. Max. Tip Min.[mm] Max.[mm]
3 10 SRH2 12-3/1000 3 12
10 20 SRH2 22-6/1000 6 22 Alegerea tubului
20 30 SRH2 34-7/1000 7 34 termocontractibil in functie de
30 36 SRH2 40-12/1000 12 40
diametrele cablului si a
terminalului
36 52 SRH2 56-16/1000 16 56
52 60 SRH2 63-19/1000 19 63
60 70 SRH2 75-22/1000 22 75
145 / 221
3.5 Tehnologia sertizarii
3.5.1 Introducere în tehnologia sertizarii
Tehnologia de sertizare a fost dezvoltata pentru a obtine o conexiune electrica de

inalta calitate intre un conductor electric si un echipament prin intermediul unui terminal la un
cost scazut. Aceasta thnologie a inlocuit necesitatea lipirii conductoarelor. In functie de volumul
si frecventa operatiilor de sertizare, operatiunea de sertizare se poate executa manual cu scule
de mana, semiautomat cu prese electo-hidraulice si bacuri sau complet automatizat in cazul
unui volum mare de sertizari in ateliere. Indiferent de metoda utilizata pentru realizarea unei
sertizari de calitate este esentiala alegerea corecta si calitatea dispozitivelor utilizate. Numai
prin intelegerea factorilor care pot afecta procesul de sertizare se pot obtine rezultate de
calitate. Cele trei elemente importante in procesul de sertizare sunt terminal, conductorul
electric și sculele utilizate.
3.5.2 Scopul si domeniu de aplicare
Manualul oferă instrucțiuni și proceduri pentru înțelegerea și realizarea unor sertizari de

calitate. Se vor prezenta instructiuni de lucru si recomandari ale producatorilor de terminale,
proceduri ce trebuie respectate pentru obtinerea unor rezultate de calitate. Deasemeni
manualul prezinta solutii de alegere simpla a combinatiilor de unelte si materialele necesare
pentru diversele aplicatii intalnite in practica electricianului naval. Manualul este structurat ca un
ghid procedural de executie si de evaluare a calitatii terminalelor realizate.
3.5.3 Importanta sertizarii corecte
In conditiile in care terminalul este corect selectat, atașarea acestuia la conductorul

de cablu este critică. Experimental 28% din defectele conexiunile cablurilor electrice sunt
deficiente de sertizare. Sertizarea terminalului are ca scop atat realizarea unei conexiuni
electrice fiabile cat si o conexiune mecanica rezistenta. Din punct de vedere mecanic
conexiunea prin sertizare trebuie sa asigure atat fixarea conductorului (fixare ferma in terminal
care sa nu permita smulgerea conductorului) cat si siguranta in cazul vibratiilor. Din punct de
vedere electric se urmareste obtinerea unei rezistente electrice a conexiunii mecanice cat mai
mici, factor critic al capacitatii de conductie electrica a conexiunii.
3.5.4 Tipuri de sertizari si caracteristici ale acestora

3.5.4.1. - Sertizari ale terminalelor neizolate cu sectiuni mai mari de 6 mm2
Inițial, subiectul profiluri de sertizare pare complicat; electricianul instalator se

confruntă cu un număr mare de tipuri de cablu, fiecare necesitând diferite tipuri de terminale,
fiecare avand o metodă de sertizare specifica. Această combinație de material - tehnologie -
aplicație stabileste profilul de sertizare corect pentru a fi utilizat.
146 / 221
Figura 1
Diferite profiluri de sertizare
Tipuri constructive de conductoare intalnite in practica
Clasa 1 - Conductor solid rotund
Clasa 2 – Conductor rotund in toron
Clasa 5 – Conductor rotund fin in toron
Clasa 6 – Conductor rotund foarte fin in toron
Figura 2
Tipuri de conductoare
Tipuri de sertizari
- Sertizare Hexagonala pentru cupru si aluminiu
Profilul hexagonal este cel mai frecvent tip de sertizare pentru papuci de cablu și conectori,
potrivit pentru conductori din cupru și aluminiu (Figura 2). Sertizarea hexagonala se poate aplica
atat pentru cablurile de Cupru cat si pentru cele de Aluminiu avand conductori Clas 2, 5, 6.
147 / 221
Figura 2
Sertizare hexagonala.
Avantajul unei sertizari hexagonale este forța centrală care se aplică în mod consecvent din
toate direcțiile și pe o suprafață mai mare în timpul operației de sertizare. În timpul acestei
operații de sertizare firele individuale ale conductorului sunt comprimate în mod omogen
prevenind orice deteriorare. Rezultatul este o conexiune mecanică puternică. Din aceasta cauza
sertizarile hexagonale sunt potrivite si pentru aplicații în zone de înaltă si medie tensiune. Cu
toate aceste avantaje se confruntă cu unele limitări. Nu este posibila comprimarea completă a
toroanelor folosind sertizarea hexagonala, deci nu este etanșa la gaze.
Sertizarea hexagonala se poate executa in doua moduri:

- Sertizare hexagonala specifica producatorului de terminale
Fiecare producător este responsabil pentru calitatea electrică și mecanică
a conexiunilor sertizate cu propriile lor instrumente.
- Sertizare hexagonala standardizata (DIN 46235) tip DIN
- Sertizare ambutisata punct

Sertizare ambutisata reprezintă cel mai vechi profil electric de sertizare. Gama de cablu
admis include conductori clasa 2, 5 și 6 până la 400 mm 2. Acești conductori pot fi prelucrate cu
papuci de cablu seria R și F.
In practica se intalnesc două tipuri diferite de sertizari ambutisate: profil W pentru secțiuni
transversale de la 0,5 mm2 până la 16 mm2 și ambutisare o singură linie pentru secțiuni
transversale de la 6 mm2 până la 240 mm2. (Figura 3).
Ambutisare laterala Ambutisare centrala

Figura 3
- Sertizare ambutisata linie

Sertizare ambutisata linie este originara din SUA și este utilizata în principal în panourile și
dulapurile de până la 1000 V. Acest tip de sertizare este potrivit pentru papuci de cablu și
conectori variind de la 10 mm2 până la 300 mm2, în combinație cu cabluri clasa 2, 5 și 6 (Figura
4).
Atentie: Nu se poate utiliza pentru terminale preizolate.
Calitatea sertizarii depinde de forța și calitatea instrumentului de sertizat utilizat.
148 / 221
Figura 4
Sertizare ambutisata linie
- Sertizare ovala - Etansa la gaze
Sertizarile ovale sunt utilizate în principal în industria automobilelor și în medii agresive, cum ar
fi operațiunile agricole sau industria chimică. O conexiune etanșă la gaz înseamnă că atât
conductor cat și papucul de cablu sau conectorul este compactat împreună atât de strâns încât
nu există nici un spatiu notabil (Figura 5). Aceasta înseamnă că pătrunderea mediu fluid sau
gazos nu este posibilă în condiții atmosferice normale. Este evitata si oxidare firelor in cazul
sertizarii ovale avand ca rezultat creșterea rezistenței. Din acest motiv, sertizarea ovala asigură
etanșarea la gaz, o conexiune permanentă și o conductivitate electrică bună. Nu există nici o
restricție pentru anumite tipuri de cabluri;
Figura 5
Sertizare ovala
3.5.4.2. - Sertizari ale terminalelor izolate cu sectiuni pana la 50 mm2
Papuci Cupru izolati conform DIN 46237
Sertizarea papucilor de cupru izolati se realizeaza cu scule specializate. Acestea nu

necesita reglaje. Alegerea corecta a sculelor corespunzator terminalelor asigura conexiuni de
calitatea dorita.
Fiecare producator de tuburi terminale executa aceste produse in cel putin trei serii;
acestea avand dimensiuni si culori diferite.Pentru a evita sesizarile clientilor privind utilizarea
diferitelor tipuri de tuburi terminale (tablourile electrice provin de la furnizori diferiti care
utilizeaza materiale diferite) recomandam utilizarea solutiei standard DIN 46237. Indiferent de
producator aceasta serie de produse au aceleasi caracteristici si asigura o conexiune de calitate
conforma cu specificatiile DIN si UL
Sectiune Culoare terminal

terminal papuc conform
papuc mm² DIN 46237
Codul culorilor conform DIN 46237
0,25÷1,5 Rosu
1,5÷2,5 Albastru Cross
4÷6 Galben
149 / 221
Tuburi de capat Cupru izolati conform DIN 46228
Utilizarea tuburilor de capat izolate ofera o conexiune de calitate superioara in cazul

utilizarii conductoarelor organizate in toroane – clasa 2-5-6. Aceasta practica este recomandata
de principalii producatori de conectori (Phoenix Contact si Weidmuller) si sustinute prin teste de
laborator. Wago, sustine ca pentru conectorii produsi de acestia se poate utiliza si solutia fara
terminal, dar in testele de laborator conexiunile cu terminal se dovedesc a fi superiore calitativ
chiar si in cazul lor.
Utilizarea tuburilor de capat izolate aduce urmatoarele avantaje:
- Protectie mecanica ridicata a conductoarelor.
- Calitate superioara a conexiunii electrice
- comportament bun la vibratii
- rezistenta la coroziune
- usurinta la instalare
In cazul unor conectori cu tehnologii speciale, la recomandarea producatorului nu se
utilizeaza tub terminal – exemplu Wago Seria 222 cu levier
Tuburilor de capat izolate sunt construite din cupru electrolitic 99,95% placate cu
staniuiar izolatia este din polipropilena.
Fiecare producator de tuburi terminale executa aceste produse in cel putin trei serii;
acestea avand dimensiuni si culori diferite.Pentru a evita sesizarile clientilor privind utilizarea
diferitelor tipuri de tuburi terminale (tablourile electrice provin de la furnizori diferiti care
utilizeaza materiale diferite) recomandam utilizarea solutiei standard DIN 46228. Indiferent de
producator aceasta serie de produse au aceleasi caracteristici si asigura o conexiune de calitate
conforma cu specificatiile DIN si UL.
Sectiune tub Culoare tuburi
terminal terminale conform
mm² DIN 46228 T4
0,14 Gri
0,25 Galben
0,34 Turcoaze
0,50 Alb
0,75 Gri
1 Rosu
1,5 Negru Codul culorilor conform DIN 46228
2,5 Albastru
4 Gri
6 Galben
10 Rosu
16 Albastru
25 Galben
35 Rosu
50 Albastru
150 / 221
Din punct de vedere al sertizarii se evidentiaza urmatoarele profile:
Sertizare trapezoidala Sertizare Indent Sertizare patrata Sertizare hexagonala
Profile recomandate pentru sertizare sunt profilele patrat sau hexagonal. Acestea se
obtin cu scule cu autocalibrare, au o distributie convenabila a conductoarelor care asigura o
asezare optima in conector.
3.5.5 - Descriere generala si clasificarea terminalelor de cablu

In general in industria navala se utilizeaza terminale realizate din cupru (datorita
utilizarii cablurilor din cupru si a mediului agresiv in care functioneaza), dar ocazional se pot
intalni situatii cand este necesara conectarea unor echipamente ce utilizeaza tehnologie din
aluminiu. In aceste situatii se pot utiliza terminale din aluminiu sau bimetal Cu-Al obtinute prin
fuziune.
Materialele folosite pentru executia terminalelor sunt cupru si aluminiu si bronz.
Produsele din cupru si alama sunt, în cele mai multe cazuri sunt placate cu staniu pentru a
obține protecție sporită împotriva coroziunii. In cazul terminalelor bimetal (cupru-aluminiu)
partea de cupru este lăsata neplacata.
Din punct de vedere constructiv terminalele pentru cablu electric utilizate in
tehnologia navala se clasifica dupa cum urmeaza:
- A. Terminale neizolate
A1. Papuci Cupru neizolati
A2. Mufe Cupru neizolate
A3. Papuci Bimetal Cu-Al
A4. Mufe Bimetal Cu-Al
A5. Saibe Bimetal Cu-Al
151 / 221
- B. Terminale izolate
B1. Papuci Cupru izolati
B2. Tuburi de capat
Descriere generala terminale neizolate de cablu
Papuci pentru cablu tubulari, Cupru, tip R - standard

Caracteristici
- Conductor in toroane clasa 2,secțiunea transversal: 6 - 400 mm²
- Tratat prin recoacere pt. optimizarea proprietatilor materialului si a
sertizarii
- executat după cote stricte pentru obtinerea unui contact electric perfect
- elemente de identificare marcate pe papucul de cablu
- Aprobat la vibrații conform DIN EN 61373 clasa 1 B
- Aprobat: IEC, UL, DNV, GL.
Material
- Cupru conf. EN 13600
Suprafaţă
- placate cu staniu pentru protectie împotriva coroziunii
(alte suprafețe disponibile la cerere)
Scule utilizate pentru sertizare
- scule manual - K04 (10-25mm²), K05 (6-50mm²), K06 (10-120mm²),
K09 ( 25-150mm²). (sertizare hexagonala).
- scule electrohidraulice - EK 120/42-L in combinatie cu bacuri HR 13,
EK50_5-L in combinatie cu bacuri HR 5
Papuci pentru cablu tubulari, Cupru, tip SG – standard
Caracteristici
- Conductor in toroane clasa 2,secțiunea transversal: 35 - 300 mm²
- pentru conexiunea echipamentelor de tablou cu spatiu de
conectare redus
sertizarii
- Executat după cote stricte pentru obtinerea unui contact electric
perfect
- Aprobat: UL.
Material
Suprafaţă
- scule manuale K04 (10-25mm²), K05 (6-50mm²),
K06 (10-120mm²), K09 ( 25-150mm²). (sertizare hexagonala).
152 / 221
- scule electrohidraulice EK 120/42-L in combinatie cu bacuri
HR 13, EK50_5-L in combinatie cu bacuri HR 5
R SG
Mufe pentru cablu tubulare, Cupru, tip R – standard
Caracteristici
- Conductor in toroane clasa 2,secțiunea transversal: 0,75 - 400 mm²
- Cu semibariera la mijloc pentru precizie la introducerea cablului
sertizarii
- Executat după cote stricte pentru obtinerea unui contact electric
perfect
- Aprobat: IEC, UL, GL.
Material
Suprafaţă
- scule manuale K04 (10-25mm²), K05 (6-50mm²),
K06 (10-120mm²), K09 ( 25-150mm²). (sertizare hexagonala).
HR 13, EK50_5-L in combinatie cu bacuri HR 5
Papuci pentru cablu tubulari, Cupru, tip D - DIN 46235
Caracteristici
- Conductor in toroane cls 2-5-6, secțiunea: 6 - 400 mm²
sertizarii
- Executat după cote stricte pentru obtinerea unui contact
electric perfect
- Cu marcaj pentru zonele de sertizare.
- Aprobat: IEC, DIN.
Material
Suprafaţă
(alte suprafețe disponibile la cerere).
153 / 221
- scule manuale K05D (6-50mm²), K06D (10-120mm²),
K09D ( 25-150mm²). (sertizare hexagonala).
HD 13, EK50_5-L in combinatie cu bacuri HD 5.
(sertizare hexagonala).
Mufe pentru cablu tubulare, Cupru, tip D – DIN 46267
Caracteristici
- Conductor in toroane clasa 2-5-6, secțiunea: 6-1000 mm²
- Cu semibariera la mijloc pentru precizie la introducerea cablului
- Cu marcaj pentru zonele de sertizare.
sertizarii
- Executat după cote stricte pentru obtinerea unui contact
electric perfect
- Aprobat: IEC, DIN.
Material
Suprafaţă
- scule manuale K05D (6-50mm²), K06D (10-120mm²),
K09D ( 25-150mm²). (sertizare hexagonala).
HD 13, EK50_5-L in combinatie cu bacuri HD 5.
(sertizare hexagonala).
154 / 221
Descriere generala terminale izolate de cablu
Papuci Cupru izolati conform DIN 46237
155 / 221
156 / 221
157 / 221
Tuburi de capat Cupru izolati conform DIN 46228
158 / 221
3.5.6 - Descriere materiale electroizolante utilizate pentru realizarea

terminalelor de cablu neizolate.
La prelucrarea terminalelor de cablu se va utiliza tub termocontractibil cu pereti medii

adezivat SRH2
159 / 221
3.5.7 – Scule utilizate in procesul de sertizare a terminalelor de cablu
Factorii decisivi care influienteaza calitatea executiei terminalelor de cablu sunt

calitatea sculelor si dispozitivelor utilizate si insusirea cunostintelor privind modul de utilizare,
perioada reviziilor si durata de viata a acestora.
Cunoasterea modului de utilizare al sculelor are ca rezultat atat executarea cu
success a operatiunilor dorite cat si alegerea adecvata a sculelor pentru activitatea executata.
Scule adecvate, reglarea acestora pentru operatiunile executate au ca rezultat atat lucrari de
calitate cat si usurinta in executie.
Din punct de vedere al calitatii si al starii tehnice, sculele decalibrate sau defecte au
ca rezultat sigur doar lucrari cu deficiente, consumuri suplimentare de materiale si manopera.
Deci se interzice utilizarea sculelor decalibrate sau defecte.
Procesul de executie a terminalelor de cablu implica patru activitati principale:
- taierea cablului
- indepartarea stratului izolator al cablului si al conductoarelor
- realizarea sertizarii
- izolarea – in cazul terminalelor neizolate
Principalii producatori de scule recomandati sunt producatorii de conectori agreati

care se utilizeaza in productia curenta. Este recomandat ca atat materialele de conectare cat
sculele utilizate sa fie furnizate de acelasi producator.
Principalele scule intalnite in activitatea curenta sunt furnizate de producatori ca;
Phoenix Contact – Weidmuller – Klauke – Knipex - Bosch
Indepartarea stratului izolator al cablului si al conductoarelor este o operatiune care

poate fi anevoiosa, cu un consum mare de manopera in absenta unor scule specializate. Din
acest motiv producatorii de conectoare vin in intampinarea electricienilor recomandand o serie
de solutii care sa faciliteze aceasta activitate.
Utilizarea de scule neadecvate (cutite, cuttere) este interzisa
Singurele reglaje prevazut pentru acest tip de scule este adancimea de taiere si
eventual lungimea dezizolarii. Adancimea de taiere este importanta pentru a nu afecta in timpul
prelucrarii si conductoarele sau eventuale trese de ecranare a cablului.
Sculele pentru sertizarea terminalelor isolate se impart in doua categorii tehnologice:

cu calibrare permanenta (aceeasi valoare pe toata durata de viata a dispozitivului) si cu
calibrare automata. Sculele cu calibrare permanenta trebuie verificate periodic si reetalonate in
cazul aparitiei uzurilor; verificarea se efectueaza de catre producatorul respectivului dispozitiv.
Sculele cu autocalibrare nu necesita verificare periodica dar au durata de viata limitata de
producator, dupa care se scot din uz. Nu necesita reglaje din partea operatorului.
160 / 221
3.5.7.1 - Scule si dispozitive pentru indepartarea straturilor izolatoare
Dezizolator pentru cablu - Standard
Pentru conductoare cu Pentru conductoare cu

diametre 4.5- 40 mm cu diametre 6- 25 mm
AM 25
Pentru conductoare cu
cu diametre 25- 36 mm
AM 35
WIREFOX-D 40 AM 25 AM 35
PhoenixContact Weidmuller
Dezizolator pentru conductor - Standard
stripax ULtimate
sectiuni 0.25- 6 mm2
Nou creat pentri izolatii rigide
halogen-free
Weidmuller
WIREFOX 10
PhoenixContact
stripax Ultimate XL
Nou creat pentri izolatii rigide
halogen-free
Weidmuller
161 / 221
Dezizolator pentru cablu – aplicatii speciale
ALROC-PG 3 – Dispozitiv pentru indepartat izolatia cablurilor

de joasa si de inalta tensiune care au diametre si rigiditate
mare, greu de idepartat cu sculele standard.
AM 16
Weidmuller
Dispozitiv pentru indepartat izolatia cablurilor care au diametre

intre 5 si 17 mm, recomandat pentru prelucrarea cablurilor in
spatii reduse in care accesul la cabluri este dificil.
3.5.7.2 - Scule si dispozitive pentru sertizarea terminalelor izolate
Sertizare terminal cablu – papuc izolat in constructive standardizata “DIN”
CRIMPFOX-RCI DIN 6 CTI 6

sectiuni 0.5- 6 mm2 sectiuni 0.5- 6 mm2
Sertizare terminal cablu – tub de capat izolat in constructive standardizata “DIN”
162 / 221
CRIMPFOX 10S PZ 10 SQR

CRIMPFOX 6H PZ 10 HEX
CRIMPFOX 25R PZ 16
sectiuni 10- 25 mm2 sectiuni 6- 16 mm2
163 / 221
CRIMPFOX 50R PZ 50
sectiuni 35- 50 mm2 sectiuni 25- 50 mm2
164 / 221
3.5.7.3 Scule si dispozitive pentru sertizarea terminalelor neizolate
165 / 221
166 / 221
167 / 221
168 / 221
169 / 221
170 / 221
3.5.7.4 Scule si dispozitive pentru izolarea terminalelor neizolate
Suflanta cu aer cald BOSCH GHG 600 CE PROFESSIONAL
Putere nominală: 2.000 W

Greutate: 0,6 kg
Lungime: 340 mm
Înălţime: 105 mm
Temperatură de lucru: 100 – 600 °C
Curent de aer: 350 – 550 l/min
Reglarea temperaturii: fără trepte
Reglare, curent de aer: cu 2 trepte
171 / 221
3.5.8 - Proceduri de lucru
3.5.8.1 – Procedura de lucru terminale neizolate
Pasul 1 – Identifica tipul de cablu ce trebuie conectat

Clasa 2 – Toron rotund standard
Clasa 5 – Toron rotund fin
Clasa 2 – Toron rotund foarte fin
Pasul 2 – Alege tipul de terminal
Tipul de terminal se alege avand in vedere tipul cablului, sectiunea
transversala si surubul prin care se conecteaza.
Pasul 3 – Prelucreaza cablul pentru sertizare
Se taie cablul în unghi drept. Îndepărtați izolația cablului. Partea care
urmează să fie dezizolata trebuie să aiba lungimea tubului papucului /
conector + aproximativ 10%.
Verifica daca zona dezizolata este curate – fara oxizi sau resturi de
izolatie
Pasul 4 – Alege dispozitivul cu care se efectueaza sertizarea si bacurile
corespunzatoare terminalului ales. Terminalul si echipamentele se
aleg tinand cont de recomandarile producatorului – vezi tabelul:
Varianta 1 - presa Varianta 2 - presa Varianta 3 - presa

Tip cablu electrohidraulica electrohidraulica manuala
Tip Bacuri Tip presa Tip Bacuri Tip presa Varianta 3
K 04; K 05; K 06; K 08;
Cablu clasa 2 - Standard HR 13 EK 120/42-L HR 5 EK 50/5-L
K09
K 04 D; K 05 D; K 06 D;
Cablu clasa 5 - Toron fin HD 13 EK 120/42-L HD 5 EK 50/5-L
K 08 D; K 09 D
K 04 D; K 05 D; K 06 D;
Cablu clasa 6 - Toron foarte fin HD 13 EK 120/42-L HD 5 EK 50/5-L
K 08 D; K 09 D
Presa “EK 50/5-L” se utilizeaza in cazul in care nu exista spatiu

sufficient sa se utilizeze presa “EK 120/42-L”
Pasul 5 – Se introduce partea dezizolata in terminal pana se blocheaza.
Pasul 6 – Se verifica numarul de sertizari si directia de sertizare
172 / 221
Sectiune Terminal standard Terminal DIN 46235 Terminal Aluminiu
Bacuri 5 Bacuri Bacuri 5 Bacuri Bacuri 7 Bacuri

[mm2]
mm late mm late mm late
6 1 2
10 1 2
16 1 1 2 1 4 2
25 2 1 2 1 4 2
35 2 1 2 1 5 2
50 2 1 3 1 5 2
70 2 1 3 1 6 3
95 2 1 4 2 6 3
120 2 1 4 2 6 3
150 2 1 4 2 6 3
185 2 1 4 2 6 3
240 4 2 5 2 8 3
300 4 2 2 8 3
400 4 2 3 4
500 3 4
625 3
800 3
1000 3
Numarul de sertizari in functie de terminal si bacurile alese
Pasul 7 – Se efectueaza sertizarea propriuzisa

Pasul 8 – Se alege tubul contractibil in functie de diametrele cablului si a
terminalului. Se taie tubul la o lungime egala cu lungimea
terminalului + aproximativ 50%. Se aplica tubul contractibil utilizand
suflanta de aer. Se indeparteaza surplusul de tub termocontractibil
din zona destinata contactului electric al terminalului.
Diametru cablului
Tub termocontractibil
[mm]
Min. Max. Min. Max.
Tip
[mm] [mm] [mm] [mm]
3 10 SRH2 12-3/1000 3 12 Alegerea tubului termocontractibil in
10 20 SRH2 22-6/1000 6 22 functie de diametrele cablului si a
20 30 SRH2 34-7/1000 7 34 terminalului
30 36 SRH2 40-12/1000 12 40
36 52 SRH2 56-16/1000 16 56
52 60 SRH2 63-19/1000 19 63
60 70 SRH2 75-22/1000 22 75
3.5.8.2 – Procedura de lucru terminale izilate tip papuc de cablu
173 / 221
urmează să fie dezizolata trebuie să aiba lungimea tubului papucului /
conector + 0.1 - 0.5 mm .
izolatie
Pasul 3 – Se introduce partea dezizolata in terminal pana se blocheaza
3.5.8.3 – Procedura de lucru terminale izolate tuburi de capat

urmează să fie dezizolata trebuie să aiba lungimea tubului +
aproximativ 0.1 - 0.5 mm .
izolatie
Calitatea sertizarii
Pasul 3 – Se introduce partea dezizolata in terminal pana se blocheaza

174 / 221
3.5.9 – Liste de verificare a calitatii
3.5.9.1 – Lista de urmarire a calitatii – dezizolare in vederea sertizarii
175 / 221
3.5.9.2 – Lista de urmarire a calitatii –sertizare terminale izolate
176 / 221
3.5.9.3 – Lista de urmarire a calitatii –sertizare terminale neizolate
177 / 221
3.5.10 – Marcarea terminalelor
3.5.10.1 – Marcarea conductoarelor cu diameter pana la 16 mm

marcaj inchis (conductoarele se vor marca inainte de conectare)
178 / 221
3.5.10.2 – Marcarea conductoarelor cu diameter pana la 16 mm
marcaj deschis (conductoarele se pot marca si dupa conectare)
179 / 221
3.5.10.3 – Marcarea conductoarelor cu diameter mai mari de 16 mm
marcaj deschis (conductoarele se pot marca si dupa conectare)
Etichetele pentru marcarea terminalelor sunt destinate aplicarii la capetele fiecarui

conductor cu notatii ce descriu codul cablului din care provine conductoru, blocul de
conectoare si conectorul in care se va face conectarea. Pentru inserarea acestor informatii pe
etichete se va intocmi un fisier Excel in care se va edita un tabel cu urmatoarele informatii:
Tabel numarul 2. Informatii Etichete cabluri finale
Text pentru PRIMUL Text pentru AL 2-LEA RAND

RAND de pe eticheta de pe eticheta
[ID cablu] [Bloc conectoare - conector]
10P0-010101 X1 - 1
10P0-010102 X1 - 2
10P0-010103 X1 - 3
10P0-010104 X1 - 4
10P0-010105 X1 - 5
O data creat si populat cu datele necesare, fisierul Excel va trebui importat in cadrul
software-ului Clip Project pentru a printa informatia pe etichete. Aceste etichete sunt de tipul
EMT (29X8)R YE (Order No.: 0817280) iar ele sunt livrate de Phoenix Contact sub forma unei
role cu un total de 5400 de etichete, prezentand cate 3 etichete per rand.
Exemplu etichete pentru marcarea terminalelor, importate din Excel in Clip Project
Imediat dupa printare, aceste etichete trebuiesc incluse intr-un suport de plastic, rezistent
la intemperii si transparent pentru a determina informatia scrisa pe etichete sa fie cat mai
vizibila. Numele complet si original al acestui suport este: “Transparent Holder For Cable
Marking 45x11,3 mm” (Oder no.: PM-20045AN), produs de Partex si livrat de Unilux.
EMT (29X8)R YE Transparent Holder For Cable Marking 45x11,3 mm

Order No.: 0817280 Oder no.: PM-20045AN
Eticheta va trebui apoi sa prezinte si un suport eficient de prindere a acesteia pe fiecare

terminal. Pentru a realiza acest lucru, fiecare eticheta are nevoie de 2 coliere (“cable ties”)
pentru fiecare capat de cablu.
180 / 221
3.5.11 – Manual pentru conectarea motoarelor electrice

Sensul de rotatie si marcarea placii de borne
Motoare trifazate
Înfăsurările sunt conectate în conexiune stea (Y) -
sau în conexiune triunghi (A) - conform IEC
60034-8. Acest lucru se face prin conectarea la
placa de borne asa cum se arată în schema
electrică din dreapta. Marcajul placii de borne este
de asemenea definite în IEC 60034-8.
Conexiunea stea (Y)
Conexiunea stea (Y) se obtine scurtcircuitand

terminalele W2-U2-V2 si conectarea alimentarii la
W1-U1-V1
Conexiunea triunghi (Δ)

Cand conectam sfarsitul unei infasurari cu inceputul altei infasurari obtinem o conexiune
triunghi.
Sensul de rotatie a axului motorului este definition IEC 60034-8 astfel; CW (sensul acelor
de ceasornic) si CCW (sensul invers acelor de ceasornic) privind dinspre axul motorului. Sensul
de rotatie se poate schimba la placa de borne.
În cazul în care avem un motor trifazat, acest lucru se face prin schimbarea intre ele a doua
conductoare de alimentare, de exemplu fazele L1 si L2. In cazul in care avem un motor
monofazat consulta indicatiile de pe placa de borne.
Verifica daca motorul electric este conectat correct in stea sau in triunghi. Tensiunea de
alimentare si tipul de conexiune sunt marcate pe eticheta acestuia.
Pe un motor care actioneaza un echipamentul, este desenată o săgeată (de obicei pe ax).
Această săgeată indică sensul de rotire al echipamentului. În cazul în care conductorii sunt
conectati în ordinea (conductor 1 pe U1, conductorul 2 pe V1, conductorul 3 pe W1), axul se
rotește în sensul acelor de ceasornic.
Dacă săgeata este desenată in sens invers acelor de ceasornic (în practică, 90% dintre
motoarele electrice se conecteaza în acest mod), două conductoare trebuie să fie inversate.
Motorul se va conecta după cum urmează: (conductor 2 pe U1, conductorul 1 la V1, conductorul
3 la W1).
181 / 221
Numarul de poli
Frecventa 2 4 6 8 10 12 16
50 Hz 3.000 1.500 1.000 750 600 500 375
60 Hz 3.600 1.800 1.200 900 720 600 540
100 Hz 6.000 3.000 2.000 1.500 1.200 1.000 750
Conexiunea stea (Y)
Schema Placa de borne
Comexiunea triunghi (Δ)

182 / 221
Conexiunea DAHLANDER – 2 turatii (Δ/YY)

Connection triunghi Δ – turatie mica
Conexiunea dubla stea YY – turatie mare

183 / 221
Conexiunea DAHLANDER – 2 turatii (Y/YY)

Conexiunea stea Y – turatie mica
Conexiunea dubla stea YY – turatie mare

Motor cu 2 turatii
Turatie Frecventa Placa de borne
184 / 221
Con 50Hz 60Hz Numar

Raport Cone
exiu de poli
de xiune
ne viteza
Motor cu 2 turatii– Cuplu constant (Δ/YY) – pentru vinci
Mica Rot/Min 1.500 1.800 4 1 Δ 1U, 1V, 1W
Dahl.
Mare Rot/Min 3.000 3.600 2 2 YY 2U, 2V, 2W + 1U,1V,1W(Y)
Mica Rot/Min 750 900 8 1 Δ 1U, 1V, 1W
Dahl.
Mica Rot/Min 500 600 12 1 Δ 1U, 1V, 1W
Dahl.
Motor cu 2 turatii– Cuplu cu crestere patrat (Y/YY) – pentru pompe si ventilatoare

Mica Rot/Min 1.500 1.800 4 1 Y 1U, 1V, 1W
Dahl.
Mica Rot/Min 750 900 8 1 Y 1U, 1V, 1W
Dahl.
Mica Rot/Min 500 600 12 1 Y 1U, 1V, 1W
Dahl.
185 / 221
4. ÎMPĂMÂNTAREA ECHIPAMENTELOR ŞI CONDIȚIILE EMC
4.1 Definiţii şi prezentare generală (conform IEC 60533)
4.1.1 Definiții
Trebuie - utilizat pentru a indica strict cerințele de urmat pentru a respecta documenția și de la
care nu este permisă abaterea.
Ar trebui – termen folosit pentru a indica faptul că, dintre mai multe variante posibile, una este
recomandată ca adecvată, fără a menționa sau exclude celelalte posibilități, sau o
acțiune care este de preferat dar nu cerută in mod obligatoriu, sau (în forma
negativă) o anumită posibilitate sau o acțiune este dezaprobată, dar nu este
interzisă.
Poate - folosit pentru a indica o acțiune admisă în limitele documentației.
Compatibilitate electromagnetică (EMC)
capacitatea unui echipament sau sistem de a funcționa satisfăcător în mediul său
electromagnetic, fără a introduce perturbații electromagnetice netolerate de celelalte
echipamente situate în spaţiul respectiv.
Interferență electromagnetică (EMI)
degradarea performanțelor unui echipament, canal de transmisie sau a unui sistem,
cauzată de o perturbație electromagnetică.
Impamântare (pământ)
structura metalică a navei şi orice toate componentele metalice interconectate
conductiv.
Notă:
În scopuri EMC conexiunile dintre părțile metalice egalizează diferenţele de potenţial
şi necesită o impedanţă mică în intervalul de frecvenţă considerat. Gama de frecvențe
considerată include atât frecvenţele de operare cât şi cele perturbatoare. Gama de frecvențe și
dimensiunile fizice ale echipamentelor electrice determină soluţia convenabilă de egalizare a
potențialelor și prin aceasta eficiența punerii la pamânt. Impământarea EMC nu îndeplineşte în
toate cazurile şi cerinţele de protecţie şi siguranţă pentru personal.
Pentru navele cu structură nemetalică, toate piesele din metal conductiv interconectate (inclusiv
placa de impamântare dacă există) formează împămăntarea comună (pământ).
Impământare de protecţie (Impământare – PE)

conductor, necesar ca o măsură de protecție împotriva curenților periculoși pentru
corpul uman, care face legătura electrică între părțile conductoare electric ale carcasei
echipamentelor cu una sau mai multe dintre următoarele:
- piese conductoare externe;
- terminalul de împământare principal (legare la pământ);
- punctul de impamantare al sistemului de distribuție a energiei electrice,
dacă acesta există;
- carcase metalice ale altor echipamente.
Impământare de referinţă
conductor la al cărui potențial se raportează potențialele altor conductoare.
Legătură echipotențială
186 / 221
asigura conexiunile electrice între părți conductoare, destinate să realizeze
echipotentialitatea (IEC 61000-5-2)
Ecran, protectie
dispozitiv destinat să reducă propagarea unui câmp electric, magnetic sau
electromagnetic într-o anumită regiune, sau pentru a separa circuitele electrice. Un
ecran de protecţie este utilizat atunci când este necesară o barieră mecanică (IEC
61000-5-2)
Zona
arie caracterizată de prezenţa unor echipamente sensibile și / sau perturbatoare (a se
vedea figura 4.1):
– Zona timonerie și punti : este zona aflată în imediata apropiere a antenelor de
recepţie/emisie și timoneriei precum și a camerelor de comanda, caracterizate de
prezenţa echipamentelor de intercomunicare, de prelucrare a semnalului, de
comunicare radio și de navigație, a echipamentelor auxiliare și deschiderilor mari în
structura metalică;
- Zona de distribuție generala a energiei: zonă caracterizată de către consumatori
normali;
- Zona de distribuție speciala a energiei: zonă caracterizată prin sisteme de
propulsie, bow thrusters, etc .;
- Zona de cazare: zonă de navă caracterizată prin echipamente aduse la bord si
folosite de către pasageri, echipaj și a altor persoane.
187 / 221
Figura 4.1 – Diagrama schematică a zonelor

(example)
188 / 221
4.1.2 Grupuri de echipamente și instalații

Echipamentele și instalaţiile de pe nave sunt asociate unor grupe de la A la G.
Recomandări speciale sau note pentru echipamentele individuale sau instalații individuale au fost
clasificate în grupele de la A la F şi pentru „sistemele integrate” în grupa G.
Combinația tuturor echipamentelor, articolelor şi a instalaţiilor interconectate pentru
realizarea unei anumite funcții este numită „sistem integrat”. Dacă sunt necesare anumite măsuri
tehnice pentru procesul de integrare, sau în cazul în care aceste măsuri s-au dovedit adecvate
în aplicații practice, sau depăşesc cerinţele grupurilor A-F expuse mai jos, astfel de măsuri au
fost incluse în grupul G.
Grupele de echipamente si instalatii (IEC 60533)

Grupa A: Echipamente de radio comunicație și de navigație
Proprietăți tipice: operarează cu semnale electromagnetice radiate
Exemple: emițătoare și receptoare pentru servicii de comunicare radio, de
navigație maritimă, sisteme de comunicație de la bordul navei.
Grupa B: Echipamente de generare și de conversie a energiei electrice
Proprietăți tipice: interferențe în bandă largă
Exemple: redresoare, invertoare, convertoare (electronica de putere),
convertoare rotative, generatoare, utilaje de punte, echipamente
electrocasnice, lămpi fluorescente, lămpi cu descărcare in gaz
Grupa C: Echipament care operarează cu pulsuri de energie
Proprietăți tipice: interferențe tranzitorii periodice de energie mare
Exemple: sisteme radar și sonar, echosounders
Grupa D: Sisteme de comutare și de control
Proprietăți tipice: interferențe tranzitorii
Exemple: tablouri, dispozitive de control operate prin relee, sisteme de
pornire pentru motoare, sisteme de încălzire electrice
Grupa E: Intercomunicare și echipamente de procesare a semnalelor
Proprietăți tipice: operarea cu semnale analogice și digitale
Exemple: sistem de automatizare, calculatoare, senzori, adresare publica,
sisteme de semnalizare și alarmă
Grupa F: Articole si echipamente non-electrice
Proprietăți tipice: generarea de interferențe parazite în bandă largă
Exemplu: tachelaj
Grupa G: Sisteme integrate
Proprietăți tipice: interferențe rezultate din funcționarea simultană a
echipamentelor și instalațiilor de la grupele A la F
Exemplu: Echipament de navigație cu senzori din zona punții superioare,
precum și zona chilei, sistem de propulsie integrat, sistem de monitorizare
a încărcăturii cu senzori şi echipamente în zone diferite.
189 / 221
4.1.3 Mecanismele propagării interferenţelor electromagnetice (IEC 61000-2-3)
- Cuplaj galvanic (conductiv)
Interferențele prin coducţie au ca suport conductoarele electrice. Prin urmare, pot fi
transmise prin:
- cablurile de alimentare locale sau cele din sistemul de distribuție,
- conductorele de comandă,
- linii de transmisie de date, reţele, etc.
- cabluri de împământare (PE, PEN, etc.), -
- impământare
- capacităţi parazite, etc.
- Cuplaj prin câmp electric (capacitiv)
Cuplajul prin câmp electric sau cuplajul capacitiv apare atunci cand câmpul electric al
unui circuit interferă cu un altul. Pentru joasă frecvenţă acest tip de cuplaj poate fi
descris printr-o capacitate parazită de cuplaj.
- Cuplaj prin câmp magnetic (inductiv)
Cuplajul prin câmp magnetic sau cuplajul inductiv se produce atunci când un câmp
magnetic de la un circuit interfera cu un altul.
Figura 4.2.b —Mecanism de propagare EMI
- Cuplaj electromagnetic (propagarea undelor)
190 / 221
Cuplajul radiant poate fi principalul mijloc de cuplare în cazul în care sursa și
susceptorul (receptorul) sunt relativ departe (de exemplu, în situația de câmp
îndepărtat). În general, nu există nici o reacţie de la susceptor catre sursă.
Un exemplu de cuplaj radiant este un receptor sensibil sau un element de control
afectat de câmpul produs de un emițător radar relativ îndepărtat sau de un echipament
de incălzire de înaltă frecvență.
Figura 4.2.a — Surse EMI
4.2 Măsurile EMC (IEC 60533)
Principalele categorii de masuri EMC sunt:

– reducerea interferenţelor între sursă şi echipamentele/sistemele afectate;
– reducerea nivelului de emisie la sursă;
– creşterea imunităţii la perturbaţii a echipamentelor/sistemelor afectate.
Urmatoarele măsuri pot fi applicate in mod individual sau in combinaţie:
– ecranare;
– împământare;
– rutarea adecvată a cablurilor, separarea şi alegerea cablurilor;
– selectia adecvata a locului de montaj pentru echipamente;
– filtrarea;
– utilizarea unor componente speciale (de exemplu protecţii la suprasarcină);
191 / 221
– utilizarea unor dispositive speciale (de exemplu dispositive pentru separarea
potentialelor);
– măsuri organizatorice (de exemplu funcţionarea alternativa a dispozitivelor).
4.2.1 Ecranarea (IEC 60533)
Echipamentele si dispozitivele trebuie sa fie ecranate corespunzător, ex.:

– instalate în carcase metalice;
– utilizarea de cabluri ecranate, inclusiv a presetupelor potrivite, preferabil la punctul
de intrare a cablului în carcasele metalice;
– utilizarea pereţilor metalici etanşi şi a puntilor pentru ecranare si impamantarea
ecranelor de cablu la puncte de penetrare, acolo unde este posibil.
4.2.1.1 Cablurile ecranate (IEC 61000-5-2)
Ecranul cablurilor este legat la reteaua de impământare în una sau ambele extremitati în funcţie
de tipul semnalului transmis şi de sursele de interferenţă posibile.
Tipurile de conexiuni ale ecranului:
- Ecranul nu este conectat la masa. Este interzisă dacă tresa este accesibilă şi poate
fi atinsă. Ecranul este ineficient împotriva perturbaţiilor externe şi a câmpurilor
magnetice. Beneficii: - limitează cuplajul capacitiv dintre conductoare.
Figura 4.3 — Ecranul nu este conectat

-Ecranul conectat la un singur capăt. Este ineficient împotriva perturbatiilor externe
produse de câmpuri electrice de înaltă frecvenţă. Poate fi folosit pentru a proteja o
conexiune izolată de un câmp electric de joasă frecvenţă. Ecranul poate acţiona ca o
antena si poate deveni rezonant; în acest caz interferenţa este mai mare decât fără
ecranare. In lipsa legăturilor de egalizare a potenţialelor, conectarea la un capăt este
o modalitate de a asigura functionarea acceptabilă.
192 / 221
Figura 4.4 — Ecranul conectat la un capat
- Ecranul conectat la ambele capete. Este foarte eficientă împotriva perturbatiilor

externe. Ecranarea işi pierde eficacitatea dacă lungimea cablului este prea mare.
Figura 4.5 — Ecranul conectat la ambele capete
In toate cazurile cea mai buna soluţie pentru conectarea ecranului este de a avea o
conexiune de 360 de grade in jurul acestuia. Acest lucru poate fi obţinut utilizând o presetupa
metalica potrivita sau prin sudare la intrarea în carcase (figura 4.6).
193 / 221
Figure 4.6 — Exemplu de legare optimă a unui cablu ecranat in carcasa
Ar trebui evitate buclele (pigtails) de la orice capat al ecranului (figura 4.7). Daca pentru
anumite motive non-EMC o conexiune de tip bucla este necesara, trebuie asigurată o cale de
inchidere a curentului de mod comun (MC) care să ocolescă bucla. Cea mai bună variantă este
utilizarea unei conexiuni la 360 de grade a ecranului în punctul de intrare în carcasă, înaintea
buclei.
Figura 4.7a — Conectare nedorită a unui cablu coaxial
Utilizatorii finali ar trebui să asigure proiectarea și implementarea adecvată a sistemului de legare

la impamantare încă din faza de proiectare (de exemplu: cum sa mențină sistemul de legare la
împământare în timpul duratei de viata a instalatiei) și instalare.
194 / 221
Figura 4.7b — Buclele pot fi acceptate atat timp

cat cuentii CM (ICM) sunt tinuti departe de ea
Figura 4.8 — Conectarea corecta a cablului si tresei
195 / 221
4.2.1.1 Eficienţa ecranarii (IEC 61000-5-6)
a) Asigura o cale corectă de închidere pentru curentul de mod comun, ce ar putea

parcurge cablurile care intră în incintă. Această regulă presupune ca ecranele cablurilor
trebuie să fie conectate 360° la peretele incintei ecranate. In cazul în care contactul
circumferential de 360° nu poate fi menținut pentru un motiv oarecare, se recomandă flosirea
celei mai scurte conexiuni posibile între ecranul cablului și perete (pe exterior – nu în interiorul
incintei). Acest tip de conexiune, însă, va afecta calitatea ecranării incintei, în special la
frecvențe înalte.
4.2.2.2 Asigura o cale corectă de închidere pentru toți curenții perturbatori care ar putea curge
prin orice obiect metalic spre incinta ecranată. Această regulă se aplică, de exemplu, la
tubulatura metalică pentru apă sau lichid de răcire la sistemele de aer conditionat. Din nou,
trebuie sa se asigure contact circumferențial 360 ° între tub și peretele incintei.
4.2.2.3 Dacă este posibil, toate conductoarele cărora li se aplică regulile de la punctele a) și
b) de mai sus ar trebui să intre printr-un singur panou metalic amplasat la distanţă de
deschiderile mari din incinta. Peretele de metal al unei incinte ecranate oferă o cale scurtă
pentru toţi curenții de mod comun și deviază acesti curenți în jurul incintei ecranate;
actioneaza astfel ca o bariera pentru perturbatii. Deschiderile trebuie în mod normal
acoperite, cum ar fi ușile dotate cu benzi de contact. În unele cazuri, o ușă dublă ecranată
poate fi justificatî. Regula c) va asigura în continuare o anumită protecție în cazul în care
ușile sunt deschise uneori.
d) Limitează lățimea de bandă sau puterea semnalelor care intră în incinta ecranată la minimul
necesar pentru un semnal particular. Se utilizeaza filtre care se montează corect pe peretele
incintei (carcasa filtrului are contact conductiv cu peretele incintei). În particular, modul în
filtrele sunt montate are mare influență asupra funcționării lor corecte. Un filtru simplu, care
este montat corect este de preferat unui filtru scump care este instalat incorect. În plus, în
camere de dimensiuni mari, ecranate, cablurile de alimentare trebuie tratate cu atenție. Un
cablu de alimentare trifazat, echipat cu un conductor de nul și prevăzut cu ecran conectat la
împământare este instalat corect în cazul în care ecranul de împământare este conectat
circumferențial la peretele de metal al incintei, aşa cum este prevăzut la regulă a).
e) Toţi pereții incintei ecranate formează o suprafață metalică conductivă. Diferite părți ale
incintei ecranate trebuie interconectate pe tot perimetrul lor, de preferință prin sudare. Altă
modalitate bună de a asigura imbinări conductive, ar fi utilizarea de șuruburi sau nituri, dar cu
reducerea eficienţei ecranării. Conductivitatea se obtine prin eliminarea vopselei și aplicarea
de protecție anticorozivă. Metodele de fixare alternative pot fi, de asemenea, utilizate, cum ar
fi suruburi autofiletante, „ cuie pop-nit”, etc.
f) Toate deschiderile din peretele unei incinte ecranate trebuie tratate cu atenție din punct de
vedere EMC.
196 / 221
4.2.2 Impământarea (IEC 60533)
4.2.2.1 Generalităţi
Toate incintele metalice și elementele metalice ale echipamentelor trebuie să fie

impământate în mod eficient. Trebuie respectate cerințele producătorului echipamentelor.
Scopul tuturor procedurilor de împământare este de a uni potențialele de referință ale
echipamentelor amplasate distribuit.
În principiu, există două moduri diferite de a minimiza orice diferență de potențial:
- împământarea conductorilor de referință într-un model stea;
- împământarea conductorilor de referință la un plan de referință de împământare.
În modelul de împământare stea, toţi conductorii de referință sunt conectaţi la un singur punct, și
anume punctul de împământare. Numai acest punct unic ar trebui să aibă un conductor conectat
la structura navei.
Figure 4.9 — Modelul stea
Pentru un model plan de referință de împământare, toţi conductorii de referință trebuie

să fie conectaţi la structura navei la cel mai apropiat punct posibil și în cât mai multe puncte este
posibil.
Figura 4.10 — Conectarea unui echipament la un plan de referință de împamantare
Rezultatul este un plan de referință de împământare cu cele mai mici bucle de

împămantare posibile şi cu cea mai mică inductanță posibilă.
Următoarele criterii trebuie utilizate pentru a selecta metoda de împământare corectă:

- modelul stea ar trebui utilizat pentru CC si CA până la 10 kHz;
197 / 221
- modelul plan de referință de împământare ar trebui să fie utilizate pentru frecvențe
mai mari de 100 kHz;
- orice metodă împământare este acceptabilă în domeniul de frecvențe între 10 kHz
și 100 kHz.
- modelul planului de referință de împământare este de preferat.
Toate conexiunile de împământare ar trebui să aibă următoarele proprietăți:
- impedanță mică la înaltă frecvenţă;
- lungimea conductorului de împământare sa fie cât mai mică (inductanță mică);
- rezistența la vibrații a conectorilor și conductoarelor;
- rezistenta la coroziune;
- acces pentru inspecție de rutină.
Pentru a evita interferențele cauzate aleator (necontrolate) toate elementele metalice
neelectrice aflate pe punţi deschise cu o dimensiune mai mare de 1 m trebuie să fie conectate la
structura navei prin intermediul unei conexiuni electrice corespunzatoare. În cazuri excepționale
obiectul poate fi izolat electric.
Ori de câte ori este posibil, carcasele metalice ale echipamentelor electrice trebuie să
fie fixate prin înșurubare sau sudare direct la structura navei.
In cazurile în care o conexiune de împământare nu poate fi efectuată de către un
racord filetat metalic curat ar trebui utilizate conductoare de împământare suplimentare.
Contactul dintre conductorul de împământare și echipamentul sau structura navei se
poate realiza prin înșurubare sau sudură.
Conductoarele de împământare care conectează obiecte metalica aflate pe punţi
deschise ar trebui să fie din oţel rezistent la coroziune (solid sau flexibil). Conductorii de
împământare din interiorul navei vor fi realizati, in general, din cupru.
Ușile metalice, carcasele de protecție, etc. Trebuie să fie conectate la incintele de care
aparţin prin intermediul unor conductoare scurte, distincte și eventual flexibile.
Părţi ale jgheaburilor, ale traseelor şi ale ţevilor de protecție cablu trebuie să aibă
legături electrice intre ele și la structura navei în cât mai multe puncte posibil.
Mantaua metalică a cablurilor și ecranele ar trebui, în general, să fie legate la carcasa
metalică a echipamentului sau la structura navei, în cât mai multe puncte posibil, și cel puțin la
ambele capete ale cablului (excepție a se vedea grupa E de echipamente).
Pentru navele cu structură nemetalică, toate piesele metalice interconectate conductiv
(inclusiv placa de impamantare dacă există), vor forma o împământare artificială.
4.2.2.4 Pregatirea suprafeţelor. Conexiunea de împământare (IEC 61000-5-2)
Conexiunile de legare la pământ necesită contactul suprafețelor metalice curate.

Vopseaua sau alte straturi de protecție neconductoare trebuie îndepărtate din zonele de contact.
Zona curată trebuie să fie mai mare decât zona de contact. După conectarea suprafeței de
contact, un înveliș protector, cum ar fi grăsimi (vasiline), trebuie aplicat pentru a preveni
coroziunea suprafeței curățate în afara zonei de contact, expuse la diferite condiții de mediu.
Nu se utilizează vopsea, soluţii de blocare sau teflon petru rigidizarea conexiuneii.
Acestea sunt materiale electroizolante. Conexiunea va fi metal pe metal (conductivă).
198 / 221
Figura 4.11 - Conexiune de împământare detașabilă
Figure 4.12 – Zona de contact nu este vopsită
Figura 4.13 – Nu se utilizează materiale izolatoare pentr a rigidiza conexiunea
199 / 221
Pentru o bună conexiune este obligatoriu să se asigure contactul metal-metal și o
presiune mare între părțile conductoare.
Figura 4.14 — IEC Conexiuni de impamantre tipice
Pentru a rezista condițiilor mecanice de la bordul navei, ar trebui folosite conexiuni din
trese impletite. Buclele de împământare trebuie să fie reduse la minimum.
Tabel 4.1 Dimensiunile conductorului de împământare
Conexiuni detașabile (IEC 61000-5-2).

Suprafețele metalice curate asigură conexiuni conductive bune și durabile dacă sunt
presate împreună la presiune mare (acest sistem necesită întreținere periodică în instalații
200 / 221
industriale), astfel încât rezultatul este echivalent cu sudarea dar cu posibilitatea de deconectare
dacă este necesar. In cazul în care nu pot fi obținute suprafețe metalice curate se pot folosi șaibe
care penetrază straturile non-conductoare. Totuși, acesta este o soluție paliativă. Dacă se
utilizează conductori din aluminiu, se aplică compuşi de contact corespunzători.
Conectarea echipamentelor specifice. Cabinete (IEC 61000-5-2).
Pentru cabinete în general este suficientă o singură legatură de împământare. Dar

dacă sursele de interferență electromagnetică de înaltă frecvenţă produc interferenţe cu lungimi
de undă mai scurte decât cea mai mare dimensiune a cabinetului, ar trebui utilizate legături de
împământare multiple. Într-un astfel de caz, distanța tipică între fiecare legatură de împământare
este de o zecime din cea mai mică lungime de undă, dar nu mai mica de 0,3 m. Pentru distanțe
mai mici imbunătățirile obținute sunt nesemnificative.
Trecerile de cablu și conexiunea de împământare ar trebui să fie apropiate (de aceeași
parte a cabinetului) pentru a evita circulaţia de curent pe sau în incinta cabinetului.
Materiale de conectare
Garnituri conductive
Garniturile conductive sunt aplicate pentru a reduce efectul deschiderii și pentru a
menține conexiunea componentelor unei incinte. Astfel de garnituri sunt utilizate pentru aplicații
de etanșare între articulații sau structuri, temporare sau semipermanente.
Garnitura este comprimată între suprafețele de contact, oferind astfel traseul conductiv
la îmbinarea dintre acestea; curenții prin ecran pot circula, fără schimbări bruște ale densității,
menținând astfel performanța ideală a ecranării. Garniturile trebuie utilizate pentru a face contact
ferm, continuu și uniform cu suprafetele imbinate, astfel se evită contactul partial in cazul imbinării
între suprafețe neregulate.
Materiale de etansare EMC

Sunt disponibile mai multe tipuri de substanţe de etanşare, cum ar fi epoxi, silicon,
cauciuc și grăsimi (vasiline).
a) epoxizi conductivi. Substanţele epoxidice conductive sunt folosite pentru a lipi,
conecta, sau etansa două sau mai multe suprafețe de îmbinare metalice.
b) silicon conductiv. Siliconul conductiv este utilizat pentru a ecrana și a etansa doua
sau mai mulțe parti metalice.
c) vasiline conductive. Vasilina conductivă este o vasilina pe bază de argint şi siliciu cu
rezistență electrica scăzută, ce nu conține pulberi de carbon sau grafit.
4.2.2.5 Impământarea pereţilor falşi
Notă:
Împământarea panourilor false se va face în cazul în care panourile au un echipament
electric montat pe ele (switch-uri, prize, etc). Impământarea se va face la structura metalică a
navei prin intermediul dispozitivelor de fixare și a cablului de împământare.
Dacă două panouri alăturate trebuie să fie legate la pământ, se permite ca aceste
panouri să fie conectate între ele prin intermediul dispozitivelor de fixare și a cablului de
împământare, atâta timp cât cel puțin unul dintre ele este legat de structura navei.
201 / 221
Figura 4.15.a — Exemplu de împământare perete fals
Figura 4.15.b — Exemplu de împământare perete fals
202 / 221
203 / 221
204 / 221
205 / 221
206 / 221
207 / 221
4.2.3 Rutarea cablurilor (IEC 60533)
208 / 221
Se recomanda să fie respectate cerințele de instalare ale producătorului echipamentelor,
inclusiv selectarea cablurilor și regulilor de rutare propuse de acesta. Măsurile preventive de
limitare a efectelor EMC importante sunt: separarea cablurilor în categorii în funcție de diferitele
tipuri de semnal și instalarea cablurilor cu spatii intermediare libere (a se vedea tabelul 4.1).
Practic toate cablurile instalate in afara structurii metalice a navei ar trebui să fie
prevazute cu una din metodele de protectie EMC: ecran metalic, tresa metalică împletită sau alte
metode de ecranare adecvate.
Indiferent de sistemul de care aparțin, cablurile din categoriile 1 până la categoria 4
inclusiv trebuie sa fie separate in manunchiuri corespunzatoare categoriilor respective.
Cabluri unice sau mănunchiuri de cabluri de diferite categorii care rulează în paralel
pentru distante mai mari de 1 m trebuie să fie instalate cu un spațiu intermediar liber de minimum
10 cm între diferitele categorii de cabluri.
Aceeași cerință ar trebui să fie respectată şi pentru cabluri de aceeași categorie, dar cu
nivele de semnal diferite.
Cablurile aparținând categoriei 1, 4 și 5 trebuie să fie fixate pe o suprafață metalică
(punte, pereți etanși sau canal de cablu). Canalele de cablu metalic nu trebuie să fie izolate de
pereții etanși.
Măsuri speciale pot fi necesare pentru cablurile din categoriil 3 și 4 (de exemplu, rutarea
cablurilor prin ţevi de protectie). Aceeași soluţie se aplică şi în cazurile în care nu poate fi pusă în
aplicare separarea minimă necesară cablurilor.
Cabluri de diferite categorii nu ar trebui să fie rutate în același mănunchi. Diferite
mănunchiuri trebuie separate electromagnetic unele de altele.
Trebuie sa se menţină o distanţă suficientă de separare; experiența sugerează o distanță
de 10 ori cel mai mare diametrul de cablu din mănunchi.
209 / 221
Tabelul 4.2 — Tipuri de semnale şi categorii de cabluri
Cables for Level Emission/ Cable Cable type 4) Applicable
immunity category standard
rating
Radio receiver signals 2) 0,1 mV to Extremely 3 Coaxial IEC 60096-1

500 mV sensitive
TV receiver signals
Video signals
Analogue and digital 0,1 V to 115 V Sensitive 2 Twisted;
signals single screened;
screened twisted pairs IEC 60092-374
Telephone signals IEC 60092-375
IEC 60092-376
Loudspeaker signals
Control signals
Alarm signals
Power supply 1) 10 V to 1 000 V Potentially 1 Below deck: non IEC 60092-350
disturbing screened; IEC 60092-353
Lighting above deck: twisted,
screened
High-power 10 V to 1 000 V Extremely 4 Coaxial; Special cable
transmission signals disturbing screened power
Pulsed high-power
signals 2)
Twisted, screened IEC 60092-350
High powered semi- IEC 60092-353
conductor converter
Special applications Special 5
Fibre optics –
1) Equipment and auxiliary equipment for radio communication and radio navigation should be fitted with
screened power supply cables.
2) Receiving antenna cables should be installed with double screen cables or coaxial cables inside protective
piping.
3) Cables for radar, sonar equipment and echosounders should be double screen cables or coaxial cables
inside protective piping.
4) The "filling factor" for cable screens as required by the IEC should be adhered to and the transfer impedance
at 10 MHz as determined by IEC 60096-1 should not exceed 30 m/m.
Tabelul 4.3 — Exemplu de separare a cablurilor - EN 50174-2
210 / 221
Ecranele cablurilor trebuie să fie conectate în cutiile de conexiune, tablouri sau
canalelor de cablu. Ecranele de cablu nu ar trebui să fie utilizate ca şi conductor de întoarcere;
face excepție conductorul exterior al cablului coaxial.
Foarte sensibile
Cabluri categoria 3
Sensibile
Cabluri categoria 2
Potential perturbatoare
Cabluri categoria 1
Foarte perturbatore
Cabluri categoria 4
Figure 4.16 Tipuri de semnal si categorii de cablu
Este interzis să se ruteze categoriile sensibile de semnale (2; 3) și categoriile

perturbatoare (1; 4) în același cablu sau mănunchi de cabluri.
Toate conductoarele de rezervă ar trebui să fie acoperite cu tub galben/verde, marcate
cu număr de cablu și conectate la bara de împământare corespunzatoare.
Figura 4.17 – Rutarea semnalelor în acelasi cablu sau mănunchi de cabluri
211 / 221
Figura 4.18 – Conductorele de rezervă conectate la bara de împământare: 1 – echipament; 2 –

cablu; 3 – bara de împământare; 4 – conductoare utilizate; 5 – conductoare de rezervă
Cablurile care transportă semnale de diferite clase: sensibile și perturbatoare se

ruteaza în paralel pe o lungime cat mai mică posibil. Cu cât distanța de pozare în paralel este mai
mare cu atât distanţa de separare necesara este mai mare.
(Category 4)
(Category 1)
(Category 2)
(Category 3)
Figura 4.19 – Rutarea semnalelor in acelasi cablu sau manunchiuri de conductoare
În cazul în care este imposibil să se respecte cerințele de separare, ar trebui să fie

utilizate cabluri cu eficacitate mare de ecranare, sau mănunchiurile de cabluri ar trebui rutate prin
trasee metalice inchise sau ţevi.
212 / 221
Traseele metalice inchise sau tevile trebuie să aibă o grosime minimă de 1 mm, dacă
nu sunt alte specificatii. Dacă un cablu trece printr-o ţeavă de metal sau conducte, nu este
necesară altă separare în ceea ce privește celelalte categorii.
Se recomandă instalarea cablurilor aproape de structura metalică a navei sau pe
jgheaburi metalice.
Figura 4.20 – Performanţa EMC a diferitelor trasee de cablu metalice
Figura 4.21 – Instalarea cablurilor de categoriile 2 si 3
Se recomandă punerea la masă a ecranelor cablurilor (pe circumferință) la acele

puncte în care cablurile penetrează limita dintre punte și interiorului navei. Aceste zone de
împământare trebuie să fie protejate împotriva coroziunii.
213 / 221
Figura 4.22 – Asamblare jgheab de cablu metalic pentru a asigura corect continuitatea
împământării
Figura 4.23 – Recomandare de instalare a cablurilor pe grinzi metalice
Trecerile EMC multiple de cablu sunt prezentate în capitolele 1.6. și 1.8.
4.2.4 Instalarea filtrelor

Atunci când se utilizează filtre, instalarea corectă este esențială pentru a obține
rezultate bune; tehnicile de montare sunt critice la frecvențe înalte. O gamă largă de soluții
practice sunt disponibile pentru filtrele de reţea, de exemplu:
- conector built-in, împreună cu intrerupătorul principal și siguranțele;
- etanşate în carcase de plastic sau metal, pentru montarea circuitelor imprimate;
214 / 221
- carcasa metalică cu terminal de împământare, cu conexiuni tip fast-on sau șuruburi,
etc.
Filtrele tipice pentru instalarea în camerele ecranate (atât pe alimentare cât și pe liniile
de telecomunicații sau control) prezintă o construcție feed-through pentru montarea pe o placă
de metal; se recomandă mare atentie la pregătirea suprafețelor înainte de instalarea filtrelor
pentru asigurarea contactului conductiv bun și pentru a evita coroziunea.
Ca regulă generală, în special în cazul perturbaţiilor de înaltă frecvență, filtrele trebuie să
fie situate cât mai aproape posibil de aparatul care este sursa sau victimă, pentru a minimiza
impedanța conexiunii. Filtrele pot fi incluse în carcasa aparatului deservit sau montate într-o
unitate dedicată instalata în apropierea acestuia. Instalarea filtrelor trebuie să fie în concordanță
cu topologia ecranului ansamblului.
Cablarea filtrelor
Separarea fizică a liniilor de intrare și ieșire este facilitată de tehnica de montare feed-
through a filtrelor. Intrările și ieșirile din filtre ar trebui să fie dispuse cât mai departe posibil;
conexiunile de intrare și de ieșire nu trebui să se ruteze in același manunchi.
Dacă la carcasa filtrului urmează să fie conectate conductore ecranate, trebuie utilizate
conexiuni coaxiale tip șurub. Montarea unui filtru este deseori mai importantă decât tipul de filtru.
Montarea necorespunzătoare a unui filtru bun va produce slabe de filtrare. Impedanța conexiunii
de împământare a filtrului trebuie să fie cât mai scăzută posibil pentru a evita generarea de
perturbații care altfel s-ar aplica sub forma de mod comun pentru aparatele ce trebuie să fie
protejate.
Vezi figurile 24 și 25 pentru exemple.
Figura 4.24 – Montarea filtrelor
Figura 25 – Conectarea cablurilor ecranate
215 / 221
4.3 Măsuri speciale pentru grupuri de echipamente de la A la G (IEC 60533)
4.3.1 Măsuri speciale pentru grupa A de echipamente

Acest grup cuprinde toate echipamentele pentru comunicații radio și de radio-navigație,
inclusiv echipamentele și instalațiile pentru Global Maritime Distress Safety System (GMDSS),
precum și echipamentele lor auxiliare.
Echipamentul auxiliar cuprinde: panouri de comanda auxiliare, stații de comunicații
suplimentare, linii de transfer (pe doua fire, pe patru fire), plottere, imprimante, etc., precum şi
antene si echipamente auxiliare antenelor, surse de alimentare, etc.
Cablurile de alimentare de la tabloul principal sau tabloul de urgență a echipamentelor de
radiocomunicații și de navigație trebuie să fie aşezate separat, cât mai depărtat posibil. Fiecare
cablu va fi dintr-o singura bucată, pe cât posibil fără conexiuni/prelungiri suplimentare.
Separarea suficienta de celelalte echipamente din vecinatate ar trebui să fie inspectata
atunci când echipamentul este instalat în console. Trebuie utilizata carcasa originala a
echipamentelor, in caz contrar trebuie luata o masura de ecranare echivalenta.
Ar trebui să fie utilizate transformatoare de separare cu ecranare interna a bobinajului.
Ecranul intern al bobinajului trebui să fie legat la împământare.
Dacă echipamentul radio este integrat în puntea de comandă, carcasa echipamentului
trebuie să fie construită astfel încât să asigure o ecranare adecvată.
Rutarea cablurilor
Cablurile de semnal și de control utilizate trebuie să fie ecranate.
Intre ecranul cablului şi carcasa metalică a echipamentului, conectoarele trebuie să
asigure un contact conductiv continuu pe toată circumferinţa (360°).
În cazuri speciale, ecranele de cablu trebuie să fie împământate la nivelul trecerilor
prin punte, mai ales în imediata apropiere a antenelor emițătoare sau receptoare.
Conexiunile de împământare
Conexiunile de împământare trebuie să fie cât mai scurte posibil și cu o suprafață de
contact maximă.
Preferabil, trebuie utilizati conectori individuali de împământare (pentru emițătoare și
receptoare).
Dacă se utilizează conexiuni de împământare demontabile (conectori cu şurub),
acestea trebuie să fie accesibile pentru întreținere în viitor.
Antenele
Antenele trebuie dispuse adecvat pentru a asigura decuplarea electromagnetica faţă
de suprastructura navei.
Trebuie asigurată decuplarea electromagnetică adecvată între antenele emiţătoare şi
cele receptoare.
Cablurile antenelor receptoare aflate în imediata apropiere de antenele emiţătoare ar
trebui rutate în tuburi de protecție continuu împământate sau cablurile de antenă ar trebui să fie
dublu ecranate având ecranul exterior legat la împământare în trecerile de cablu.
Pentru interfețele de antenă cu impedanță mare, instalarea ar trebui facută cu
menţinerea unei capacitaţi scăzute.
Elementele structurale ale puntilor deschise care servesc ca protecție în jurul antenelor
ar trebui să fie dintr-un material non-metalic.
Pentru ghidurile de undă pentru radar vezi grupul C.
Balustrăzile, elementele de susţinere şi catargele aflate în zonele de radiaţie ale
antenelor trebuie să fie conectate la impamantare.
216 / 221
4.3.2 Măsuri speciale pentru grupa B de echipamente
Acest grup include toate echipamentele și instalațiile pentru producerea, conversia și

controlul energiei electrice.
Aceste echipamente induc incărcări neliniare ale surselor de curent alternativ având
ca rezultat armonici de tensiune datorate reactanței rețelei. Conținutul de armonici al tensiunii și
al curentului de alimentare poate influența ceilalţi consumatori racordați la aceeași sursă, în
special:
- consumatorii inductivi sau capacitivi, datorită consumului suplimentar de energie apar
modificări ale regimurilor termice ale echipamentelor (pierderile in fier, pierderi in
dielectrice datorate armonicilor);
- Echipamente electronice, din cauza interferențelor la procesarea semnalului.
Deoarece echipamentele din grupa B includ atat echipamente sensibile cât și perturbatoare,
recomandările pentru grupul de echipamente E ar trebui să fie respectate.
Rețeaua de alimentare cu energie electrică trebuie să fie proiectată pentru o capacitate
mare de scurtcircuit.
Această cerință, la rândul său, solicită generatoare cu reactanță sub-tranzitorie cât mai
mică posibil.
În comparație cu abordarile convenționale, aceste cerințe pot duce la creșterea
capacităților de putere (generatoare, comutatoare, cabluri).
Rețeaua de alimentare cu energie trebuie să fie izolata faţă de structura navei (IT-rețea
conform IEC 60364-3).
Circuite de filtrare pot fi instalate în paralel cu convertoarele. Alternativ, alimentarea
poate fi proiectată cu reţele separate dedicate convertoarelor, decuplate adecvat de rețeaua de
alimentare principală a navei.
Pot fi utilizate transformatoare de separare avand ecran metalic între înfășurarea
primară și secundară, pentru a izola interferențele provenite de la echipamentele electronice
conectate.
Corpurile de iluminat fluorescente care functioneaza fără startere electronice ar trebui
să fie conectate în configurații dublu lampă, sau sa se utilizeze compensare centrală cu o
inductanță pentru fiecare grup de lămpi, sau fără compensație.
4.3.3 Măsuri speciale pentru grupa C de echipamente
Echipamentele radar şi sonar utilizează impulsuri de energie electrică. Pulsul de

energie este generat în timpul fazei de transmisie și poate fi cauza interferențe în alte
echipamente.
În timpul fazei de receptie, echipamentul radar și sonar pot fi sensibile la interferența
produsă de alte echipamente.
Echipamentul de sonar care transportă impulsuri de curenți mari trebuie să fie instalate
fie cu cabluri dublu ecranate sau cu cabluri instalate în tevi continue de protecție legate la
împământare.
Aceleași cabluri sunt utilizate pentru a transporta semnale de recepţie (cu nivel de
semnal foarte scăzut în regiunea microvolt). Prin urmare, aceste cabluri nu trebuie instalate în
apropierea cablurilor cu un nivel de interferență ridicat (de exemplu, impulsuri de curent continuu
pentru cablurile din sistemul degaussing sau cablurile electrice in cazul echipamentelor controlate
cu tiristoare).
Cablurile de semnal de mare putere ale transceivere-lor radar trebuie să fie cât mai
scurte posibil.
217 / 221
Aceste cabluri nu trebuie instalate în apropierea cablurilor antenelor radio, altfel
cablurile trebuie să fie instalate în tevi de protecție cablu (ghiduri de undă sunt excluse: folosirea
ghidurilor de unda sau a cablurilor speciale cu tuburi de metal ondulat este o practică uzuala).
4.3.4 Măsuri speciale pentru grupa D de echipamente
Acest grup include echipamente şi instalaţii care emit interferențe temporare cauzate
de regimurile tranzitorii datorate comutarii curentului, în special:
- consumatori inductivi, de exemplu relee, contactoare, valve magnetice, solenoizi, etc.
- echipamente actionate de motoare, de exemplu actionari electrice, motoare de
poziționare, etc.
- combinații de bobine și condensatoare care tind să oscileze sau sa intre in rezonanta.
Comutarea acestor consumatori produce interferențe de bandă largă. Echipamentele
grupei D se consideră a fi surse de interferență.
Ar trebui instalate componente de limitare a supratensiunii în apropierea bobinelor și
elemente de absorbție a frecvenței în apropierea contactelor.
Componentele de limitare a pulsurilor:
Pentru CC: diode supresoare, varistoare, circuite RC, diode antiparalel.
Pentru CA: varistori, condensatori, circuite RC.
4.3.5 Măsuri speciale pentru grupa E de echipamente
Acest grup include echipamente de intercomunicare, echipamente de prelucrare a

semnalelor, precum și sisteme de transmisie digitală și analogică între senzori, afişaje, panouri
operator și calculatoare.
Echipamentele din acest grup sunt adesea echipate cu surse de alimentare în
comutaţie. Aceste tip de surse de alimentare precum şi motoarele de poziționare, releele, releele
electronice, etc. pot induce niveluri considerabile de interferență. Prin urmare, ar trebui să fie, de
asemenea, luate în considerare măsurile pentru grupurile B și D.
Echipamente aparținând acestui grup sunt de obicei atât perturbatori cât și dispozitive
sensibile; atât imunitatea cât și perturbațiile trebuie luate în consideraţie pentru aceste
echipamente.
Rutarea cablurilor
Dacă alegerea sau proiectarea sistemului nu poate reduce în mod eficient
sensibilitatea la perturbații, atunci separarea şi rutarea cablurilor trebuie să se realizeze cu mare
atenţie.
Următoarele reguli trebuie urmate atunci când este posibil: în domeniul de frecvențe
de până la 100 kHz și la amplitudini mici ale semnalelor, firele ar trebui să fie strâns torsadate și
ecranate pe întreaga lungime. Ecranele trebuie să fie continue și, spre deosebire de capitolul
„Impământarea”, conectate la împământare la un singur capăt. Conexiunea de împământare
trebuie să fie in apropierea senzorului dacă senzorul este împământat; în caz contrar, conexiunea
de împământare ar trebuie să fie pe partea de amplificator / calculator.
În rest ecranul trebuie izolat de structura navei pe întreaga lungime pentru a evita
interferențele cuplajului galvanic.
218 / 221
4.3.6 Măsuri speciale pentru grupa F de echipamente
Echipamentele și instalațiile ne-electrice pot provoca interferențe în cazul în care sunt

construite din materiale metalice/conductoare iar punctele de contact transportă curenți
turbionari.
Curenții de dispersie sunt induşi de câmpuri electromagnetice pe punţile deschise (de
exemplu antenele de emisie) și în general se pot regăsi în toate părțile corpului și a suprastructurii
navei.
Nivelul de perturbare crește direct proporțional cu nivelul de vibrații al navei transmis
respectivelor echipamente și odata cu modificarea conductivității în punctele de contact, de
exemplu prin coroziune.
Punctele critice de pe punţile deschise pot fi de exemplu:
- întinzătoarele slăbite ale tachelajului;
- firele slăbite din stâlpii balustradelor;
- fixare insuficientă a containerelor;
- macarale sau alte obiecte mari cu fixare necorespunzătoare.
Aceste puncte se numesc surse parazite de perturbaţii și pot cauza interferențe de
bandă largă în instalaţiile de recepție radio.
Curenți turbionari în zonele de sub puntea principala a navei sunt cauzaţi de
descarcările condensatorilor de filtrare, de efectele tranzitorii în rețelele de împământare și prin
utilizarea structurii navei ca şi conductor comun de întoarcere pentru diferite circuite etc.
Sursele acestui tip de perturbare pot fi, de exemplu:
- ţevi fără conexiune de împământare;
- peretii metalici ai panourilor slab fixati;
- jgheaburile, trasee de cablu, alte echipamente izolate sau cu conexiunea de
împământare slabită.
Aceste puncte provoca interferențe de bandă largă, care se pot suprapune pe semnale
analogice de nivel scăzut, prin potențialul de referință.
Conexiunile de împământare
Următoarele măsuri au dat rezultate în aplicațiile practice, dar nu sunt universal
valabile. Fiecare caz trebuie analizat separat, stabilindu-se în ce măsură și unde ar trebui aplicate
aceste măsuri.
Toate echipamentele metalice și elemente metalice ale echipamentelor non-electrice
cu o dimensiune mai mare de 1 m, instalate pe punţi deschise în imediata apropiere a antenelor
de emisie, trebuie să fie conectate la structura navei cu o conexiune cu rezistență şi impedanță
scăzută.
Dispozitivul trebuie să fie conectat galvanic la structura navei (împământare) sau
complet izolat de suprastructura din jur.
Conexiunile sudate nu necesită măsuri suplimentare de punere la masă.
Elementele mobile instalate pe punţi deschise ar trebui să aibă conductori scurţi şi
flexibili de împământare care sa furnizeaze o conexiune cu impedanță scazută.
219 / 221
4.3.7 Măsuri speciale pentru grupa G de echipamente
Sistemele integrate au următoarele proprietăţile caracteristice: sunt părţi distribuite de

echipamente, adesea provenite de la producători diferiţi, conectate prin reţele extinse de cabluri
şi care funcţionează împreună pe navă.
Locurile de amplasare a acestor echipamente individuale prezintă condiţii diferite de
ambient şi condiţii electromagnetice (de exemplu, sistemul integrat de monitorizare a mărfii are
senzori şi echipamente în diferite zone).
Riscul de interferență crește odată cu numărul posibil de combinații ale
echipamentelor.
În cazul diminuării performanţelor sistemului datorate interferenţelor electromagnetice,
se vor lua măsuri speciale, de exemplu filtrare, ecranare sau de rutare a cablurilor. Aceste măsuri
se vor aplica/modifica până când diminuarea performanţelor sistemului încetează.
Aceste măsuri trebuie aplicate pentru integrarea ulterioară a echipamentului la bord.
220 / 221
4.4 – Lista de urmarire a calitatii – cerinte EMC de executie
221 / 221

WI 16 2 - Electricians Manual

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

WI 16 2 - Electricians Manual

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Manualul

1. Cabluri electrice si tehnologii de instalare a cablurilor in

1.2 Tipuri de cabluri si aplicatiile acestora

În funcție de utilizarea lor, cablurile sunt clasificate în următoarele grupe:

1.3 Constructia cablurilor

Din punct de vedere constructiv se evidentiaza urmatoarele elemente ce se intalnesc

În general, se folosesc cabluri cu conductoare clasa 2, utilizarea cablurilor clasa 5

Următoarele tabele descriu secțiunile și formele constructive standardizate ale

Tensiunea Sectiunea conductoarelor Standard

Numarul de conductoare Standard

Materialele utilizate ca izolație a conductoarelor trebuie să fie alese dintre cele

Tip material de izolatie Temperatura maxima de functionare ºC

Mantaua exterioara a cablului

Tipuri de manta exterioara reticulata Prescurtare

Culori standardizate ale invelisului exterior al cablului

Tip Cablu Functionalitate Culoare

Din punct de vedere al comportari cablurilor electrice la foc, constructiv, in functie de

a. cabluri care nu propaga flacara (flame retardant)

O flacără în contact cu mantaua cablului pentru un timp limitat nu ar trebui să se

b. cabluri rezistente la foc (fire resistent)

1.4 Codificarea cablurilor

Codificarea cablurilor electrice difera de la un producator la altul. Indiferent de

1.5 Instructiuni si tehnologii de instalare a cablurilor

1.5.1 Consideratii generale

1.5.3 Instalarea cablurilor

Pentru tragerea cablurilor la coturi, folosiți ansambluri transportoare

Rezistența mecanică a conductorilor trebuie să fie suficientă pentru a suporta instalarea și

Calelor de sustinere si fixare a cablului

Distanța dintre rolele trebuie să fie în conformitate cu caracteristicile de greutate si

1.5.3.2 Suporti si fixare (tevi, trasee de cablu, canale de cablu)

NOTA 1 La proiectarea unui sistem de susținere a cablurilor pentru cablurile cu un

1.5.3.3 Treceri de cabluri in punti si pereti etansi

1.5.3.4 Instalare în tevi, conducte sau canale de cabluri metalice

1.5.3.5 Raza de curbura

Construcția cablului Diametrul total al Raza minimă de

termoplastic sau Nearmate 25 mm 4D a

Ecranate cu tresa metalica sauarmate Oricare 6D

Ecram banda laminata compozita poliester/metal Oricare 8D

Raza de îndoire pentru cabluri cu tensiuni nominală de 3,6/6,0(7,2) kV si mai mari

Diametrul total al cablului Raza minimă de îndoire

Cablu cu un singur conductor Oricare 12 D

Cablu cu trei conductoare Oricare 9D

1.5.3.6 Dimensiunile conductoarelor de impământului si conectarea echipamentelor la

Secțiunea transversală Q asociata unui conductor Secțiunea transversală minima a conductorului de

i) Conductor izolat în cablu pentru instalații fixe.

1.5.3.7 Conectarea în paralel a cablurilor

Precautii speciale pentru cablurile monofilare utilizate in instalatii de alimentare A.C.

Trebuie evitata utilizarea cablurilor monofilare in instalatiile de alimentare de curent

d) Atunci când cablurile monofilare au un curent nominal mai mare de 250 A si

e) Nu se utilizează materiale magnetice între cabluri monofilare dintr-un grup. În

f) Pentru a încerca să se egalizeze impedanta circuitului trifazat (de lungime

1.5.3.8 Instalarea în compartimentele de baterii

1.5.3.9 Instalare în spatii de refrigerare

1.5.3.10 Rutarea cablurilor

a) traseele de cabluri trebuie să fie pe cât posibil în linie dreaptă și accesibile. În

b) La alegerea rutelor cablurilor, se va ține seama de nevoia de protecție împotriva

c) Cabluri cu materiale izolante cu temperaturi nominale maxime admise diferite ale

d) cabluri cu un înveliș de protecție care poate deteriora invelisul de protectie

g) Cablurile trebuie, în măsura în care este posibil, să fie la distanță de surse de

l) Atunci când este esențial ca un cablu trebuie să funcționeze pentru o perioada în

m) Cabluri pentru circuite de siguranță intrinsecă trebuie să fie grupate împreună și

n) În ceea ce privește prevenirea daunelor incendiilor asupra cablurilor, o atenție

NOTA 4 Sălile mașinilor de categoria A în conformitate cu Convenția SOLAS 1974 și