See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/261063647

Evaluarea surselor de poluare a apei, aerului si solului / Partea I Metode rapide

de inventariere a poluarii mediului (ROMANIAN)

Book · January 1993

CITATIONS READS

0 1,250

1 author:

Alexander P. Economopoulos
Technical University of Crete
73 PUBLICATIONS   427 CITATIONS   

SEE PROFILE

Some of the authors of this publication are also working on these related projects:

Research on solid waste management. View project

All content following this page was uploaded by Alexander P. Economopoulos on 25 March 2014.

The user has requested enhancement of the downloaded file.

 Evaluarea surselor de poluare

Δ apθi, aerului si soluΙui

Ghid al metodelor de inYentιriere rapidι

a surselor si utilizΔreΔ
rezultatelor pentru formularea strategiilor de control a mediului

Partea Ι
Metode rapide de inYentariere a poluarii mediului

Alexander P. Economopoulos

Departamentul de Ιnginerie Civila

Universitatea Democritos a Traciei
67I00 Χanthi, Grecia

,,G,tΞλ\

Ψ
GΕF Black Sea
World Healιh organizg1ιg1 En vιronmαιιal ho graαιme

orgιnizatiι Mondiala a Sanεtatii

Geneva' ι993
 Εvaluarea surselor de poluare

Δ apΘi, aerului si soluΙui

Ghid al metodelor de inventιriere rapidι

a surselor si utilizΔreΔ
rezultatelor pentru formularea strategiilor de control a mediului

Partea Ι
Metode rapide de inventariere a poluarii mediului

Alexander Ρ. Economopoulos

Departamentul de Ιnginerie Civila

Universitatea Democritos a Τraciei
67I00 Χanthi, Grecia

a_

φ
GΕF Black Sea
World FΙealιb orgen'zo1ga En vιronmαιtal ho graειπιe

organizatia Mondiala a Sεnatatii

Geneva' ι993
 Mariei si Αlexiei,
pentru ajutorul lor nepretuit
Draqa cititorule.

organizatia MondiaΙa a Sanatatii are placerea sa iti puna la dispozitie cea mai recenta
versiune a manualului sau rapid,,EvaΙuarea surselor de poluare a aerului, apei si solului',. Acest
document revianieste o publicatie anterioara "Managementul si controlul mediului"
(wHo/PEΡ/89. 1) si a fost realizat in cadrul Globd Environmental Technologγ (GETT\ΙET)
GETΝET este un progriιm c:ιre ajuta autoritatile locale, regionale si nationaΙe sa identifice si sa ia
masuri pentru prevenirea sau eliminarea problemelor de mediu care ameninta Saπatatea publica.

Ιn 1986, oMs impreuna cu alte trei agentii oNU (ιΙNEη LΝΙDo si AΙEA) a format
Programul Ιnter-Agentii pentru m:ιnagementul riscului. Scopul acestui progriιm este elaborarea
unei metodologii integrata pentru abordarea identificarii, stabilirii prioritatilor si diminuarea
pencolelor poluarii industnale intr-o arιumita zona. Publicatia de fata reprezinta contributia oMS
la acest program.

Speram ca aceasta publicatie va fi utila pentru identificarea surseloη in vederea efoπuriΙor

de reducere a poluarii mediului in zona d-voastra. OMS se obliga sa imbunatateasca in continuare
programul rapid de evaΙuare si sa realizeze alte completari la acest document, cum ar fi capitole
speciale pentru instruire si progra,me pentru calculator τealizate special pentru utilizarea acestor
documente.

Cu stima,

G Ozolins, Manager,
Divizia Sarιatatea Mediului
Prevenirea Poluarii Mediului
 cΙJPRΙΝS

PΑRΤEΑ Ι Τehnici rapide ce inventariere a poluarii mediuΙui

Prefata

I Ιntroducere

2 Tehmci de inventariere a surselor

J. Ιnventarul si controlul emisiiΙor atmosferice

4 ΙnventaruΙ si controlul deseurilor lichide

5 Ιnventarul deseurilor solide

6 Aspecte privind implementιιrea sfudiului

Arιexa Ι Clasificarea Ol',[U a industriilor si serviciilor

fuιexa ΙΙ Factori de conversie si proprietati aΙe materiaΙelor

Nota: furexa I, "Criterii de calitate a mediului" nu este necesara pentru utilizarea

paπii Ι. Ea este continuta in partea a doua a caΓtii.
 PREFATA

Managementul mediului a Γost apreciat adesea ca fiind mai degraba o arta decat o
stiinta. Ultimii 20 de ani au reprezentat progrese considerabile pentru reconsiderarea
acestei imagini. Pot ficiιate numeroase exemple care ιιrata ca o
planificare
corespunzatoafe poate reduce in mod semnificatiν impactul activiιatilor umane asupra
mediuΙui. (Eοonomopoulos' JΑΡCA 37;t' l987), Dificultati in formularea unor programe
soιide de management pentru mediu sunt intampinate in special in tarile in curs de
dezvoltare si de aceea este nevοie de metode praαice caΙe pot fi apιicate pe scara larga si
care sa permita in acelasi timp standπdizarea stadiilor initiale criιice a proοeselor de
pΙanificare. Caπea incearca sa se adresezc acestor cerinte

Cu cativa ani in urma oMS a publicat o caπe intitulata ''Evaluarea rapida a

surselor de poluπe a aerului, apei si solului'. (oMS' Publicatia Nι62,1982)' c.ιre traιeaza
in pnmul rand aspectele de inventariere a surselor in οadrul proceselor de management
Τradusa in mai multe limbi, canea a cunoscut o distribuire larga si a constituiτ subiectul a -
numeroase cursuri de calificare. Procedeele rapide de evaluπe au fost gasite a fi
folositoπe in proiectarea strategiilor si politicilor de control pentru mediu in mod special
in tarile in curs de deanoltare, necesitand resurese relativ modeste.

Mai recent, oMS a actualizat si eκins ''Tehnici rapide de evaluare,, prin publicarea
.,Managementul si controlul mediului., (oMs/PEP/89,1).Aceasta caπe
unei carti intitulλta
intareste capitolele de inventariere furnizand o lista comprehensiva a optiunilor de control
pentru fiecare din tipurile de surse de poluare a aerului sau apei si introduce unele modele
usor de utilizat pentru apa si aer. Cartcζ ca si predecesoπea sa a fost deosebit de utila
pentru t.ιrile in curs de dezvoltare, drept pentru care doua editii au fost deja epuizate'

In l99l oMS a iniιiat Reteaua Tehnologica Globa.la pentru mediu (GETNET-

Global Environmental Technology Νeιwork), care are οa prim obiectiv dezvoltarea,la πveΙ
local,a maιerialelor de instruire in domeniul tehnologiilor de control a poluarii
mediului.Aceasta carte care urmeaza unei publicatii αlterioare intituιata
.,Managementul
sι .-
controlul mediului inconjuraιor '', este corelata cu aαivitatea GΕTNET si se spera a fi
folosita pe scara ιarga de tarile in curs de deavοltare pentru evaluarea propriilor conditii de
mediu si va determina ca procesele de mαιεgemenι aΙe mediului sa devina mult mai mult o
stiinta decat o aπa.

Procedeul rapid de evaluare este foarte util in aprecierea initiala a nivelelor surselor
si emisiilor dintr.o zona pentru care anterior sunt daιe puιine sau inexistente pnvind
incarcariΙe.
Ea esιe folositoare de asemenea in selectarca zonelor in care trebuiesc realizate cu
prioritate studii intensive de moniιoring; pentru intreprinderea unor studii de ca:z ca ρafte
integranta din programele de sanatate menite controlului poluarii si de asemenea,
formularii politicii si reglementanΙor de control a poluarii pentru actrvitatile Ιa nivel
national privind s.ιnaιaιea mediului,
 Paπea Ι a acestei caπi actualizeaza factorii pentru evaluarea rapida a poluani si
introduce inventarierea si metodele de controι pentru deseurile din aeηapa si sol, Se
descne modul cum se irutiaza un studiu, inclusiv cum se orgamzeaza echlpa de lucru, cum
se definesc zonele de interes Se discuta de asemenea cum se colecteaza, venfica.
sistematizeaza si preΙucreaza datele de teren pentru producerea inventareΙor de deseuri
gaΖoase, lichide si solide, cum sa se intocmeasca rapoaΓte peΓtinente pentru a fi prezentate
factonlor de decizie Sau politici. Modelele si datele necesare pentru rea!ιzarea
inventarienlor pnvrnd deseurile gaΖoase, lichide sau solide, pentru defirutivarea masunlor
aΙternative de control si pentru evaluarea eficientei masurilor de reducere a incarcaturii
poluante sunt furntzate in capitolele 3 si 5. Organizarea studiilor si aspectele de
implementare sunt discutate in capitolul 6.

Partea a ΙΙ- a a caΓtii tΓateaza problemele de management a mediuΙui si descne

cum se evaluiaza calitatea aerului si a apei si cum se identifica problemele poluani solului,
se prezinta de asemeni cum se formuleaza strategii alternative de control' , cum se
evaluiaza eficienta lor si cum se definesc programele de actiune cu pnontate maxlma
Abordarea analizei de sisteme este prezentata in cap'7 ' Ιn capitolul 8 sunt prezentate
sistemele de management pentru aspectele urbane si rurale de poluare a aerului si modele
speciale pentru calitatea aerului iar cele pentru poluarea apei si modele de caΙitate a apei'
in capitolul 9 Abordarea managementului deseurilor solide murucipale si substantelor
penculoase este discutata in capitolul l0

Ιn aceasta noua carte, revizιlirea procedeelor de evaluare rapida, aplicarea

modelelor tehnice pentru aeη apa si deseuri solide sunt mult dearoltate fata de editiile
precedente, Sunt de asemnea αraΙizate diferite moduri de abordare a managementului si
pentru aprecierea unei evaluari realizata intr-o anumita zorιa. Enumerarea tuturor
strategiilor posibile pentru prevenirea si controιul poluarii ar constitui o sarcina eκtrem de
ambitioasa daca nu chiar imposibila. Datorita acesπi fapt, modunle de abordare descrise
in cap S si 9 trebuiesc privite ca sugestii pentru elaborarea unei strategii de control a
mediului pentru o anumita zona, Multe din aceste optiuni S-au dovedit a fi foaπe eficiente
si eΙe trebuiesc luate in consider:ιre in analiza si sinteza unei strategii. oMS prin GETNET
precum si pnn numarul miιre de experti proprii din toate domeniile tehnologiilor pentru
mediu din mai mult de 65 de tari, poate furruza asistenta tarilor in curs de dearoltare in
inteφretarea rearltatelor evaluarrlor rapide si in selectionarea modalitatilor de
mιιnagement.

Lucrul la aceasta c:ιrte a inceput inainte ca predecesoειrea Sa ''Managementul si

controlul mediului inconjurator', sa fi fost pubΙicata, in special ca activitate de cercetare
menita sa suplineasca lipsa de modele corespunzatoare in sensul prezentei metodoΙogii.
Cupnnsul a fost discutat in cadrul unei consultari organizate la Geneva in iurue 1991
Pnma forma a fost revazuta in timpul unei intalniri la Atena in iulie ι992. Dr, G ozolins,
Manager si Dl D L Calkins, cercetator stiintific, ambii din partea Diviziei pentru
Sanatatea Mediului, Prevenirea Ρoluarii Mediuli . oMS Geneva, au furnrzat impulsuΙ
necesιιr pentru scrierea acestei cafti precum si supoπ si sfaturi pe tot parcursul realizani

, ΝT, Ιn
limba engleza si in acceptiunea acestei carti ''oollution control''
inseamna a tine sub control. a stapani un proces de poluare. a evita sau
diminua. nu a efectua un monitorins !
 Se aduc de asemenea multumin Dι'G. ozolins, Dr.D. Mage si D. Calkins din
paΓtea aceluiasi organlsm, pentru revianirea inventarului surselor si sectiunii privind
managementuΙ poΙuani aerului si redactιιrea aproape a intregii prefate, Dr R. Helmer de la
aceeasi organizatie pentru revizιlirea capitolului privind poluarea apelοr, D.lui P
EconomopouΙos de la Asociatia Comurutatilor si Municipalitatilor Regiunii Atika pentru
contributia vaΙoroasa |a realizarea si revizιrirea sectiunii de deseun solide precum si D.lui
E. Giroult de la Divizia pentru Sanatatea MediuΙui oMS Geneva pentru revizuirea
sectiurui de manaqementul deseurilor solide.
cAPΙToLιJL

ΙNTRoDιJCERE
 1 Ιntroducere

PoΙuarea mediului afecteaza aerul pe caΓe il respiram, apa pe care o bem si hrana
pe caΓe o consumam. Ea afecteaza de asemeni modalitatile de producere a
hranei, ca1itatea
generala a tot ceea ce ne inconjoara si constituie un nsc pentru sanatatea si
bunastarea
noastΓa, ControluΙ poluani mediului esτe necesειr in toate comunitatile si tanΙe pentru
a
proteja Sanatatea populatiei, ProblemeΙe majore la care trebuie Γaspuns in fiecare situatie
sunt care poluant trebuie tinut sub control, in ce fel si pana la ce scara.

Aceasta caΓte recom:ιnda sisteme de analizaprecum si o simplificare a procedurilor

de analiza in managementul mediuΙui, amandoua aceste categorii putand fi eficiente in
analiza problemelor existente si in sinteza strategiilor de control.

Αbordareα αnαlizei sisιemelor, amintita in capitoluΙ 7 a| partii a doua este discutata

sistematic in sectiunile 8.1, 9. 1 si l0 l care trΔteazΔ miιnagementul aerului,apei si poluarea
solului. Esenta acestui mod de abordare consta in analiza problemelor eκistente si
identificiιrea ceΙor mai cntice dintre ele, in stabilirea unor obiective clare de cοntrol a
poluarii precum si in elaborarea de strategii clare cΙue sa permlta realizarea acestoΓ
obiective. Τoate acestea reclama capacitate pentru relizareb inventaruΙui surselor,
evaluarea impactului incarcarilor poluante eliberate in mediu, definirea alternativelor
majore de control si anahza consecintelor asupra mediului - economice si de implementare

Sistemele de arla|iza ofera importante avπιtaje practice privind analiza cost.efect,

si implementare rapida. Ele creaza totusi necesitatea unor analize specifice cΞιre trebuiesc
sa fie simplificate si utilizate prin metode speciaΙe, daca se doreste utili zarca lor eficienta si
pe scΞιra Ιarga.

SimPlificαreα Procedurilor de αnαlizα pana la nivele practice si totusi

semπficative, pnn mentinerea in acelsi timp a unei abordari a ma,nagementului de mediu
puteμc integrata relativ Ιa poluarea aerului, apei si solului, a fost intentia maiora in
scrierea acestei carti.

ΙrΙecesitatile privind managementul de mediu au fost stabilite prin urmatoarele

procedee: problemele complexe au fost descompuse in unele mai simple; modelele de
inventariere si de control ca si cele de calitate, capabile sa furnizeze solutii intr-o maniera
efectiva si practicζ au fost selectate sau dearoltate cu multa atentie; cele mai impoπante
masuri de control au fost clasificate pe categorii iar datele relevante si irιformatiile pnvind
eficienta economica si aspectele de implemenftιre au fost serios documentate.

Pentru cele mai multe dintre tanle in curs de dearoltare unde problemele de mediu
sunt adesea cntice si resursele neces:ιre sιιrace, caile de management al mediului bazate pe
cele mai bune tehnologli de control disponibile sunt prea scumpe iar cele bazate pe
controlul selectiv prin decizia inspectoratelor locaΙe si constientizarea opiniei publice Sunt
de multe on inoperante (datorita califcarii reduse, timp lung de reactie, etc. vezi sectiunea
7 2) Sistemele de ana|ιza alternative pentru m:ιnagementul mediului utilizate in aceasta
carte par a fi mult mai potnvite pentru tarile in curs de dearoltare deoarece ofera procedee
practice pentru formularea strategiilor de analiza a eficientei, a problemelor speciale,
precum si a unor progriιme de actiune detaΙiate care faciliteaza implementarea. Edsta

t0
convingerea ca procedeeιe descrise pot contribui la protectia Sanatatii populatiei si a
calitatii mediului, la conseΓvarea resurselor valoroase si la dearoltare economlca de natura
rationaΙa.

Desemnata ca un manual de instructiuni, aceasta caΓte contine toate informatiile

necesare pentru anaΙizarea situatiei curente si elaborarea unor metodologii de management
adecvate.Ιn caΓte exista de asemenea si informatii suplimentare cum ar fi factorii de
conversie care au menirea sa usureze munca. cu toate acestea, masunle care denva din
procedurile recomandate, in special cele complexe si scumpe, nu trebuiesc considerate ca
finale Sau potnvιte pentru implementare directa, ci mai degraba ca metode promltatoare,
cu miιre potential,care vor necesita o examinare atenta ulterioara.

Realizarea evaluarii poluarii mediului si elaborarea strategiilor de control nu

trebuie privita ca un efoπ sinμlar ci mai degraba ca un proces intr.o desfasurare pe ιimp
lung, cu mai multe etape. Dupa ce o inventariere a incarcarii poluante dintr-o regiune data
a fost efectuata' ea va trebui tinuta la zi si acuratetea imbunatatita continuu. Ιn mod simllar
strategiile de control vor trebui revazιrte periodic pentru eficienta economica, in timp ce
reanltatele masurilor abordate vor trebui urmarite si comparate cu ruvelele pentru care au
fost planificate.Τoate aceste responsabilitati trebuiesc asumate de un departament
guveΓnamental specific, dar in acelasi timp trebuie incurajata si stimuΙata implicarea altor
experti care vor furmza date Acestia pot fi expefti in mediu si sanatate publica,
meteorologi si hidrologi, specialisti in planificare la nivel regional si national, statisticieni
cu cunostinte si experienta in industrie si dte activitati economice, etc.Aceasta retea de
experti poate deveni un coφ de planificare foarte competent ale carιli reanltate Se vor
fπrctifica in viitor.

Τehnicile de management al mediului descrise in aceasta carte pot fi utiiizate la

diferite niveΙe: municipal sau locaΙ,regiond sau national. Rezultatele obtinute la nivele
locale sau regionale pot fi utilizate ca at.ιre pentru combaterea poluarii. La ruvel national,
planurile de management din diferite regiuni pot fi combinate si utilizate in formularea
politicilor de mediu la aceasta sc:ιra cu urτnatoarele avantaje:

# Rationalizarea fondurilor alocate de μverne pentru protectia mediului

prin definirea de prioritati clare;

# Ιmbunatatirea implementarii printr.o distribuire mai judicioasa a

responsabilitatilor la autoritatile centrale si locale. Ca reφla generaΙa, implementarea unor
masuri simple cu efect asupra a numeroase surse locale poate fi reaΙizata cel mai bine de
autoritati locaΙe pe cand masuri complexe c:ιre afecteaza areale largi vor cadea in sarcina
autoritatilor centrale sau guvernamentale. Un exemplu de masura care poate reveru
autontatilor locale este inspectia si intretinerea instaΙatiilor de termoficare iar printre
masurile implementate de autontatile centraΙe pot fi schimbarea tipului de combustibil
pentru incalzit sau elaborarea standardelor de emisie de la autovehicole.

# Un aport valoros poate fi adus de asemenea la formularea de catre

guveΓn a altor planuri sau politici cum ar fi cele de utilizare a teritonului sau de dearoltare
rationala a industnei fata de problemele privind calitatea mediului

Π
t2
 cAPΙToLιJL

TEFΙNΙΙCΙ DE ΙNΙVEΝTΑRΙERE A SURSELOR

2.| Abordarea Ιnventarului Surselor

2,ι.| Scop si obieαive
2.1.2 Prgrame de monitoring a deseurilor
2'lr.3 Modelarea surselor de poluπe si a sistemelor de control
2 L 4 Procedee rapide de evaluare
2.1.5 Abordari combinate

2'2 Consideriιrea si clasifiαιrea activitatilor generatoare de poluare

2.3 Descrierea generala a procedurii rapide de evaluare

2.4 Validitatea faαorilor de incarcare a deseurilor

2.5 Bibliografie

13
 2t Abordaree inventarului surcelor

211 Scop si obiective

Evaluarea corecta a incarcaturilor poluarιte pentru aeη apa si sol generate de

fiecare sursa sau grupuri de surse similare in studiile zonale este esentiala pentru
identific areΔ naturii, manmii si origlnii surselor de poluare existente prθcum si pentru
formularea strategiilor rationale de reducere a poluarii.

Metodele cunoscute pentru furnizarea unor informatii de acest gen includ

morutonngι]l direct al descarcanΙor de deseuri, simularea pe computer a surselor si
sistemelor asociate de control si tehnici de evaluare rapida. [n sectiunea ciιre uΠneιιza sunt
descrise aceste metode, avarιtajele si inconvenientele loη posibilitatea de a le utiliza
combinat in ideia cresterii acuratetii reanltatelor inventarierii intr-o maniera cost-efect
eficienta.

'l 1n
L. L.L Programe de morutoring a deseurilor

Monitoringιll direct al surselor de deseuri prin prelevare de probe si analiza

acestora este un mod bine cunoscut si utilizat pe scara foarte larga. Aceasta metoda este
indispensabila in multe cazιrri, in special carιd este necesar ca descarcarιΙe din surse mari sa
fie tinute sub o supraveghere stricta sau carιd serviciile de mediu doresc sa verifice
Γespectarea stΔndardelor aprobate pentru descarcarea efluentilor lichizi sau emisiilor in aer

Avantajul major al monitorinμlui direct al deseurilor este acuratetea reanltatelor

obtinute. Totusi, in contextι.ιl studiilor de ma,nagement pentru mediu c:ιre sunt de pnma
importαtta, aceasta metoda poate fi impracticabila pentru studii pe areale mari si
complexe. De exemplu:

MonitoringιΙl efluentilor de la fabrici de tabacarie necesita un es:ιntionaj

extrem de atent si analize minutioase pentru dαermlniιrea concentratiei numerosilor
poluanti Deoarece volumul efluentului si compozitia sa se modifica semnificativ pe
parcursul ciclului de productie saptιιm:ιnal, este neces:ιr un numar m:ιre de probe care Sa
fie reprezentative pentru toate fazele de productie, in paralel cu determinarea debitului.
Devine evident ca necesarιll de foπa de munca pentru o sinμra fabrica de acest gen este
foaπe ndicat si ca el devine prohibitiv pentru studiul unei zone cu multe astfeι de instaΙatii'

l4
 Monitoringul gazelor de esapament pe o poΓtiune de sosea esιe si mai
dificil decat exemplul de mai sus deoarece aceste emisii depind de multi parameri cum ar fi
viteza autovehicolelor. sarcina solicitaιa motoarelor ,sistemele uιilizate de caalizatori penιru
garΖe si eficienιa si starea lor, toti acesti p:ιrameιri fiind in continua schimbare.
tn plus, o parιe
semnificativa a emisiilor, cele datorate evaporarii, nu sunt eliberate prin teava de esapament si
in multe din cazuri nu aιunci cand masina este in miscare. [n cazuri ca acesιa, masuraιorile
emisiilor chiar de la un singur autovehicol Sunt tbaπe dificile si in mod cert impracticabile
pentru tot traficul.

Ρe baza acesιor comenarii se deduce ca monitoringul surselor poaιe creste acuraιeιea

inventareΙor si trebuie rea|iτaι ori de carc ori este posibil. Trebuiesc ιorusi fixate prioriιaιi, in
asa mod incat ιoate sursele importante sa fie acoperite coresputlzator. Daca in unele cazuri se
ιraιeaΖa incarcaturile deversate in mediu in totalitatea lor, un monitoring de precizie contribuie
subsιantial la acuraιeιea intregului program de inventariere. Pentru acelasi motiv, timpul si
lipsa de resurse nu trebuie sa conduca la traιarea superficiala a unor SuΓse si in mod special la
colecιarea si analizarea unor probe luaιe la intamplare.Rezultatele obtinute in acest mod sunι in
general incorecte si de puιina utiΙitate.

2.1 .3 . Modelarea surselor de poluare si a sisιemelor de control

Utilizarea modelelor maιematice care simuleaza compoΓtarea unor surse cum ar Γi cele
de combustie interna si externa, cuptoιΙre de ciment, cupto:ιre de Vil, eιc' pe langa
pertbrmantele datoraιe sisιemelor de control utilizate in furnizarea datelor, consιiιuie una din
cele mai avansaιe metode pentru evaluarea corecta nu numai a emisiilor curenιe dar chiar si
impactul unor posibiΙe modificari de proiectare sau operιιre.

Dezavantajul acesιui sistem include dificultatile practice de rea|izare a unor astfel de

modele pentru o m:ιre varieιaιe de surse si sisteme de conιrol existente dar in aceΙasi ιimp si
necesitatea unor daιe referitoare la procesele tehnologice, sisteme de control, etc.
\
Ιn realitate, disponibilitaιea limitata de modele precum si celelaΙte dificuΙιati in
asamblarea daιelor necesare studiului de impact restrang aplicarea sistemului prin modelare. tn
carιe, acest gen de modeΙe este utilizaι pentnι prognozarea emisiilor de la masinile cu moιor cu
combustie interna (McΙ), a gaze|or rezultate de la sursele cu combustie exιerna precum si
scaderea temperaturii gazelor c:ιre trec prin cosurile de fum ale furnalelor. Τrebuie subliniaι ca
McΙ si sursele de combustie externa joaca un rol important in polu:ιrea aerului in speciaΙ in
zonele urbane, unde reprezinta factorii deιerminanti.

Validarea modelelor specifice prin programe de monitoring poaιe fi foarte utiΙa si

uneori chiar necesara in special aπnci cand se intentioneazλ implementarea unor masuri la
Scara mare. Verificarile folosind modele de emisie pentru McΙ sunt foartre Γecοmandate in
situatiile cand pe plan local se efectuiaza masuratori specifice sau exista infrasιrucιura care Sa
permiιa initierea unor asιfel de masuraιori. Pe de alta parte anumite modele cum sunι cele
volumetrice penιru gaze|e de ardere nu trebuiesc verificaιe deoarece ele au la baza reacιii
sιoich iomeιrice.

ι5
 2.Ι,4 Ρrocedee Rapide de Evaluare

Metodologia rapida furnizeaza modalitati efective penrru evaluarea deseurilor gazoase,

lichide Sau solide, generate de fiecare Sursa sau grup de SuΓse similare, pe teritoriul zonei
studiaιe. [n plus ea permite evaluarea eficienιei optiunilor alternaιive de conιrol a poluarii.

Metoda Se bazeaza pe o experienta anterioara bine documentaιa si adesea chiar

extensiva asupra naturii si canιitatii poluantilor generati de fiecare sursa cu Sau fara sisιeme de
control asociaιe. Asa cum reiese din fig. 2.Ι.4 . ι aceasta experienta Se νti|izeaza penιru
prognoza si anιicipειrea incarcaturii poluante provenita de Ιa o Sursa data"
Facιtori de incarcare Sisteme de control
cu deseuri brute Facιori de eficienta
ΤipuΙ sursei, [ncarcarura generaιa. l Ιncarcarura eliberaa + J
acιivitaιe, marime Tip de control'
si alte impuπri specifice.

.
Φιe de ter€n
]daιe
furπizaιe de modele

Fig 2. l.4 - l Ιlustrarea modului de evaluare rapida penιru estiπarca iοcarcarii poluante in aer. apa si sol

Avantajele oferite de Metoda Rapida de Evaluare consau in comoditatea utilizarii,

ceea ce face posibil realizarea unor inventarieri integraω a surselor de poluare penιru aer, apa
si sol in situatii foaπe complexe; in ιimp de numai cateva saptamani si cu resurse relativ
modeste. Mai mult chiar, in ciuda simplitatii metodei, rezultatele finale au fost considerate
adesea mai demne de incredere decat programele de moniιoring direct a surselor(vezi secιiunea
',, 2,L.2 de mai sus). Un alt avanιaj semnificativ este posibiΙitaιea estimarii eficienωi schemelor
alternative de conπol prin prisma potentiaΙului de reducere al incarcaturilor poluante. Aοeasa
reprezinta o contribuιie majora la procesul de formulare al strategiilor rationale de control.

Un dezavantaj major al metodei de evaluare rapida esω validitatea sιatisιica a

prognozelor. Mai specific, prognozele pcnιru oricare sursa daa trebuiesc consideraιe in mulιe
cazuri drept indicative din cauza variaιiei semnificative a emisiilor intre surse similαe. Ρrin
urmιιrΘ, mιΙsurile adopιaιe imediat ca urmare a metodei de evaluare rapida trebuiesc
consideraιe ca preliminare, subiecte penιnr analize ulterioare mai detaliate, inainιe de
implemenorea sπategiilor.

2.1.5 Abordari combinate

Modalitatile de abordare a inventarierii surselor prezentate in aceasta carte combina

metoda de evalu:ιre rapida (vezi Sect. 2.|.4) cu cea a utilizarii modelelor (sectiunea 2. ι.3).
Obiectivul final al acestei combinatii este cresterea acuratetii prognozelor cu mentinerea
simplitatii metodei in acelasi timp.

Datele si informatiile din inventarierea surseιor pot fi utilizate pentru planificarea mai
eficienta a programelor de mρnitoring pentru calitatea aerului' apei si solului, in cazul in care
sunt disponibile resurse supιimentare si astfeΙ de informatii sunt solicitaιe.

1ζ
 Ρrin procedura de invenιariere a surselor descrisa in acαιsta carte Se pot obtine
informatii despre natura (parameιri poluanti de imteres major) si marimea incarcaturilor
poluante eliberate de fiecare Sursa. Ιn multe situaιii, cateva Surse majore Sunt responsabiΙe
pentru cea mai are parιe a poluantilor ajunsi in mediu (de ex. din t50 intreprinderi de tabacarie
dintr-o anumita zona cea mai mare contribuie cu 40 % din totaluΙ poluant descarcaι sau
primele 5 in ordinea marimii rea|izeaza 80 % din cantiιatea toιala), iar aceste putine suΓSe
dominanιe pot idenιificate usor. Monitoringul deseurilor poate fi cel puιin in faza initiala
Γesιrans la aceste Surse dominante deoarece adesea esιe preferabil sa se dispuna de date sigure
despre 80 % din descarcari decat de daιe despre toate sursele dar a caror calitaιe este dubioasa.

Bazat pe cele afirmate mai sus, o planificare combinata cu atenιie a metodei rapide si a
monitoringului poaιe cresιe precizia rezultatelor inventarului, corelaι si cu resursele
disponibile.

Datele si informatiile obtinute cu metoda de evaluare rapida pot fi utilizate impreuna cu

modelele de calitate pentru aer si apa la planificarea mai eficienιa a programelor de monitoring
penιru mediu. Se poι obtine usor informatii depre parameιrii importanti c:ιre ιrebuiesc
monitorizati pΓecum si despre locaιiile critice, toate acestea fiind utile si necesare in procesul
de planificare a retelelor de monitoring.

2.2 Considerarea si clasificarea activitatilor generatoare de poluare si

deseιrri

Ιntru.un areal studiat exista adesea multe activitati generatoΙιre de poluare si tralarea
tuιuror este impractica si deseori imposibila. Asa cum este prezentλt in Sectiunea 2.3 de mai
jos, obiectivul unei inventarieri efecιive a surselor esιe evaluarea individuala a surselor foarιe
mari (uzine electrice, otelarii si descarcari de ape uzate menajer) despre care se crede ca au un
impact major asupra mediului in zona de studiu. Alιe surse majore αΙre trebuiesc luaιe in
consideratie sunt statiile de service auιo, spalatoriile, etc., care luate impreuna au un impact
apreciabil.

[n timp ce majoritatea activitatilor industriale cauzeazλ poluare si produc deseuri,

relativ puιine industrii (fara facilitaιi de reducere a poluarii aerului si tratare a apelor uzaιe)
Sunt responsabile pentru poluarea majora a aerului, apei si solului intr.o zona daιa.
Selectionarea atenta a industriilor majore poluante si producato:ιre de deseuri poate simplifica
mult faze|e de pregatire a evaluarii, luand in consideratie ιotusi majoritatea poluanιilor si
deseurilor produse.

Tabelul 2.2 - 1 prezinra o lista a surselor de origine industriala si a proceselor care

conιribuie intr.o proportie mare la poluarea φroape a oricarei zone de sιudiu. Tabelul prezinιa
de asemenea numerele corespunzand Clasificarii Standard a Ιndustriilor (CSΙ) si indica daca o
industrie specifica Sau un proces sunι incluse in inventarele corespunzatoΞιre pentru deseurile
din aer, apa si sol, precum si in modelele de control ale Sectiunilor 3.2,4.2 si respectiv 5.2.
Aceasta lista poate fi utilizata in faza initiala a inventarierii, drept criterii de identificare a
existentei ramurilor indusιriale majore in zona de studiu. tdenιificarea industriiΙor care
trebuiesc incluse in studiu este foarte importanta si lista trebuie pregaιita cu multa atenιie
deoarece ea formeazabaza, acιivitatii ce se va desfasura.

11
Τabel 2.2 - 1 Lista activitatilor inscrise rn inventarierea aerului, apei si deseurilor solide
precum si a modelelor de control, intocmita dupa C lasificarea Standard a
Ιndustriilor. oNU 1989

Emisii'

Activitati nedelimitate strict

Uιilizarea de solventi
Acoperiri de suprafete

AgricuΙtura, vinat, paduri si pescuit

11 Agricultura si vinatoare
I 1l Agriculnrra Si zootehnie

L2 Paduri si prelucrare lemn

12 l Ρaduri

Minerit si cariere

21 Carbune l.

22 Titei si gaze naturale *

23 Minereuri metalifere *

29 Alte operatiuni miniere {.

Bunuri de consιun

31 Alimente, bauturi, tutun

3||12 Αli.menιe
3 t 11 Abatoiue, prelucrarea si conservarea carnii t| lr

3|L2 Produse lactaιe * *

3ι23 Conscrve si conserγare fnrcω si legume Σl * Σ;

,l I
3 ι ι4 Conserve si conservare si prelucrare pesιe {.

3 ι 15 Prelucrarea grasimilor vegeιaΙe 5i animalg rf *

31 ι6 Morariι * i.

3 ι ι7 Produse de panificarie *

3 ι ι8 Producerea si rafinarea zaharι{ui {.

3 121 Prodιse alimenare neclasificate

tF

3 L22 Dezhidratarea nuιreωrilor

3 13 tndιstria baunrrilor
313l Distilare si recιificare alcooluri
3Ι32 lndιstria vinului
3 ι33 Malt si bauπri din malt
3 l34 Bauturi racoriιoare

IR
 Emisii' Efluenti" Deseuri'
soιlde

32 Texrile, imbracaminre si pielarie

32 1 Manufacrura texιilelor
3210 Manufacrura ιexιiΙelor :t

322 Manufacrura imbracaminιei cu exceptia

incaltaminιei
3211 FilanΙra. ιesanrra si finisare rcxdΙe * g
3214 Covoare ,(

323 Piele si produse din piele

3231 Tabacarie si finisaje piele * *

34 FΙartie, produse din hartie' tipografii

341 Harιie si produse din harιie * * *

342 Tipografii si indusιrii conexe {ι *

35 Ρroduse chimice,petroιiere, cauciuc si mase

plasιice
351 Prodιse chimice
351 l
Prodιse chimice de ba,a cu exceptia * {. *
ingrasaminιelor
35Ι2 Ιngrasaminιe si pesιicide * *

exceptia
3513 Rasini. maιeriale plastice cu * *
sticlei
352 AΙte produse chimice
3521 VopseΙe si lacιlri * 1
3522 Medicamene ,{. *
3523 Sapun si produse de spalat {. *
3529 Produse chimice neclasificate * *
353 Rafinarii de petrol * * *
354 Produse din perol si carbune * {. *
355 Produse din cauciuc
3551 Anvelope si furnrnuri * *

36 Ρroduse minerale nemetalice

36l Ceramica si poπelan *
362 Sticla si prodιrse din sιicla {. i.
369 AΙte prodιrse mineraΙe nemeaΙice
369l Prodιlse din argila *

36y2 Ciπenι si var {.

3699 Prodιlse neclasificaιe t.

37 tndustria meιalurgica
371 Fier si otel ***
372 Neferoase {.**
38 Ρrefabricate din metal, utilaje, echipamente
381 Prefabricate din meιal {. * *

384 Echipiιment de transpoπ

384l Construcιii si reparadi nave *

ι9
 Emisii' Εfluenιi, Deseuri'
sοlide

Electricitate, gaε;e si apa

4 i EΙectricitate.gaε:e si aburi
4ι01 Lumina elecιrica si foπa

Comert en gross si cu amanuntul

61 Comert en gross
62 Comert cu amanuntul
63 Restaurante si hoteluri
631 Resιaι.ιrιιnιe. cafenele si alte localuri
632 Hoteluri, pensiuni. gempingμri

Transport, depozite si comunicatl

71 Transport si depozire
71 1 Transpoπ pe ιrscaι ,|

712 Transpοn pe apa *

7l3 Transpoπ aerian :t

7l9 Servicii conexe transpοrnrΙui

7192 Srocare, depozite

Comunitati, social si seιγicii μrsonale

92 Sanatate si servicii conexe *

93 Social si servicii aferente comunitatilor *

931 Educaιie *

932 Medicina, sιomatologie si alte similare

94 Servicii de recreere si cuΙturale
95 Servicii personale, menaj
952 SpaΙaιorii

a
Un asterisc arata ca industria sau procesul Γespectiv sunt incluse in Ιnventarierea aerului.
apei si deseurilor solide si a modelelor de conιroΙ din Sectiunile 3.2.2' 4.2.2 si 5.2.2.

)o
 2.3 Descrierea generala a procedeului de evaluare rapida

Asa cum este prezentat in Sectiunea 2.ι.4, si Fig. 2,L,4 - Ι' calculul incarcaturilor
poluante eliberaιe dintr.o anumiιa Sursa Se bazeaza pe utilizarea unor factori de incarcare
corespunzaιori care deriva dintr-o experienιa bogata, rezulιaιa din masuratori anterioare pentru
Surse similare. Fiecare factor de incarcare, θi l ΘStθ definit ca incarcaιura poluanιa descarcaιa
( j ) exprimaιa in kg (unitati de activitate ), a unei SuΓse particulare luaιa in consideratie.

Secιiunile 3.2.|,4.2. l si 5.2.l prezinta modalitatile de alegere a celor mai potriviιe

,'uniιati
de activiιate, pentru fiecare categorie de Sursa.Ιn principal
,'unitatea de activiιaιe,'
selectionata trebuie Sa fie in corelatie de stransa propoπionalitate cu incarcatura poluanιa
generata; de asemenea ιrebuie sa fie usor de utilizat in activitatea pe ιeren (datele provenind
din activiιaιea de ιeren trebuie Sa poaιa fi exprimate in unitati specifice ). Din aceastλ calιza
facιorii de incarcΞιre a deseurilor, Θ1 l SUΠt independenti fata de marimea si nivelul de activiιaιe
al sursei si permit sa fie exprimati maιematic,ca o functie cu mai multi parametri:

θj=f'(Tipul sursei
Particularitaιile proceselor tehnologice
Vechimea sursei si gradul de complexirate tehnologica
Metode de mentinere si operare a sursei
Tipul si caliatatea materiilor prime
Tipul si vechimea sistemelor de control (tratare)
Conditii de mediu

Dependenta factorului e.i de anumiti p:ιrametri cum Sunt cei inclusi in ecuatia (2.3 - ι)
nu poate fi exprimata prin o functie continua datoriιa naιurii discrete celor mai mulιi
parameιri si lipsei de informatii suficienιe in legatura cu ceilalti. ^

Aceasta a condus la construirea unor ιabele pentru modelele de inventariere si control

pentru aer, deseuri lichide si solide care sunt prezentaιe in sectiunile 3.2.2,4.2.2 si 5.2.2 si
descrise in sectiunile 3.2.1, 4.2.t si 5.2.1,. Aceste modele prezinta impactul incarcarilor
poluante eliberate in mediu, furnizand in acelasi timp informatii referito:ιre la necesarul de date
pentru activitaιea de teren. Sectiuni|e 3.2.4, 4.2,4 si 5.2.4 se refera suplimentar la acesιea.

Ρe baza celor de mei sus, modelele pentru aer si deseuri lichide si solide prezentaιe in
sectiunile 3.2.2, 4.2.2 si 5.2.2 furnizeaza valori pentru factorii de incarcare a deseurilor
precum si instructiuni referiιoare la datele ce trebuiesc colectate din teren. Factorii impreuna
cu datele colectaιe pot fi introdusi in tabelele de lucru (cartea prezinta modele) care sunt date
in secιiunile 3 .2.3 ' 4.2.3 si 5 .2.3.

Ιn ιabelele de mai sus, nivelul de acιivitate al fiecarei surse trebuie exprimat in mii de
unitaιi/an. Acesιe valori pot fi apoi multiplicaιe direct cu factorii de incarcare care sunι
exprimati intoιdeauna in ιone/an. Τabelele de lucru prevad spatii nu numai pentru enumeΓarea

2t
 tacιorilor de incarcare, tipurilor de surse si dateΙor privind activitatea ci
si pentru calcularea
rezuΙtatelor invenιarierii. Ele poι fi utilizate de asemenea pentru
caΙcuΙarea toglurilor partiaΙe
sau generaΙe a incarcarurilor etiberate de o anumita industrie.

Sectiunile 3.2.4,4.2.4 si 5.2.4 furnizeaza exemple despre modul cum por

fi urilizare
modelele pentru invenιariere Sau control a poluarii aerului, deseurilor
lichide Sau solide,
impreuna cu abelele de lucru din secιiunile 3 .2.3 , 4.2.3 si 5.2.3 pentru
a identifica datele
necesare' a enumera rezultatele studiului si calcula incarcatura eliberata.

o importanta probΙerna de ordin pracιic care se ridica cu ocazia studiilor

de
inventariere a surselor este cand sa se colecteze date de teren si sa se caΙculeze incarcaιura
eliberaa pentru fiecare Sursa individual si cand este justificat ca aceδ lucru Sa Se rea|ιzeze
cumulat penru un grup de surse simiΙare. Raspunsul este clar penru relaιiv putineΙe surse mari
(termocentrale), pentru care calculul trebuie facut individuaΙ ca si pentru grupuri
'
numeroase surse mici de acelsi tip si cu sisteme de control similare (centrale de incalzire
de

individuale), pentru care sunt necesare calcule comune. tn ultimul exemplu activitatea totala
combinata (cantitatea de combustibiΙ special consumat in mii tone/an) se inιroduce in tabelele
de lucru si se calcuΙeaza cantitatea totala de deseuri produsa in comun .

Ιntre cele doua caιegorii de exemple mentionate exista un grup de tranzitie pentru αιre
deciziile referiιoare la modul de procedura trebuiesc luate pe baza unei analize .tenιi, deoarece
aceasta influenιeaza atλt volumul de munca cat si acuratetea rezulιatelor. Ca regula generala,
atunci cand intr-o zona sau sub-zona exista numero:ιse surse mici sau de marime medie, ele
ιrebuiesc intai clasificate in unul sau mai multe grupuri pentru care Se aplica factori de
incarcare comuni si apoi se calculeazacombinat cantitatea de deseuri eliberata. Acest
lucru are
si anumite avantaje deo:ιrece datele despre activitatea totala sunt adesea usor disponibiΙe de la
agentiile guvernamentale sau ΞΙsociatii industriale (vezi sectiunea 6.3.3) iar aceste daιe sunt
de
cele mai multe ori corecte. Mai mult chiar, intreaga procedura de evaluare este muΙt
simplificata si se obtine o imagine clara de ansamblu. Cu toate acestea, clasificarea surseΙor
mici in grupe similare si in special distribuirea activitatilor totale in cadrul unor anumite gΓupe
nu esιe inιotdeauna uso:ιra si de muΙte ori este neces:ιra experiena unor persoane bine
pregaιite.

De exemplu sa presupunem ca in zona de studiu exista 140 tabacarii, una din eΙe fiind
mare, 6 de marime medie iar restul de mici dimensiuni. O inventariere corecta ar implica
νizitzrea ceΙei mai mari si a celor mai importante dintre cele medii, si efectuarea calculelor
individuaΙ. Ρentrιl celelalte:ιr trebui obtinute date privind efecπl comun (ex.ωne de piei
prelucrate/an) precum si informatii despre tehnologiiΙe intrebuintate (tabacire prin cromiιre sau
vegetaιa) precum si tipuΙ de sisteme de control (tratare) utilizate (fara epur:ιre sau sedimentare
primara). Ρe baza acestor informatii Se pot alcatui un numar de grupe, fiecare cupriruand
tabacarii cu aceleasi ιehnologii sau sisteme de ιratare a efluentilor. Sa admitem de exemplu ca
informatiile adunate indica faprul ca 80 % din piei sunt prelucrate prin crom:ιre si nu se
foloseste nici un sistem de epurare, efluentul fiind descarcat ca atare in cana|izarea urbana. Ιn
aceste conditii se vor lua in considerare 2 grupe, unul cuprinzand toate liniile de productie care
aplica ιabacirea prin cromiιre si un al doilea cu tehnologia cu vegeale. Primele reprezinta 80
To din acιivitaιe iar celelalιe numai 20 % .
 2.4 Vatiditatea factoriΙor de incarcare

Factorii de incarcare a deseurilor enumerati in modelele de inventariere si control din

sectiunile3,2,4.2 si 5.2 se refera, Ξιsa cum am vazut, la Secto.ιrele de productie industriaΙa sau
alte categorii. Acesti factori au fost obtinuti din o multitudine de SuΓse, carti, documenιe,
lucrari stiinιifice, etc. stranse din diferite parti aΙe globului. Ele au fost initial evaluaιe si
verificaιe si apoi inseraιe in modelele din cειrte. Exista torusi si unele limitari in utilizarea lor si
acesιea ιrebuiesc luate in consideraιie:

- pentru orice activitate, factorii de incarcare variaza de la sursa la sursa iar aceasιa
variatie esιe uneori foaπe Semnificaιiva. Astfel de variatii sunt adesea rezultatul modaliaιilor
diferite de operare dar poι de ιιsemenea Sa reflecte diferente in tipul Sau dispunerea
echipamentelor. Factorii prezenιati in tabele au fosι selectionati de asa naιura incaι Sa
reprezinιe pe cat posibil condtii medii sau tipice. Ca rezultat, Se poate intampla ca prognozarea
incarcarii pe baza unor surse individuale sa difere semnificativ fata de valoarea reala. Calculele
totaιe pentru efluentii mai multor tabacarii care lucreaza intr-o zona data vor fi toιusi muΙι mai
corecιe.

- acuratetea facιorilor prezentati poaιe sa nu fie uniforma deo:ιrece ei depind de naιura

sursei, de sisιemele generato:Ιre de poluare si de profunzimea studiilor realizaιe. De exemplu'
factorii de emisie pentru Soz proveniti din sursele cu combusιie interna si externa poι fi
considerati foarte corecti deoarece sunt corelati stoichiometric cu continutul in sulf al
combusιibilului. Nici un alt factor de emisie pentnr sursele de combustie nu are o asιfel de
relatie stransa cu un p:ιrametru atat de bine definit (continurul in sulfl si din acest motiv datele
sunt mai putin precise.

- o alta problema este cea a valabilitatii factorilor in tari diferite, in special cei calculati
in ιarile indusιrializate si aplicati in tari in curs de dearoltare. De exemplu, apar diferente in
,'instalaιie
ceea ce priveste controlul si intretinerea surselor sau referitor la conceptia de
tipica" d.p.d.v. al marimii. Cu toate acestea, utilizarea e,(tensiva a metodei de evaluare rapida
din 1982, timp de peste 10 ani a demonstrat ca nu sunt probleme majore.

Concluzia generala este ca apliαιrea procedeelor de evaluare rapida produce rezultate

cu un grad de acurateta accepιabil pentnΙ scopurile manageriale inιentionaιe. Aceasta acuΓateιe
poate fi imbunatatita atunci cand pe plan local exista suficiente informatii si evaluarea tine cont
de ele. Cumulat cu cresterea experienιei personalului implicat in evaluare, rezulιatele vor fi si
mai bune si vor contribui la imbunatatirea calitatii mediului.

2.5 Bibliografie

1. Εconomopoulos, A.P., (1980). Technical Publication, Vol |ll Ιnventarul Surselor

de Ρoluare. Ρart Ι: Sources and Pollution L,oads in the Greaιer Aιhens Area. Part t t:
Generalyzed Methodology for Ρollution Ιnventories. Environmental Pollution Conιrol Projecι .
Athens (PΕRPA), pp 26ι.

2. EconomopouΙos, A.Ρ., (ι989). Managemenι and Control of the Εnvironmenι, ed.

H.\γ. de Koning. WFΙO/PEP/89. 1. World Health organizaιion. Geneva.

23
 3.United Nations, (1980). Year-book of Ιndustrial Staιistics. Department of
Εconomic and Social Affairs, StatisιicaΙ office of the United Nations. Neιγ York

4. United Nations, (1989). Ιndustrial Statisιics Year-book. UN publicaιion, Sales .-

No. E/F/91/ΧVΙΙ.14.

5. World ΙΙealth organization, (1982). Rapid Assessment of Aιr, Water and Land
Ρolluιion Spurces. Ρublicaιion No. 62. Geneva

24
25
 cAPΙToLUL

ΙΙ\IVEΙ\ΙTARΙERΕA EMΙSΙΙLOR ΙN AER

MULOACE DE coΝTRoL

3.1 Calcularea invenarierii emisiilor in aer in conditiile strategiilor actuale sau de

perspectiva

3.2 Model pentru calcularea emisiilor si evaluarea eficienrci mijΙoacelor de reducere

3.2.l Ιntroducere
3.2.2 Model penιru inventarierea emisiilor in aer si mijloace de control
3.2.3 Tabele de lucru penιru ealuarea incarcarii emisiilor aeriene
3.2.4 Εxemple

3.3 Model pentru emisiile de gaze de esapamenι si prin evaporιιre de la masinile

cu combustie interna (McΓ) in conditii specifice, funcιie de stilul de conducere,
conditii meteo si volatilitaιea combusιibilului
3.3.1 Ιntroducere
3.3.2 Model pentru Εaε;e de esapament
3.3.2. 1 Descrierea modelului
3.3.2.2 ExemPle
3.3.3 Model de emisie prin evapor:ιre
3.3.3. 1 Descrierea modelului
3.3.3.2 ExemPle

3.4 Model pentru gιze|e:ιrse de la sursele de combustie externa

3 .4.1 lntroducere
3 .4.2 Descrierea modelului
3.4.3 Exemple

3.5 Model pentru scaderile de ιemperatura prin cosuri industriale

3.5.1 Ιntroducere
3.5 .2 Descrierea modelului
3.5 .3 Exemple

3.6 Bibliografie

26
 3. 1 Calcutut inventarierii emisiiΙor in aer in conditiiΙe strategiiΙor
actuale sau de
perspectiva

Acest capitol prezinta 4 modele dintre care 2 por fi folosite penru calculul
emisiilor in
aer iar celeΙalιe 2 penιru caΙculul volumuΙui de arse de la cuptoarele
Εεu:e cu combustie externa
Sau pentru ιemperatura gazeΙor la puncιul de iesire din cosurile industriale.
Acesιe modele
impreuna cu rezulιaιele inventarierilor Sunt neces:ιre pentru evaluarea impactului
surselor
punctifoΓme :ιsupra caliιaιii aerului ca si pentru formuΙarea strategiilor
adecvate de diminuaΙe.
(vezi Cap. 8).

Dintre modelele de inventariere descrise in acest capitol, cel din sectiunea 3.2.2 esιe
general aplicabil penιru toaιe surseΙe de inrcres intr.o zona de studiu. Acest model
are 5
coloane in care sunt enumerati facιorii de emisie (νezi sectiunea 3.2.Ι) pentru poluanιii
,'conventionali,
PTS (particule totaΙe in suspensie), Soz, NO, (oxizi de azot), co si VoL
(carbon organic volatil), precum si o a sasea coloana rezeτtatz pentru alte subsrante
imporιante, functie de fiecare sursa.
Modaliιatea de calcul a incarcaιurii emise in aer este prezentata in sectiunea 2.3 si demonsπata
prin exemple in Sectiunea 3.2.4. tn acest model, impoπanta sursa cιιre sunt masinile cu
moto:ιre cu combustie interna (Mct) sunt trataιe printr.o metda simplificata' permitand
caΙculul emisiilor anuale intr-o zona urbana cu climat temperat in mai multe sιiluri de
conducere.

Modelul din sectiunea 3.3 se concentr ea7λ :ιsupra emisiilor masinilor MCΙ si
suplimenιeazΔ modelul general prin furnizarea unei proceduri de calcul mai elaboraιe care
permite utilizatorului sa afle factorii de emisie adaptati la stilul de conducere local
si condiriile
climaιice sezoniere sau anuale dominante.. Utilizarea acesnιi mοdel este descrisa in sectiuniΙe
3.3,2. 1 si 3.3.3.1 si demonstraιa prin exemple in sectiunile 3 .3.2.2 si 3.3.3.2

Cateva remarci sunt necesare in concluzie la aceasa Secιiune, in legatura cu procedeul

de calcuΙ al emisiilor din traficuΙ auto :

. importanta emisiilor din traficul auto in zonele urbane reiese din caracrcrul dominanι
pe cΞιre il ocupa in randul emisiilor emanate si prin disιributia spatiala (cele mai mari emisii
Sunt inιalnite in general in zonele cele mai dens populate). Ca urmare, impactul emisiilor
datoraιe ιraficului auto Ξιsupra calitatii aerului in zone urbane precum si asupra sanaιaιii
populatiei este semnificativ.

- evaluarea emisiilor de la masinile McΙ, de departe cea mai impoΓtanta carcgorie de

auιovehicole, prezinιa dificulιati specifice deoarece acestea sunt puιernic variabile si
dependenιe de de un numar de parametri cum sunt vechimea si marimea vehiculelor din trafic,
severitaιea si respectarea legislaιiei privind emisiile standard, modul de conducere si condiιiile
climatice anuale sau sezoniere.

. din datele publicate si informatiile despre emisiile masinilor cu McΙ, cele de la

Agentia penιru Ρroιectia Mediului din sUA (ι989) si de la Comisia Comunitatilor Europene
( 1989) sunt cele mai concludente. Daιele din SUA reflecta
o situaιie care nu poaιe fi
caracteristica si penιru tarile in curs de dearoltare deoarece majoritatea masinilor din SUA Sunt
de dimensiuni foarte mari si folosesc conveΓιo:ιre catalitice (din 198ο au fosι impuse msuri

27
tbarιe stricte). Legislatia dinarile Comuniatii Europene care urmareste evolutia realizarilor
ιehnologice privind productia motoarelor si standardele de emisie imbunatatite periodic,
reflecta Sπans imbunatatirile (fara cataιizaιori) aduse tehnologiiΙor de proiectare si realizare a
moιoarelor. Tehnologiile cu catalizatori au devenit obligatorii in aceste tari numai din anul
ι993. [n plus, in Εuropa exista o proportie insemnata de masini de mic liπaj care Sunt mult
mai convenabile in traficul urban atat de aglomerat.

- pe baza acesιor afirmatii , datele obtinute din Europa sunt mult mai reprezenιaιive
penιru cele mai multe dintre tari si de aceea au fost preferate penιru a fi utilizate in aceasp
caΙte. In orice caz, uιilizarea factorilor locali, daca acestia sunt disponibili, este preferabila in
special in tarile in care productia de masini nu este destinaa si proiectata pentru exporr si/sau
nu exista standarde rezonabil de stricte pentru emisii.

. din analiza datelor europene au derivat 2 modeΙe. Unul simplu, potrivit penιru
calculul emisiilor anuale in zone urbane aglomerate si cu clima temperatλ' a fost incoφorat in
modelul general de emisii din sectiunea 3.2.2. Un model specific αιre permite calculuΙ unor
tactori mai precisi pe baza modului de conducere si a conditiilor dominante de clima esιe
prezentaι in sectiunea 3.3.

Modelul pentru volumuΙ de Baε;e ειrse prezentat in sectiunea. 3.4 permite evaluarea
convenabila a volumului de gaε:e din surse cu combustie externa ca functie a concentraιiilor
usor masurabile (sau estimaιe) de Coz Aceste informatii Sunt necesare pentru calcularea
cοncentraιiei provenite din sursele punctiforme prin aplicarea modelelor de dispersie (vezi
sectiunea 4.2.1).

Modelul de scadere a temperaturii gazelor din cosurile industriale prezenιat in sectiunea

3.5 permite calculul temperaturii la iesirea din cos, ca functie a remperaturii la intrare si alte
variabile (inaltimea si diametrul cosului, volumul gazelor arse). Modelul esre valabil arar
penιru cosurile izolate termic caι si penιru cele neizolate.

3.2 Model pentnr calcuΙul inventarierii de emisii in aer si evaluarea

eficientei mijloacelor de control

3.2.L Ιntroducere

Cantitaιea de emisii eliberate in atmosfera dintr.o activitate industriaΙa Sau de alta

naιura depine in general de un numar de parameιri. Astfel, emisia E a unui poluant 1 poate
fi exprimata printr.o formula matemaιica astfel:

Ej : f (tiPulsursei,
unitatea de activitate,
marimea sursei,
particuΙaritatile de proces sau consιructie,
vechimea sursei si graduΙ de complexitate tehnologica,
modalitaιi de exploatare si intretinere,
tipul si calitatea materiilor prime utilizaιe,
ιipul si vechimea sistemelor de conrrol (tratare),
conditiile ambienιale, etc. )

28
 Tipul sursei defineste in ιermeni generali tipul activitatii generatoιιre de poluare, de ex.
fabrici de ciment, trafic auto, combustie externa. O definire mai precisa este data cu ajutorul
alιor pιιrametri discutati mai jos. [n mod clar tipul sursei este un pιιrameιru care este Strans
corelat cu tipul si cantiιatea de poluant emisa.

Unitatea de actiγitate denumiιa pe mai departe unitate defineste un mod de descriere

a acιiviιaιii unei anumite Surse. Unitaιi bine definite pot fi utilizate pentru cuantificaΙea
activiιaιii (ex. kilometrii parcursi de vehicole pentru traficul din zona de studiu, numarul de
aterizari si decolari penιru un aeroport), al materiilor brute consumate (ex. combusιibilul
consumat intr-un boiler indusιrial) sau al produselor finite (cantitatea de cimenι produsa).

Alegerea celor mai potriviιe unitaιi pentru fiecare tip de activitate este foarte importanta
deoarece unitatea aleasa trebuie sa aiba o legatura direcιa cu incarcatura poluanta emisa si
trebuie sa permiιa obιinerea cu usurinιa a datelor de teren. De exemplu, activitatea unui boiler
industrial poate fi caracterizaιa prin cantitatea de combustibil consumat sau prin cantiEιea de
aburi generaιa. Ρe cand prima caracιeristica este direct corelata cu emisia de poluanti, cea de a
doua esre indirecra (implica alti parametri, cum ar fi eficienta termica a boilerului). tn plus, in
pracιica esιe mult mai usor Sa Se obtina date exacte privind cantiaιea de combustibil consumaι
decat cantitaιea de aburi generaιa. Deci in cazul de fata, o uniιate bazata pe consumul de
combusιibil esιe mai poιrivita penιru caracteriτarea activitatii boilerului.

[n anumite cazuri sunι furnizate unitati alternative pentru a facilita lucrul pe teren. De
θX., fi
in cazul autovehicolelor pot utilizate unitati privind fie distanta parcursa fie
combustib ilul consumat

Marimea sιrrsei, desi un p.ιrametru cheie, este numai indirect corelaι cu ratele de
emisie (emisia pe unitatea de activitate). Ιn general, dimensiunile mai reduse permit o
proiectare si operare mai eficienta iar in acelasi ιimp pentru unitatile mari avizele sunι mai
Severe. Ιn conιexιul meιodologiei prezente, efectul marimii instalatiei asupra cantitatii de
emisii ιrebuie luat in coιrsiderare numai in cazurile in care marimea afecteaza procesul de
selectie. tn unele siιuatii imporιante, ca in cazul calcularii emisiilor de la autovehicole, Se
lucreaza cu caιegorii separate de marime.

Particularitatile de proces sau constnrctie sunt strans corelate cu ιipul si cantitatea

poluantilor emisi de surse industriale. De exemplu, tipuri diferiιe de cupto:ιre penιru
producerea varului sau cimentului sau tipuri diferite de furnale produc cantitati foarte variate
de emisii.

Yechimea sιrΙsei si graduΙ de complexitate tehnologica sunt parametri importanti

deoarece at.ecιeaza adesea emisiiΙe. Ιmbaιranirea unei instatlatii cauzeaza emisii mai mari pe
m:ιsura ce se abate de la parametrii proiectati. Ιn plus, instalatiile vechi nu beneficiaza de
avanajeιe ιehnologiilor moderne care sunt din ce in ce mai putin poluante. Complexiιaιea
rehnologica nu depinde numai de vechimea sursei ci si de legislatia de mediu existenta si de
masurile de implementare a acesιeia.

Un bine cunoscut exemplu de impact corelat cu vechimea sursei si severiEιea legislaιiei

referiιoare la emisii esιe cel al auιoγehicolelor. Ιmbunatatirea continua adusa prin proiecιare
motoarelor in ultimii 20 de ani a condus la realizarea unor masini cu emisii subsιantial

29
diminuaιe. Aspectul vechimii automobilelor esιe ιratat in carte cu mulιa atentie deoarece Joaca
un rol importanι in poΙuarea urbana a aerului.

Modatitati de operare intretinere a surselor reprezinta un alt parameιru

si
semnificaιiv pentru cantitaιea de emisii. Din fericire, pentru majoritatea surselor indusιriale
inιretinerea si exploatarea corecta a instalaιiilor esιe Sιrans legaιa de aspectele privind calitatea
producιiei si costuri ceea ce deιermina o activitate in parametrii apropiati de standarde. Pentru
insalatiile mici, exploagrea incorecta esιe mai degraba o regula decat o exceptie, in ciuda
pierderilor economice provocate.

Un exemplu cu deosebire important al impactului unei exploatari improprii asupra

emisiilor este in cazul surselor de combusιie interna Sau exιerna (boilere domestice Sau
industriale si autovehicole). Modalitati de inιretinere corecta a acestor Surse sunt amanunιit
ppentru
descrise in modelul nostru de emisie deoarece ele ofera alternative puternice de control
po1uarea aerului impreuna cu reduceri semnificative de corιsum de carburant si avantaje
economice.

Tipul si calitatea materiiΙor prime utilizate este in multe cazuri Strans legat de tipul si
cantitatea poluantilor emisi. Ιn procesele industriale tipul si calitaιea materiilor
.mai prime dicιeaza
adesea si tehnologia de productie precum si canιiιaιile de emisii. Cel concludent exemplu
in acesι c:ιz Sunt sursele de combustie interna si externa unde tipul si calitatea combustibilului
exercita un impact dominant asupra calitaιii aerului in zonele urbane. Bazaι pe aceasta
constatare nu ar fi o suφri7λ ca o alternativa puternica de management a poluarii aerului poaιe
fi imbunaιaιirea calitatii combustibililor. In modelul privind emisiile, subiectul caltaιii si
ιipului materiilor prime este ιratat cu deosebita atenιie datorita importantei pracιice
semnificaιive.

Tiput si vechimea sistemelor de control utilizate determina eficienta reducerii

emisiilor si in acest fel sunt strans legate de eliberarea de poluanti in atmosfera. De retinut ca
toti parameιrii discutati pana acum in aceasuι Sectiune sunt asociati cu gener:ιrea de emisii sau
reducerea lor la niνelul surselor. Numai acest p:ιrametnΙ se refera la reducerea emisiilor deja
generate de sursa.

Tiput de sisteme de control utilizate defineste prin el insusi capaciιaιea si limitarile

(deci eficiena) pentru o anumita sursa. Vechimea (Yarsta) siaιemului de conrrol at.ecteaza
emisiile datoriιa deteriorarii progresive a performantelor realizaιe, o data cu timpul, dar si mai
imporanι, daιorita exigentelor mult mai lejere existenιe in ιrecut.
tn modelul nostru, tipul de sistem de control este utilizat drept pΞιrametru capital
penιru evaluarea performanιelor sisιemelor de conιrol. Vechimea sistemului de conιrol este un
parametru aditional, uιilizat in anumite cazuri.

ConditiiΙe ambientale pot afecta semnificativ cantitaιea emisiilor. De exemplu viιeza

vantului si/sau ploaia af'ecte'azacantiatea de particule totale in suspensie (ΡTS) de pe drumuri
sau anumie locuri de depozitare in ιimp ce temperaωra af'ecιeaza emisiile din ιraficul auto.
lmpacιul conditiilor ambientale a fosι incoφorat in model penιru anumite surse.

Discutiile de mai sus conduc la o intrebare practica impoπanta referitor la modaliιaιea

in c:ιre incarcaιura in emisii poaιe fi exprimaιa ca o funcιie directa si explicita a tuturor
paramerrilor care o pot afecta pentru toti poluantii i de interes.

30
 Ρrimul pas in aceasta directie esrc definirea factorului de emisie
prin urmatoεΙrea relatie:
e; pentru poΙuantul j

E1 , kg/an
e1
(3.2.1 - 2)
Acιiviιaιea sursei, uniιati/an

Facιorul de emisie e.1 este exprimat in mod normal ca kg/unitaιe

si se presupune ca
este independent de marimea si nivelul de activitate al
sursei. Aceωa presupunere Se bazeaza
pe modul in care Sunt selectate unitaιile de activiιate. Asa
cum a fost discutat mai sus. un
criteriul cheie in seΙecιionarea unitaιilor de activitate este relatia lor
direct propoΓιionala cu
cantintea de emisii generara. Din ecuaria (3.2.1 - 1) obrinem:

ej:f (tipul sursei,

particularitatile de proces sau constructie,
vechimea sursei si complexiιatea ιehnologica,
pracrici de inretinere si exploatare a sursei,
ripul si calirarea marcriilor prime urilizare,
tipul si vechimea sisιemelor de control.
conditii ambientale, erc. )

FactoruΙ de emisie ej este utilizat de acum exEnsiv, deorece

obiectivul cheie al
modelului pentru emisie in aer esrc sa defineasca vaΙoarea e1 penιru
fiecare Sursa
semnificativa si penrru fiecare poluant j de inreres.

Dependenta factorilor de emisie ei fata de p:ιrametrii discuιati mai

sus si enumerati in
ecuatia (3.2.t. t) nu poate fi exprimata in toate cazurile inr.o forma
continua datoriιa narurii
discrete a celor mai multi parameri (ex.tipul de combusribil sau ripul
de echipamenr de
control uιilizaι) precum si daιoriιa lipsei frecvenrc de informaιii suiici.nι.
αesire ceilaΙti
parameιri. Ιn schimb se foloseste o alta forma care produce
o serie de valori pentru emisii,
fiecare valabila in cazul unor combinatii specifice de pr.r.tri
comuni.

S-a recurs la un model sub forma de ιabel prezentat in sectiunea 3.2.2

in care ιipurile
de surse sunt organizate pe baza sιandardelor oNU de clasificare a industriilor
si serviciiΙor.
Sub fieαιre activiιate enumeraιa Sunt incluse toate sursele individuale importanrc (ex. la
Gips
Sunt incluse Uscatoare rotative de minereu, Mori bruιe, si Calcinaιοare); pentru fiecare
astt.el
de sursa sunt redate toate procesela aΙternative majore ( ex. la producerea de gips sub
calcinatoare sunt recute'calcinato:ιre continuen sau ,calcinatoιιre cu impuΙsuri,'); pentru
fiecare din acesιe procese Sunt prezenαιte toate alternativele majore de conιrol'i (ex. 1a
producerea gipsului sub calcinatoare si calcinato:ιre continue sunt mentionate
varianιeΙe, fara
control,' "cu filtre, Sau "precipitare elecιrosιatica,). La fiecare combinatie a acestor parameιri
esιe prezenEt factorul de emisie aplicabil pentru poluantul de interes.

Impactul tipului si caΙiιaιii materiilor prime esιe exprimat fie direct prinιr-o relaιie (in
cazul factorilor de emisie penmΙ So2 si STΡ pentru mai multe activitati ce includ combustie
externa)'fie indirect prin enumerarea proceselor alternative (selectia proceselor depinde
adesea
de materiile prime disponibile ) sau Sunt descrise in infrapagina. tmpacιui condiιiiΙor

3r
ambientaιe ( ca si specificul modului de conducere) penπΙ autoturisme este examinat sepaΙat in
sectιunea 3.3 datoria importanιei deosebite pentru poluarea urbana.

Structura tabulara si forma sectiunii 3.2.2 τeprezΙnιa un model complet prin

introducerea impacιului tuturor ρarametrilor majori la evaluarea emisiilor eliberate in aer si
prin turnizarea unei definitii precise a necesarului de date din ωren. Modelul din secιiunea
3.2.2 este in acesι feΙ un insιrumenι foarιe uιil in studiile de invenιariere a surselor, nu numai
pentru caΙculul emisiilor ci si penιru indicatiiΙe pe cιιre ιe furnizg,a pentru acιivitΙιtea de
desfωurat pe teren sau pentru organizarea si prezenωτea datelor inr.o forma concisa (vezi de
asemenea sectiuniιe 3 '2.3 si 3,2.4 de mai jos).

Ιn plus, modelul din secιiunea 3.2,2 estρ un instrument valoros in studiile de

management a poluarii aerului deoarece firrnizeara o imagine clara asupra surselor si emisiilor
exisιenιe si impreuna cu aceasta' o lisa destul de cuprinzatoare asupra proceselor alternaιive si -
opιiuniιor pentru echipament de conιrol pentnr fiecare activiηte si
sursa, precum si
identificarea parametrilor care exercia o anumita influenta asupra emisiiιor

Ιn fine, modelul din secιiunea 3.2.2 esιe util in studiiιe de evaluαe de impacι deoarece
furnizeaza intr-o forma convenabila cuantificarea impactului proceselor alιernaιive si .-
selecιionarea sistemelor de control a emisiilor pentru cele mai multe surse si acιivitati de
ιnιeres.
3.2.2 Model pentru invenarierea emisiilor in aer si echipamentelor de control

Γ Procesul unltatι (U) ΡST Soz NO* CO voL^ |

kg/U kg/U kg/U kg/U kg/U kg/U

CATEGoRΙA 0 AcTtvΙTATΙ tNcoMPLET DEFΙNΙTE

Utilizare solventiι Persoanei an 4.2

Acoperiri de suprafeιe ιone consιrm

vopsea ιone consιrm s60

vernis ιone consιrm 500
lacuri ιone consιrm 774
email tone coιlsum 420
elecιrolitic ιone coΙlsum 66ο

CATEGORΙA 1 AGRΙCULTIJRA, VΙNAT, PλDURΙ si PESCUTT

t 11 Agricultιrra si zootehnie
Arderea maιerialelor
din camp t ι 1.ο 58 9.0
IOOO m2 teren 5.ο 26 4.0
din vii ι 3.0 26 3.0
IOOO m2 teren t.7 ι5 1.7
buruieni t 8.0 42 4.5
10Φ m2 teren 5.8 30 3.2
din livezi t 3.0 26 4.0
10Φ m2 teren 1.ο 9 1.4
din paduri t 8.0 70 9.0
1OOO m2 ιeren t2.6 1ι0 ι4.0

121 Paduri

Ρroducere mangaΙ
neconιrolaι ι33 t2 172 t57
cu introd.aer 25 t2 34 3ι

CATEGORΙA 2 MΙλtE si CARΙERE

210 Carbuni
Cιrraιarc
Uscare
Paruri de ιrscarc
neconιrolat t. carbιιr usciιι ι0 0.22 0.07 0.05
tip ciclon ι. carbιrre uscaι 6 0.22 0.07 0.05

ι Facωrii
enumeraci includ pierderile prin evaporare in cazιd utilizarii lacιrrilor. deodorantilor. eιc. si valoarea
esιe corelaa cu sandardul de viata al populaιiei din 7Δrε,. o vdoare mai scaπta pοaιe fi inιalnita in zone υu nivel
de viaιa mai scazιrt.
.
$μ65tlnje volaιile

33
I rrocesuι unιEιιι U,
ι
;ft -", kg/U kg/U kg/U kg/U

Curaιire rlmeΦ t. carbune uscaι 0.05 ο. ι3 0.ο7 0.05

Uscator inιermiιenι
necontrolat t. carbune uscat 8
ιip ciclon ι. carbune uscaι 5
curatire rlmeΦ t. carbune uscat o.2
Uscaιor in πepιe
necontrolat ι. carbune uscat ι3
ιip ciclon ι. carbune ιrscaι 4
curaιire umeda t.carbune uscaι 0.05

220 Titei si gaze naπrale

Desulfurarea gazelor nat.: lOΦ m3 |,4.2(1€)H2s

l0Ο0 m3 ι6.6(1€)s
ι. gΜ ι7. ι( ι€)ιΙ:S
c.Be 20(1*)5

7302 Minerale neferoase

Prelucrare minereuri meιalice (cu umidiιaιe scazιla)

necontrolaι
sfaramare
primara t. 0.2
secιrndara ι. 0.6
ιeπiara ι. Ι.4
macinare uscaιe
descarcare gravit. ι. Ι,2
absorbtie cu aer ι. L4.4
usαιre t. 9.8
filtrare ι. 1.5

Sfaramare si mecinare minereιrri plιrmbifere

minereuri cu Pb t. 3.0 Pb 0. ι5
minereuri cu Zn t. 3.0 Pb 0.0ο6
minereιrri cu Cu ι. 3.z Pb 0.ω6
minereuri cu Pb-Zn t. 3.0 Pb 0.06
minereιrri cu Cu.Zn ι. 3.2 Pb 0.ο6
minereιrri cu Cu.Pb.Zn t. 3.2 Ρb 0.ο6

2. (a) "e" eficienιa insιalaιiilor penιru recuperarea sulfului cu valori ιipice asιfel :

instalaιii necontrolac cu 2 trepιe: 0.920 . 0.950

instaΙatii neconπolaιe cu 3 repte: Ο.950 - 0.975
insatatii neconπloatc cu 4 ιrepιe: 0.960 .0.99ο
insalatii controlaιe 0.990 . ο999
(b) ',H,S"esιegreutaιeamolara voaH2Singazιrlnaturat(1 mol voH2S =0.966greuaιe H2Ssau

ο.856 gτeuaιe % su]f) iar "S" esιe greuιatea 7o a sulfuΙui in gazele natιιrale

34
 kg/U kg/U kg/U kg/U kg/U kg/U

]9οι cariere de piatra. argila si nisip

Νisip si pieιris3 0. ι34

Exιragere si prelucrare piaιra.

neconιrolaι

extragere lrmeΦ 0.4

prin explozii ?

vrac

descarcare camioane 0. ι7
incarcare gamiρxag

cu banΦ 0. ι7
tronιaΙ 29

11anspoΠ cu banΦ 1.1

uscare ι7.5
sfaramare

primara + secundara
marcrial ιrscat ι 0.14
maιeriaΙ ι:med ι 0.οο9
maιeriaΙ ιrscat ιeπiar ι 0.93

2902 Minereuri chimice si pentru ingrasaminιe

Prelucrare roca fosfaιica

Uscare sau cdcinare

Uscare

necoπrolaι ι 2.9
πrπ joasa presiιrne ι 0.29
nιrn cu presiune t 0.06
Calcinare
necontrolat t 7.7
πrn joasa presiι.ιne ι 0.77
nΙrn cu presiune ι 0.16
Macinare
neconιrolaι t ι.5
cu filtre t 0.0ι
Transfer si stocare ι ι
Sιocare in gramezi deschise ι 20
3. Facιorii de emisie se aplica la depozite aΙuvionare de suprafata si la operaιiiΙe de decopernre uscaa
ιrπnaιe de exιrage1g ιrmgΦ si indepeπarea n:molului. Cand namolu.l esιe inlarιrraι cu jet de aer o αrare parιe din
maιerial esιe raspandit in aer.
4. Emisiile proveniιe din ιranspoπ nu sunι incluse deoarece pοt fi calculate Sep:rπrι (vezi grupa 71 l)

35
 kglu- kglu kg/u kglu kglu kg/u

CATEGORΙA 2 MAλIΙJΤACTLR'ARE
DΙvΙzΙA 3 ι ALΙMEΝTE BAUTιRΙ TIJTιJΝ
31ι ι Afumat carne
necontrolat r 0.15 0.3 0. ι8
controlat 1 0.05 0.0 0.075

31 ι4 Prelucrare peste (conserve si subproduse)

usciιre in insaΙaιii cu t 2.5 FΙ,S 0.05
aburi
ιrscare la foc direcι ι 4.0 F{,S ο.05

3116 Morarit

nutreruri t 4.9
grau normal
necοnιrolat t 38.0
cu filιre ι 0.8
grau are( necontrolat) t 3.0
secara
neconτrolaι ι 38.0
cufilιrc t 0.8
ovaz(necontrolat) t 1.25
orez(necontrolaι) ι 2.97
(necontr)
porumb ιrscat tt 6.25
porumb ιrmed(neconιr) t 6.24
soia(necontrolat) ι 11.73

3121 Productie de amidon

necontrolaι r 4.0
conιrolat5 r 0.01

3 |22 Deshidraιare lucerna

faza primara
fara control secιrnΦr t 5
nrrm ιπed mediu t 0.5
colecωr
fara control secιrndar t 2.6
cu filtnr ι 0.03
racirc gτanuΙe
fara conπol secιrnΦr t 3
cu filtru ι 0.03

3133 Bere ι. cereale 4.0 1.3

m' bere 0.8 0.25

5. Εmisiile de SPT de la d'iferiιele operatii φecifice pot fi conιrolate cu dispozitive centrifugale

36
 kg/U_ kg/U kg/U kg/U kg/U kg/rj
1.
3 133 Vin m_ vιn ο.35

DΙvΙZΙΑ 32. TEXTΙLE IMBRACAMΙNTE PΙELARΙE

321 tmprimare textile t. materiai t42

3211 Eμenare bumbac
necontrolat t. bumbac 7.0
cu filtre t. bumbac 4.7E

DtvΙZΙA 33 LEMΝ PRoDUSE DtN LEMN MoBΙLA

331 lεmn si produse din lemn si pluta cu exceptia mobilei

Placaj
taiere bιlsteni t.bιlsteni 0.ιt7
taiere plaΦ m! placaj 0.05
manipularc rιrme$s t. rumφus 0.5
Uscatoare l0Φ ml

DtvΙZΙA 34 HARTΙE SΙ PRoDUSE DΙN ΙΙAR,TΙE TIPARΙRE SΙ Pι,BLΙCATIΙ

34 ι tΙartie si prodιrse din hartie

Producerε pasta
di geratoare, evaporatoaΠB
cu efect multiplu
necontrolιt HzS 0.58
merc. l. l5
boilere de recuperare
boilere, + evaporatoare
necontrτlat 90 3.5 ξξ tΙzS 6.0
merc 1.5
scruber 24 3.5 5.5 [ΙuS 6
merc. 1.5
scruber auxiliιr 7.5 3.5 5.5 tΙzS 6.ο
merc 1.5
ESP 1.0 3.5 5.5 IΙzS 6.0
merc 1.5
ESP + scruber ι.5 3.5 5.5 [ΙzS 6.0
merc 1.5
boiler de nθcupcrane fara
evaporator de contact
necontrolat ι15 \\ H2S 0.05
ESP ι t\ H2S 0.05

37
 x
kg/ kgl kg/ kg/U kg/U
U U U

342 Tiparituri, publicatii si indιlstrii conexe

Απe grafice
iιstatatii mici, exemplare/an ο.4
ιipografii marit
ιip offseι
pubΙicatii
tipariπri
necontrolaι cernea.la 240
incinerare cerneaΙa L2
ziare
necontrolat ι. cerneala 5ο
imprimare
publicaιii
insιaΙaιii de tipar
necontrolaι ι. cerneaΙa 240
incinerare ι. cerneala L2
ιipariπri ι. cerπeala ι6ο
ziare ι.cerneala 0
rotogπι\ΛΙra
instalatii de ripar
necontrolat cerneda 7t2
absorb.carbοn cerneaΙa 230
incinerare cerneala 249
ιipariruri cerneala 38
flexografie
insaΙaιii de ιipar
neconιrolaι cerneala 712
absorb. carbon cerneala 7Rξ
incinerare cerneala 249
ιiparirι.ιri cerneaΙa 38
9
gravura
necontrolat t. cerneaΙa 148ο
prese vechi ι. cerneala 370
prese noi ι. cerneaΙa 220

7. (a) iιsιaΙatiile mari au cea mηi Ιnare conιribuιie la emisiile din aceasta categoreie
(b) facιorii sunι exprimaιi in kg/an/locuiιor pentru a permite esdnarea in cazιlΙ surselor mici care nu poι
fi idenιif. Separ:ιι, lucru posibil numai in arile dearoltaιe.
8. facωrii penιru subsιanιele volatile (din insaladi de uscare sau dte componenιe ale instalatiilor) sunt
enrlmeΓxd sep:ιπι].
9, (a) insιaΙaιiile de control pοι fi prin recuperarea solvenιilor Sau disιrugerea acestora.
 ΡrocesuΙ unitati PST SO2 NO, m l
(U) kgl kgt kg/U kg/ kg/U kg/U
UUU

DtvtZΙA 35. PRODUSE ctΙΙMICE , PETROLIERE, cAι,cΙUC, PLASTΙC

351 Ρroduse chimigg

351 ι Ρroduse chimice de baza cu exceptia ingrasamintelor

Anhidrida fτalica
Flux indusιrial principal
neconιrolat t 69 4.7 151
scruber si incineraιor t34.7 6
incineraιor t44.7 8
incineraιor + generaιor abιrri r44.7 8
preιraιare
neconιrolaι ι 6.4
scruber si incineraιor ι 0.3
incineraιor r 0.4
distilare
necontrolaι t45 r.2
scruber si incinerator ι2 < 0.1
incinerator t2 <0.ι
oxiΦrea naftalenei
neconιrolaι t28 50
incineraιor ι6 ι0
scruber ι 0.3 50
preιraιare
neconιrolaι ι 2.5
incineraιor ι 0.5
scruber ι 0.5
disιilare
neconιrolat ι19 )
incineraιor ι2 1

scruber ι 0.2 <0.ι

Clor-alcali
celule cu mercιrr
insuflare aer ι clz 2.5
gaze din lichefiere
neconιrolaι ι cl:50
apa
cu absorbtie ι clr 5
var
absorbtie t ct2 0.5
incarcare clor
venιile rezervo:ue sau autocisιerοe ι ct: 8.25
celule cu diafragπa
gaze din lichefiere
neconιrolaι cι: 30
absorbtie apa cl: 3

absorbιie var cι' 0.5

39
 unlιatl x
(u) kg/ kgt kg/U kg/ kg/U kg/U
U U U

Ιncarcare clor
ν,enιile rezervoare Sau auιocisιerne Cι:8.25
Acid cΙorhiΦic (produsi derivaιi)'0
neconιrlolat r{cr 3.0
scruber finaΙ Hcι 0,2

Acid fluorhidric din fluorospaι + Ι{:So4

uscare spaι si ιransfer siΙoz
necontrolaι 70.5
acoperit. cu adiιivi ι.3
gaze finale
necontrolat ),) ζ Ι-ΙF |2
SiF ι5.0
scruber causιic 0.3 tΙF 0. 1

SiF 0. ι5
Acid suΙfuricιι
fara conιrol ceata aciΦ
de la sulfuΙ recuperat ι. acid L00vo 7( 100+) so30.29
de la sulful aΙb ι. acid Ι00Υo 7( ιοο€) Soω0.85
de la sulfuΙ brun r. acid 100% 7(l0ο.€) So,. ι '66
minereu cu suΙf ι. acid LΦvo 7(ιω€) So] 2. ι5
acid pierdut t. acid 1ω5 7(1Φ.e) So3 ι. ι5
eliminator ceaιa ι. acid |007o 7(1ω€) SO, 0.05

Acid azotic prin oxiΦre caιaliιica a NFΙ3

gaze finaΙe slab acide
neconιrolaι t. acid |ω% 22.0
reducere caιaΙiιica No
cu g:ιze ιvιnιrae ι. acid L00vo 0.2
cu hiΦogen ι. acid L00vo 0.4
cu 25 %gaze si 75 %hiΦogen ι. acid |00vo 0.5
absorbtie exιinsa r. acid 100% 1.0
insιalaιii acid foarte concentrat ι. acid L00To s.0

Αcid fosforic
procese r,mgdgι2
necontrolat t. P205 5.5'3 F: 59.4
conιrolat r. P205 3.0 Fr 0.6

10. Cu aΦugare clor ιrnor compιsi organici - benze, ιoluen. clorura de vinil
,e, este eficienιa procesului
ιι. de conversie a So2 in SQ Valorile tip penιru o singυra instalaιie sunt 95.98
To iιr penιru insιalaιii duble 99.7 %. Penm.ι o instalaιie echipaιa cu absorbanri atcatini valoarea de uιiΙizaι esιe
99.1 Vo

|2. Ιn producιia de ingrasamina se utilizeaza in special procesele rrmede

ι3. Roca fosfaticaesιe livratadeobicei ιscatasaucalcinaιa. Dacaaceste procesc se fac in fabrica emisiile se
calcuΙeaza Qezi SΙc 29Ο2)

40
 unιιaιt Χ
(u) kel kgl kgi U kg/ kg/U kg/U
U U U

Ρrocese ιermice
neconιrolaι ι.P205 ι.0

oxid de plumb. pigmenti enorg:ιn.

oxid de plιmb
reacιo:ιΙe Barιon 0.32 Ρb 0.:2
cupto:ιre calcinare
neconιrolaι ι 7 Pb 7.0
scruber t Ι.23 Ρb ι .23
ciclon t 0.07 Ρb 0,07
pigπenti
plιlmb rosu
neconιrolat ι ο.5 Pb 0.5
scruber ι 0.ο88 Pb 0.88
ciclon ι ο.ω5 Pb 0.ω5
plιmb aΙb
necontrolaι ι 0.28 Ρb 0.28
scruber t 0.05 Pb 0.05
ciclon t 0.ω3 Ρb 0.0ο3
pigπenti cu crοm
neconιrolat ι 0.065 Pb 0.06s
scruber t ο.0l l Pb 0.ο1 ι
ciclon ι 0.ωι Pb 0.ωl

469nnixgιa
cu combusιibil gaze narurale 0.072 0.022 2.7 7.97 4.73 NH3 2. ι
cu combusιibil petrol ο.450 ι.319 2.7 8.ο2 4.94 ΝFΙ3 2. ι

Carbonat de sodiu
procese narurale (din depozitel'5
preιrscarθ (rotaιiv cu abιui)
necontrola: ι .55
scruber 0.03
calcinare
ardere ga,:Ze.neconπola: ι 184
ardere carbιrne - necontro l at ι ι95 0.0ο7
ciclon t 0.975 0.08
inalbire
necontrolat ι55
ciclon 0.02

14. Gazele naturale se desuΙfureaza in prealabil. Daca :ιceasta se face in fabrica se considera si So2 (sΙc
2200), lncarcarea de amoniac in tancιui poate fi o ωrsa aditionala daca nu se iau masιrri adecvaιe

ι5. Emisii semnificative de PST proveniιe din diferite procese. sfaraπare, dizo|γg,g, elevatoare. conveiere.
incarcare, eιc. nu au foQι considerate.

4l
 Ρrocesul ΡST Soz No*-__σσ-τoL
unitati
(U) kg/U kg/U kg/U kgt kg/U kg/U
U

usactor
roιaιiv cu aburi
neιcontrolat ι33
sc ruber ι 0.4
pat fluid cu aburi
neconιroΙaι r73
ciclon:scruber
16
ι 0.09
procese sinιetice (Solvay1 ΝFΙ3 2
neconιrolaι t25
conιrοlat ι 0.25

CarbidtT
uscaιor
neconιrolaι t l ι.5
controlaι ι 0.13 ι.5
cuptor electric
conveier circuΙar
controlat ι 0.17
cosιrΙ principaΙ al cupιorului
neconιrolat t |2 ι.5
controlaι t 0.39 1.5
vendlaιii
necontrolat ι 0. ι7
ventiΙatoare incinιa cuptor
neconιrolaι ι t3
controlaι ι 0.07
mncinare priπara si secundara prodιs
conιrolaι ι 0.57

Αcid adipic (din ciclohexan Sau

ciclohexanol)
Sιocare maιerii prime ι 3.3
oxidare ciclohexan
scruber)
neconιrolat (dupa ι s8 20
absorbanι carbon t 58 I
eν^'^rc t 26
bοiler Co ι 0.5 0.ο
incineraωr ι 0.0 0.ο
reacιie acid azotic
necontrolat (dupa absorb.NO) t )1
scruber, eνΛ''re sau combusιie ι 8
reactie armica ι 0.5

ι6. Emisii semnificative de PST proveniιe diη mrnipuΙare caΙcar, ι^ιscare, manipulare prodιse finie (incarcare
cu banda sau manιηl) ou au fosι introdιlse
|7, Sisιemele de conπol peπru PST nrnt filtre sau scruber ιrmed. Co generat din cuptoare etse folosit drept
combustibiΙ
ι8. [a ιermoreducere gaze|e care conιin No sunt nιrodιse in reactie cu exces de combιsιibil in aπosfera
reducatoare.

42
 jl T kst kst kg/U kg/U
(U) ket U U
kg/U

rannaΙe. uscare. racire. Sιocare

conιrolaι 1fiΙιre) 0.5 0.3 ο.3
Ρlumb (alchil)
procese electrolirice
atiaj plumb/sodiu Ρb 0.5
pierderi prin ventiΙaιie
ιeιraeιiΙ de plumb
neconιrolaι t
Pb 2.ο
scruber υmed joasa energie ι Ρb 0.25
scruber rrmed inatta energie ι Pb 0.06
fiιre texιile ι Pb 0.02
tetrameιil de plιrmb
neconιrolat ι Pb 75.0
scruber rrmEd joasa energie ι Pb 9.4
scruber ιιmed inalta energie t
Pb 2.25
fiΙtre rcxdΙe ι Pb 0.75
bazine nrmsl
neconιrolaι ι Ρb 0.6
scruber υmed joasa energie t Ρb 0.08
scruber rlmed inaΙιa energie t
Ρb 0.002
filtre ιexdΙe t
Pb 0.ω 1
cupto:ιre Ιecuperare
necontrolat ι Ρb 28.0
scruber uned joasa energie t Pb 3.5
scruber rrmg( inaia energie t Pb 0.84
fiΙtre ιexιiΙe ι Pb 0.28

AnhidΙida m:lgiga prin oxiΦrea benzenuΙui

necoπrolat ι 680 87
absorbde de carbοn ι 680 87
filtre ιextile t 3.4 ο.4

Acid tereftalic
necontrolat t 19 ι9.8
absorbtie carbon ι ι9 2.0
oxiΦre ιermica ι 1.0 ι.0
35ι2 tngrasaminrc si Pesticide

Uree (din NFΙ3 si co2)ι9

formare solutie si concenπare NFΙ3 9.12
neconιrolaι

19. Emisiile sιrnι con.rolate in general prin scrubere ιrmede Φtoria usurinιei reciclarii ureei cοΙecaιe.
Emisiile de la ambaΙarea in saci Sιrnι controlaιe cu fittrc ιexrile. celeltalιe emisii nu sιrn: conιrolaιe in generaΙ.

43
 Procesul uniιati PST Soz No* cσ vol
(U) kgl kg/U kg/U kgi U kg/U kg/U
U

formarea fτactiilor solide

parιrn nefluidizaιe
neconιrolaι ι 1.85 ΝΙ{3 0.43
scruber r 0.38 NH3 0.43
paruri flμirtizarc
ιip agricuΙπra
neconιrolat ι 3.1 NFΙ3 ι.46
scruber r 0.39 Nt{3 1.46
ιip zooιehnie
necontrolaι r 1.8 NH3 2.07
scruber ι 0.24 NΙ{3 ι.04
granulaιor roaιiv
necontrolaι ι l20 NΙ{3 ι.07
scruber r 0.115 NH3 ι.07
raciιor roativ
neconιrolaι r 3.72 Nt{3 0.0256
scruber ι 0.1
i nsacui re - neco ntro lat ι 0.095

Azoιat de anoniu (din HNo3 si NH3)

procese de inalta deιsiιaιe
neconιrolaι r 5.8 NΙ{3 37.8
t{Νo3 0.52
scruber ι 0.74
pπocese de joasa deιsitate
neconιrolat r 86.9 NH3 18.8
r{No3 0.52
scruber ι |.2
proces granulare roιaιiva
neconιrolaι ι t57.5 NΙ{3 48
HNO3 0. s2
scruber ι 0.43
granulare neroaιiva
neconιrolaι t 23.1 NΙ{3 ι7.8
tΙNo3 0,52
scruber r 0.33
Suifaι de amoniu]ι
uscaιoειre roξriγe
necoπrolat ι 23.0 0.74
scruber ι 0.12 0.ιι
ιrscaιo:ιre in paι fluidizaj
neconιrola] r 109.0 0.74
scruber ι 0.t4 0.l ι

?0. Νecesar nrlmai penιru granulare neroιaιive si unele gτanule de ιlz agricol

2l. ReanΙtaι ca subprodιs caprolacιaΙIla, sau sinιeιic prin reactia amoniacului cu acid zuΙfuric

44
 rocesu unltatt x

(U) kg/ kg/U kg/U kg/U kgi U kg/U

U

Fostbι de arnοniu (din acid tbsforic si amoniac anhidru

conιrolaι ι 0. Ι5 F. 0.04

Superfosfaι normal (din roca fostaιica cu acid sulfuric) 0

conιrolaι ι. prοdus 0.76 F:. 0.36
ι. subs. acιiva 4.20 Fr )'

Superfosfaι ιriplu (din roca fοsfaιica si acid fosforic),,

conιrolaι ι. produs 0.04 Fr 0.04
ι. subst acιiva 0.10 Fr 0.ι
granulaι
conιrolaι t. produs 0. t0 F: 0.056
ι. subsι acιiva 0.26 F: 0. ι4

3513 Rasini sintetice' Maιeriale plasιice si Fibre sinιeιice cu exceptia Sticlei

Coφlimeri stiren-butadien (cauciuc)

produsi emulsionaιi
recuperare monomeri
necontrolaι t 2.6
cu absorbde ι 0.26
tanc de amesιec/coaguΙare ι 2.93
emuΙsie latex ι 8.55

Ρolipropilene si copolimeri
neconιrolat t ι.5 0.35
cu recuperarea vaPorilor t 0.2 0.03

Po livinil<lorura si copolimeri
necontrolat r 17.5 8.5
cu recuperare vapοri ι 1.7 0.8
FΙ:S 5ο.4

Mause siπeιica viscoza ι cS" Ζ5L

t ΙL2
Aceιat de celuΙoza

Aceιaι de celuloza .ιriacent ι 199

22. (a) Emisiile de la reacωr si granulaιor Sιrnι conιrolate cu scruber utilizand recircularea apei din
bazinuΙ cu
gips.
(b) Emisiile de la uscaιor, raciιor moara , cerΙteι]e. ιransfer prodιrse si depοziιe Sιrn. controlarc
prin ciclon
cu extπιgerea prafului inaina de a fi ιrimise la scruber.
(c) tn acιiviaιile preliminare 69 mnnipιrlare a rocii se utilizeaza filtre rcxdle.

45
 (U) kg/U kg/U kgi U kg/U kg/U kg/U

Ρoliesωri (ex. Φcron)

fibra scurιa tL )ξ ) 0.6
t
-JI-

fir lung 0.03 0.05

Acrilic, filaι uscat

necontrolaι ι 40
controlat:' t 32

Modacriιic. filaι ιrscat t l25

Acrilic si Modacrilic, filat rrmed t 6'75

Acrilic, filat umed anorganic

homopoliπer t 20.l
copolimer ι 2.15

Nailon 6, filaι din topit

fibra scurιa ι 0.01 3.93
fibra lιrnga ι 0.45

Nailon 66' filaι din topit.

necontrolaι ι 0.5 2.L3
incinerare cataΙitica ι 0. ι 0.31

Ρoliolefina' filat din topit. ι 0.οι 5

Spandex (fibn poliιueta)

filare usαra t 4.23
filare reacdva ι 138

Vinion, filare uscata t 150

352 Alte orodιlse chimice

352ι Vopsele, verπiιrri si lacιrri

Vopsele
neconnoΙaι t 10.0 ι5
ardere finala r 1.0 0. ι5

Verniιrri
necontrolat t ι85
ardere finaΙa ι ι.9

23. Scπbcrιle si condens:rιoarele sιrnt uιilizaιe in instalatiiΙe de filaι si uscato:ιre. Absorbtia de carbon se
ι*ilizειzr lι rrisirile de la rezervo:ιre. operatii de iιmesιcc si Ιa Eltrare. Penιru recuperarea solventiΙor din
codcωrnΙc, scrubere si ape de φdare' se uιilizeaza coloanc de disιilare.

46
 (U) kg/U kg/U kg/U kg/U kg/U kg/U

3523 Sapun si produsi de curaιire

Deιergenιi uscaιi
necontrolat ι 45.0
cicloane ι 7.0
cicloane si scruber ι 3.5
cicloane si scruber impacbeι. ι 2.5
ciclon si scruber Venπri ι 1.5
ciclon si scruber ιrmed ι 0.544
ciclon si scruber ιrmed ESP ι 0.023

3529 Produse chimice neclasificate

Carbon negru
evacuare Proces PrinciPal
cupιoare cu peιrol
necontrola: t 3.27 0.0 0.28 ι4ω 75 Ι{2S 30
lafacla t 3.15 25.0 ι22 ι.85 ι{2S ι.0
boiler Co si incinerator ι 1.04 ι7.5 4.65 0.88 0.99 Ι{2S 0. ι ι
procese ιermice t 0. 0. 0. 0.
toaιe celeldte sisιeme
fikπe ιextile t 0.37 0.37 0,27 0.4 0. 0.73

Cerneala tipar
necontrolat t ι.0 ι.0 235
scruber si condensaιor t <23.
5

Triniιroιoluen
proces disconιinuu
reacιoiιre de niιrificare
cu recupemre g!ιze t 12.5 Ι{No3 0.5
cu recuperareacid t 27.5 FΙλΙo3 46.0
concenιrare acid azotic ι ι8.5 So3 2
concentπιre acid sulfuric
EsP ι 7 20 So3 Ζ6.5
ESΡ+scruber t O. 20. So3 2

incineraωr apa rosie

necontrolatt''2.5ι13
scruber ιlmed t 0.5 | 2.5
evacuare selita t 29.5 SO3 2'45
procese conιinui
cu recupetυre ΒΔzβ ι O.13 0.12 7.5 HΝo3 0.5
cu recup€rare acid t o.13 t{No3 0.01
NiroceluΙoza ι 34,7 ι4. HΝo3 ι9.ο
so3 0.245

47
 unitaιi PST Soz No, co vOL
(U) kg/U kg/U kg/U kg/U kg/U
I

kg/U

353 Rafinarii peιrol

Rafinare φιrol:o
οperaιii diverse,s mc. ιirci 0.4
cracare caalidca fluid (CCF)
necontrolat mc. CCF 0.695 ι.4ι3 0,204 39.2 ο.63
boiler Co mc. CCF 0.695 ι.4t3 0.204
ESP si boiler CO mc. CCF 0.126 1.413 0.204
desulfurare gaze kg. S in gaze 2(1oo-
e)i 100
kg S recuper. 2110ο-
e)te
incarcare cisιerne (auιo.C FR)
incarcare benzina
direcι mc. benzina ι.43
t. beruina ι.94
submers
normaΙ mc. benzina 0.59
ι. benzina 0.80
cu echilibrare giιze mc. benzina 0.98
ι. benzina ι.33
conιrol gaze mc. benzina 0.05
. t. benzina 0.07
combusιibil aviοane react.
direct mc. combust. 0.43
ι. combusι. 0.58
submers mc. combust.
t. combust.
normaΙ mc. combust. 0. ι8
combιsι.
ι. 0.24
cu echilibrare gaze mc. combιst. 0.3ο
0.40
slepuri
incarcare t. combusι.
benzina mc. benzina ο.4ι
ι. benzina 0.55

24. Emisiile de la arderea combustibilului nu Sιrnt lιraιe in considerare si rebuiesc calculate sep:ιrat (vezi SΙC
No 410)
25. Emisiile voaΙtile dinιr-o rafinarie sunι incluse. Factorii enumeraιi se bazeaza pe analize detaΙiaιe in mei
multe nfinarii.
26. ,e. esιe efcieπa de a insalaιiilor de recuperare a zuΙfului. VaΙorile tipice sunt 92-955 pentru
To
insηΙadiin 2 trepte cu control. de 95.91 .Svo pentru instaΙatii in πei trepte fara control, de 96.99% pentru instaΙatii
in 4 trepte fara control si de 99.99.9% pentru insιalatii ιotal controlaιe.
27, Ι.a insιatatiile cu echilibrare de gaze cisternele exrrag vapοrii degajaιi din rezervoarele subterane ale
sιatiilor de benzina (SΙc 620). Aceasa opentie cresιe concenιratia substanιelor volatile din interioru.l cisrcrnelor
goale si provoaca inιensificarea emisiilor 69 5μ}5trnte volaιile la reιιmplerea cisιernelor.

Δ'9'
 unιtaιι x
(u) kg/U kg/U kg/U kg/U kg{U kg/U

ιitei mc. ritei 0.12

t. ιiιei 0. ι37
combusιibiΙ avioane reacιie mc. combusι 0ι5
t. combusι 020
lncarcare ancuri mariιime
benzina mc. benzina 0.215
ι. benzina 0.29ι
tiιei mc. rirei ο.073
ι. titei 0.083
combustibil avioane reacιie mc. combust 0.06
ι. combusι 0.08

354 Diverse prodιse din μtrol si carbι.ιne

Asfalta
procese conv. amestec fierbinιe
neconιrolaι )1 <
ι465 ι8 ι9 |4
precιrraιire 7.5 ι465 ι8 ι9 |'4
ciclon inaΙta eficienιa 0.85 1465 18 ι9 ι4
turn de stropiι 0.2 735 l8 ι9 ι4
εurn cu sicane ο.15 735 r8 ι9 L4
scruber multicenιrifugaΙ 0.03s 735 18 ι9 1'4
scruber cu orificii 0.02 735 ιE ι9 1'4
scruber Venεuri 0.02 735 ι8 ι9 |4
fiΙtru cu saci 0.0ι t465 18 ι9 Ι4
tηmbur de uscare
necontrolaι t 2.45
ciclon siπplu sau multi t 0.34
scruber joasa energie t 0.04
scruber Venruri ι 0.02

Carιon asfaΙtaι]g
puΙverizare
SaΠιranι
neconιrolaι ι. asfalt 3.6 0.14 0.73
controlaι t. asfaΙt 0.25 0.0ι5
acoperire
necontrolat t. asfaΙι L3.4 ι.87
con:rolat t. asfalt 0.ι
tmbibare sindrila
necontroΙat ι. asfalt t.57 ι3
0. 0.13
t. sinΦila 0.25 0.οι 0.05

28. (a) "S, esιe greutaαr vo de sutf in combιsιibilul folosit

(b) EmisiiΙe de pnf nu sun incluse in facωrii enumerati
(c) Emisiile reanltaιe din arderea combιsιibilului sιrnι irclusc Φr nu in instataιiile cu ιambιlri de anesιec
(d) Emisiile de volaιiΙe penιΙu insnlaciile gμ tembUri de amestec nu sιrnι diφonibiΙe.
29. ΕchipamenιeΙe de control includ instaladi de posι ardere, filtre de aer de mare viteza si scrubere rlmgdg.

49
l . ιvννg.ι
(U) kg/U kg/U kg/U kg/U kg/U kg/U

conιrolaι ι. sindrila ο.03 0.09

Jο
LοcS
sfararnare Carbune
ciclon ι. cocs 0.055
preincalzire carbune"
neconιrolat ι. cocs ι .75
scruber t. cocs ο.125
ESP ιπed ι. cocs 0.0ο6
incarcare carbιrne llmgd
neconιrolat ι. cocs 0.24 0.01 0.015 0.3 Ι.25 NFΙ3 0.ο1
incarcare disconιinua ι. cocs 0.0ο8
scruber t. cocs 0.ω7
pierderi pe langa usi t. cocs 0.27 0.0ο5 0.ω5 0.3 0.75 NΙ{3 0.05
presare cocs
neconπolat t. cocs ο.58 0.035 0. ι NΙ{3 0.05
ESP t. cocs 0.225
scruber Venruri ι. cocs 0.09
filtru cu saci ι. cocs 0.045
stingere cocs
cu apa iπpura (50ο0 ml TDs)
necontrolat t. cocs 2.62
cusicane t. cocs 0.65
cu apa aurata( < ι 5ω ml TDs)
neconπolat t. cocs 0.57
cu sicane t. cocs 0.27
arderea gazuΙui de cocs
neconιroΙat ι. cocs a,234 2'2

DtvΙzIA 36. PRoDUSE MΙλIERALE NEMETALΙCE cU ΕxcEPTΙA ΡRoDUSELOR DΕ PETRoL

SΙ cocs
362 Sticla si prodιse din sticle

362ο1 SdcaΙa si prodιrse din sιicΙa33

Cuptoare de topit
conιeinere de sticΙa
neconιrolat ι 0.7 L.7 3.1 0. ι 0. ι
scruber joasa energie t 0.4 0.9 3. ι 0. t 0. ι
scruber Ventιrri ι 0.1 0. ι 3. ι 0. ι 0. ι
filtre ιextile sau ESΡ ι L.7 3.1 0.1 0.l

3ο. o ωna carbιrre bituminoφroduce aproximativ 0.7 t. cocs si 280 . 350 mc gaze.
3t. Ρreircalzirea carbιrnelui se utilizeaza in nιrmai cateva fabrici.
32. Facωrul So2 se bazqze pe asumarea fapωlui ca in carbιrne continutul de sulf esrc de 0,8 To din care 33
% tttι, din carbune in gazul de cocs
33. Sιrnt inclιrse si emisiite reanlarc din combustia combιstibiιutui

50
ι . ι vvv99Δ
(U) kg/U kg/U kg/U kg/U kg/U kg/U

Geam
neconιrolaι ι ι.ο l.5 4.0 0. ι 0.1
scruber jοasa energie ι 0.5 0.8 4.0 0.ι 0.ι
scruber Venruri ι 1.5 4.0 0.1 0. ι
filιre ιexιile sau ΕSP t ι.5 4.0 0. ι 0.1
Sticla presaa sau suflaa
neconιrolaι t 8.7 2.8 4.3 0.1 0.2
scruber joasa energie ι 4.2 ι.3 4.3 0. ι 0.2
scruber Venπri ι 0.5 0. ι 4.3 0. ι 0.2
filιre ιexιile sau ESP ι 0. ι 2.8 4.3 0.1 0.2
Fasonare si finisare
conιeinere de sticla 4.4
sιicla presaa si suflata 4.5

Fibre de sιicla9
vaιa de sιicla(neconιrolaι)
manipulare maιerii prime ι.9
cupto:ιre de sιicla
elecιric ι ο.25 0.02 0.14 0.ο25 F 0,0ο1
regenerare de gaze ι ιι.0 5.0 2.5 0. ι3 F ο.06
recuperare de gaze ι ι4.0 5.0 0.8s 0.13 F 0.Ο6
cu giνe ι 4.5 0.3 0.15 0. ι3 F 0.06
fasonare ι ι.ο 0.15
conserv:ιre cupιor ι 3.ο ι.0 ι.8 3.5
texιile fibra s:icla
menipulare naιeriii prime 1.9
cupιo:ιre de sticla
regenerare de gazr ι 1.0 ι.5 10.0 0.25
recuperare de gaze t 8.0 ι5.0 10.0 0.5
cu gaze t 3.0 ι0.0 0.45
fasonare ι 0.5
conserv,ιre si racire cupιor ι 0.6 1.3 0.75

369 Alte prodιse miιιerale nemetεlicε

3691 Produse din argila

caralizi si prodιse din argila

manipuΙare maιerii prime,,
ιrscare
neconιrolat ι. materid uscaι 35
ciclon ι. maιerial uscaι 9
ciclon+scruber ι. maιeriaΙ uscat 3.5

34. (a) Emisiile din arderea combιstibilului sunt inclusc

(b) tehnologiile de control includ ESP umed, scruberc υmede de joasa si inala presiune si
incineraιoare de joasa si inaΙta ιeΙnperanua
35. Din carrza d,iversiacii proceselor unele eιape de manipuΙ:ιre a maιeriilor prime pot fi parιial sau ιoaΙ
omise

51
 (U) kg/U kg/U kg/U kg/U kg/U kg/U

Mrinrre
neconπolat ι. maιerial 38
ciclon ι. maιerial 9.5
ciclon + scruber ι. maιerial 3.8
Sωcare

εοntrolat t. maιerial t7
ciclon ι. maιeriaΙ 4
ciclon +scruber ι. materiaΙ 1.7
Coacercs
cupιoare ωbulare
cu ga.:rc t. caramizi 0.0ι2 0 ο.09 0.ο30 0.045 F2 ο.5
cu peπol t. caramizi 0.29 ι..98s 0.525 0.ο6ο 0. ι65 F2 0.5
cu carbune t. Carπnizi 0.34A 3.655 0.13 ο.71 0.ω8 F2 0.5
carbιrni/gaze t. caramizi ο. 16A 0.3 ιS 0.8 ι F2 0.5
cu rumegus; ι. car:mizi 0.12 F2 0.5
Cupωare inιermitenω
cu gaze t. caramizi ο.033 ο 0.25 0.075 0.015 F2 0.s
cu peπol t. caraπιizi 0.ψ 2.935 0.81 0.095 0.025 F2 0.s
cu carbune t. caramizi 9.42 6.065 1. ι8 ι. ι9 Ο.015 F2 0.5

36'2 Cireπ, var si ghips

Vιr
stocare si prelucrare carbune (cand se foloseste drept combustibil carbunele)
Stocare carbιrne
gramezi deschise t. v:ιr 0.5
gr.mczi semiπoμ1i1g t. v:ιr 0.25
in cclule ι. vιιr 0.ι
in siloz t. vaΙ ο.ι
sfarimare si cerοere
necontrolaι t. v:ιr 0. ιE
cu filπe rcxεile ι. vιιr 0.02
puΙverizare
aprindere directa ι. var Ο.0
aprinderc indirecta
necontroιat t. v:ιr ιο
cu fiΙtre ιextile ι. viu 0.t
sωcaΙe met€rii priπe t. var 0. ι6
sfariπare si cernerc
neconπolat t. var ι.5
cu filωe ιexιile ι. var 0.0ο05

36. (Φ .S. pιοcenωl de sulf in combιsιibil

(b) 'A' procentul de cenusa in carbunc
(c) Εmisiile din arderea combustibiluΙui sunt inclιιse
(d) ConιroluΙ gazelor din cupιor cu Scxrubere poaιe reduce emisiile cν 95 %
(r) .S. procenruΙ de sulf in combusιibil
37.
(b) Sιrπ inclιlse emisiile de la arderea combιsιibilutui si cele de la gmerrari de praf

s"t
| . -(δ
kg/U kg/U kg/U kg/U kg/U kg/U

Stoc:ιre maιeriaΙ sfaramaι

gramezi deschise ι. var ι.0
gramezi semiinchise ι. v:ιr 0.5
celuΙe ι. v:ιr 0.2
siloz ι. v:u 0.2
ιransport pe banΦ maιerii prime
necontrolaι ι. var t.2
fibre texdle ι. v:u 0.ο1
calcinare maιerii priπe
cupιoιιre veπicaΙe
necontrolaι ι. var 3.0 0.9s 0. ι 2.0
ciclon ι. v:ιΙ ι.0 0.9s 0.1 2.0
ciclon muΙtiplu ι. v:u 0.75 0.9s 0. ι 2.0
cupto:ιre inclinaιe
neconιrolaι ι. v:ιr ι0.5 0.9S 0. ι 2.0
ciclon ι. v:ιr 3.6 0.9s ο.1 2.0
ciclon multiplu ι. viιr 2.6 0.9s 0.1 2.0
in flιrx paralel
necontrolaι ι. viιr 8 0.9s 0.1 2.0
ciclon ι. v:ιr 2.8 0.9s 0. ι 2.0
ciclon multiplu ι. viιr Ζ 0.9s 0.1 2.0
cupιoare circuΙζe
necontrolat ι. v:ιr r2 0.9s 0. ι 2.0
ciclon t. viιr 4.2 0.9s 0.1 2.0
ciclon muΙtiplu ι. vιιr 3 0.9S 0. ι 2.0
cupto:ιre rotaιive scιrrte/preincalzirc
necontrolat t. v:ιr 4A 0.36s ι.5 1.0
ciclon t. v:ιr L4 0.36s ι.5 ι.0
ciclon mulιiplu ι. v:ιr 9 0.36s ι.5 ι.0
ESΡ ι. v:ιr 0.6 0.36s ι.5 ι.0
fiΙtre ιextile τ. vιιr 4.2 0.36s ι.5 ι.0
cupιo:ιre rotaιive lungι
necontrolπ ι. v:ιr ι40 0.365 r.5 ι.01
ciclon ι. var 49 0.36s ι.5 ι.0
ciclon multiplu ι. var 35 0.36s ι.5 ι.0
EsΡ t. v:ιr 1 0.36s ι.5 ι.0
filtre textile ι. v:ιr 0.4 0.36s ι.5 ι.0
cupto:ιre de calcinare
necontrolaι ι. v:u 25 0.9S 0. ι 1.0
ciclon ι. var 8.7 0.9s 0. ι ι.0
ciclon muΙtiplu ι. vιιr 6.2 0.9s 0. ι ι.0
racire var
neconιrolat t. v:ιr 20
ciclon ι. v:ιr 4
ciclon muΙtiplu t. v:ιr )
filtre ιexιile l. v:ιr 0.ι
racitoare rotarive, plane sau verticale t. v:ιr 0.0

53
 Procesul unlιaιl PST Soz Νo* Co vυL l

(u) kg/U kg/U kg/U kg/U kg/U kg/U

ambalare/expediere var ι. v:ιr 0. r2

hidraare var
neconιrolaι ι. v:ιΙ 3s.0
scruber ι. v:u 0.04

Ci.menι

insιalaιii clasice ι. cimenι ι.9 1.02 2.15

Sιocare si prelucrare carbιιne(combust)

gramezi deschise ι. clinker 0,5
gramezi semiacoμriιe r. clinker 0.25
celu.le ι. clinker 0. ι
siloz ι. clinker ο. ι
sfaramre si cernere carbune
necontrolaι r. clinker 0.18
filtre texιile t. clinker 0.0ο2
pulverizare
cu aprindere directa t. clinker 0
cu aprindere indirecta t. clinker
necontrolat t. clinker ι0
EΙtre ιexdle ι. clinker 0. ι
Sιocare maιerii prime 0. ι4
sfaramare si cernere maιerii prime
5fxpmare priπara si secunΦra
neconιrolaι ι. clinker 4.2
ciclon ι. clinker ο.85
ciclon muΙιiplu ι. clinker 0.63
filtre texιile ι. clinker 0.02
5fxpmnrg ιerti:tπι
neconιrolaι ι. clinker 5.l
ciclon t. clinker ι.0
ciclon muΙtiplu ι. clir*er 0.77
filtre texιile ι. clinker 0.026
ιΓansport pe banΦ maιerii priπe
necontroΙat ι. clinker ι.5
cu control bun (filιre ιexι) t. clinker 0.075

3E. Emisiile de la arderea combustibiιului sunt incΙuse

39. Sfaramarea ιertiaΓa a maιeriilor prime panη la o ιnarime suficient faνotozeazι pulverizarea.

54
 Ρrocesul unιtaιι P\.Ι. Soz No* co Voτ
(u) ksi U kg/U kg/U kg/U kg/U kg/U

Macinare si caΙcinare maιerie primas

cupιo:ιre uscaιe
neconιrolaι ι. clinker ι28 |.02 2.Ι5
ciclon muΙtiplu + ΕSP ι, clinker 0.34 ι.02 2.1'5

filtru cu saci ι. clinker ο. ι6 1.ο2 2.|5

cupιo:ιre rrmgdg
necontrolaι t. clinker ι20 ι.02 2.L5
ESP ι. clinker 0.39 ι.02 2.L5
filtru cu saci t. clinker 0.57 ι,02 2.L5
racire clinker
cu graιar
necontrolaι ι. clinker ι0.6
ciclon ι. clinker '))
ciclon muΙdplu ι. clinker 0.s30
filιre cu pietris ι. clinker 0. ιω
ΕsP t. clinker 0.048
fiΙtre saci t. clinker ο.0ι0
racitor plan sau roιaιiv 0.0
stocare clinker
gramezi deshise ι. clinker 5.4
gramezi semi acoperite t. clinker 2.4
celule t. clinker 0.Lz
siloz ι. clinker 0,ι2
macinare clinker
mori rubuΙare/ciclu deschis
neconιrolaι ι. clinker ι0.6
ESP sau fiΙιru texιil t. clinker 0.05
mori πbulare/ciclu inchis
neconιrolat t. clinker 85
ΕSP sau filtre ιextile ι. clinker 0.43
Sιocare ciment in siloz t. clinker 0. ι3
ιransport cimenι
incarcare vrac t. clinker 0.ι
aπbaΙare
necontrolat ι. clinker 2.2
filtre ιexιile t. clinker 0.0ι

Φ. (a) [n procesele ιipice de uscare o paπc a gaz*|or fieΦinti din cupιoarele de cdcinare Sunt renrΠBte
in moriΙe pentru maιerie prima. [n acesι mod gazele din cele doιla tipιrri de insaletii sιrnι traιaιe in recuperaιoιιΙe
comιrne.
(b) Facιorul pentru So2 prezenιaι esιe caΙcula] pe baza sωdiilor germare care indica o eficienιa a
recuperarii de 88.1Φ %..VaΙori mai Eari se obtin nυmai aturci cand So2 depasesω condnuπΙ aΙcalin din
marcria prima.
(c) Agenιia penιru Ρroιecria Mediului din SUA , pe baza ιrnοr Φιe limitarc, ΓΙΙpoΠenza eficienιe de
2115 % si sugereaza udlizarea ιrrmaιorilor facιori de emisii: pentru cupιoare cu carbune 5.4+6*5. penιru
cuptοiΙre cu combιsιibil lichid 5,4+2*5 si penml cupιoaΙe cu g:lzε 5,4. S = greuιaιea To a sulfului in
combusιibilιrl uιilizaι.

55
 kg/U kg/U kg/U kgttJ ket kst
UU
3699 Produse minerale nemeaΙice inca neclasificaιe

Ghips
uscatoare minereu.roaιive
necontrolat 5-ω
filtru ιexdl 0.ο2
macinare
cu bile
necontrolat ι 1.3
filrru texdl ι 0.ο6
ESP t 0.05
impact
neconιrolat 5ο
fiΙtru ιexdl 0.01
calcinare
intermitenι
necontrolat ι9
filtru rexdl ο.ο2
continuu
neconιrolat ι 2l
filtru ιexril ι 0.ω3
ESP t 0.05

Dozare beton
emisii de proces (neconπ) t 0.05
eroΦre de vanι
depozite nisip, pieιris tOOΟmp/an ι42
ιrafic auιo
(drιΙm nepavat) h/vehicul 4.5

Perlit
cupιor veπical de expandare
neconιrolat ι ι0.5
filtπ ιexril ι 0. l

D|ντΖΙA 37 .

METALURGΙE
371 Fier si otel

Τurna:orii fonιanι
cubiΙoun2,n3
neconπolat t 6.9 0.6 S 73 Pb 0.32
cu o calota ι 4.0 0.3 s 73 Pb 0. ι9

4ι. (a) penml o ιoΙta fona sιrnt necesrac l43 kg cocs

(b) facιorii de emisie tin cont si Φ pierderile de praf precιm si de enisiite de la arderea cocsuΙui

42'. ,S, reprezina procenrul

de suΙf in cocs

43, tn sitι:atii in care se urilizeaza afterbιrrnerc se foloseste facιor de emisie pentru Co = 7.0

56
 unιatt (U) x
kg/U kg/U kg/U kg/U kg/U kg/U

scruber ineπial ι )< 0.3 s 73 Pb 0. r2

scruber ι ι.6 0.3 s t3 Ρb 0.07
scruber inaΙιa energie t 0.4 0.3 s 73 Ρb 0.02
fiΙιru cu saci ι 0.3 0.6 s 73 Ρb 0.0 ι
afterburner + ESΡ t 0.7 0.6 s 7 Pb 0.03
cupιor cu :ιrc eΙecric
neconιrolaι 6.3 0.16 9.75 0.09
filtru cu saci 0.2 ο. t6 9.75 0.ο9
Cuptor cu reverberare
neconιrolaι ι.1 Pb 0.038

filtru cu saci ο.1 Ρb 0.ω4

l.aminare fier si oιel
sinιerizare*
cuιie de vanι
neconιrolat ι. Sιnter 4.35 11
ΕSP uscat t. sinιer 0.8
ESP umed t. sinιer 0.085
scruber Vennri t. sinrcr 0.235
cicΙon t. sin:er 0.5
filtru rexdl t. sinιer 0.1
mesiη1 indoit ιabla
necontrolat ι. sinιer 3.4
scruber Venιιrri t. sinιer 0295
filtru cu saci t. sinter 0.ο5
fr,rnelas'ω
rurnatorii necontrolateo' 0.3
cuDtor cu evacιrare locaΙa 0.65

44. (a) sinterizarea se utilizeaza in unele fabrici pentru a ιransforma materia prima fin granulata (minereu
de fier' cocs, calcar, erc) in prodιsi aglomerad cu gτanulatii coreφunzaιoare incarcarii in furnal
(b) penιru producerea ιrrei ιone de sinιer Sunι necesare aproximrαν 2.5 t maιerii prime, inclιsic apa si
combustibil.

45, (a) penml o toΙη de fier Sιrnt necesare l.4 t minereu' 0.5 .0.65 t cocs. 0.25 ι calar sau dolomiι si l.8 -
2.0 t aer

(b) prodιsii intermadiari sunι 0.2.0.4 t zgμra si 2.5 .3.5 t gazde furΙaΙ care contine aprox. 50 kg
praf.

(c) emisiile din utilizarea gazιιlui de furnal dupa deφrafuire nu sunt inclιlse si πbuiesc calculate
Sep:rraι.

46. (a) cntrolul gazelor de furnal prin diferite sisteme ( scrubere, carnerc umede, scrubere de inalta energie.
cicloane, etc) sunt considerarc adesea ca parιe din procesul ιehnοlogic deoarece inainte de a fi uιilizaι drept
combιsιibil gazut de furnaΙ πebuie cuπr]at.

(b) facωrii de emisie prnrru sιrspensii ιotale nu includ si caπiaιile proveniιe din slipul de aΙunecare
(39.5 kgit de metal topiι per slip).

47. tipic penιru cuptoarele de ιip vechi

57
 unlιaιι (
Χ

kgi U kg/U kg/U kgl kg/

U U

Cuptoare cu oxigen
cupιo:ιre ιopire si rafinare
necontrolaι 14.25
calota deschisa cu ESP 0.065
caΙota deschisa cu scruber 0.045
caloa inchisa cu scruber 0.ω34
incarcare. evacuare. ιra nsfer 0.25
Cupιoare electrice
neconιrolaι
oιel carbon ι 25 69
oιel aΙiat t s.65 69
conιrol emisii primare ι ο.15
conιrol emisii primare si secundare ι 0.0215
Cupωare deschise
neconιrolat ι0.55
fiΙιre rcxιile sa ESP 0.22

Ferodiaje (cuptoare de ιopire elcrice)

Fe Si (50%)nt
necontrolat - cuptor deschis t 35
neconπolat . cupωr acoperit ι 46
filtru cu saci ι 0.9
scruber inaΙta energie ι 0.24
scruber joasa energie a
4.5
Fe Si (75%)
necontrolat - cupιor deschis t ι58
neconιrolat . cuptor acoperit ι 1.3
scruber joasa energie ι 4
Fe Si φa%)
oeconπolaι . cuptor deschis 282
MeιaΙ Si
neconιrolat - cuptor deshis 436
filtru cu saci 16
Fe Mn (80%)
necontrolaι . cuptor deschis ι L4
filtru cu saci t 0.24
scruber inalta energie t 0.8
Fe Mn (ι % si)
necontrolat - cuptor acoperit ι 6
neconιrolaι - cuptοr inchis t 37
scruber inalta energie t 0.25
Fe Cr (cootinut inalι carbon)
neconπolat - cupιor deschis 78
ESP L2

48. procenruΙ din aΙiaj se refera la principaluΙ elEmenι din aliaj

s8
 rocesu unιEιi (

kg/U
Χ

kg/U kg/U kg/U kg/ kg/

U U

Si Mn
neconιrolaι - cuptor deschis ι 96
neconιrolat . cupιor inchis t
neconιrolaι . scruber inalta energie ι 2.r
neconιrolat - scruber joasa energie ι 0. ι5

Turnaιorii oιel
cupto:ιre cu arc elecric
neconιrolaι ι 6.5 0.ι
ESP ι 0.33 0.1
filtru cu saci ι 0.ι 0.1
scruber Venrιlri t 0.26
cuptor deschis
neconιrolaι ι 5.5 0.0ο5
ESP t 0.18 0.ω5
fiΙtru cu saci ι 0.ω6 0.ω5
scruber Venιuri ι 0.14
cuptor cu oxigen '

neconιrolaι ι )
ESP ι 0.175
filtru cu saci t 0.05
scruber Venruri t 0.175
cupωr cu inducιie elecιrica
necontrolaι 0.05

372 tndιsιria meιalelor neferoase

Topire primara cupru

necontrolaι t. πunereu 62 53ο
ι. cupru 248.0 2120
ESP fierbinω (200.3Φεrade) t. minereu ι5.5 530
ι. cupru 62 2ι20
ESP rece (120 erade) ι. minereu 2.5 s30
t. cupru 10 2t20
contacι unic acid suΙfuric ι. minercu 2.5 25.2
ι. cupru 10 ιω.7
contacι dublu acid zulfuric t. minercu 2.5 8
ι. cupru ι0 32
Topire secιrnΦra cupru si alierc
restιui de cupru
cubilou (neconιrolaι) ι 0.ω2
cupιor cu reverberare
neconιrolat t 2.6
filιru texril t 0.2
cuptor cu:uc elecric

59
 neconιroιat ?ξ
filtru texdl 0.5

unlιaιl χ
kg/U kg/U kg/U kg/U

cuptor cu inductie elecrica

necontrolat 3.25
filιru ιexιil 0.25
SaΙτna cupru izolaιa
cubilou
necontrolat ι20
ΕSΡ 5.0
alamn si bronz
cuptor cu reverberare
necontrolaι 3.5
filtru ιextil t.2
cupιor roativ
necontrolat ι8
ΕsP ι.3
creιΙΖet sau oaΙa
necontrolat r50
ESP 7
cuptor cu :ιrc electric
neconιrolat ιι
filtru ιexril 0.5
cupιor cu inductie elecrica
necontrolaι 5.5
filtru ιextiΙ 3.0

dtllmiη (Procedeu Bayer din baιxita)ng

macinare baιπia
oecon.rolaι t. bauxita 3
rurn φdπ gaze t. bauxia 0.9
scruber pat flotant t. bauxita ο.85
rurπ racire + pulverizare ι. baιrxia 0.5
cdcinare hidroxid x[rmina
ΙEcοntroιaι 1. {ιlmintr ιοο
πrπ φalπ gaze 1. {llmiηtr 3ο
scrubcr μι floanι j. {lιmina 2E
turn racire t. alumine L7
ESP 3. {rrminη 2

6n
 Procesul unitaιi (U) ΡST Soz NO* CO vOL ι

kgi U kg/U kg/U kg/U kg/U kg/U

Productie primara {ιrmiaiμ (din

x[uminx)s
metoda celule preincalziιe
cuptor cu anod
necοntrolat 1. xlιlmiaiμ 1.5 F 0.5
rurn spalaι gΔze ι. alrlminiu 0.375 F 0.035
ESΡ ι. alrrminiu 0.375 F 0.035
scruber xtrlminx uscaιa 1. {ιrmia|μ 0.03 F 0,0ο55
celule de reducere preincalziιe
neconιrolaι (ωιal) 1. x|ιlmiη|μ 41 10S F1
fugitiv t. alιlminiu 2.5 0.s8 S F ι,ι
ciclon multiplu t. aluminiu 9.8 F ι3.5
scruber alrrmina uscauι g. {ιlmiηiμ 0.9 F 0.3
ESP uscaι si πrn spalare ι. duminiu 2.25 F Ζ.4
rurn spaΙare (gaze) ι. alιrminiu 8.9 F 2.6
scruber paι floιant ι. dιrminiu 8.9 F 2.ι5
scruber filtru ιexιil 1. {ιlmiaiu 0.9 F ι,9
pat cu circuiι incrucisaι 1. {rlmiaiμ ι3.15 F 6.05
scruber ιrscat si secunΦr t. ahrminiu 0.3s F 0.35
meιoda celuΙe Sodeberg veπicale
celule Sodeberg veπicale
neconιrolat (total) ι. alιrminiu 39 ι0s F2
fugitiv g. xlrrmiaiμ 6 0.5S r J.J
rurn spalare gaze ι. alrlminiu 8.25 F ι.3
scruber Vennrri t. alιlminiu 1.3 F 0.3s
ciclon multiplu 1. {rlmiηiμ 16.5 F ι6.4
scruber xlιlmiga ιrscata 1. xlιrmiη|μ 0.65 F ο.:5
scruber +ESP+racire ι. ahrminiu 3.85 F
metoda celuΙe Sodeberg orizontaΙe
celule Sodeberg orizontde
neconπolat (total) t. alιlminiu 49 ι0S Ft7
fugitiv ι. alιlminiu 5 0.5S F 1.7
tιuπ spalare gaze j. x|rrmiaiμ lι F 5.1
scruber paι floanι t. alrrminiu 9.7 F ι.4
scruber + ESP ιrned ι. alιιminiu 0.9 F 0.2

50. (a) "S" este greuιarca % suΙf in anodul preincllzit

(b) facιorii penιru suspensii ιoale includ si fluorurile particuΙaιe
(c) facιorii F includ florιlrile sub forma de gaz si particule
(d) Φca se apιica dispozitive de coπrol (reducerc) emisiiΙe din rurnul de racire si cele fugiιive ιrebuiesc
caΙcuΙaω
(e) in instalatiile vechi celulele nu au sisιeme pentru controιul gazelor si acest fapt poaιe deιermina
cresιerea drasιica a fracdunilor emisiilor fugitive neconιroιete
(f) penιru producerea unei ιone de atιιminiu collsumurile energetice si necesarιd de maιeriaΙe esιe
ιrrmatoruΙ:
c.urent elecιric |3.2 - ι8.7 MlwΙ{
{rrmi1η ι.9E - l.92 tone (2.7 .6.3 tone baιuita)
elecιrozi de carbon Ο.45 .0.55 tone
florura elecιroliι 0.03 . 0.l0 ιone

61
 kg/U kg/U kg/U- ke/U ke/U kgiU

0.9 F 0.6
ESP ιιmed
0.9 F 0.60
scruber {ιlmia1 ιrscaαι

Producde secundara alιrminiu

preιraare
neconιrolat t. alιrminiu 7.25
filtru texιil 1. {rlmiaiμ ι.65
topire
creuzet sau oaΙa
neconιrolaι ι. alιrminiu 0.95
cuptor cu reverberare
necontrolaι t. aluminiu 2.15
filtru ιexιil sau ESP t. alurniniu 0.65
clorinare
neconιrolaι ι. clor 5οο
filtru ιextil ι. clor 25

Topire primara Plumb

t. plιrmb 16.74 Pb 2.5
emisii fugitive
sfaramare minereu
t. minereu ι,0 Pb 0. ι5
necontrolat
t. minereu ο.0ι Pb 0.οο15
filtru ιextil
sinterizare
necontrolat ι. plιrmb ι06.5 2.75 Pb 87
colecιor centrifugal ι. plumb ι6 275 Pb ι3
ESP t. plumb 3.2 275 Pb 2.61
filtru ιextil ι. plιmb 3.2 275 Pb 2.6ι

fabrica ac. suΙfuric (unic contacι) ι. plιrmb 0.32 9.6 Pb 0.26

fabrica ac. sulfuric (dublu) t. plumb 0.32 s.5 Pb 0.26

recup€rare sulf ι. plumb 0.32 21 .5 Pb 0.26

absorbtie d imeιilalanina t. plumb 0.32 8.25 Pb 0.26

absorbde amoniac t. plumb 0.32 r7.9 Pb 0.26

furnal
neconιrolat ι. plumb ι80.5 22.5 Pb 29

colecωr cenπifugal ι. plιrmb .L

27 22.5 Pb 4.35

ESP t. plιιmb 5.4 22.5 Pb ο.9

filtru rcxdl ι. plιπb 5.4 22.5 Pb 0.9

fabrica ac. zulfuric (unic conaα) t. plιlπb 0.54 ο.E Pb 0.1

fabrica ac. sulfuric (dublu) ι. plιπb ο.54 0.5 Pb0.ι

recuper:ιre sulf t. plumb 0.54 2.25 Pb 0.ι
absorbtie dimetilalanina ι. plιmb 0.54 0.7 Pb0.ι
ι. plumb ι.5 Pb0.ι
absorbde amoniac
cuptor reverberare zguπr
t. plιmb ι.0 Ρb 2.4
neconιrolaι
ι.5 Pb 0.36
colecωr centrifugal ι. plumb
Pb 0.07
filtru ιextil ι. plumb 0.3
manipuΙare maιeriale
neconrrolaι t. plumb 2.4

62
 kg/U kelu_ kglU kg/U kg/U kg/U

fiΙtru ιexdl t. plumb 0.07

PreΙucrare secundara plumb

preιraιare
emisii fugirive t. plιrmb ι.3 Pb 0.55
neconιrolaι ι. plumb 25.5 Pb6
controΙaι t. plumb 0.25 Ρb 0.06
ropire
emisii fugirive t. plumb 8.2 Ρb 2. ι9
cuptor cu reverberare
neconιrolaι t. plumb Ι62 Φ Pb 32
conιrolat t. plιrmb 0.5 Φ Ρbο.ι
furnai (cubiΙou)
necontroΙat ι. plumb 153 27 Ρb 52
controΙaι ι. plunb L,Lz 27 Pb 0.15
rafinare
rafinare in oala
necontrolaι ι. plumb 0.02 Ρb 0.ω6
controlat ι. plumb
oxiΦre in oaΙa
fiΙtru rcxdl ι. oxid plumb < 20.ο Ρbo < 20.0

Producιie acr'm ulatori

neconιro{a.5ι 10Φ buc 63.2 Pb 6.94
conιrolat 1000 buc 3.2 Pb 0.5

Topire primara zinc

proces pirometalurgic
emisi fugiιive ι. alrc 3.85
caΙcinare
calcinaιor multiplu
necontrolat ι. zinc ll3 ιιω
ciclon+ ESP t. zinc 0.5 1ιω
insalade ac. sulfuric t. zinc 0.34 33
caΙcinaιor cu suspensie
neconπolat ι. zinc ι0οο ιlω
ciclon+ ESP ι. zinc 4 tlω
instalatie ac. suΙfuric t. zinc 333
cdcinaωr cu pat fluid
neconπolaι ι. zinc ιο83 ιl0ο
ciclon+ ESP t. zinc 4 ιlοο
insaΙaιie ac. sulfuric ι. zinc 3.2 33
instalatie sinterizare
neconιrolaι ι. zinc 62.5 ι l0
ciclon ι. zirc 24.ι 110
ciclon+ESP t. zinc 8.25 ι l0

51. Φca exista, filtruΙ ιexdl este considenι paπe inrcgranιa din insιalatie de mecinare oxid de plιrmb

63
| unitat
-ΡrocesuΓ- kg/U kg/U kg/U kg/U kglu kg/U

procedee in reιοπa (neconιrolaι

veπicaΙa
)

reιona t. zinc 7.l5

reιoΓι:ι elecιnca ι. zinc 10
procese electroliιice
emisii fugiιive t. zinc |.26
caΙcinare
calcinator muΙιiplu
neconιrolaι t' zinc ι 13 1ι0ο
ciclon + ESP t. zinc 0.5 1 ιoo
insιalaιie ac. suΙfuric ι. zinc 0.34 33
calcinaιor cu suspensie
necontrolaι ι. zinc ι0ω 1l0ο
ciclon+ESP t. zinc 4 1ιω
insnlaιie ac. su.lfuric t. zinc 3 33
calcinaιor cu paι fluidizat
neconιrolaι ι. zinc 1083 ι 10ο
ciclon+ESP ι. zinc 4 t lω
irυιalatie ac. sulfuric ι. zinc 3.2 33
procese elecιrolitice
necontrolaι t. zinc 3.3

Topire secundara zinc

preιraιare
cuptor cu reverberare
resπri meιalice cιrrate t. deseuri 0
resruri mealice generale
neconιrolaι ι. deseuri 6.5
filtru texιil t. deseιrri 0. ι
reziduuri
neconιrolat t. deseuri ι6
filtru ιexιil ι. deseuri 0.24
cuptor roaιiv
neconιrolaι t. deseιιri 9
fiΙtru ιexdΙ t. deseuri 0. ι4
cupιor cu mufla
neconιrola] t. deseιrri ι0.7
fiΙtru ιexιil t. deseuri 0. ι6
cuptor oala
resruri metalice cιrraιe ι. deseuri 0
resruri meιalice generale
neconπolat t. deseιrri 5.5
filtru ιexιil ι. deseιui 0.0E
reziduιrri
neconιrola] ι. deseuri
filtnr ιexιil ι. deseιrri
cuptor cu rezisιena elecιrica
neconιrolaι t. deseuri
fiΙtru ιexιil ι. deseuir
l . ιι,υtr)uι
ke/U ke/U kg/U kg/U- kg/U kg/U

StaΙ.2mare Sι ceΓnere
neconιrolaι ι. deseuri )1

Eltru ιexιil ι. deseuri ο.02

exιragere carbonaι de sodiu
ι. deseuri 11
sfaramare si cernere
neconιrolat ι. deseuri 0.02
filιru ιexιil
calcinare
necontrolaι ι. deseιlri 44.5
filtru textil ι. deseuri 0.7
ιopire
in oala
neconιrolaι t. zinc ο.05
rafinare
disιilare in retoπa
neconιrolaι t. zinc 23
filιru ιexιil t. zinc 0.35
disιilare cu bagheιa grafiι ι.oxid zinc 0.0
disιilare/oxiΦre in reιoπa ι.oxid zinc ι5
distilare/oxiΦre cu mufa ι.oxid zinc 15
reducere in retoπa
neconιrolaι ι. zinc 23.5
filtru ιextil ι. zinc 0.35
galvenizηre t. zinc utliz. 2.5

DtvΙzΙA MAJoRΑ 4. ENER.GΙE ELECTRΙCA. GAz sΙ APA

4l0 Εnergie electricΔ' ga:ιesi aburin

Combusιibili gazosi
gaze naturales3
boilere utittare l000Nm3 0.048 S ι5.6 8.8 f ο.64 0.ο28
ι 0.06ι 20 S ι ι.3 f 0.82 0.036
boilere indιsaiaΙe 10Ο0 Nm3 0.048 ι5.6 S 2.24 0.56 0.0v2
ι 0.ο6ι 20 S 2.87 0.72 0. l ι8
cuptoare menajere 1000 Nm3 0.04E ι5.6 s ι.6 0.32 0.12'7
t 0.ο61 20 s 2.05 0.41 0. ι63

rurbine cu giυΖe staιionare 10Ο0 Nm3 0.224 1s.6 S 6.62 ι.84 0.673
ι 0.287 20 S 8.91 2.36 0.863
MU/I{ 0.138 9.6 S 4.0E ι.14 0.415

52. (a) ,S, este greutetea % a sulfului in combιstibil

(b) ,A, este greuιaιea % a cenusei la combιstibilul sοlid
(c) "N" gretaιea vo de azoι in combιstibil
53. continutιιl normal de zuΙf in gazιrl narιrral estε 0.ωο6|5 %

54. penιru boilerele incalzir ιanleπial se utilizeaza 5.6 f kg/10Φ Nm]. Coeficientut de reducere al incarcarurii
"Γ se calculeaza din ecuacia f = ο.3.ο5 . o.ω5235 L + o.oool n3 Lz unde L esιe incarcanra ninina pe boiler %.
o incarcarura ιipica μ bοiler esιe 87 7o.

65
 ΡrocesuΙ uniιaιi (U) ΡST Soz NO* CO VOL I

kgi U kg/u kg/U kg/U_ kg/U kg/U

Gaze lichefiaιe
boilere indusιriale mc (liq) 0.03 1 ο.ω ι .5 ι 0.37 Ο.ο6
4
t 0.0ω 0.ω 2.9 0.71 0. ι2
7
cupto:ιre men4Jere mc (liΦ 0.03 ι 0.ω ι.07 0.22 0.09
4
ι 0.0ω 0.ω 2.05 0.42 0' ι7
Combusιibili lichizi 7
disιilaιe din peιrol
bοilere comerciale si industride ι 0.28 205 2.84 0.71 0.035 so3 0.28 s
cupιoare residentiale ι 0.3655 20 S 2.ω o.71 0.354 SO3 0.28 S
rurbine cu g:υZ sιaιionare ι 0.710 20 s 9.62 2.r9 0.79ι
Mv/}Ι 0.369 ι0.4 5.0ι ι. ι4 0.4ι5
combusιibili rezidιηli$ 5
boilere uιiliare
neconιrolaι ι P 20 S 8.55, 0.ω 0.t21 so3 0.25 s
ESP-joasa eficienta ι 0.5P 20 S 8.5 0.ω 0.09 So3 ο.25 S
ESP.inaΙta eficiena t 0.ιP 20s 8.5 0,ω 0.09 so3 0.2s s
scruber ι 0.45P ι.5 8.5 0.ω 0.ο9
s
boitere industriaΙe si comerciales8 ι P 20 S .059 7 0.ω 0.13 SO3 0.2s S
uΙeiιrri ιΙzaιe
boilere indusriale si comerciale ι 8.ιA 20s 2.7 0.67 0. ι3 Ρb 5.6 P
ap:ιraιe incalzit casnic ι 8.6 A 2ο S 2.7 0.67 0. 13 Pb 6.8 P

55. Ιn AbsentΔ alωr programc facιoπl d€ emisie μnmr frπ este apmpiεt dc ι.6 kgit

56. ,P. factonrl de etisie peεmr suspcοsii neconιrolaι este in fuωtic dc cooιinuπl in sulf at combusιibiluΙui
tichid si se calcιrleaza din ecυatia P=0.4= l.32 S.

57. Se va folosi 5.3 k8/t penmr boilercle iεalziω tangenliai. l3.3 penml cele incalziιe veπical si 8.5 penιru
ιoaω ceteldtε tipuri.

58. (a) in abscιa unui program de cdcul facιoruΙ mcdiu de emisie penιnr fum poaω
dφasivdoarca diι ιab€t cu aprx. Φ %. Ecoοomopoulos (1987).
(b) in cazuriΙc carc sc aplica un ιip foaπe eficient de coπrol ftcιonrΙ mediu de emisie
iι
pc!ιru fr'E DoΔιe fi inferior cu pala la 45 % ha dο cel din abcle, EcοooΙoopoιtlos (l99l).

59. Dg c cuωa$c continuιυl in azoι al combusιibiΙului Factorul de emisie pcnml No posa fi calcuΙaι mai
.qiric dii forrutι (3.25 +59.2 Nz).

ω. (.) valorile tipice penml A si S in uΙeiurile dο ungcrc sυιι 0.65 si 0.5 %.

(b) .P. esι. greuaιe1 % a plυmbυtui in combusιibil. vdoaΙe. sa dφinde dc cooιinuπl in plυπb al
b:dri lΙ*, h SUA' vιlorile ωedii peιml P.u scazuι Φ la l% in 1970 (nu eιisau πasini cu caalizιιori si
bΞΞiΞ b. pbb) ι.0,11% in ι9t2{3 (tr.i ani duμ iπrοducεrει caιalizaωrilor la πωini si a benzinelor fara
plυπb) si chiar la 0.04% iι l9E5.E6 ( sasc ani duμ iπιoduccrεa ceιor ωenιionAιε)'

66
 Procesul unitaιi PST Soz ΝO, co vol
ke/U
I

(U) kg/U kg/U kg/U kg/U kg/U

Combusιibili solizi
Antraciι6.
cupιo:ιre cu pulvenzare
necontrolat ι 5A ι9.5S 9.0 0.3 0.055
ciclon ι ι.25A ι9.5S 9.0 ο.3 0.055
ESP inaΙa eficienta ι 0.36Α ι9.5s 9.ο 0.3 0.0s5
filtru ιextil ι 0. ι0 A 19.5 S 9.Ο 0.3 0.055
cu graιar de alimentare
neconιrοlat 4.3 ι9.5 S 5.0 0.3 0.055
ciclon > l.2 ι9.5 s 5.0 0.3 0.055
alimenae manιlal 5.0 ι9.5 S 1.5 45.0 9.0
carbune birιrminos si subbirιminosu,
pulve rizare / vaιra ιΙscaιa
necontrolat 5A 19.5S ιo.5ω 0.3 0.055
ciclon muΙιiplu 1.25A ι9.5S ι0.5 0.3 0.ο55
ΕSP inala eficienta
-conιinuι redus S fara condidon. ι 0.33A ι9.5S ι0.5 0.3 0.ο55
alte tipuri ι >0.0Αι ι9.5 S ι0.5 0.3 ο.055
filtru ιextil ι 0.01 A ι9.5S ι0.5 0.3 0.055
desuΙfurarte gιιze arse t 0.05A ι9.5s ι0.5 0.3 0.055
puΙverizare/vaιra lmeΦ
0.3
r

neconιrolat 3.5A ι9.5S Ι7 0.055

ciclon muΙtiplu 0.88A ι9.5S L7 ο.3 0.055
ESP inaΙta eficiena
{onιinut redus S fara condition. ι 0.227^ 19.5S L7 0.3 0.ο55
alte tipιlri ι >0.0ο7A 19.5 s Ι7 0.3 0.0s5
filtru ιextil ι 0.ω7A 19.5S L7 0.3 ο.055
desulfurarte g:υΖe ιιΙse t 0.035A ι9.5S L7 0.3 0.05s
cupιoare ciclon
necon:rolat A ι9.5 S ι8.5 0.3 0.055
ciclon mulιiplu 0.065A ι9.5s ι8.5 0.3 0.055
ESP inalta eficiena 0.0ο2A 19.5s ι8.5 0.3 0.055
cu pulverizare
neconιrolaι 30 19.5 S 7.0 2.5 0.055
ciclon multiplu 8.5 19.5 S 7.0 2.5 0.055
supraalimenarc
necontrolat 8.0 19.5 S 3.25 3.25 0.055
ciclon multiplu 4.5 ι9.5 s 3.z5 3.25 0.055
subalimenιatε
necontrolat 7.5 ι9.5 s 4.75 4.75 0.055
ciclon multiplu 5.5 ι9.5 s 4.75 4.75 0.055
cupto:ιre aprinse manιηl 7.5 ι9.5 s 1.5 1.5 9.0

penm antraciι
6ι. Conrinutιuile ιipice de cenιrsa si zutf sιrnι 8. Lvo si 0.9% pentru meta antraciι, 9.4% si 0.6%
si 12,4 % si2% penmr semiantracit
62. (a) in carbunii biruminosi condnutul ιipic de cenusa si sulf estΕ 49% si 0.8% penml cei putin volaιili.
pentru inalt volaιili B si
2.g% si 0.6% μntru cei mediu volaιili, 6.5% si |3% penmr inalt volatiιi A, 5.4% si 1.4%
9,LTo si 2.6% μntnr inalt volatiιi c
(b) la carbιιnii subbirιminosi continutul de cenιrsa si sutf esιe 4.7% si 15 pentru tipuΙ A. 2.8To si Ο.5%
pentru tipul B si l3.2 vo si0.4% penπtipuΙ c.
63. Penιru boilerele inca|zirc ιangenιid S€ va folosi7.5 kg/t

67
| Ρrocesuι PST Soz No,. σ voΙ- l
unitaιi
(U) kglu kglU kclu !g1U kglU kglU
Ligniι*
cuploaΙe cu puiverizare
neconιrolaι t 3. Α
ι ι5 s65 6. o.3 o.55
ciclon ι 0.93 A ι5s 6 0.3 0.55
ESP.tipuri vechi ι 0.16 Α 15 s 6 0.3 0.55
EsP.inatιa eficieoιa ι >ο.16A l5 s 6 0.3 0.55
filtru texιil t 0.016 A 15 s 6 0.3 0.55
desuΙfufaΙe gaze arse t 0.03l A ι.5 s 6 0.3 0'55
cuptoale cιcιoο
neconιrolat t 3.3 A 15 s 8,5 0.3 0.55
ciclon t A ι5 s 8.5 0.3 0.55
ESP+ipuri vcchi ι 0. ι55 Α ι5 s 8.5 0.3 0.55
EsP-inalιa eficienι2 t >0.0l7A 15 s 8.5 0.3 0.55
filtru cxtil t 0.0ι7 A ι5 s 8.5 0.3 0.55
cu graιaτ de alimenιare
neconιrolaι t 3.4 A l5 s 3.0 2'5 0.55
ciclon multiplu ι A ι5 S 3.0 z.5 0.55
cu supraalimenιare
necooιrolaι t ι.5 A 15 s 3.0 3.0 0.55
cicΙon mιΙltipιu ι ο.84 A t5 s 3.0 3.0 0.55
subdinenate
necontoιat . l.5 Α 15 s 3,0 5.5 l.ο5
cicΙon muΙιiplu t ι.l A ι5 s 3.0 5.5 1.05
LemΙ
boilere cu lemn . 4.4 0.015 0.34 13.0 0.E5
boilerc cu lemn si coaja
necon.roιaι ι 3.6 0.075 0.34 ι3.0 0.85
ciclon multiplu t 2'7 0.ο75 0,34 ι3'0 0.85
ωilere cu coaje
necoπrola. 1 24 0.2 0.34 ι3.0 0.E5
ciclon mulιiplu ι 4.5 o.2 0.34 ι3.0 0.E5
sobe cu leEE
dp clasic t 15 o'2 l.4 ι!ι0.0 ,ι6.0
ne caolidce cu emisii joasc t 9.6 0.2 ι30.0
caalicicc cu emisii joεsc . 6.6 o.2 l.0 39.ο 2|.6
seπunee t ι4.0 0'2 |.7 85.0 43.0
Τresιie t E.0 0,2 0.6

ω. (a) 'A. ese grcuιatea % a cenusei in combustibil

(b) "S" esιe grcuaωa % ι sulfului in combustibil
(c) conιinuul ιipic de cenusa si sutfωtc 8.8 .9.5% si O'E.l.l % (grcuaιe uscaιe),

65. Penιnr o esιi.ωarc ωai precisa sο calculeaza hcωrut pentru emisiitc de So: din relaιia (20.l.44ι Na2o)*s.
unde Na2o estε cooιinuuJ proceιιιεl dc cenusa in coosιiωieπii alcaliπ.

66. Se uιilizeaza 7.ο kg/ι pea.π insaΙaιiilc cu fοc ι. per€tclc frooal. Liμiωl cu ιΙliditatc Esrc si puιere
calorica joasa poaιε pιoduce vaΙori peamt coisiile dc No semnificεtiv mai oici.

68
 Ρrocesul uniιati ΡST SOz NO* CO VOL
(U) kelu kelU kglu ke/U
I

kg/U kg/u

DΙVΙZΙA MAJoRΑ 6. coMERT ΕN GROS SΙ cU AMANι,ΝTUL

6ι0 Comeιt en gros

Terminale combusιibil vrac

Depozitare combusιibi167
rezervor cu capac mobil
benzina mc capaciaιe*/an ι. 14
ιiιei mc capaciaιe*/an ο.435
benzina grea aviaιie mc capaciιate*/an 0.415
kerosen aviade mc capaciaιe*/an 0.0ι9
disιilaιe petrol mc capaciaιe*/an 0.0ι5
rezerνoare cu capac fix
benzina mc capaciaιe*/an ι3.l
tiιei mc capacitater/an 2.8
benzina grea aviaιie mc capacitaιe*/an 3.8
kerosen aviatie mc capacitatet/an 0. ι9
distilaιe μπol mc capaciιaιer/an 0. ι7
statii ιrmplere cisιerue
incarcare benzina
ιιmplere cu barbotare mc benzina t.43
ι. benzina 1.94
ιrmpletθ fara barboare
operare normala mc benzina 0.59
ι. benzina 0.80
cu echilibrare vaPori mc benzina 0.98
t. benzina ι .33

cu conιrol vapori mc benzina 0.0s

ι. benzina ο.07
incarcare benzina grea aviπie
umplere cu barboιare mc benzina ο.43
ι. benzina 0.58
ιrmplere fara barbotare
mc bcnzina 0.18
operare normala
ι. benzina 0.24
mc benzina 0.30
cu echilibrare vapοri
t. benzina ο.40

67.

68. tn serviciile cu echilibrare de vapori cisιerοele inlocuiesc vaporii eliminaιi

service (vezi SΙc 620). Aceasa produce emisii foarιe mari de vapori

69
Γ -ΤiΦesul unitati PST SOz NO* CO VOL I

(U) kg/U kg/U kg/U kg/U kg/U kg/U

620 Comert cu amanuntul

operare sιaιii service

ιlmpletθ rezervoare ingropaιe
cu barboιare mc.benzina ι.5
ι. benzina 2.03
fara barboare mc.benzina 1.0
ι. benzina ι .353
cu echilibrare vaPori mc. benzina 0. ι6
ι. benzina 0.2ι7
Alimentare vehicole
neconιrolat mc.benzina Ι.4
t. benzina ι .894
cu echilibrare vapori mc.benzina 0.2t2
ι. benzina 0.287

70
 unltatt (
x
kg/U kg/U kg/U kel kg/
U U

DΙvΙZtΑ MΑJORΑ 7. TRAΓ{SPoRT. DEPοZΙTARE SΙ coMUNΙcATΠ

7|ι Trarυport pe ι.ιscatΦ

Masini motor benzina < 3.5 r

emisii evaporative'o
evaporari la caldTr
masini cu carburaιor ι0ω km 9.4/l ιrip
mrsini cu injecde 10ο0 km 0.7/l ιrip
pierderi in funcιiune 1οοο kr 0.1 la I
pierderi zilnice
necontrolat mιsin&/an 2.635
conιro luΙ evaporarii,2 mesin&ian 0.0694

69. (a) "S, esιe greutatαr % a sulfului in combιstibil. Valorile cipice pentru benzina sunt 0.039 %.0.L5va si
p€nιru motorina 0.2vo 4,5 %.
(b) "Ρ" este continuεuΙ mediu de plιrmb in benzina in g/l. Ιn benzina fara plιmb conιinuπ.l esιe Sc:Ιzuι
(< 0.οι3 g/l) in timp ce la benzina obisnuia Premium esω intre 0.154.a g/l.
70. (a) emisiile prin evaporare pοt fi impaπia in pierderi pe timpul functionarii (au loc in ιimpul deplasarii
vehicolului), pierderi la caΙd (evaporari aΙe combιstibilui mai ales din carburator si rezerγor la fiecare oprire a
masinii cu motorul cald) si pierderi zilnice (dilaιarea si emisia de vapori, in
φeciaΙ din rezervor, Φιoriιa variaιiilor
zilnice de ιemperarιlra.
(b) factorii de emisie importaπi dφind de temperatιrra mediuΙui si volatilitatea benzinei. Penιru a lua
in considerare acesιe efecrc facωrii din abel trebuiesc inmutdιi cu 'factori de corectie". De exemplu acesιi facιon
penιru ariΙe Qoηrrni1gtii Europene SιΙn:

pierderi diurne pierderi la cald pierderi in funcιionare

Belgia. Franιa Luxembιrrg ι.0 0.9 0.9
Porπgdia. Spania ι.3 0.8 0.8
Grecia. Ιιalia 2.1 1.2 1.2
Ιrlanda. Marea Briιηnie 2.5 11
L.L 2.0
Danemarca, Germania. Olanda ι.ο r.0 ι.0

(c) esnmerile facurc ρe bu facωrilor prezenati sunι collsiderate a fi mari. o meιoΦ alternaιiva esιe
Φιa in sectiunea 3.3.3.
7l. "lη' este distana ηedie in lω pe care o masina o p:ιrcurge la fiecare pornire de motor.
72. controlul evaporarii utilizeaza canisιrc ιrmpluω cu carbιιne acdv' la care sunt conecιap ιoaιe racordurile de
combusιibil. Ιn acesι mod ιoaιe pierderile zilnice sau la caΙd sunt absorbiιe de carbune si reιinuιe in canisιra.
Carbιrnele acιiv este cιrrataι de emisiile voladΙe in tiπpul mersului, prin trecerqι unui cιrrenι de aer prin canisιra si
aφi in moιor unde esιe:ιrsi.

7l
 kg/U kg/U kg/U kg/U kg/U kg/U

Εvacuaτe gaze esapament

masιni - prωucιie pana ι97l
ιrafic urban
moιor < 14ω cc ιω0 km o.o7 l.9 s ι.ω 45.6 3.86 Pb O.l3P
t. combustibil 0.74 20 s |7 '29 480.6 40.69 Pb ι.35Ρ
moωr 1400.20Φcc lΦ0 km o.o7 2.22 S l.87 45.6 3.86 J Pb o.t5P
ι. combυs.ibiΙ 0.63 20 s 16.87 4lι.6 34.85 Pb ι.35Ρ
moωr > 2000 cc l0ω km 0.07 2.74 S z.25 45.6 3.86 Pb o. ι9Ρ
t. combusιibil 0.5l 20s |6.42 332.8 z8.r7 Pb 1.35P
trafic suburban
mοωr < 1400cc lωο kπ 0.05 l. ι5 s 2'0| 25.|3 2.03 Pb ο,o8P
ι. combustibil 0.87 20 s 35.01 437.4 35.32 Ρb l.35Ρ
moιor 14ω.20ω cc 1000 km 0.05 l.4 s 2.5| 25.|3 2'03 Ρb o.o9P
ι. combusιibil 0.71 20 s 35.91 359.7 29.05 Pb l.35P
motor >2000 cc l0ω ιJn 0.05 1.66s 3,03 25.|3 3.o2 Pb O.llP
ι. coπbusιibil 0.ω 20 s 36.05 302.5 24'43 Ρb ι.35P
ιrafic autostnΦ
moιor ζ cc
1400 ι0ω kπ 0.05 t'2 s 2.02 ι5.66 |.32 Pb o.ο8P
t,combυsιibil 0.E3 20s 33.59 271.0 2ι,94 Pb l.35P
moιor lu|Φ.20Φ cc ι0ο0 ιr ο,05 l.49 s 3'13 |6,66 |.32 Ρb o.l0P
t. coΦbustibil 0.67 20s 42.Φ 224.| |7,76 Pb ι.35P
motor >20Φcc 1000 kn 0.05 l.El S 3.59 ι6.66 |,32 Pb o.ι2P
t. combusιibil 0.55 2οs 39.Φ |83.7 t4.55 Pb 1,35P
nasini . productie ιn2.L977
ιrafic urbεn
moιor <1400cc ι0ω ιr 0.ο7 t.66s t.64 33,42 3.o7 Pb o.tlP
t, combustibi] 0.84 20 s |9.75 Φ2.4 36.95 Pb l.35Ρ
moωr l4ω.2(n0 cc lωo ιr 0.07 1,92 s l.87 33.42 3'07 Pb o.l3P
t. combustibiι 0.73 20s |9.43 347.5 3ι,9ο Ρb t.35P
moιor > 2000 cc lαn kn 0.07 2.2S 2.25 33'42 3.07 Pb 0.5Ρ
t. combυstibiI 0.64 20 s 20.42 303,3 27.E5 Pb ι.35P
trafic suburban
moιor < ι4ο0 cc l0ω ιη 0.05 0.94 s 2.01 16.96 l.st Pb o.o6P
t. combυstibil l,06 20 s 42.73 3ω.3 32.0 Pb 1.35P
cc
motor lzΘ0.20Φ 10(n h 0.05 ι.ll5 s 2's| ι6.96 l.5l Pb o.o8P
t. combustibil 0.90 20 s 45.σ2 30/..4 21 .03 Pb l.35Ρ
moωr >2ΦO cc l0ο0 km 0.05 ι.245 s 3.03 ι6.96 ι.51 Pb 0.0EP
t. combustibil 0.E1 2ο s 4E,u 273 '2 24.26 Pb ι.35P
ιrafrc auωsιraΦ
motor < ι.|00 cc l(m kE 0.05 0.98 s 2.σ2 ι9.98 1.19 Pb 0.07P
t. combυstibit |.σ2 20 s 4t,ιo ω6.6 24.|3 Pb t.35P

73. (a) facωrii de enisie sυεt calculati pcι.ru ιelpcrιωre aeruΙui de 2σ C si io codiιiiΙe:
+rafrc urban: vitcza tcdie =25 lπ/h ; lungimc pcιcυrs =E }π : porniΙi ιttoωr r€celcald=7'l2'
+rafrc zuburban: viιeza mcdie =Φ kπΛ :lungimc μιcuιs= 12 h l porEiri Φoιor rεcelcΔd= 75Ι25
.auιosιrada: vitez. medie = lΦ kmΛ ; lugime parcuιs- >20 h; poπiri Eoωr rccelcι|d=75125

(b) penιru enisiiΙe sub influena condiιiilor cιiπe.ice si .rafic de foιosiι mωelul din Secdunea 3.3.
Ι.
kglU kg/U kg/U kg/U kglu kg/U

moιor 14Φ-20Φ cc ι0οο km 0.05 1.19 S 3. t3 ι9,98 ι. ι9 Ρb 0.ο8Ρ

ι. combusιibil ο.84 2ο S 52.4| 335.1 r9.89 Pb 1.35P
moιor > 20Φ cc ιωο km 0.0s ι.34 S 3.59 ι9.98 1. 19 Pb 0,09P

masini. productie 1 978. ι 980

ι. combusιibiΙ 0.75 20 s s3.73 289.7 t7.73 Ρb ι.35P
rafic urban
motor < 14Φ cc l0οο kr 0.07 1.39 S ι.5ο 28.44 2.84 Pb 0,09Ρ
t. combusιibil 1.00 20 s 2r.65 4l0.0 4ο.93 Pb ι.35Ρ
moιor l400-2000 cc 10οο kr ο.07 ι.68 S Ι.72 20.44 2.84 Ρb0.ιιΡ
ι. combusιibiΙ 0.83 20 s 20.47 337.6 33.70 Ρb l.35P
moιor > 2000 cc l0ω km 0.0ο7 2.13 S t.97 28.44 2.84 Ρb 0. 1-ιΡ
t. cοmbusιibil 0.66 20 s 18.48 ?66.5 26.61 Pb ι.35P
trafic suburban
moιor < 1400 cc 10ω km 0.ω5 0.88 S 1.90 r 3.54 | .37 Ρb 0.06P
ι. combusιibiΙ ι. ι4 2ο S 43,04 307.5 31. ι ι Ρb ι.35Ρ
motor l40O.20Φ cc l0ω km 0.ω5 ι.ι S 2.ι8 13.54 L.37 Ρb 0.07P
t. combι:sιibil ο.91 20 s 39.47 245.4 24.83 Ρb ι.35P
motor > 2000 cc 1οοο b 0.ω5 ι.35 s z.48 ι3.54 |.37 Ρb 0.ο9Ρ
ι. combιrsιibil 0.74 20 s 36.86 20l. ι 20.34 Pb ι.35P
trafic autostraΦ
moror < 1400 cc ι0ω kπ 0.00s ι.03 S 2.96 L0.47 ι.00 Ρb 0.07P
ι. combιsιibil 0.97 2ο s 57.25 202.7 79.45 Pb 1.35P
motor 14Φ.20Φ cc 10οο km 0.οο5 ι.23 s 3.34 1'0.47 ι.0ο Pb 0.08P
t. combιstibil 0.8 ι 20 s 54.2ι L7a.2 ι6.33 Pb ι.35Ρ
motor > 2ΦO cc ι00ο km 0.οο5 ι.47 S 3,7| |0.47 1.0ο Pb 0. ι0P
t. combusιibil 0.68 20 s 50.ψ L42.3 ι3.65 Ρb ι.35Ρ
mηsini.productie ι 98 ι. ι 984
rafic urban
moιor < l40O cc ιοω h 0.ω7 l.39 S ι.58 23.40 2.84 Ρb 0'09P
ι. combιrsιibil ι.οο 20 s 22.74 337.3 40.93 Pb ι.35P
motor 1400.20Φ cc ι000 km 0.ω7 ι .6E S L,yz 23.40 2.84 Pb 0.1rP
ι. combιstibil 0.83 20 s 22.77 277.83 33.70 Ρb ι.35P
moιor > 2000 cc 10ω h 0.07 2.13 S 2.57 23.40 2.84 Ρb 0. ι4Ρ
ι. combιsιibiΙ 0.66 20 s 24.t2 2|9.3 26.6ι Pb ι.35P
ιrafic suburban
moιor < 14o0 cc ιοω km Ο.05 0.88 s ι.98 9,26 Ι .37 Ρb 0.06Ρ
ι. combιstibil ι. ι4 20 s 45.0ι 2ι0.3 3ι.ι1 Ρb ι.35P
motor 1400.20Φ cc 10ω km 0.ο5 1. ιS 2.35 9.26 1 .37 Pb 0.07Ρ
ι. combιlstibil 0.9ι 20 s 42.6r ι67.8 ?4.83 Pb ι.35P
motor > 20Ο0 cc ι0ω km 0.05 1.35 S 3.03 9,26 ι.37 Ρb 0.09P
t. combιstibii 0.74 20 s 44.98 137.5 20.34 Pb ι.35P
ιrafic auιosιraΦ
mo.or < 1400 cc ι0ω km 0.0s ι.03 s 3,26 6.7ι ι.ω Pb 0'07Ρ
ι. combusιibil 0.97 20 s 63.16 ι29.8 ι9.45 Ρb ι'35Ρ
moιor t4o0-2000 cc ιο0ο km 0.05 r.23 S 3.70 6.7 | ι.ω Pb 0.08P
ι. combιstibil 0.8 ι 20 s ω.04 109.0 ι6.33 Ρb ι.35P
motor > 2Φ0 cc l00ο kr 0.05 ι.47 s 4.41 6.7| 1.0ο Pb 0. 10Ρ
ι. combusιibil 0.6E 20 S 60 ω.68 9ι.1ι ι3.65 Ρb ι,35P

73
 unιtatΙ x

,,,(u),,, kg{U kg/U,,,,,,kg/U ,. kg/U

masini-producrie I 985- I 982

ιrafic urban
motor < 14Φ cc l0οο km 0.07 1.27 S 1.5ο Ι5.73 2.23 Ρb 0.09Ρ
t. combusιibil 0. ιο 20s 5
23.7 248.3 35.25 Ρb ι.35Ρ
motor 1400.20Φ cc 100ο km 0.07 ι.62 S r.78 t5.73 2.23 Pb 0.1ιΡ
t. combustibil 0.86 20s 22.02 194.7 27 .65 Pb ι,35Ρ
mοιor > 2000 cc 10οο kn 0.07 ι.85 s 2.51 1s.73 2.23 Ρb 0. ι3E
t. combusιibil 0.76 20s 27.rt t69.7 24.09 Ρb 1.35P
ιrafic suburban
motor < 1400 cc ι0οο h 0.ο5 0.8ο s 2.06 6.99 ι.05 Ρb 0.05P
ι. combustibil Ι.25 20s 5ι.26 L73 .7 26.ιι Pb ι'35P
motor 1400-2000 cc ι0οο h 0.05 0.97 S 2.3t 6.99 ι.05 Pb 0.07P
ι. combustibil 1.ο3 2οS 41.62 144.3 26.68 Pb ι.35Ρ
motor > 2000 cc ι0οο km 0.05 1.ι7 S 3. ι4 6.99 ι.05 Ρb ο.ο8Ρ
ι. combusιibil 0.85 20s 53.8l ι ι9.9 ι8.02 Pb 1.35P
ιrafic auιostraΦ
moιor ζ 1400 cc ι0οοkr 0.05 0.96 S 2.85 3.56 0.69 Pb 0.07Ρ
ι. combustibil ι.04 20 S 59. ι8 73.9 Ι4.26 Pb ι .35P
moror 1400-2000 cc kr
ιοοο 0.05 ι.08 s 3. ιο 3.56 0.69 Pb 0.07P
ι. combusιibil 0.93 20 S 57.2r 65.95 |2.1Ι Pb ι.35P
moιor > 20Φ cc ι0ω km 0.05 l.36 s 4.09 3.56 0.69 Ρb 0.09P
ι. combιstibil 034 20 S ω.29 52.5 ι0. ι3 Pb ι.35Ρ
masini cu conveπor cataΙitic cu 3
cai necontrolat'n
trafic ιuban
motor < 140Ο cc ιοω h 0.07 ι.74 s 1.31 10.24 1.29
t. combιrstibil ο.80 20 s ι5. ι3 ι ι8.0 14.83
motor 14Φ.2000 cc ιω0 h ο.07 2.05 s l. ι3 6.46 0.ω
ι. combusιibil ο.68 20 S ι0.97 62.9 5.85
moιor > 2000 cc 10ω km 0.07 2.35 s ι. 13 6.46 0.60
ι. combιstibil 0.6ο 20 s 9.56 54.9 5.ι
trafic suburban
moιor < 14o0 cc t0ω kr 0.05 ι.10 s |.74 5. ι5 0.6ι
ι. combιstibil 0.9ι 20 s 31.53 93.4 ιι.ι0
moιor 1400.2000 cc 10οο km 0.05 ι.23 s r.43 2.96 0.28
t. combιstibil 0.8ι 20 S 23.|,9 48. ι8 4.49
moιor > 2000 cc ι0ω k]n 0.05 ι.48 S 1.43 2.96 0.28
t. combιsιibil 0.6E 20 S L9.2'| Φ.0 3.73
ιrafic auιosrraΦ
motor < 1400 cc ιοοο km 0.05 ι.32 s 2.23 2.5E 0.40
t. combιlsιibil 0.76 20 s 33.80 39. ι 6.ω
moιor 1Φ0-20Φ cc ι0ω h 0.05 ι.37 s ι.83 |.29 0.17
t. combιstibil 0.73 20 s 26.56 ι8.E Ζ.41'
motor > 2Φ0 cc t0ω kr 0.05 ι.72 s ι.83 l ,29 0.17
t. combιstibil 0.58 20 s 2|.L6 ι5.0 1,.y2

74. emisiile si consumul de combustibiΙ in trafic urban cu moιor rece sau cdd precιrm si in extra urban
(TΝo,199ο) sιrnι modelaιe de Economopoulos.
 unltaιι χ
(u) kg/U_ kg/U kg/u kg/U kglu kg/U
Masini cu conveποr caιaliιic cu 3 cai conιrolaι's
ιrafic urban
moιor < 14Φ cc ιωο km 0,07 ι.6ι S 0.20 I
.7 0.24
0.87
1

ι. combusιibiΙ 20 s 2.46 ]ι.2l 2.95

mοιor l400-2000 cc l0οο km 0.07 l.94 Α 0.25 ι.49 0. ι9
ι. combusιibil 0.72 20 s 151 ι5.39 ι.93
moror > 2000 cc 1000 kr 0.ο7 2.23 S 0.2s ι.49 0.l9
ι. combusιibiΙ 0.63 2S 2.24 13.4 ι ι .68
trafic suburban
moιor < 1400 cc ι000 kr 0.05 ι.02 S 0.33 1.33 ο. 19
ι. combusιibil 0.98 20 s 6.52 25.96 .69
0.ο5
3
motor 140Ο-20Φ cc ι0οο kπ ι. ι6 s 0.34 ι.04 0. 13
ι. combusιibil 0.86 2ο S 5.79 17.88 2.1,9
moror > 2000 cc Ι0ο0 kr ο.05 ι.Φ s 0.34 1.04 0. t3
ι. combusιibil 0.71 20 S 4.81 Ι4.87 ι.82
trafic autosιraΦ
moror < 1400 cc ι0ο0 h 0.05 ι.22 S 0.24 0.φ 0.ιι
ι. combusιibil 0.82 20 S 3.89 L4,76 Ι.76
moιor t400.2000 cc ι0οο km 0.05 ι .30 S 0.25 0.54 0.ο6
t. combusιibil 0.77 20 S 3.91 8.29 0.95
moιor > 20Φ cc ιωο km 0.05 ι.63 S 0.25 0.54 0.06
ι. combusιibil 0.6ι 2ο s 3.r2 6.ω 0,76

Masini moιor benzina > 3.5 t

ιrafic urban ι0οο km 0.4 4.5 S 4.5 70 7 Ρb 0.3 ιΡ
t. combustibil 3.5 2ο S 20 3ω 30 Pb ι.35P
trafic suburban ι0ω km 0.45 3.7 S 7.5 55 5.5 Pb 0.25P
t. combusιibil 2.4 20 S 40 3ω 30 Pb ι.35P
ιrafic auιosιraΦ l0οο km 0.6 3.3 S 7.5 50 3.5 Pb ο.22P
ι. combusιibil 3.6 20 S 45 3ω 20 Pb ι.35P

Masini moιor diesel <3.5 t

ιrafic urban ι0ω kπ 0.2 ι. ι6 s 0.7 1 0. ι5
ι. combustibil 3.5 20 S L2 ι8 2.6
ιrafic zuburban ι0ω km 0. ι5 0.84 S 0.55 0.85 0.4
ι. combusιibil 3.5 2ο s ι3 20 9.s
ιrafic auιostraΦ 10ω km 0.3 ι.3S I ι.25 0.4
t. combustibiΙ 4.7 2ο S ι5 ι9 6.ι

7 5, emisiiΙe si consumuΙ de combιsιibil in ιrafic urban cu moιor rece Sau cald precιm si in exιra ιuban
(TΝo. ι99ο) sιrnι modelaιe de Εconomopoulos.
76. (a) la un parc auιo vechi.cu inιreιinere proasιa si combιstibil necoreφunzaιor facιorii se vor mulιiplica
asιt.el:
suspensii: 1.6
Co: l. ι
Volatile ι0.0
Νo 0.9

(b) emisiile de fum pentru ιrafic urban' suburban si autostraΦ sunt l.1. 0.55 si 0.5 kg/10Φ h (Biroul
Cenιral de Staιisιica din oΙanΦ)

1<
ι Procesuι unitati ΡST Soz Νo* co VoL l
I

(U) kg/U kelU ke/U kg/U kglu kg/U-

Masini moιor diesel 3.5 - |'6 ι,,

ιrafic urban ι00ο h 0.9 4.29 S
ι ι.8 6.ο 2.6
ι. combustibil 4.3 20 S 55 28 Ι2
ιrafic suburban ι0ω km 0.9 4. ι5 S |4.4 2.9 0.8
t.combusιibil 4,3 20 S 70 14 4
ιrafic auιosιraΦ 10ω km 0.9 4. ι5 S L4.4 2.9 0.8
ι. combusιibil 4.3 2ο s 70 Ι4 4

Masini motor diesel > ι6 t,t

trafic urban l0οο km ι.6 7.26 S L8.2 7 .3 5,8
t. combusιibil 4.3 20 S 50 20 ι6
ιrafic suburban ι0ω k]n ι. 7.43 s 24.| 3,7 3.0
t. combusιibil 4.3 20 s 65 10 8

trafic autosιrada ι0ω km ι.3 6. ι s ι9.8 3.1 2.4

t. combusιibil 4.3 2ο S 65 ιΟ 8

Autobιrze moιor diesel > ι6 ι,,

trafic urban ιOοo kπ ι.4 6.6 s ι6.5 6.6 5.3
t. combusιibil 4.3 20 s 50 20 ι6
ιrafic suburban ιoοοkm |,.2 5.61 s 18.2 2.8 2.2
ι. combustibil 4.3 20 s 65 ιο 8

ιrafic autosιrada ιoω km 0.9 6.11 s ι3.9 2.L L.7

ι. combustibil 4.3 20 s 65 ι0 8

Masini utilitare (gaze) < 3.5 tω

fara conγeπor caalitic
πafic urban 10οο kl L,24 3.3 ι .35
ι. combustibil 2L 56 23
rafic suburban ι0οο kr l.3 ι.76 ι. ι5
ι. combιsιibil 29 39 26
trafic autosιrada ι0ο0 kr 2.75 ι.15 ι.03
ι. combιsιibil 51 2L ι9
cu convereιor cataΙitic 3 cai -
controlaι
ιrafic urban 1οοο kr 0.3 ι.9 0.7
t. combιstibil 4.4 28 ι0.3

Moιocicιetθ
moιor <50 cc 2 ciliηdri ιoοo ιr 0.ι2 0.36s 0.05 l0 6
t. coEbustibil 6.7 20 S 2.8 550 330

77. Emisiile de fiΙr rezuΙtrιe din tofrcul urban, zuburboι si μ auωsιradεsυπ 5.4 ' 2.0 si l.4 kg/10Φ }π
(BirotΙΙ ceπιal de staιistica din olanda 1983)

78, ca Eιi sus

7g ' Emisiilc de fur rcanlιaιc din ιrafrcul urbag. suburben si pe auιo$radasunι 5' l , l.E si l.0 kg?1ω0 ιπ
(Birout cenιral de Staιistica din oladι l9E3)

80. Factorii de emisie sunt vatebili nυπei peoml masinile eficieπ ιransfoιπιιε. Atιfel emisiile sunι aceleasi ca la
mqcinile pε benziαι diη clasa < 3,5 ι
 (U) kg/U kglU ke/U kglu- kg/U kg/U

mοιor > 50 cc 2 cilinΦi ιοω km 0. ι2 0.6 S ο.08 22 ι5

4
ι. cοmbusιibil 20 S 2.7 730 50ο
motor > 5ο cc 4 cilindri 1Oω km 0.76 S 0.30 20 3

ι. combusιibil 20 S 8 525 80

Praf ridicat de ιrafic auιo

Drιmuri nepavate
drιΙmuri ιlzinale
cupru km
ι0ω ι2.5 f
fier si otel hlooo 5'9 f
prelucrare nisip, pieιris ιοω km 3.5 f
cariere si prelucrare piaιra ιοω km ι0.4 f
mine carbιrne, drιmuri ι0οο km 3.8 f
mine carbιπe,ιr:ιnspoπ ι0ο0 km 6.2 f
mine carbrrne la zi ι0ω kπ ι2.5 f
drumιlri rurale
pieιris 1000 km 3.7f
pamanι ι0ω km 2| t
piaιra sfaranaa ι0ω kπ 1.l f

Drumuri parate"
orasenesti
mici (tatiπe < tOm)
< 50ο veficuΙe/zi 1οω km 15 Ρb 0.18
medii (latiπe > ι0m)
5ω.ι0οω vehicu.le/zi ι0ω km ι0 Pb 0.0ι8
mari
> ι00ω vehicuΙe/zi ι000 kr 4.4 Pb 0.0ι8

81. facιorii de emisie se refera la parιiculele cu dianeιru mni 6313 de 30 microni

82. (a) f:SΟλβ.7) (',o, ) -
uωe S = viιeza medie a vehiculelor kmΛ' \ry greuιaιea medie a vehicuΙelor ι
si w = tlrιmaΠll mediu de roti pc vehicul

(b) facιorii se aplica la tOΦ km parcursi pe rimp ι'scat( <o.25 mm precipiaιii).

(c)factorii de emisie p€ntru particuΙele PM's si PM,ρ srnt 50 si resμcιiv 36 % dιn' vaΙoarea t.acιorilor
enιιmerad.( PM,o si PM,5 sunι particule cu diamemil de l0 si l5 microni).

(d) aplicari periodice (lunare) de resnιri petroliere pe drιrmurile nepavate in ιimpuΙ verii realizeaza
eficienιa de 60% in reιinerea particulelor.

83. factorii de emisie pentru ΡMlo si PMIS sιrnι Φ si 36% faιzde cei mentionati penιru strazile mici si mijlocii
si 60 si 54% penιru autosιrazi.

84. aspirarea strazilor ra|izeazι eficienιa de 34%

77
 unltaιl
(u) kg/U kg/U kelu kg/U kg/U

auιoSιrazΙ
> 5ω0ο vehicule/zi 10ω km 0.3s
Drumuri indusιriaΙeEs l0ω km Ρb ο.ο18
ι20
7Ι2 Trarrsport μ apa

nave la da-8ο,εz
cu moιor ziloaνa 6.8 ι36 s
cu abur
90.7 0.036 4.ι
zilnaνa 7.5 ι9.5 )1 1 20.8 ι4.9
713 Transport aerian

arerizari si decolari
apιιr:ιιe clasiceπ aιerizari.decolari 0.99 r.5 t,4.2 20.4
aliπentare
benzina aviaιie mc
0.40
t
7 Ι9 Serγicii conexe
0.54
transport

eΙevatoare cereale
la ιara ι 37
ιerminale de siΙoz t 4.8
pen.ru expoπ ι 5.0

85. penιnt pafiicuΙeιe PMls uΙele daιe sugereaza

o eficieηιa de controι de paΞa la 5E% penπrΙ cιlnιar€ prin
aspirare, (694.23l*v)% penιπΙ
φalare cu jet ai aμ si 1soο':ω;vl* p."* dft,λ oi#,,
aspiιarc. V
esιe nunanrl de Ecεeri de la aplicaιει pιocesutui
".
86. ,S"
estc grcuatca % a sulfului in combιsιibil
87. daca ouπaπl Φ ziΙelmva ιa ο.u se..cutroδte el pοaa fi caΙcula.
Ψη nediu a.
iπraιe/an si ιimpul mcdiu de acosare. Tiπpul ιuald ca baza numaruΙ de nave
oo'-",J]" ore sιe: 6 penιnr oave de pasageri. 45 petrιnt
cargouri. 24 petmr Daνθ conιeincr, .ΦΨ ]ψ.
36 penmr οεve con.eiεer >ηοωo. τpΞ, ,ι0 pentru
vracbierc < 4Φ00TRB, 50 penmr vrachierc >.l0ΦO τιε:o p.om,
TR3,
.atuΙi<4οωο TRB, 4E penιπ λ*ι,+οοω
88. factorii Φti sunt Eedii pentru un:ιeropoπ ιipic, Economopoulos (ι98ο)
 unιtatl
(u) kglu kg/U_ ke/U kg/U-
DtvΙzΙΑ MAJoRΑ 9. coMι,NΙ

920 Servicii sanitare

Deseuri domesιice
ardere deschisa
resturi municipale 8 0.5 42 21.5
componenιe autovehicuΙeE, s0 ο.0 62 21.0
incinerare resruri municipale
incineraιor vrac
necontrolaι ι9 0.85 ι.8 ι. ι 0,0532 Ρb 0.09
ESP. filtru ιexdl 0. ι9 0.85 1.8 ι. ι 0.0532 Pb 0.0ι ι
incineraωr moduΙar
neconιrolat 0.9s 0.85 ')) 0. ι7 0.0532 Pb 0.06
ESP, filιru ιexιiΙ 0.0ι5 0.85 1't 0.17 0.0532 Pb 0.0ι
resruri peιroliere
neconιrolat 40 0.85 2.5 ι.8 ο.0532 Pb 0.065
ΕSP' fiΙtru texιiΙ 0.04 0.8s 2.5 ι.8 ο.0532 Pb ο.0ι4
incinerare resturi
industriale/comercide
muΙticameraΙ neconιrolaι 3.5 1.25 1.5 5,0 ι.5
unigxηgp1 neconιrola. 7.5 Ι.25 ι.0 ι0.0 7,5
groapa, necontrolat
lemn ι3 0.1 40
anvelope ι38
resιιrri mιrnicipde 37 2.5
deseιrri saniare
necontrolat 8.0 0 3.0

lncinerare nemol sadi epurare

incineraωr muΙtiplu
neconιrolat t.nrmOl uscat. 42 ιο 5.5 36 3.15 Pb 0.05
scruber t.n:mol uscaι 0.89 ') ")< ) 3. ι5 Ρb 0.02
incineraιor paι fluirtizat
neconιrolat l.nemgl usgat ? ι0 4 ι. 16 Pb?
scruber 1.nrmρl ιlscat 0.33 ) ')) ι.16 Pb 0.03
incineraωr infrarosιι
neconπolaι t.nlmoι uscat 4 10 4
scruber 1.nnmρ| ιrscaι 1
) 3

952 Spalatorii, instalιtii de cuιτtεt si voμit

spalatorii chimice persoiuΕ/irn 0.6

ll

89. tapiterie, cennrri. fumnesi anvelope arsc inpre,,ne

9ο. scruber Vennri sau ciclon

79
3.2.3 Tabel pentru evaluarea incarcaturii emisiilor in aer

Foaie de calcul penrru emisii in aer (_din )

manm ΡST SO, NO co VOL Altele

Unit SUTS facι. incarι facι. ιnc:ιr( facι. ιncarc fact. i ncar . fact. inc arc pol facι ιncarc
i
Sursa U ι03U/ar kg/U I t/an kg/U tlan kg/U tlan kg/t tlan kg/U t/an kg/t ι/an

subtotal foai e acιU

"i;
subtotal foai e ante rrioara

Toιal

*facι.
=factι lrul dι ιncarc :ιre
3.2.4 Exemplu

Ρroblema:

Εste necesara supravegherea unei fabrici de var din zona d.voastra. Sa se deωrmine necesarul de
daιe, sa se colecteze informatiile si sa se evaιueze emisiile:

Solutia problemei:

1. Ιn anexa lΙ gasim var, un produs mineral nemetalic. clasificat conform Clasificarii

Ιndustriale Standard (CΙS) sub codul 369. Folosirea anexei ΙΙ faciliιeaza plasarea unei anumiιe
acιivitati in sectiunea 3.2.3.

2' Din sectiunea 3.2.3' modelul emisiilor la producerea de var necesita urmatoaΙeΙe
informatii:
a. sunt cuptoare cu carbune sau cu alt tip de combustibil ?
b. daca se folosesιe carbune:
i canιiatea de carbune folosit (ι/an daca se doresιe estimaΙea emisiilor anuaΙe)
ii modul de depozitare al cαbunelui (gramezi deshise' semiacoperiιe' siloz)
iiisisrcmele de control pentru sfaramarea si cernerea carbunelui (necontrolat sau
filtru textil )
iv modul de macinare a carbunelui ( semidirecι, direcι sau indirect)
v daca esιe sisιemul indirect ce modaliιati de conrol se folosesc (necontrolaι sau
filtru textiΙ )
c. αιnιitaιea de var produsa (Van daca se doresιe estimare anuala)
d. conιinuωl in sulf al combusιibilului, % greυtaιe (penιru estimarea emisiilor de So:)
e, sistemeιe de control pentru sfaramarea si cernerea materiei prime (neconιroιaι sau
filru textil )
f. stocarea materialului sfaramaι (gramezi deschise sau semiinchise, siloz)
g. sisrcmul de conιrol la ιranspomll maιeriilor prime (neconπolaι sau filιru textil )
h. tipul de cupωr folosit penαu calcinarea materiei prime (veπical, verιical dubιu
inclinaι, flux paralel.....)
i. sisιem de conιrol [a cuptorul de calcinare: necontrolat sau cu control si cπe ιip din
cele din abel)
j. ιipul de racire a varului (graar' roιaιiv, verticaι)
k. sisιemul de conιrol la raciιorul cu graιar (daca exista) (necontrolaι . ciclon mulιiplu
sau filtru texιil )

81
3. Sa presupunem ca in urma vizitarii fabricii au fost obtinute urmato:ιΙeιe date in legatura cu
chestionaruΙ:

a' nu se folosesιe carbune

c. producιia de var esιe de 18'0Φ t/an
d. conιinutul in sulf in combustibiluι folosit esιe de 4% (S=4)
e. sfaramarea si cernerea materiei prime se face fara conιrol
f. materialul sfaramat este stocaι in gramezi deschise
g. transpoπul materiei prime se facε fara control
h. cuptorul de calcinare este de tip verιical
i. cuptorul de calcinare aΙe sistem de control ciclon multiplu
j. sisιemul de racire al vaΙuιui este cu r:Ιcitor cu:ιx verticaΙ

4. Datele de mai sus impreuna cu informatile necesare din modelul de emisie (sectiunea
3.2.2), pot fi acum inseraιe in tabelul prezentat in secιiunea 3.2.3. Acesιa poate fi folosit penιru
calculul emisiilor anuale de la fiecare sursa maiora din fabrica de γar,

Tabelul 3.2'4.l arata cum se introduc in tabel datele si cum poι fi calculaω emisiile. De retinuι ca
in tabelul de lucru factorii de emisie sunt exprimaιi in kg/uniιaω, in timp ce acιivitatea fiecaΙei
surse este inπodusa in mii unitati/an. De exemplu, facωrul de emisie penτru particuιe la
ιranspoftuι materiilor prime esω 1.2 (kg particule/t.var).; multiplicarea lor produce cifra de 2l.6
t emisii oaπicule/an.

82
Τabel 3.2.4. 1 Εxemplu de utilizare a ιabelului de lucru din sectiunea 3.2.3

Foaie pentru inclus daιe si efectuat calcule pentnΙ emisii in aer ( 1 din 10)

incarc . facι.
Sursa ti:ιn kg/U

3692 Prod cime si ip

Var
dep. mat. 18 0.16 2.9
sfaran.
neconιrol. ι8 ι.5 27
dep.mat.
gramezi desc ι8 1.0 ι8
ιr:ιΙts.Ιnaι.
necontrol. 18 ι.2 2t.
caΙcin.mat.
cupιor veπ.
ciclon 18 0.7 ι3.
ambaΙare var
si transpoπ 18 0.ι )7

subtotal foaie actuaιa

subtotal foaie anterioara

Total

*fact.
=factoruΙ de incarcare

83
3.3 Model μntru emisiile de esapament si evaporare prodυse de γehicuΙele usoare cu
motor pe benzina (Mcη in conditii sμcilice de trafic, climg1ice si cεlitεte ι benzinei

3.3.1 [ntroducere

Masinile de tonaj redus, cu moιor pe benzina (ΜCΙ) sunι sursa dominana de emisii de
No' co , si Vo (volatile), in cele mai mulιe dintre zonele urbane. Toti cei 3 factori enumerati
sunt precursorii smogului fotochimic αιre ap:ιre din ce in ce mai intens in zonele urbane si
afecιeazz paωri mari de pοpulatie.

Smogul fotochimic,(ozon, oxid de azot, peroxi acetil nitrat si multe alte substanιe in
cantiιati reduse), se formeaza in urma unor reacιii ce au loc in atmosfera sub influenιa luminii
solare si caldurii, din poluanιii primari Νo, Co si Vo. Viιeza reacιiilor care conduc la formarea
de smog cresιe puιernic in timpul verii, arunci cand aιaι intensiatεa luminii solare cat si
te mperaturiι sunι ridicaιe.

Emisiile de No' Co si Vo sunt cosiderΦil dependenω de ωmperaωra zilnica medie si de

specificul modului de a conduce (viωza medie' procentuΙ de porniri cu motonΙl rece si lungimea
medie a fiecarui parcurs). Ιn timpul lunilor cu cantitati ridicate de ozon tοti parametrii mentionati
pot devia considerabil de la mediile anuale (temperatura mai ridicaa, conditiile de ιrafic sunι
adesea influentate de pΙecarile in vacante sau ιurism)' puand fi diferiti chiar faa de conditiile
tipice pe baza carora au fosι alcatuite tabelele cu facωri din sectiunea 3.2'2. Cu toate ιιc€sιea,
calculul emisiilor sezoniere este importanι daca se intentioneaza abordarea poluarii fotochimce,

Datoria imporantei parιiculare a emisiilor produse de MCΙ in zonele urbane' a

variabiliιaιii regionale si sezoniere semnificative si importantei speciale a iιcestora in sezoanele cu
valori mari de ozon, in sectiunile 3.3.2 si 3.3.3 sunt prezentate 2 modele care permiι utilιzarea
corecta.a factorilor, functie de conditiile locale si ambientale precum si specificul traficului.
Modelul din secιiunea 3.3.2 se refera ιa emisiile de esapament iar cel din sectiunea 3.3'3 la cele
de evaφrare.

3.3.2 Model pentru emisiile de esφament

3.3.2.L Descrierea modelutui

Sursa principala a modelului de emisii de esφament pentrι' McI proνine din raportuι EcΕ
coRΙNAΙR (1980)' precum si din masuraωrile emisiilor de esφament din perioada ι989.1990'
Din prima caιegorie au fosι exιrase ininformatiile referitoαe la masinile fαa caalizator iar din
cαι de a doua au fost utiΙizate determinarile de laborator referitoare la masinile cu αιtalizaιοr.

84
 Pe baza masuratorilr a fost realizat un model pentru emisiile de esapament si consumul de
carburant (Economopoulos, t992) care supΙimenteaza informatiile referitoare la masiniιe
conventionale din raportul ECE CORNAΙR.

Modelul mentionat mai sus, capabil sa calculeze emisiile pentru toate tipurile de MCΙ a
fost utilizat in ana|iza dependentei functionale a emisiiΙor de esapament fata de toti parametrii
cunoscuti a exercita un efect semnificativ ( temperatura medie zilnica sau sezoniera, νiteza medie
a masinilkor, procentul de porniri cu motorul rece, f"., lungimea medie a fiecarui parcurs, L,
anul fabricarii masinilor sau tipul de catalizator utilizat si cilindrea ). Produsul final al acesrei
analize este descris de urmatoarea relatie (Economopoulos, 1992) :

mo.zs-'
e: e*'o t 1+ f*- l (3.3.2. 1-1)
0.75

unde
e
cald
: f (viteza medie, (3.3.2.r-2)
cilindrea
anul fabricarii si
tipuil de catalizator)

si
tΠo.zs _ (temperatura medie, (3.3.2.r-3)
lugimea medie a p:ιrcursului
tehnologia cοnventionala sau cu catz|izator folosita)

. Emisiile NO, CO si VO la pornirile cu motorul cald si factorul de consum carburant e*'o

pot fi obtinute ca functie a vitezei medii, cilindreei si anului de fabricare din graficele din figurile
3 .3 .z.t-l la 3 .3 .2.L-4. Acesti factori reprezinta emisiile si consumul de carburant pentru
distantele parcurse cu motorul cald (temperatura agentului de racire mai mare de 700C).

Ιn timpul rularii cu motorul rece, emisiile sunt diferite de ceΙe cu motorul cald. Aceasta
diferenta esta semnificativa in special in cazν| masinilor echipate cu convertoΞιre catalitice.
Deoarece in cea mai m:ιre p:ιrte a timpului masinile sunt pornite cu motorul rece si parcurg o
portiune relativ mΞιre din drum inainte ca motoruι Sa se fi incalzit, emisiile calculate pentru
motorul cald si factorul de consum carburant e*ld trebuiesο corectate penιru a compensa efectul .
Aceasta corectie este realizata de ecuatia 3.3.2.t-l prin introducerea multiplicarii emisiilor sau
factorului de consum carburant CU tΠρ.75 .

Daca f".: 0.75 (semnificand ca in 75% din cazuri masinile sunt pornite cu motorul rece si
25% cu motorul cald) din ecuatia 3 .3.2.1-1 obtinem;

85
 (3.3.2.r-4)
e - (e*'o) (ro.rr)

Valoarea lui f*:g.75 se considera a fi rezonabila si in absenta unor date locale poaω fi
acceptata. Ιn acest CΔZ π|(),75 este un factor direct de multiplicare pentru e*,o corespuΙlΖιtor
ecuatiei 3.3.2.1.4 si aceasta justifica numele sau (facωr de multiplicare pentru emisii sau corrΙium
de οarburant).

Pentru calculul emisiilor si facωrului de consum de carburant acωale (porniri la rece

compensate) sυnt necesare valorile pentru mo.75. Acest€a pot fi obtinuω din graficele din figurile
3.3.2.1-5 la 3.3.2:!,-8 pentru NO, CO VO si consum de carburant, ca functie a temperaturii
zilnice, sezoniere sau anuale, lungimea medie a parcursului fiecarui vehicul (L) si a tehnologiei
utilizate (conventionala sau cu catal izator).

Ιn final, pentru estimarαι No, co' Vo, si factorilor de consum de carburant sunt
necesaΙe informatii despre:

viteza medie,

cilindree,

anul de fabricatie penmr masinile conventionale sau sistemul de catalizator folosit,

temperatura medie zilnica, sezoniera sau anuala,

lungimea medie a parcursurilor,

tipul de masina (conventional sau cu cataι izator).

Pe aceasta baza obtinem valorile edd si mq.75 pentru NO, CO si VO si consumul de

carburant utilizand diagramele din figurile 3.3.2.1-l la 3.3.2.14 si 3.3.2.1-5 la 3.3.2.1-8.
Valorile pentru e*,u si tΙlο.75 sunt inserate in ecuatia 3.3.2.1.1 pentru a obtine factorii doriti
pentru emisiile de NO, CO VO si consumul de carburant.

86
 CEND
o
--t977
-- ι978-80
--. ι 98ι -84
Ξ o
.rl
0 - 1986-92
_Cαt o/L
d
ι
o x5
.... Cαt

a
.d
dEA 4
' tl\
.rr Φ

EJ,
Θ

ok cn
c, +'
da
.r*l
.r{
2
O
kΞ
Θ
(,ι
+Σ

G,
tr{

ι0 20 3o 10 50 60 ?o 80 90 ιoo ι2o ι8o ι1o ιbo

Y1tezι nοdlο Ψ/\'ιo
'
fttgιιra 5,3.2.1-1ε,. }.aοtortl d,ο.en1clο el }Τo--.dln ΙΙot-Sπrf, pcatnι
Ξag1ntlc uοΙ οu οapactta{οι ηotoarelor ngl niοι
dο 14oo οc ( οιt. ο/ι :Ξ οatallzator cι: trel buοlc
Cat. Ξ cataltzetor cu trο1 oεt de control).
cΕND
- -t 977
"-.ι978-80
a* l98l;84
- ι 985-92
Ξι
.ri
ζ, -Cot o/l
"- Cat
οΧ5
7q

cE
..{

o\
."{ Φ
.Γ| .
D
E+,
oh6l
ι, +Σ
6ω
I
.d
.rι +,
o
hΞ
Θ
+,
.ο
ε

. ΥLtezg nθdto, Y'Β/\

.οlgura 3,5,t 91-1b. Fιctor1t de ρn1εlο sl No- dla ΙΙot-Stιrt B€atΞu
naslallο οu οιpacltatGι fiotear.].or 1 400-2o00 cΘ
(cat. o/L Ξ catal1zator cu trοl buο1ο1 Cet. =
οιtεl1 zetor eu tre1 cal, dg control) .
i 11g1-Start ΞΞ porttlrc cu aotΘrul o81d
 G
+,
t{ Lgcb-ND
α,
.+Σ
ζn - -t977
.- ι 978-80
t
e.-, ι98ι-84
+,
Θ
!?{ o _ ι986-92
p o/L
c
.r{
-Cot
o .'.. Cαt
ηd

(o
r!
O
.rf
TE
r{ J{
E}
Θ
d
.rl
v{
F{
I
+,
ζ,
αl
?Ξ1

10.60 60 70 9o80. ιιo ι2o ιbo ιιo ιbo

'oo
Yttοzε ηοd1t Υ.ε./b
Flg.ιra 5,5 ο2. 1 -1 c. hctgrll dο en1llc' 8i N0- d,1'ι lΙot-StaΞt pΘntru
tοaΞlnilΘ ![tΞ cu ο8B8c1tιteι aΘtoargloΞ t!8i Ξi,Ξd
de 2ooo co (cat , ./L ΞΞ cεtεllzatΘΞ cu tre1 buo1.οl
Cat ο ΞΞ cιta11 ?ιatot cu trε1 oai de control ) .

+t
- 70
ι'ΕcΕND
$1
d _ -l97ι
- tι 972-77
+Σ
ζn
97E-80
-l
+, -_,vσ,-σ{
9_ ι98ι-81
Θ
0
-1985-92
ι .-. Cαt νl/c
cι
τ{ Θ_.Cot
6
o
ζ)
oE
η\
.f{ Χ

EΦ
t)
30

(,
ηd
.rf
.r{
|{
o
+,
.O
ε

50 60 70 80 90 ι00 ιt0 ι2o ι3o ι1o ιio

Yltezι ncdlο l fu/b
Flgι.ιra 5 .3 .2 q1-2. Eeotor1l dc θa1!la ι1 c0 dl.a }Ιot-gtaΞt BθntΞu
ngg1n1lο !{cI .(. cιt . Θ/L :Ξ cata],1Ξιtor cu trol
buοle 1 Cgt . = cιta].lzιtΘΞ cu trel, caι de c ontrοl.
 LΕcΕND
-1971
ljl Θ - ι 972-77
"-.
o a ..-. ι 978-84
_ ι 985-92
.r{
o/L
I
.d -Cat
..-. Cαt
a
.d
E
o
Eι
.rf ,t4
.Φd\
,E
A.
A+,
trt{
od
ο+Σ
ιl2
of
η, +)
Θ
.rf :q
.l-{
f{tr
O.rl
Ρd
O
g

10 50 60 70 80 90 t00 ιι0 ι2o tgo l4o ι5o

lΙltezι Eθdlθ Y..o./b
ltlgιrre 5 .5,2.1-5, Ξ!acte]?11 dο elts,lθ' .t γoΞ dln ΙΙot-Start pθntru
naglnllΘ IiIcI ( cat . o/L Ξ cιtιllzatΘr cu tre1
buolο, Cat Ξ c8t811zator ou trοl o81 dc coatrοl )ο

.rt
t ι70
l}cΕND
_-l97l
l-{
3 t80 ο
F{
.rl ι972-77
β ι50 * - 1978-84
.rl --
_ ι 985ι-92
+Ξ
a t40
ρ5g -Cαt o/L
t30
Θ
(, 120
.,1
c ιι0
EE
Ξ,Χ t00

Eb 90
ο-
Θ
80
ι,+,
τ'c+, t{

drn
.Ff 60
I
t< +a
ΘΘ
{,Ξ 50
(,
ε
30
10 50 80 70 80 9o ιoo ιlo ι2o ι1o ι;o
vltοzι EΘd,1Θ ι|.ω./b
'bo
F1gurι 5.5,2
'1-4a. Fectort1
'
dο coaΞuε 81 ootιbuΞtlbilulul }Ιot-Start
pθntru ngιlnllο }!οΙ eu Eotoarο dο cιpae1tιtο Ξ8t
ηl.cε dο 14oo οc (cεt Ο c/L Ξ cata]-lzatΘΞ cu tret
ca1 clc cοntro]. ) .
 .d
a 200
,-(
5 IΞcΕND
ι90 o
Fl
.rl --- ι-1971
972-77
,ο 180
.Γ| e
- II 978-84
o
- 985-92
+, t70
Φ _Cot o/|
Itg
αι
t60 a -- Cat
o ,ι50
.ι cl
o ι10
q| ηο
ι30
[|-
Ξ+Σ ι20
El β.t
Ξ6|
o+,
lι0
oa t00
I
υ+Σ
60 90
.d 80
.l.(
ι{ 70
o
+Σ
o 60
αt
*1 50
40
50 60 70 80 90 ι00 ιι0 ι2o l8o ι1o t1o
Vltezι med1e 1 wb
Flgιrra 5,5,2,1.4b, Fgctortt dο cΘnsι,ιη al οombustllulul }Ιοt.Stgrt pentru
nastn1lο MοI cu capacltatee notoarelor dο 1 4OO-2OOO oc
(cat o o/ι Ξ catalliator cu trel buc}ο1σat= cιtaI1zator
οu trοt cι1 contro}εte )
.fl
Ξ
r1
β I'ΕcΕND
ι-t o
.r{
I --1971
t 972-77
r{ --
+Σ
--.ι 978-81
o 1985-92
0-
!t
a o/ι
ρ -cαt
ι -_ Cot
EI
o
ζ)
g
.d
Φ\Φ Jd

Ξ-
FI

&,+J
Et{
Θα|
ι) ,12
+,
ι,ι +,
τ, 100
o
..{
.r{
Ξ
h
Θ
{,
c,
σJ
h

30 10 50 80 70 80 90 lgo ι10 !60

Yltοzι nθd,1c Υ&/b
Ftgιιra 5,5,2.1-4c. Eaοtorl1 ia' oΘngu! at oo!ιbugt1bilulul ΙΙat-staΞt pθΞtrιι
nιs1n11c McI eιι capaοttιtea notΘarclor e&l aarΘ dc 2ooo
cc (cιt.o/ι =. Cataltzator cu.trel buοlg,σιt. = oιtιll.
zator ou trοl ce1 de oontrol )
 ι.08
u,cΕND
ο _L=4 Κτπ
'l.0τ _ L=6 Κιπ
Fl α
-L=8 Κm
α|
1.08 L=lO Kτπ
-
o Κτn
[{ -L=l2
-'L=l1 Κτπ
d
(, t.05
.r{

ρN
,-|
ι.04
ρΞσ
.'d
a-{
aτ| '

Eo
1.03
τt
oo.r{ 1,02
€
E
.-l ι,
5 ι,0t
h
o
+,
ζ, ι.00
d
tr

.9E
-ι0
Tenperatιrra gntsιeatιlι. ncα1Θ}- oc
10

Flgurι 5,3,2,1-5ι. ξbc torul dο Ξuιt1pllcaro eι en1ε1et [o- pΞtιtΞu

x daεlnlle lιcoοEvοaitonnlο ( ne catιIt ttc ο}, iιrac t io
o
a do tenBοrιtuΞa !θd,li tl, lιrnglnοι treεeιrluiο
o
€
.d
t) I.εcE|{D
"Fl
a _ L=1 Kιπ
t4 _ L=6 Κτπ
E _.L=E
o _ L=lOΚm
Ktπ
Fη
α, -L=tZ Κm
o - L=l1 Κm
t{
c
.rl
o
ι.{
g
.rl
+,
r-l
5
a
c)
Φ
r{
a
β{
Θ
+Σ
o
d
rΞ1

Tenpοrιtura anbtοntιle ηed,iο, oc

Figιrra 3 ,5 ,2 . 1 -5b. Factorul dg nu1tlBllcεre aΙ οnlgtοl, }Ιo- pentru
nag1nlIo }IcΙ cu. cιto].lzεtor οu trοl. υu6ιΞ
υuδιΞ Ξt
Ξ1 C8.
ci
pac1tetea notoruιul na1 nlcg dο 140o cc,fιrnotlο
de tοnpεraturι ιοdlο !1 Ιιrngbeι tregοuiul.
 ,l.ι ι,1
o
.cf cΕNI)
a _L=1 Ιftπ
.,{ _ L=6 Κm
E
o * L=8 χιπ
,.l -L=l0 Κm
_L=l2 ζτπ
a, ιa L=l4 Κm
o -
h
d
ο
fl
a
.-l
fl
ι2
r{x
+,
Ξo
E}ζ
Φo
€<,
.c
F1
ι,ι
k
o
+,
<)
α,
tr{

ι.0
-ι0 ozog0
Tοnperatura sΞblaηtalg ηadlο, oc
F1gιrra 3,3.2.1-5a. Faοtorul de-aιrltlplxcιrο 8ι οη1s1ο1
dο πo.. pθatru
ηaglallο McI cu o8tsl1zιtoa ou *iii υ".i]-'i
c1tεtεE aotonιlul Eιl lιrο de 14oo oe,f,ιrηotlοο3pι-
τ{
o tenpοrιtιrra ιed,l; gt ιιrntιneι trggeulul. dο
c.{
(,
.r{ IScεND
E
ι, _L=1 Κτπ
_ L=8 Χm
r{
ql aL=E Κm
Kιπ
-L=lO Kτπ
1'
h
q, -L=t2
_ L=11 Κm
(,
.rf
,-{
A
."{

Γ{χ
+,
aa
aa
οo
€τ,
Fl
3
k
Θ
.}Σ
c)
q,
β{

-l9 o 20 30 .|ιo
'0
Flglrra 3,3,2.,.,u,j.Η:i:ii"gΙlfftξii9iil-Ιi"3,,",", d,a l[o- pentrιr
.
nnginl].e l[CI 9u catιltzιtor eu trg1 υuoi"Ξ"δiΤ".l"t
El cεpaottateι ιotοrιrlul nιt n1cι dc 14oo ;.;;otta
dο tenpergtιrrι εοdlg ;t-lιrng1nοι traεοu}ul.
 3.3
IβcΕND
82
3.ι -... L=4 Κτπ
L=6 Κτπ
fi -- L=8 Κτπ
3.0 _ t'=lo Κrπ
2.9 "0 L=l2 Κτπ
ι
2.8
- L=l1
.- Κτπ
ι-1
d 2.7
t) 2.6
h
-8 2.5
.ft 2,4
FI
ρ'o
.r{ ζ) 2.3
+, 22
r.| |υ
56
E
2,t
.rl 2.0
(υ lυ
drl 1.9
Φ
r{ 'rt 1,8
aEl ι.7
F{Φ
o
+, ι,6
(,
ι.S
ε ι,4
-ι0 r"npο}atuΞa
J*υι.otaix tθdt.:, oc 10
E18uΞs ,.,.2.1.5e. sιctoΞιιι iι! ιultlgl1cεrο &ι .!1!1θl ilο NO-pειtτu lιsl"-
B11a McΙ cu c8tιl1gator cu tiιl buc1ο ooatrοl.tr .1 ο8-
pιcl'tatΘ ι ιotorulul ne1 D8r. .ι. 14oo cο,,tυtctl! ilc tοι-
por.tu'a Σ.dlο !1 lung1ιοι tΞ.rΘulul.

2.9
I'ΕcΕND
2.8
\ _L=4 Iζm
2.7 -- L=6 Κιπ
\.\ -L4 Km
: 2.8 .ι\ L=l0 .Kτπ
r{
d
i 2.6 t'., \.-\
-_L=l2 Kιπ
o I z,ι
t-',.\\
- L=l1 Kτπ
f{ i z.g
d t".. L'. t\ \
o |'
zι
.rl
l-.l O 2.ι \ \ '...-",
Aζ) \
t'.. tt,
€o
.r{ 2,0
,.|€ "...-rιrιΔ\ \.. t'.. t\\

s
1,9
t.. t'...n.\
', ι.8 \

\
Ιι f{
o ,' .\^..
ζ.....\
Ov{ ι.τ
€a .ι..\.ι \.:\
\"ι...)
...
.rl , ι.6
,Ffg
5o 1.5 -..\..)
,{ \.'..l:λ
Θ
+)
ι,4
.."}ξiΝ
ο ι,3 -.;.,".-\ii
g ι2 Ν
ι.ι Ν ..Ξl.\
ι.0
0ιo2090Λ
-ι0
Terιpοratura anb1θntalι nΞdle, "C
F1gurι 5.5.2 .1v6ι. EιotoΞul dο nult1p}1carο ι1 ΘE1Ξiθi d,e co pοntru Ξat1D1
(necatallttcc ),firnctt,ο dο teapοreturι lediθ 91 Ιιrngtneι
tragοιι1u1.
 2.0
I.ΕcΕND
_L=4 Κm
t.9 9_
_ L=θ
ι._a Iζτπ
* _ L=8 ^ιπ
Kτπ
ι,8 !'=10 kn
F{
-_L=l2 Κm
α, ι,7 - L=l1 Κm
o
t{
α, ι,6
()
.r{
?η
ρ.ι
ι.5
Ρo
.r{

F{ <)
t:1

Ao€
Ξ.

ι,3
Θ
η, ..t
r| *ι2
5ο
ts fr'.'
+, ι,
(,
g, 1'o

.9
-ι0 0 ι0 20 8b- 40
Tenpcretιιrι a,nbleatela nΘd1θ; "ο
lεμrι 5,5.2.1 .6b. }'aοtoru1 da nu1ttp1icιrc aι Ξa1giΘt dο οo pΘ1trη
nεglntlο ΜtΙ cu cιtιll.zatΘΞ cu trοj. buclc Ξ1 Capl,-
ctteteι notΘrului nat ttc8 d,ο 1400 cc,f,uncttο dg
tenperεtι:ra tedli gl, lιrngtnca trageuιul.
ι'ΕcΕND
_ L=4 Κιπ
-- L=8 Κτπ
_ L=8 Κτπ
r{
d: - L=lO Κτtι
Κτπ
9i -L=l2
H -L=l(χm
.(,c,
r{
a
l.{

+ro
..{

r-l ζ)
,EO
τ,
o
€f{
o
Fl rf
5a
t{
orι..ta,
+,
(,
α,
Η

0ι02090
Tοnpοreturι ο!ιblθntala ιedlο,
.c
&lgιlra 5 ,5 ,2 . 1 -5c . Fac torιr1 dο Eultlpltoare 8]. ιn1glο1 d,e c0 pcιtru .
εεslntle cu oβtBltzator cu trel. buclο ii capιcl.te-
te Ea1 nerο dο 1400 eo,fιιnat1e dο tenperatιrrι nG.ι1θ
gi luιglεeε traεcιdul.
 L=4 Kτn
- L=θ Κm
--
o
ζ) -- L=0 Κm
L=t 0 Kτπ
rl
d
-_ L=l2 Kτπ
.-..L=l1 Κm
e,
h
d
ο
.f{

.A -l
.
€
.r{

r1
a
Ξ
Θ
d
r{
5
fl
o
{Ξ
o
Jθ
|Ξ{

-ι0 0 ι0 20 80 40
Tenporatura aηbleηtele nedlο,oC
lι'igιrra 3,3,2.1 - 6.1. Eaotonιl dο ηultlpltcarο ι]. c0 pentru nεgta1le ![cI
ou cataltzetor cu trοl buolο it capaoltatea EotΘru.
1u1 !ιal η1ca dο 1400 oc;fιrυιctle dο tenBeratιιrι ηοdtg
ε1 lunglnοa tragΘuhlο
40
Km
-L=4
L=8 Iζτπ
o
ο -.- L=8 tftπ
r{
α, - |=l o Km
Kτπ

Jo _ L=l1
-L=12 Κτπ
o
h
d
C)
.rι
r{
ρ.
.rl
.Ρ 20
r{
5
a
o
τ,
l-l
1
,r{
ιo
Θ
+Σ
ο
,.Ξ.

-ι0 0 ι0 20 30 40.:
TοnperatιrΞE ιηblοntalι nGα1θ, oο
&lgurι 5
'5 '2
.1-6Q . Fac torul dο ηult1pllcgrο 8ι θnit1el cο pentrιι n8!1-
n1lθ },1tΙ cu catal1zatΘr cu tεel bucle coatrolatc !1
cεpagttεtea BotoΞulut ngl, ηεra d,ο 14ο0 oo,functtο dο
tanperatιrra Ecd.ta gt lunglmοι tragοulιrlο
 }l 2.ι
o t^gcΕND
.Kιtτ
.r{
.2.0 g -L=1
--. L=6 Ktπ
q .- L=E
_ L=l0Κτπ
t)
.r{ ,.9
? Kτπ
.r{
-L=l2 Κm
E ι.8 "- L=l1 Κm
o
Η
α, ι.7
{,
'd
'o .ra
ι.8

r-l
ρ
,ct
t.5
+Σ
Fl ι.4
a
E
,.3
r{
5
k ι2
0
+,
(,
α|
Η '.ι
ι.0
-ι0 ι(, zo 3on
TampοratιrΞa aηbl.οntιlε Ξθd1Θ,vc
8tgurι 5,5,2'1-7ι Fιctorul d,ο nuιtιpltcarο g1 οιlg1el vOΙJ pΘηtΞu
tr3s1n11θ coηγlatl.oηglο (aecιtιlttloe ) uοτ, cε fιrηot1ο
a Eed1t1 zt].nloο, gΘzΘη1οrc, aιu a teιιBorιtιιrt1 ιnuιι!
gι a 1urψ1a11 tragοulul.
|{ 2.ι
o I^EcΕND
Km
.rl .2,0 q -L=1
-- L=6 Κιπ
o fr_L=E Κm
.d
a ,\
τ{
ι.9
-L=10 KmKm
E
o ι.E
.\..\ -L=12
.- L=l1 Κτn
,{
,{l ...'t'..:"'.\
ι.7 -tt...
+,
Θ a'\'. "l
\
...\ri
o
.r{
/.6
r{ t'..t'\

\::s
ρ|
.rι 1.5 -..ι.
+, \
rl
tE ι.4 \
....\{' ;:Ν
r-l t,3 _..a...-
5
k
o ι2 ΝΝ.*.ξx
S--
+Σ

.τξs
a)
αi
Fη ι .ι
t'lΞΞΞlΞ
#ΞΞ
ι.0
-t0 ι0 ι0
i3.'.
Tοaperetιιrι aabtοntεla nθdlc,
}'1gιιrι 5,5,2,1-7bo Ιbctorul d,ο tult1pllcgre ι1 em1gtel vOΙJ pοntru Ξa,!1-,
nlIe McΙ cu cι.talluator cu trοl buglο s1 capaaltιteι
ηotoru1u1 rg1 btοe dg 140o CG r ca fιrnctle a tcεperatu.
r11 nΘd1l g1 e lιrnglnll tragοulul.

I
 ιl
o
.r{
2,9
o LΕcΕNΙ)
:rl 2.8 o _L=4 Κm
a _
..{
2.7 L=6 Κτπ
E a -- L=8 Kτπ
o 2.6 o _L=l0 Kτπ
r-l
0i 2.5 0 _ L=l2 Kτπ
t, 2,1 -. L=11 Km .

k 2,3
d
(,
.Α z2
. a-{
ρ.
' .rl 2.ι
+, 2.0
,.|
a, t.9
E ι.E
o
6 ι.7
ι-| ι.6
5
,{ ι.5
o
+, ι.4
(,
.β t.3
}η
ι2
ι.ι
-ι0 0 ι0 20 90 1o
1r,ιp.rgtιri8 .,ηb1θEt81ι. ιοιl1ι;0σ
-Rl€μrι 1ο5.2.2-7o 8ιctoru], d,. rult1plloeΞ.'ιι .η1'1.1 VOΞ 1rntru !.!l,Ll],ο
ltcl cu cιti"ιtΞΙιtoΞ ou tr.1 buelr gl. cε9ac1tatΘa ΣetoΞιι-
1ul !ub, 1400 oorcι fi:notlο r, tοΞpcΞatuΞu tοdtl. !1 ιιιι€1.
!Cι tΞε!.ιεu1.
lt
o l4
CEND
.r{
o Km
.rl ι3 -L=1
.- L=6 Κm
o
.rl - L=E Κm
E
ι)
ι2
t"...\ -L=10 Km
_ L=lZ Ι(m
.-η
ιι - L=l4 trftπ
c \..."'..\
ι, ι0 t'
t{
α|
() '..-'*'-...-"".
.d
Fl
A
\'o'rr..'" tatttttt\

"rt
+, "..'t"; "")
Α ...\
)E \'*l''''
o
η,
.."......Ν
t'":\
>\\i
sι\
Αa
-::t
,ok -...ξ
+t
ο I -.-.ιξ*
ε
2
-ι0 0ι0208010
ten.pοrιtlrra ιεblentale rιοdta, oc
Ftgιrrε 5,5 ,2 ,1 . 7d Fιotorιr]. dο nιιltlpltcιrο sl eη1;tοl 1,oΙ, pοntru Etl.-
ηllc }f,cI cu aatgl1uatoΞ oΘntrolat pr1u trοl aι1 s1
trΘtoΞ ou οapgcttateι η81 nl,oa dο 14Q0 Θo1o3 fιιιottο
a teapεrεtιrrlt ηedl1 91 a luaglπtl. trageulul.
 r{
o
.40
fl
o I'EcΕND
.fl
-L=1 Km
a
.r{ '-
g .- L=6 t(m
ιι-o Δτn
E fr-L=8 Ι(m .

ι, Kτn

t,,
t)
-L=IO
_L=l2 Κm
- !.=11 Km

h
αi
o
.d
rl
frto
+,
r{
t
E
l)
ηd

r.| ι0
a
h
o
+,
(,
ε
0
oιo2030ι
-ι0
ΙenperatιrΞ8 aηblοιtalε nθdlt, o cg
Elgμra 5,3,2,1 FιotoΞιΙι dc ηιrlt1pl1cιrο 81
""|6. Eιg1nelο eu 3 cal, dο oontrolenlg1οt γ0ι Bθatru
οateltt1cg tl 1 40o co
capaaltιtg ΞΘtor,cB Θ funct1e a tοmpοrιtlrrll aοdlt
g1 ι 1ιυι8l.nι1 trigcu1u1 (cι1ator1ο1)
1

++3
ο.d I'ΕcΕND
τ,ε
.τ| Kτπ
Q+Σ -L=1
L=6 Km
trω - L=8 Κιn
*
οΞ
c,Ξ L=lO Κτπ
g 0 -_L=l2 Kτπ
ο|o
l-{Θ
a --L=l4 Κτπ

?, t"
α,
(,
lrl
r{
a
.cl
+,
Η
3
E
o t.t
<t
r{
a
h
Θ
+t
ζ)
ε
1.0
-ι0 o ι0 20 8O...
lcιperιtura ιηbiοatιIι Eθdιc, 0G.
.

Flgurι 5.3.2.1-8. Fιotorul de nu1ttpl1oaτο ε1 cΘtιξiιrΞιειrl dο CΘl,- C

. bugttbll peΞtrιι naιl-a*lο ΙoΣ ^-tCa f,ι:natlο 3 tc!ι-

pΘΞat.ιιr1l, nοdll. ε1 a 1ιragtn1l treεοιιlιrl
3.3.2.2 Εxemplu

Problema:

Sa presupunem ca trebuiesc caΙculati factorii de emisie pentru No, Co, Vo precum

si
factorul de consum pentru combustibil pentru masini de cilindree mica (max.
1400 cc), fara
catalizatori, fabricate in perioada 1985- t992.

Factorii trebuiesc calculati pentru o viteva medie de 25 kn/h, temperatura mediului

200C,,
o lungime medie a parcursului de 8 km si procentaj porniri la rece 0.75 (f". : 0.75).

SoΙutia problemei :

din fig 3.3.2.1-1a obtinem e*'o pentru NO 1.5 g/km

din fig 3.3.2.1-2 obtinem .card pentru CO 12.5 g/km
din fig 3.3.2. 1-3 obtinem .card pentru VO 1 .89 g/km
din fig 3.3.2.Ι.4a obtinem .cald pentru cons. carb 59.9 g/km

din fig 3.3.2.1-5a obtinem tΠo.zs pentru No 1.00

din fig 3.3.2.1-6a obtinem tΠo.zs pentru Co t.23
din fig 3.3.2.\-7a obtinem Πo.zs pentru Vo 1.18
din fig 3.3.2.1.8 obtinem Πo.zs pentru cons. carb 1.06

Ιntroducand valorile pentru perechile e*ld si tΠo.zs obtinute mai sus in ecuati e 3.3.2.!-!'
impreuna cu factorul f".:0.75 obtinem:

facrorul NO
de emisie pentru 1.5 g/km
. factorul Co
de emisie pentru ι5.7 g/km
factorul VO
de emisie pentru 2.2 g/km
factorul consum carburant 63.4 g/km

Se poate observa ca factorii enumerati in sectiunea 3.2.2 sνnt identici cu cei de mai sus.
Aceasta se datoreste faptului ca temperatura mediuΙui ambiant si conditiile locaΙe de trafic se
presupun a fi egale cu cele utilizate in modelul din sectiunea3.2.2.

3.3.3 Model pentru emisia de Vo prin evapor:ιre

3.3.3.1 Descrierea modelului

Modelul pentru emisie de Vo prin evapor:ιre prezentat in continuare se bazeaza pe dateΙe

publicate de coNcAv/E (19s7). Trebuie subliniat ca factorii enumerati in modeluΙ de
inventariere din sectiunea 3.2.2 sunt bazati pe studiul CORΙNAΙR, ECE 91989) si ca evaluari1e
bazate pe aceste date difera considerabiΙ.

99
 Motivul pentru utilizarea in acest model a unui set de date diferit fata de cel din sectiunea
3.2.2 este acela ca ultimul permite numai o evaluare calitativa a impactului fata de conditiile
οlimatice si calitatea benzinei. Ιn plus, in timp ce datele din raporful coNcAWE sunt relativ
limitate si extrapolarea lor trebuie sa se bazeze pe valorile din 1970 si 1972 a Biroului Minelor
din SUA' originea datelor CORΙNAΙR este neclara. Ιn concluzie, gradul de complexitate si
acuratete a ambelor seturi de datε lasa de dorit. Ιn astfel de conditii ar fi de dorit eγaluarea
emisiilor folosind ambele metode pentru a avea o idee mai buna despre inexactitati precum si
pentru a defini limitele unei game de variatie demna de incredere. Ιn orice caz, daωle
coNcAwE sunt mai bine fundamentaω si evaluarile rezultate din utilizarea lor oar mai
rezonabile.

Ιn modelul de inventariere din sectiunea 3.2.2 emisiile Vo prin evaporare au fost

impartite in 3 categorii: emisii la cald, care au loc cand se taie contactul unui motor caΙd,
datorita evaporarii carburantului in special din carburaωr si rezervor; emisii in functiune care au
loc pe timpul cat masina ruleaza si emisii ziιnice Φre se petrec pe timpul cat vehicolul este
stationat, cu motorul oprit, si se datore:ιza expansiunii si emisiei de vapοri, in special din
rezervorul de combustibil ca rezultat al variatiilor diurne de temperatura.

Factorii de emisie pentru cele trei categorii depind de temperatura medie zilnica,
uC,
^toate
sezoniera sau anuala, T..6i. in ca si de volatilitaωa benzinei exprimata intr-o modalitate
standard la 38,C cu proportia vaporiilichid 4: 1 simbolizata RVP. Ιn plus, emisiile la cald/km
depind de distanta medie a parcursului la fiecare pornire de motor (Lp in km) in timp ce emisiile
diurne depind de media variatiei temperaturii pentru ziua, sezonul sau anul de referinta (DT in
"c).

Factorii de emisie pentru emisiile la cald si cele in funοtiune sunt prezentati in tab.
3.3.3.1-1 ca functii pentru T..6i" in "C, RVP si Lp in g/km sau kg/ 10Φkm. Valorile prezentate
provin din datele din raportul CONCAWE si au fost transformate intr-o forma compatibila cu cea
dintzb.3.2.2.

Factorii pentru emisiile zi|nice (ΕΖ) exprimate in kg(masina/an) pot fi calculate din
ecuaιia 3.3.3.l-1 de mai ios:

ΕΖ : -9.|25+0. 1862*DT +0.2263*(T,ωi" +DT l2)+0.0803*RvP (3.3.3. 1.1)

Evaluarile cu ajutorul acestui model sunt valabile pentru masinile cu carburator si fara
sisteme de control a evaporarii.

1ω
Tabel 3.3.3.1-1 Emisii la cald si emisii in functiune in functie de conditiile climatice si
volatilitatea benzinei la McΙ.

Tmωie RVP RvΡ RVP RvΡ RvΡ RvΡ

60 70 80 90 100 r20
oc g/km g/km g/km g/km g/km gikm

Masini litraj mic ( < 1400 cc)

Emisii la cald
.7 56 Lp 1.00 Lp 1.59 Lp
-10
.824 Lp 1.03 Lp 1.47 Lp
-5
.412 Lp .641 Lp .824 Lp 1.09 Lp 1.79 Lp
-ο.5
.441Lp .676 Lp .882 Lp 1.24 Lp 2.06 Lp
3.5
8.ο .500 Lp .529 Lp .194 Lp 1.03 Lp
t2.5 .706 Lp .706 Lp 1.03 Lp
17.0 .91Ι Lp r.l2 Lp 1.59 Lp
2t.5 1.38 Lp 1.94 Lp 2.47 Lp
Emisii in
functionare
ο.0125 0.0175 0.0274
-10
-5.0 0.ο125 0.0175 0.0299
-0.5 ο.ω75 0.01 Ο.015 0.02 0.0324
0.075 0.0125 ο.015 0.02 0.0349
3.5
8.ο 0.0075 0.01 0.0125 ο.0175
12.5 0.012s 0.0125 ο.ο175
17.0 0.0175 0.Ο2 0.027 4
2r.5 ο.02 0.030.052
Masini mari
> 14{χ) cc
Emisii la
caΙd
-10.0 1.41 Lp t.76 Lp 2.44 Lp
-5.0 t.41 Lp 1.94Lp 2.94 Lp
-0.5 .194 Lp 1.24 Lp l.71Lp 2.21Lp 3.53 Lp
3.5 .853 Lp 1.35 Lp 1.88 Lp 2.50 Lp 4.24 Lp
8.0 .882 LP .91Ι Lp 1.56 Lp 2.29 Lp
t2.5 1.15 LP t.29 Lp 2.Φ Lp
r7.0 1.59 LP 1.94 Lp 2.94 Lp
2|.5 2.2| Lρ 3.18 Lp 4.44 Lp
Emisii in functionare
-10.0 0.033 ο.040.056
-5.0 0.033 0.047 ο.066
-0.5 ο.02 0.027 ο.04 ο.05 0.083
0.02 0.03 0.043 0.Ο56 0.1
3.5
8.0 0.02 0.023 0.037 0.ο53
t2.5 0.023 0.03 0.047
17.0 0.033 0.047 0.066
21.5 ο.05 0.073 0.096

101
3.3.3.2 Exemplu

PrοbΙema

Calculati factοrii medii anuali pentru emisiile la cald, emisiile in functiune si emisiile
zilnice precum si emisiile prin evaporare pentru parcul de masini MCI din Atena utilizand
modelele din sectiunile 3.2.2 si 3.3.3.1pentru masini de litraj mic si m:ιre.

Sunt date urmatoarele informatii climatologice si de volatilitate a benzinei:

Tara: Grecia
Orasul: Atena
Masini 950.000 (80% cu moto:ιre < 1400 cc)
Parcurs: 8.000 km/an in oras
Tmωie |7.40C
DT: 1O.0oC
Lp: 8 km
RVP: 70 (65 dela 1.04 -31.10 si 80 de la 1.11 - 31.3)
Nota: masini cu carburator si fara sisteme de control pentru evapor:ιre

Sοlutia problemei :

Din tabel3.2.2 aflam factorii de emisie si pe cei de corectie pentru Grecia astfel:

la cald - (9.418)*1.2:t.41 g/km

. in functiune:0.55* |.2:Ο.66 g/km
zil nice :2 . 635*2 . Ι - 5 . 5 3kg/mas ina.an

Cu factorii de mai sus, numarul de masini si parcursul anual avem:

la cald :|.41*8000*95Οωο/106: t07t6 tlan

in functiune :0. 66*80ω*950ω0/ 106 :5Ο Ι6 tl an
zilnice: 5.53*9500ω/ 103 :
5253 tlaπ

Total VO 209E5 t/an

Din tabel 3.3.3.1-1 si ecuatia (3.3.3.1-1) obtinem factorii doriti pentru Tmωie , Dt, Lp si
RPV astfel:

102
 Pentru masinile mici (< 1400 cc):
la cald-(1. I2l8):0. 14 gikm
in functiune_ 0.02 g/km

Pentru masinile mari (> 1400 cc):

la cald - ( 1. 9418) :0.242 g/km
in functiune 0.047 g/km

Pentru ambele categorii

zilnice _.9. 125 +0. Ι862*|0+0.2263*(|7 .1 +5) +0.0803*70:3.43 kg/masina-an

Din factorii de emisie de mai sus, numarul de masini si parcursul anual aflam:

Ρentru masinile mici

la cald:0. 14*8000*76ω0ο lt06 : 851 t/an
in functiune _O.02*8Ο0Ο*760000/106 : |22 tlaπ

Pentru masinile mari

la cald : 0242*8000*190000/106 -368 t/an
in functiune -0.047*8000* 190000/ 106 -7 | tl an

Pentru ambele categorii

zilnice: 3.43*9500ω/103 - 3259 tlaι
Total prin evaporare 4671 tldiδ"

Compararile dintre cele doua modele ειrata discrepante foarte mari, CORΙNAΙR dand
rezultat de 20985 tlan iar CONCAV/E 4671 tlan. Ultima valoare pare a fi mai apropiata de
realitate.

3.4 ModeΙ pentru gazele de esapament Ιa sursele cu combustie externa

3.4.1' Ιntroducere

Subiectul tratat pana in prezent in aceasιa sectiune sunt modelele pentru evaluarea
factorilor de emisie pentru o anumita sursa. Cu toate acestea, numai incarcaturile pot sa nu fie
suficiente pentru estimarea impactului surselor asupra mediului.

Ρentru aplicarea modelelor de calitate a aerului la sursele punctiforme sunt neces:ιre

urmatoarele informatii aditiοnale (vezi sectiunea 8.2):

Volumul gazelor de esaPament

Temperatura gazelor
Ιnaltimea cosului
Diametrul interior al cosului

103
 Ρentru sursele zonale (trafic stradal, centraιe de incalzire spatii de locuit, activitati
industriale mici etc), datele sunt mai usor de obtinut deoarece este neces:ιra numai inaltimea la
care are loc emisia.

Aceasta sectiune prezinta un model care permite evaluarea comoda a gaze\or arse
provenite din surse cu combustie externa, ca functie a concentratiei de Coz αιre este usor de
masurat Sau estimat. Deoarece m:ιrea majoritate a surselor pentru care se aplica modelel de
calitate pentru aer Sunt fie industriale, fie boilere utilitare, materialul prezenιat poate acoperi o
pιιrte semnificativa a necesarului de date privin volumul gazelor.

3.4.2 Descrierea modelului.

Parametrul major care influenteaza volumul de gazε arse (mc/s ta 2Φ0C pe t/ora de
cenusa usαιta si combustibil fara umiditate utilizat) este tipul de combustibil si concenπatia
de
CO2 in gazele arse.

Tipul de combustibil defineste intr-o proportie mare fractiunile de carbon, hidrogen si alte
elemente p..r"nt" in combustibil si care afecteaza prin intermediul reactiilor care au loc in timpul
combustiei volumul de gaze.

Concentratia de Co, este un bun indiaωr a aerului utilizat in exces deoarece acesta
diluiaza cantitatea de CO2 produs prin combustie. Cu cat concentratia CO2 este mai mica cu atat
este mai mare cantitatea.de aer in exces utilizat si cu atat mai mπe vοlumul de gaze arse.

o expreseie cantitativa a celor de mai sus estε furnizaa de graficele din fig. 3.4.2.1 si
3.4.2-5, obtinute cu ajutorul unui model de simulare a unui boiler care penEu mai multe tipuri de
combustibili comuni permite citirea directa a volumelor de gaze arse functie de cantitat€a de Co2.

Ιn situatiile in care masuraωrile de Co2 nu sunt posilbile, se pot face intotdeauna esιimari
luand in considerare concentratia maxima de CO2 (corespunaatoare combustiei cu acces zero de
aer), tipului si marimii boilerutui sau arzatorului si modalitatilor de operare:

104
Tabel 3.4.2.Ι Concentratia maxima de Co2 in gazele :ιrse pentru diferite tipuri de
combustibili.

Tipul de combustibil (vol %, subst. uscata)

Gaze naturale (GΝ) sau g:ιze naturale lichefiate (GNL) t2.2

Gaze de petrol lichefiate \2.2
Distilate din petrol Ι3.94
Reziduuri petroliere 15.7
Carbune - meta antracit t9.6
Carbune - antracit 19.6
carbune - semi antracit 19.1
Carbune bituminos cu volatilitate joasa 18.7
Carbune bituminos cu volatilitate medie 18.5
Carbune bituminos cu volatilitate mare 18.4
Carbune submituminos 19.15
Lignit 1 9.35

Turba 19.0

Boilerele irιdustriale mari, bine supravegheate lucreaza cu exces de aer de |0-20 % .

Boilerele exploatate necorespunzator sau unele tipuri unde aparatele de reducere a poluarii nu sunt
eficiente (arzatoare subalimentate, sau unitati alimentate manual), pot lucra cu procente mult mai
mari de aer in exces.

Ρentru concentratia limita de Coz (Coz ,^) din tabelul de mai sus si pentru estimarea
procentajului de aer in exces, Se poate utiΙiza urmatoarea relatie:

7900* (CO)max
Cot (3.4.2-L)
(aer in exces utilizat, %)*(lω.(Coz."J+790ο

105
 ι5
IΞcENI)
-- ΝG & ιΝθ
-LPG
.d
5
.-{
a
ζ) .{
O .rl
oΞ
O 'Fl
αl +Σ
ιl \
c)ΞEl
'-{ E
εo
\ιl
ι0
ι.η
Ed
ι..ct
+r\
dφ
5
oo
dtu
(,
N
q,
ζ9
Θ 7E9ι0ιι1213
coz 1n gazul θvacuat'fl dln volιr.auI Pc
bazι ugcatι
Flgιrra 3'4,2-1 .YoΙι:gul do gιz θvteuet d1n οurtθlt de cotbugtlG
θxtGrnΘ p]..ttι ιΞd,ereι_ 8azulut ηεtuΞs,ι (πα),8eΞθ1oΞ
//
na.turaIΘ ].tcheftate (τωe1 gau 8azelθr llchδrιιte
9*:.,::::,1119]: fιιnctie de conοentratle d;-;δ;iv"r.
/e pθ D3za uεcιtιJ ln gazul cVaClr,atο
16
LEGΕNI)
0ΙL
ι5 -DΙsr O&
_RESID
.rl
5 \
ζ)aι.i
ΘF{
O.r{ \
o9
αJ f|
{, \
dΞ
ι-| Ξ \
aEρ
\Θ
It
!Λo
E t0 \
\
ο|
t
.|Jl
ο|\
Ξ{9
(, \
qiΦ
>a
o
\ ι -\
Ν
qf
(,
\ x

07rs10ι1ι213
.gazuΙ evecιr8t .ι4 t5
9σλ Ιn ,,,,{ aιι' vτ].unιε pc
oa,za ugοata.
Fj.gurι 5 ,42-2 , Yolιrnul de $az erracuat d1n sιrrselο d.e conbugt1e
εxtοrne pr1n erd,erea dlstllatglor s1 .ι rοzud,uulu1
d.c cΘEclatrιtla co.(voi ,1{ i" bιι
::^I1!i}lf*et1ο
uοcata)tn gazοlο evacι:εtc.
 L7
.
IEοEΙrDΔ
\ -_ tι
. BΘ -_8aτΞ8cj.t
\ ... ο aΙrtr8clt
O
r-l ι{ .. o. r 8θ!1 gntraclt
Ξ
.r.t
\\
ο
o+,"Γι
\

oo
o5 \
α|ρ \
ο. ιι
'' .
Eι
σ,Θ a.\
.-t O
t0
aι) \
\υ
!η
EΞ\ \
r*)
+,
dO
\
5ρ. -s
o
q,
\ -\:
\ ι\
ι) ξξ
d
N --
Θ B 7 9 ι0 tt |Ξ t3 ι4 ι6 ι6 L7 ι8
8
COo in g8zu1 θvsοuιt,f dln voΙιυnul
pe-bazι uscata.
Flgτ.ιra 5 ,4 .Δ-5 , Volιrηul dο gaz θγιcuat dln gurgΘlg dο cΘnbugt1ο
extΘΞnθ pΞla .ιτdοrοg ![ota 8ηtΞ8c1tu1ut,antΞιgltu-
lul dln οεrbιrnΘla gcηt antraοltlo ) ,tunδtιο ie CoΞo ο
CΘ,(νoL,.fi pθ bazι u'catι) ι, I"o,ε eγeou,ιtοCιatltgtcι
de-carbuηe sgtΘ pΘ bεzg cθaugcl llbcrο t1 a aΞettecu1.uiιιbι

ΞBοEEnΔ
csB
r{
ζ) .l.l
oβ
() 'r{
CMB
O+' CMaB
α,o CSεnlB
5
dρ
r{ Eι
ooo
tη ι,
slυ
-r<
q, +Σ
5
ζ, ι)
dρ{
G'

N
q,
ζ,

Coo 1n g8zιε θYιοιι8t9s dlη tΘlιrnιr]-.pο bazι u!aοt8

F1gιιre 5,4,2.4, VoΙuηul dο gβΞ tvιcuat {ln ιιrrεeΙi d,g coηbιι.tla
eΞtcrnθ pΞttl ard,θrο8 oeΞbuaolιιl glab bltι:ιlnoi (csB) , .
ned,lιrn gau cu vo].ιtll1tate narΘ (cug, c}Ιe3 ) ι gt cλυιrni .
set1b1tιrn1neg ( οseειn ) , fιrnctlο de conc .co;("δr ,d pi bιzE
ugceta ) . Cantltatllο d; οεrbune au la baz6' oenugg- sl. aΙn,tgtΘ.
-

cuI l1ber ) .
 f i l,-
Air Emission tnventories and Controls;.
. ι;i
3:gS,

|:|Θ]-a
I'
rΞ tg
ι{
o t2
.ξ(<
\.9 1t
t{
(υ
ρ t0
υo
Θ I
.Θ αl
,ω +) Θ

q
\σ). 7
Α
H
.H,
8,
tΞ]
ε..
5.
.ηfr
4-
ζJ
tΞl l

Y 3-
Fτ
|Ξ{
5Θ 7 8 9 10 11 L2 1b li r's r.ο ιz ib
cg: ΙN FLι,E GAS, % by VoΙιιη,e;.on :Dry ,Basis .i , i, -.. j .-.:.

Fig 3 .4.2-5 VolumuΙ de gaz eνacuat de surse cu combustie externa αιre ard lignit
si
turba, functie de concentratia de Co2 in gazele arsΘ.

3.4.3 Exemplu

ProbΙema:

Un boiler utilitar cu produsi petrolieri reziduali consuma 37.5 t combustibil/ora.

CaΙculati
volumul de gaze evacuate la o temperatura de iesire a giιzuιui de 18O0C.

Solutia problemei:

Deoarece nu se da concentratia de COz in gazul evacuat, aceasta va trebui estimata.

Boilerul este de tip mare si consuma petrol. In aceste conditii putem presupune ca opere aza cu
exces de aer de aproximativ 1,0 %.

Ιn tabelu| 3.4.2-1 concentratia pentru Coz este de !5.7 %.

Din ecuatia3.4.2-L ca|cιllam ca pentru aer in exces de 10 % c'oreipunde o concentratie de

C9, de 14.2 To.

Din figura 3.4.2.2 obtinem volumul gazelor evacuate : 5.7 (Am, /s la 2ωo C/t de
combustibil consumat).

1ο8
 Considerand ca boilerul utilizeaza 37.5 t combustibil/ora, volumul de gaze arse la 1800C
va fi 5.7*37 .5*(273+ 180)/(273+2ω):205 Am3/s.

3.5 Model pentru scaderea temperaturl prin cosuri industriale.

3.5.1 Ιntroducere

Necesitatea de a evalua volumul gaze|or:ιrse si temperatua pentru a putea utiliza modelele

de calitate a aerului a fost descrisa in sectiunea3.4.t.

Dupa natura sursei sau din m:ιsuratori directe, se cunοaste temperatura la iesirea din bοiler
sau la intrarea in cosul industrial. Cu toate acestea pentru aplicarea modelelor de dispersie este
nevoie de temperatura gazului la iesirea din cos, prin urm:ιre scaderea temperaturii gazului la
trecerea prin οos.

3.5.2 Descrierea modelului

Scaderea temperaturii la trecerea prin οos este afectata de un numar m:ιre de parametri
cum ar fi compozitia gazului, lungimea si diametrul cosului, debitul de gΜe si tempertura
acestora la intrarea in cos, temperatura mediului ambiant, izolatia termica a cosului, etc.

Ρentru simplificarea procedurilor si pentru a prezentz rezν|tztele intr-o forma grafica si

usor de utilizat, sunt necesare cateva presupuneri. Cea mai importanta este acea a utilizarii la
cosuri a unei izolatii de 2.5 cm fibra de sticla sau echivalentul acesteia. Rezultatele sunt
prezentate in fig. 3 .5.2,1 si 3 .5.2-2 si permit citirea directa a scaderi temperaturii la fiecare 10 m
de inaltime a cοsului atunci cand diferenta de temperatura intre gazul la intrare si mediul
inconjurator este 1800C (aerul are la intrare 200 si mediul inconjurator 200C).

Graficele au fost rea|izate cu ajutorul unui model de cos αιre functie de dimensiunile
cosului si prezenta sau absenta izolarii, calculeaza cu ajutorul temperaturii si vitezei prifilelοr,
proprietatilor fizice ale gazului si transferul de caldura, temperatura gazului la. iesire si deci
scaderea pe p:ιrcursul cosului.

Ρentru utilizarea corecta a graficelor este neces:ιra utilizarea urmatoarei proceduri:

(a) se calculeaza volumul gazului la iesire la 2000C

(b) se ιιti|Ιzeaza figurile 3.5.2.1 sau 3.5.2-2 pentru obtinerea Dt.

109
(o ) ι;e ca1culeεl,za Dt prin treοergι} prin cos d in ecuatla :

( Ιna1t1tοil c oεului in n) ( tor" intrιrrο -tΘιrηbiant )

υt=
'-ot-nolnal
( 1.

10 180

(s .s. a-I )

LΕαEND
o 02m
-p=
p= o.3ττι'
-
G,
o
t{ fi _ D= 0.5τπ
ι) p=
o
o - ι .oτn

ι-
h D= 2.oτιι
3.oτπ
+,
-D=
Θ-.- D= 5.oτιτ
tr
.d
h
a 'oι
.rl
.rt
t{
5
+,
α!
,{
(υ
A
EO
υo tt
+,
δ
6fo
oΘ
F{ ζ)
o
dtr
αl .r|
Ot{
ζn ρ.
ι 0-'
ι04 ι 0-ι ιd
Ggze οvιcιratο, u3 /"
Ιπ1gurι 5 ,5.2-1 . Scadgrea teapοratιrrll prln cοtuΞ1 noizolatο (οcιdοreι
tenperatιrrll cu 10 Ξ dln laglttηeι cogu].ul cgad dlfο.
reata l,ntrο.ggzul de la tbtrare ε1 ιεrιr1 a,ιblentεl
cgtg d,ο 1B0-c) fιrηct1e d.g gιzul dο eγaοuaΞe lnaltlιοι
g1 d1anοtrιrl 1ntοr1or 81 cΘtu],u1. ,
 LΕcΕND
o _p= 0,2m
D-
--- 0,3τττ
fr--D= 0,5τττ
-- p= ι,oτπ
0 2.oτn
a -D=
'-- D= 3.oτn
Φ-.- D= 5.oτττ

ι o-2
t 04 ι 0-ι 100 ξ' |oι tσ rf
Gazul Θvειοuat, !'g- /g
Figura 3'5.-2-?. Scaderea tenperaturil prin cosurilο izο1ate (scaderea ten-
peraturii cu 1 on d1n inaltilιοe οosului cand diferenta de
teπperatιrra-intre gazul de la intrara si aerul anbientαl
egte dE 18οoc) functle de gazul θvacu&t,ina}tiπea sl dia-
netru} 1nterior a1 οogu1u1.

,..l ,"5 Ιxemp}u

;:'.robleEΙa:

(iaze}e ;1n bollι'rul uti1itar clj.nrl xenp1u1 .l in sec tiiιnea .5 .4 ,3

τrec printr-un cos neizol:ιt cu di::metrιι} de 5rn si inaltilιea ce 150'ι
f ilnd dega j:*te in ιrtεοsf era.

Οa1culιιti ienperat*r* g;azelor la 1esirea din cοs cand terιp.:5a-

ture. mediu}ui οεte de -1ο"C iιιr a gι:,zelor la j.ntr;:l,re i.n οos ιie 8ο"ο.
,1

Solutia:
Ιn sgctiunea ,1 ,,+,3 an οalculat Ωa volι:muΙ gιrzului la tode 1Booο
este 2Οη λm) /s. Vοlιrmul gazului ]-a 2oO"ο es te 2o5x(zls+?-oo)/ (zτs+1so )
=21 4 ΑJf.,' ,,'g ,

.i'igιιra 5.5 ,2-1 arata Dt nornal = 0.4

 Ecuatia 3.5.2-1 arata Dt-6.50C. Temperatura de iesire a gazelor este deci 1g0-
6.5: Ιn.50C.

De retinut ca scaderi considerabile de temperatura se obtin in cazul boilerelor

mici unde
prοportia suprafetei cosului fata de debitul de gΜe este mult mai m:ιre.

3.6 Bibliografie

1. Commisssion of the European Community (19S9). Environment and

euality of Life.
Corinair Working Group on Emission Factors for Calculating 1985 Emissions from Rοad
Traffic, Volume 1: Methodology and Emission factors. Report EUR 12260 EN.

2. coNCAv/E (19s7). An Ιnvestigation into Evaporative Hydrocarbon Emissions from

Eurοpean Vehicles. Report No. 87196.

3. CentraΙ Bureau of Statistics (19s3). Fleet emission Factors, Road Traffic. Nederlands.

4- Economopoulos, A. P. (1937). Control of Emissions from Cement Manufacturing plants,

Volumes Ι and ΙΙ. Commission of European Communities, DG XΙ.

5. Economopoulοs, A. P. (1987). Control of Emissions from Lime manufacturing Plants.

Cοmmission of European Communities, DG XΙ.

6. Economopoulοs A. P. (1987). Development of Five Year Air PoΙlution Abatement PΙan

for the Greater Athens Area. JAΡCA, Vol 37, No.8, p 889-897.

7. Economopoulos A. Ρ. (1991). Ιnspection Strategies for the Control οf External

Combustion in Urban Areas by Lοcal Authorities, Commission of Eurοpean Communities.
Directorate General for Energy, Contract No VXΙΙΠ06ln.40.

8. Economopoulos A. P. (1992). Unpublished work.

9. Ministry of Εnvironment, Housing and Ρublic Works (1980). TypicaΙ jet Emission factors
derived from a detailed emission inventory for the Athens Aiφort. Greece.

10. Ministry of Environment, FΙousing and Ρublic Works 919s7). The use of LΡG as a Taxi
Fuel in Athens. Greece.

11. Ministry of Health and Environmental Protection (1980). FΙandbοok of Emission Factors,
Ρart 1 - Non Ιndustrial Sources. Government Ρublishing office, The Hague, Netherland.

It2
Ι2. TΝo (1990). Steekproefcontroleprogramma, onderzoek naar luchtverontreining dοor
voertuigen in het verkeer (aarrapport 1989-1990), Lucht 89. Netherlands.

13. U.S. EPA Compilation of Air Emission Factors (1990). AP-42, Ρart A, with
Supplements A thrοugh C. office of Air Quality Ρlanning and Standards, U.S. EPA. RTP.

113
 CAΡΙToLιJL 4

- coNTRoLιJL sΙ ΙΙγVENTARΙEREA DESEιJRΙLOR LΙCΙΙΙDE

4. 1 Compilarea inventarelor deseurilor lichide prezente sau in conditiile strategiei propuse

4.2 Model pentru compilarea inventarelor deseurilor lichide si evaluarea eficacitatii

conEoalelor opornΙne

- 4.2.1 Ιntroducere

4.2.2 Μcd.e| penffu inventare si controale

- 4.2.3 Tabel de lucru pentru evaluarea incarcaturii deseurilor lichide

- 4.2.4 Exemple

- 4.3 Bibliografie

115
 4.1 Compilarea inventarierii deseuriΙor lichide in prezent si strιtegiε conditiiΙor de
incarcare

Ιncarcatura deseurilor lichide si modeΙul controaΙelor expus in Sectiunea 4.2.2 pιn Ιa dispozitie paru
coloane in care sint enumerati poluantii conventionali CBo5 ,Suspensii,Azot total si Fosfοr total,
precum si sase coloane rezerνate pentru substantele toxice si alte substante, dupa cum este cazul
fiecareia dintre sursele considerate. Ιn plus la cele de mai sus, modelul din Sectiunea 4.2.2 este
suplimentat cu tabeιele 4.2.2.| pirε |a 4'2'2-5, care pun la dispozitie date mai in detaliu si informatii
despre facιorii incarcaturii deseurilor si eficacitaωa tratamentului apelor municipaιe uzate (sΙc 92ο),
factorii de incarcare ai deseurilor penfru apa de ploaie si apele de siroire, eficacitatea controlului
pentru industriile agricole (sΙc 1110 pina la 1134) si compozitia scurgerilor de la locurile de
depozitare ale deseurilor solide ale municipiului.

Daca in modelul Sectiunii 4.2'2, νn factor de incarcare al deseurilor nu apare la locul potrivit din
tabeι' aceasta inseamna in mod obisnuit (dar nu totdeauna) ca valoarea sa este fie mica, fie zero. Cu
toate :Ιcestea, lipsa facωrului de peneπare nu inseamna penetratie zρro, ci mai degraba ca valoarea
acestui factor nu este cunoscuta. Omisiunea unor factori de incarcare ai deseurilor si/sau penetratie
pentru surse si poluanti de interes ar put€a fi completate de catre o echipa de studiu pe baza
informatiilor care pot fi puse la dispozitie de catre literatura sau de catre alte surse din zona studiata.

Aspectele procedurale ale calcularii incarcaturii lichide eliberate de catre diferite surse in zοna de
studiu sint prez€ntate in Sectiunea 2.3 si demonstraω printr-un exemplu in Sectiunea 4.2.4.

Ιnaιnte de a trage concluzii asupra discuarii inventarierii deseurilor lichide citeva sublinieri ale
categoriilor importanω ale surselor de imprastiere sint justificate. Astfel de surse sint cunoscute'
desigur, sa afecιezρ semnificativ caliatea apelor de receptie, in special al acelora de suprafata. Natura
apelor de siroire provenita de la diferiω tipuri de sol (urban,de padure, de pasune, agricol) se
reg,Ιseste in datele tabelului 4.2.2-3' iar limitele de variatie ale facωrului sint oferite pentru a sugera
variatiile semnificative inregistrate in zonele Americii de Nord si ale Europei. Variatii chiar si mai
largi pot fi ωteptate in zonele cu paΙticul:ιritati speciale ale apelor de siroire, folosire a unor
ingrωaminte deosebite, vegetatie diferita,tipuri de sol diferite, densitati diferite ale populatiei,
proceduri diferite ale curatarii straziιor. etc.

Ιnformatiile de mai sus permit celor ce le vor folosi sa faca eγaluarile preliminare ale incarcaturilor
poluante din apele de siroire, iar aceasta evaluare permite analiza preliminara a problemelor de
poluare ale lacurilor sau riurilor. Daca aceste mase de apa asigura drenajul natural al bazinelor de
acumulare mari, contributia apelor de siroire de suprafata sau a celor infilπaω in urma ploilor, la
problemele poluarii esω esentiaΙa. Trebuie adaugat ca apele de siroire din zonele υrbane apar ca o
sursa de poluare semnificativa daca nu dominanta in cazurile in care efluentii municipali sint tratati.

Ιn concluzie, evaluarea incarcaturii poluante din apele de siroire ar πebui tratata numai ca o indicatie
preliminara a magnitudinii problematicii. Ιn cazurile in care sursele de acest fel apar ca fiind
semnificative este necesaΙa o analiza mult mai detaliaa.

116
4'2 Model μntru compiΙarea inventarierii surselor de deseuri lichide si eγaluειca eficacitatii
controalelor oportune

4.2.1 Ιntroducere
cantitatile incarcaturii efluentului eliberaω in mediu din zonele urbane sau din activiatile industriale
sau oricare alte activitati depind in cazul cel mai general, de un numar de parametrii. Astfel, in cazul
efluentilor, incarcatura E a poluantului j poaω fi exprimata inff-o forma matematica dupa cum
urmeaza:

Ej: f (tiPulsursei, ( 4.2.t-L)

unitatea de activitate,
marimea sursei,
particularitatile procesului sau ale proiectului,
vechimea sursei si complexitatea tehnologica,
intretinerea sursei si practicile operationale,
tipul si calitatea materialelor brute folosite,
tipul, proiectul si vechimea sistemelor de control in folosinιa,
conditiile mediului inconjurator, etc.)

Tipul sursei definesω felul activiatii ce generαιza poluarea in termeni oarecum largi, de ex.
complex avicol sau producere de bere.O definitie mult mai precisa este data de catre alti
. parametri ce vor fi prezentati mai jos.Cu ceπiπdine, tipul sursei este indeaproape corelat cu
tipurile si caιitatea poluantilor generati.Din informatia referitoπe numai la tipul sursei, este
posibil sa se excluda chiar de la inceput, numeroase activitati cu importanta minora asupra
efluentului si in acest fel sa se simplifice semnificativ inventarierea surselor si sarcinile de
gospodarire ale deseurilor lichide.

Unitatea de actiγitεte, defineste o cale potrivita de exprimare a mπimii unei surse date. Definirea
potrivita a unitatilor poate fi folosita pentru a exprima o masura a sursei ( de ex.populatia unei
zone urbane) sau activitatea unei indusπii (matεrialele brute cοnsumate, sau produsele
manufacturate).

Alegerea celei mai potrivite unitati pentru fiecare tip de activitaω este importanta, intrucit
unitatea trebuie sa aibe o relatie directa cu incarcatura efluentului generat' si πebuie sa ofere
comoditate in obtinerea datelor cerute in cursul lucrului in teren. De exemplu, marimea sursei
produse de catre o tabacarie iιr putea fi caracterizata prin elecπicitatea sau apa consumata' prin
numarul oamenilor angajati, prin suprafata de ιeren ocupata,sau prin cantitaωa pieilor de animale
procesate. Cea din urma este mult mai strins legata de incarcatura efluenωlui generat, ea poate fi

117
obtinuta cu usurinta, deopotriva la vizitarea intreprinderii cit si din surse guvernιιmentale (in mod
obisnuit ca total aι tabacariilor existente) si astfel aceasa este unitatea elisibila.

Marimea sursei, desi este un p:Ιrametru cheie, este numai indirect legata de fluxul incarcaturii
normalizate (incarcatura de pοluant pe unitatea de activitate). Ιn general, organizarea la scara
permite o mai buna proieοtare si operare, cit si controale mai stricte pentru unitati de dimensiuni mai
mari.

Ιn contextul metodologiei prezente' efectele dimensiunilor intreprinderii asupra incarcaturii

normalizate, poate fi luate in consideratie numai in cazurile in care marimea sursei
influenteaza selectia procesului.

ParticιrΙaritatile procesιιlui sau ale proiectului depind de factorii locali si de marimea sursei, si
poaω afecta felul si cantitatile poluantilor generati de catre sursele industriale. De ex.,dependent de
tara si de marimea fabricii, diferite procese, cu diferite particularitati de prοeictare sint asemanatoare
spre a fi Ιegate de procesul de finalizare al filaturii textile.

Foarte putine informatii sint disponibile in literatura pentru a permite o cuantificare aimpactului
unor astfel de efecte :ιsupra incarcaturii norma|izate generata de catre o sursa deosebita.

Vechimea sursei si complexitatea tehnologica sint parametrii importanti, intrucit ei afecteaza adesea
foarte semnificativ incarcatura efluentului.Cu invechirea unei surse creste incarcatura dupa cum
sistemele tind cel mai adesea sa se avarieze, iar sistemul lor operational tinde sa se indeparteze de
specificatiile echipamenωlui nou. Mai mult, sistemele mai vechi nu ofera depline avantaje privind
inovatiile ωhnologice, care tind sa acumuleze performante favorabile mediului inconjurator. Natural'
complexitatea tehnologica nu depinde numai de virsta sursei, dar deopoπiva de legislatia de mediu, οa
si de aplicarea acesteia.

Cuantificarea impactului acestor p:ιrametrii esω posibila pentru unele surse importante, cum ar fi spre
exemplu categoria rafinariilor de petrol.

Mentinerea surselor si practicile de operare sint un alt parameffu semnificativ caιe afecΙeaza
incarοatura efluentului. Din fericire pentru majoritatea surselor industriale mari' mentinerea si
operarea adecvata este intim legata cu calitatea productiei si costurile aferente, si din acest motiv este
in mod obisnuit practicata la standarde acceptabile. Pentru sursele mici insa, mentinerea si operarea
improprie este mai degraba o regula decit o exceoptie, in ciuda pierderilor economice asociate.
Din pacate Ιiteratura nu dispune de suficiente date pentru derivarea relatiilor αΙntitative cu privire la
impactul procedeelor de mentinere asupra incarcaturii efluentului.

TipuΙ si calitatea materiiΙor prime folosite este in cele mai multe cazuri intim legata de tipul si
calitatea materialelor disponibile, dictind procesul ce se va folosi si de aici incarcatura efluentului
produs de catre acesta; aceste aspecte sint prezentate in modelul de efluent din Sectiunea 4.2.2.

Tipul, proiec1uΙ si vechimea sistemelor de control determina eficienta de inlaturπe a

incarcaturii ele fiind strins coreιate cu impactul descarcarii asupra recepωrilor finali.

1lE
Tipul sistemului de control folosit defineste prin el insusi capacitatile si limitarile ( si deci limitele
eficientei controlului) pentru sursa considerata.Analiza performantelor sistemului de οontrol prin
modele apropiate, :rΙ putea in principiu, sa ofere o mai buna discernere si o evaluare mai corecta a
eficientei sistemelor de control. cu toate ac€stea daca perfomanta sistemelor de control depind in mod
semnificativ de natura unor deseuri deosebite,nu este foarte usor sa se elaboreze predictii reale.Mai
mult, date detaliate ale proiectului si cerintele analizei performantelor, incarca inventarierea si
formularea strategiei procesului intr-o masura foarte semnificativa.

Yechimea sistemuΙui de control poate afecta eficienta datoria degradarii progresive, cu timpul, dar
mult mai important, specificatiilor mult mai slabe ale proiectelor din trecut. Virsta inaintata a
echipamenωlui tinde astfel sa fie asociata cu eficiente mai scazute ale proiectelor.

Ιn modelul nostru de inventariere tipul sistemului de control este folosit ca parametru de frunte pentru
evaluarea performantei unui sistem de conπol tipic.
4-5

Conditiile de mediu pot afecta semnificativ rata incarοaturii efluenωlui. De exemplu, performantele
οelui mai' important proces de tratament, in special οel biologic, este afectat de catre temperatura
mediului ambiant.Oricum, sensibilitatea fata de acest parametru este compensata in mod obisnuit prin
propria dimensionare a procesului de πeatament. Discutia de mai sus conduce la chestiunea practica,
foarω importanta: cum poate fi exprimata incarcatura efluenωlui ξ
οa o functie directa si explicita a
j
tuturor pzιrametrilor ce o pot afecta pentnr toti poluantii de interes.
Prima πeapta in aceasta directie este sa se defineasca factorul de incarcare al efluentului e; pentru
poluantul j , prin relatia urmatoare:

.η,Κg/an
Θj-
Activitatea sursei, unitati/an (4.2.r-2)

Factorul ej al incarcaturii efluentului normal exprimat Kg/unitaω si se presupune ca este

in
independent de marimea sursei (sau de nivelul productiei). Desigur, asa cum s-a discutat mai sus,un
criωriu cheie in selectarea unitatilor de activitate esω impactul si, propoπionalitatea lor directa cu
incarcarea generata efluenωlui.Din cele de mai sus si din ecιntia (4.2.L-|) obtinem:

ej : fr (tipul sursei,
particulariatile procesului sau ale proiectului,
vechimea sursei si complexitatea tehnologiei,
mentinerea sursei si practicile de operare,
tipul si calitaωa materialelor folosiω,
tipul,proiectul si vechimea sistemelor de control folosite,
conditiile de mediu, erc.

119
 de emisie e3 asupra parametrilor discutati
mai sus si listati in e'cuatia (4'2'1'-3)'
Dependenta factorilor
inπ-o functie de forma continιΙa datorita naturii
nu pot, in cele mai .,ιω "*p.i,"ti
"",-,J,l".i,. aliernative ale sistemelor de tratament), si
lipsei frecvente a
discrete a unor parametrii ( d;;-.,.iμ;il.
.Ι;;;stul
parametrilor. Ιn locul acest€ia se foloseste o functie
de
informatiei sufιciente, ..f";;"
o serie de valori ale emisiei'
forma functionala discreta care aduna laolalta

tabelara
a valorilor facωrului de emisie explica constructia
Natura mai degraba discreta decit continua Clasificarii oNU a
a Modelului din Sectiunea ιncare tipurile de sursa sint organizate pe baza
c.i.i '
cadrul fiecareia dintre activitatile listaω se includ
toate
Snndπdelor Ιndusriei ,i sΞ*i.iii"ii, cu crom
alternativele proceselor tipi.;.d; ;.sub Tabacarii si Finisari Piele (SΙC 3231),tabacirea
Re.tabacirea si
/piele fara par, tabacirea J.oλ l υi"nu.i, Resutile de par de la tabacirea fara crom,
"u,
.ia.
Finisareanumaiprinumeztre),sipentrufiecπe..dintreaces@proc€ sesintpuseladispozitietoate
alternativele majore de
ex. sedimentarea primara,oxidarea cu sulf/sedimentaΙe,
""-"i.i
coagulπe/sedimenure si namoluri active).

listati pentru fiecare sursa necontrolata'

Factorii de incarcare ai deseurilor sint totdeuna alternative
sint aplicabili dupa fiecπe instalare a fiecarei
Pentru evaluarea to..iro. ο" ιn"aΙcaΙe αtre
de tratament, sint urmate doua metode:

(a) Pentru o sursa unica, factorii de incarcare pentru deseurile

traEte sint listati direct pentru fiecare
de surse Fier si oωl, slc 371).
tip de alternativa aι statiei de ιratare ( vezi de eiemplu caωgoriile

Φ)SursemultipΙedenaturaasemanatoaresideseuricuparticulaΙitati{9gatareasemanatoaresint
tiaament φlicabil la toate sursele in bloc si
plasate intr-un bloc , dupa λ. u..* procesul tipic de
sint pusi la dispozitie f"".;i;;;;atie pentru^fiecare poluant (vezi.de ex. blocul tabacarii, SΙC
3231). Factorii deseurilor p.r"" i sursa data cu o schema
de tratament dat al apei uzate se calculeaza
corespunzator.
λGi al fiecarui factor de deseu necontrolat si factor de peneuatie
"".p.oαu.

exprimat indirect prin enumerιΙrea

Ιmpactul fiecaruia dintre tipurile si calitatile- de maωrial brut este
materialelor brute)' sau
piλ.,.ιo1 alternative 6etectia procesului adesea depinde de disponibititatea facωrilor ori de ciω ori
se procedeaza. si cu restul
de cele descrise in infrapagina. Ιn mod asemnator
impactul lor devine important si exista informatii relevante'

model elaborat al
Structura tabeιara si forma Seαiunii 4.2.2 pνne la dispozitie bazele pentru un
p:ιrametriloΙ majori in eγaluarea
incarcaturii efluenωlui prin inπoducerea impactului tuturor
precisa a exigentelor daωlor rezultaω din
imprastierii incarcaturii poιu"*rui, ca si prin definirea
teren. Modelul οin sectiunea i.z.i un instrument valoros pentru sdudiul inventaτierii
"'t' ''trε, dar in masura egala prin punerea la
surselor nu numai pentru calcularea incarcaturilor efluenωlui ,
' in cursul muncii de obserγare pe teren, si
dispozitie a ghidului.onro.. caruia sint coιectat€ datele
intr-o maniera concisa (vezi deasemeni
inca, pentru organizarea ;.;,;;;;." unor alttfeι de daω
Sectiunile 4.2.3 si 4.2.4 mai jos).

120
Mai mult, modelul din Sectiunea 4.2.2 ar putea fi un valoros insffument in studiile de gospodarire a
apelor poluate intrucit el pune la dispozitie descrierea clara a surselor existente , producerea
incarcaturii efluentului si odata cu acα$ta a unei liste foarte cuprinzatoare a alternativelor disponibile,
a optiunilor de control pentru fiecare activitat€. Cele de mai sus constituie elementele cheie in
analizele problemelor poluarii apei si in formularea saategiilor de control eficiente pentru oricare
dintre zonele urbane sau indusπiale.

Modelul din Sectiunea 4.2'2 este deasemeni folositor in studiile de Evaluare ale Ιmpactului de Mediu'
intnrcit ele pun la dispozitie, intr-o forma cοmoda , exprimarea cantitativa a impactului si selectiile
sistemului de control ale celor mai multe surse si activitati de interes.

Modelul Sectiunii 4.2'2 este suplimentat cu tabeιeιe 4'2'2-| pirε |a 4.2.2-5' care ofera un suφlus de
date si informatii despre factorii de incarcare ai deseurilor si eficienta tratamentuιui pentru apele uzate
municipal (sΙc 92ο), factorii de incarcare ai deseurilor pentru apele de ploaie si de siroire, controlul
eficientei pentru industriiΙe agricole (sΙc 1110 pina la 1l34),si cοmpozitia scurgerilor de la locurile
de depoziωre a deseurilor solide ale municipiului.

L21
4.2.2. Model pentru inventarierea deseurilοr lichide si controale

Unitati Vοlum BOD5 Susp Ntot Ptot AΙti

Deseuri Κg/U Κg/U Κg/U Κg/U poluanti

m' Pen Pen Pen Ρen Κg/U

Pen

Diviziunea majora 1 Agricultura,

vinatoare, padure si pescuit
Diviziunea 11 Agriculωra si vinatοare
111 Agricultura si productia de septel3

Vite cornute ,360 Kg aprox.

Dusumea cu santurii caneleo t64 1204 43.8 11.3

Vtte de tnpte,590 Κg aprox.5

Sopron cu staule libere Capete/an 15.6 228.5 1533 82.1 12.0
Centru de muls Capete/an 5.6 21.5 2.5 3.3

Porci de ingrαsαt'45 Κg apro^.u

Podele solide/spalare cu apa Capeteian 14.6 32.9 73.0 7.3 2.3

Podele cu santuri/Santuri de compost Capete/an 2.8 32.9 24.8 7.3 2.3

Oi, aprox.68 Kg6

Ιn stabulatie/excremente solide Capete/an 2.6 58.4 23 6.6

Ιn stabulatie /excremente lichide Capete/an 4.9 33.2 158.4 4 2r.5

l.Daca facωrul de incarcare nu apare in locuΙ coιeφunzator, aceasta inseamna adesea (dar nu inιotdeauna) ca
vaΙoarea lui este fre mica, fre zero' Cu toate iΙcestea, lipsa unui factor de penetratie pentru o staιie de tratare a apei nu
inseamna penetratie zem' οi mei degraba ca valoarea acestui factor nu estε culoscuta.
2.votumul hcωriloτ de deseuri din liste nu ia in consideratie descarcarile de ape de racire, care pot fi foarte
semnificative. Aceasta supozitie αe semnifrcatia ca apele de racirc sint reοiclate si numai o pοrtiune foartε mica din ele,
a:rume suφlusuriΙe, sint deversate in efluenti.
:.υωaιit. de pasunat cu densiati reduse rφrezinta nivelul zem al problenelor de deseυri, in decursul refacerii
depline a valorii fertilizaωare, cu toate acestea, deφurile din zonele inνecina.e cu pasunile cu densitati ridicaω se apropie
de incarcatura totala si prin urmare, impune o gospοdarire atena.
4.Ιn lotuΙile de ingrasare ale viωlor cornute iπra greutaιile de 270Kg , si dupa o μrioada de 130 pina la 180 de
zite ele sint indφartate intrucit piata accepta nυmai greutati de aproxiπativ 477 Kg.Ι,oturile de ingrωarc includ Sistemeιe
de gropi superficiale si adinci,pana dreapta pina la cea υsor sau abrupt inclinata si tr.apele deschise, cu paviment. FacΦrii
enumerati pentru sistemele de grοpi putin adiιci reφrezina cele mai mari incarcaturi intrucit balegaιul este coιecat
aproaμ zilnic'Ιn toate ceιelaltε sisωme, balegarul ramine pentru o perioιda de timp si estE supus procesuΙui de
descompunere, pierzind paπial din incaιcaωra initiala. De exemplu, iπ sistemele de gτopi adirci, in care balegαul ramine
6-12 luni,csos." reduce apιox'Φ%, azotul toal se reduce intr-o oaΙeεaΙe nrasιΙπι daωrita pierderii compυsilor
amoniacali, in schimb fosforul ramine neschimbat.

5.Ιn fermele pentru lapte fiecare vaca produοe 9 pina la 25 Κg|aprΕlzt si un viωl ψ an.

122
 de Kg' si ιluμ o perioada de 23 pina la 25 de sapamini ei
6,Ιn lotuΙile de porοi pentru ingrasaΙe, porcii inιra cintarind.25
sint indφartati λtrucii porcii trebuie sa aibe numai 1Φ Kg la aiere.

Model pentru inventarierea deseurilor lichide si contrοale

Unitati Volι'm BOD, SusP Ntot Ptot Alti

deseuri Κg/U Κg/U Kg/U Κg/U pοluanti

m
J
Pen Pen Pen Pen KgiU

Pen

Cirhni,34.9 Κg aprο*.,

Ιn stabulatie/excremente solide Capete/an 1.5 33.7 13.5 3.7

Ιn stabulatie/excremente lichide Capete/an 2.9 19.2 r69 2.5 Ι.24

Curcαnig
Ρasari pentru reproducere, Capete/an 0.25 Ι4.2 3 2.5
11.4 Kg
Ρasari pentru piata, 6.8 Κg Capete/an Ο.15 8.4 1.8 1.5

Rαte, 16 Κg aprox. Capete/an 84 6.4 9.1 N/A N/A

Cαi l excremente si asternuturi Capete/an 13.6 r46 9s.3 16.4

0.22 0.45 0.44 0.91
Sanωri de oxid. ο.11 0.45 0.25 1.0

DΙVΙZΙUNEA MΑJoRΑ 3. MΑΝUFACTURΑRE

DΙVΙZΙUNEA 3.1 MΑNUFACTURΑREΑ IΙRANEΙ, BAUTURΙLoR SΙ TUΤUNULUΙ

3. 1. I Manufacturarea branei

3. 1. 1. 1 Sacrificarea,prepιrarea si conserγarea carnii'o,,,'',

Hale simple de sacrificare

o priοada de tt0.150 de zile ele sint

7,Ιn loturile de ingrasare ale cirlaniloι iπra animale ciιarind 30.41 Kg, iar dupa
indeparιate intnrcit piaa accepa animale cintarind 45 pina la 59 Κg.

(0.9 si-2.7 Kg/pasare)' unde

8.Atit lotuΙiιe reproducatoare'cit si cele pentru sacrifrcare sint tinuιe norraι pe gυnτaie
perioade indeluψatε. FactoΙii enumeraιi reprezina deseurile pιoaspete aΙe
deseurile lor sint absorbiω si ramin pentru
pasarilor cu nici un fel de evaluare. a υioieεnοaril si evaμrπii care siπ considerabile.Ele rcflecta incπcatura in
instatatiile de tip mai nou in carc deseurile sint regulat indφartaω prin spalare.

peπtru bioΦgradare.
9.Curcanii,ca si puii, sint crescuti pe gunoi iar faαorii enumerati nu sint luati in consideratie

lο'Abreviatia GVΑS este penml greπate γie a animalelor sacrificate.

pοrci si 52 Kg penau cirlani.

1l.Greutatea medie este 430 Kg pentnr vite cornute mari, 97 pentru vitei, 120 peπtru

l2.Carnea care inπa in consum alimentar tepreιiπι Φ% din grcuatea vie a animalelor sacrificate.

123
 inventarierea deseurilor lichide si controaΙe

Unitati VoΙum BOD5 Susp Ntot Ptοt Alti

deseuri Kg/U Kg/U Kg/U Κg/U poluanti

m' Pen Ρen Ρen Pen Kg/U

Pen

Complexe de sacrificare t GVAS 7.4 10.9 9.6 0.84 0.33 s.9

Hale de ambaΙare
Ρrocesare simpla t GVAS 7.8 8.1 s.9 0.s3 0.13 grasimi 3

Ρrocesare complexa t GVAS 12.5 16,.1 10.5 1.3 0.4 grasimi 9

Fabrici de topirea a grasimii t GVAS 3.3 2.15 1.13 ο.48 0.04 grasimi 0.72
Procesarea carnii de pasare
Cu recuperarea singelui 1OOΟpasari 37.5 11.9 t2.7 5.6
Fara recuper:ιrea singelui 1O00pasari 37.5 L7 Ι2.7 5.6

Separare primara si flotare cu aer 0.45 0.07 grasimi 0.13

Separare primara si flotare cu aer cu cuagulant ο.15 0.0s grasimi 9.1

Lagune aerobe si anaerobe 0.046 0.06s 0.67 grasimi .047

Αerare extinsa si lagune aerobe 0.04 0.14 0.72 grasimi 0.02

taguna aerοba si filtre de scurgere 0.025 0.06 a.7 grasimi 0.04
Dοua trepte- filtre de scurgere 0.02 0.045 0.05 0.7 grasimi

L24
3||2 Manufacωrarea produsetor lactatel3,1a

Unitati Volum BOD5 Susp Ntot Ptot Alti

deseuri Kg/U Kg/U Κg/U Kg/U poluanti

-' Pen Pen Pen Pen Kg/U

Pen

taptarii
Statii de colectare
canistre t.produs ο.68 0.46
cisterne t.Produs 0'08 0'17
t.produs 3.1 3-21
Produse fluide
Produse de cultura t.produs 3'9 3'2t
Unt t'Produs 2'6
Brinza tarane:ιSca
Cu recuperarea zerului t'produs 7 '7
Brinza nefermentata
Cu recuperarea zerului t.prοdus 2.3
Smintina t.Produs 3

Ι,apte cοdensat t.produs 2

Ρroductie de lapte praf t.produs
Uscare prin pulveizare t.produs 0.7
Uscare la valt t.Produs 0.8
vate
Filtre de scurgere

13. Ιncarcaωrile de CBo sint estimAιe de la incarcaωrile de CCo Φte in tit€ratura folosind rapom tipic cBo/cco
μntru frecare proiect.

1'4. Distributia tipica a prodυsilor obtinuti din 10οο ι lapte dupa cυm urmeaza: 5Κg de unt, ιοκg
de brinza,26Kg
condensat (3o% substanιa uscεta), 9Kg laptε pudra degresat/ smintinit si
ιapte condeΙsat(4s % zubsιanra condensata),ωKg
12Kg lapιe inιe$al pudra.

125
Model pentru inventarierea deseurilor lichide si controale

Unitati Volum BoD5 Susp Ntot Ptot AΙti

deseuri Κg/U Κg/U Kg/U Kg/U poluanti

m, Ρen Pen Pen Pen Ks/U

Ι.agune aerate ο.155 0.39

Bazine stabilizate 0.05 0.39
Digestie anaeroba 0.7 0.39
3113 Ambalarea in cutii si conservarea fructeΙor si legumelor

Procesarea fτuctelor

Caise t.mat.Prima 29.1 15.4 4.25

Mere
Ιntegral idem 3.7 5 0.5
Fara suc idem 5.4 6.4 0.8
Suc 2.9 2 0.3

Fructe bace la cutie idem 5.8 2.8 0.6

Citrice idem 10.1 3.2 1.3
Cirese dutci idem 7.8 9.6 0.6
Cirese acre idem |2 Ι7.2 1

Cirese satcii idem L9.9 21.7 Ι.4

Fructe uscate idem 13.3 Ι2.4 1.9
Grapefrιιit t.mat.prima
Cutii idem 72.| 10.7 Ι.2
Ρresate idem 1.6 t.9 Ο.4
Masline idem 38.1 43.7 7.5
Ρiersici
Cutii idem 13 ι4 2.3
Congelate idem 5.4 ll.l 1.8
Ρere idem 11.8 2L.2 3.2
Muraturi
Αmbalate pro:ιSpat idem 8.5 9.5 1.9
Αmbalate dupa procesare idem 9.6 18.3 3.3
Statii de saramurare idem 1.1 8.0 0.4
ΑnaΙuιS idem 13 10.3 2.7
Prune idem 5 4.1 0.3
Stafide idem 2.8 6 1.6
Capsuni idem 13.1 5.3 1.4
Rοsii
Decoπicate idem 8.9 4.| 6.1
Ρroduse idem 4.7 1.3 2.7
Procesarea legumelor
Sparanghel idem 68.8 2.1 3.4
Sfecla idem 5 Ι9.7 3.9
Brocoli idem 45.6 9.8 5.6
Υarτa de bruxel idem 36.3 3.4 10.8
Morcov idem t2.| 19.5 Ι2
ConopiΦ idem 89.4 5.2 2.7

126
Modelpentruinventariereadeseurilοrlichidesicontrοale

BOD5 SusP Ntot Ptot Alri

Unitati Volum

deseuri Κg/U Kg/U Kg/U Κg/U poluanti

m
3
Pen Pen Pen Pen Kg/U

Pen

Ρorumb
Ιn cutii t.mat.prima 4.5 t4.4 6.7
Ccngelat t.mat.prima 13.3 20.2 5.6
Dehidratate
Ceapa si usturoi t.mat.prima t9.9 6.5 5.9
Legume t.mat.prima 22.1 7.9 5.6
Fasοle uscata t.mat.prima 18 15.3 4.4
Fasole de lima t.mat.prima 27.Ι r3.9 10.3
Ciuperci t.mat.prima 22.4 8.7 4.8
Ceapa conserve t.mat.prima 23 22.6 9.3
Mazare
Conserve t.mat.prima 19.7 22.1 5.4
Cogelata t.mat.prima 14.5 18.3 .4.9
Ρimentos t.mat.prima 28.8 27.2 2.9
Caπofi
Tοate produsele t.mat.prima 10.3 18.1 15.9
Ρroduse congelate t.mat.prima 1 1.3 22.9 r9.4
Produse dehidratate t.mat.prima 8.8 11 8.6

3.s
Sauerkτaut
t.mat.prima 3.5 0.6
1.2
coΙrserve
pentru taiat t.mat.prima 0.43 0.2
Bame
coΙrserve t.mat.prima 15.4 3.1 2
congelata t.mat.prima t9.9 63
Spanac
coΙrserve t.mat.prima 37.6 8.2 6.s
cοngelat t.mat.prima 29.2 4.8 2
Terci de fnrcte t.mat.prima 5.6 16.8 2.3
Caπofi dulci t.mat.prima 4.1 3Ο. 1 1 1.5

Sedimentare sau fΙotare 0.3 0.7s

Coagulare chimica 0.2 0.3
Filtre de scurgere 0.\2 ο.1
Namoluri activate 0.07 0.1
Bazine de stabilizare 0.1 0.Ο5

3||4 Ιncluderea in cutii, coΙrservarea si proces:ιrea pestelui, crustaceelοr si a alimentelor iιsemanatoare

Ιndustria procesarii animalelor marine si a pestelui

t.mat.prima 24. 7.3 9.4 0.6s ulei 4.7

Procesarea rechinului
Crab albastru
Prοcesare cοnventionala t.mat.prima L.2 \) 0.74 1 ulei 0.25
.)' ζ 3.7 ulei 5.6
procesιιre mecanizata t.mat.prima 38 L2

Creveti t.mat.prima 116 84 93 5.9 ulei 20

t.mat.prima 116 84 93 5.9 ulei 20
pasta
coΙrServe t.mat.prima 52 82 43 9.s uleil 31

congelat t.mat.prima 115 r20 220 10 ulei 29

L27
Tοn t.mat.prima 25 Ι3.4 10.4 2.Ι ulei 7.4
Mya
Manual t.mat.prima 4.6 5.1 t0.2 ulei 0.14
Mecanic t.mat.prima 19.5 18.7 6.3 ulei 0.4
Faina de peste
Cu produsi solubili t.mat.prima 35 3 0.9 ulei 0.56
Fara prοdusi solubili t.mat.prima Ι.9 62.2 34.8 ulei 22.8
Somon
Transat mecanic t.mat.prima 18.5 5ο.8 20.3 ulei 6.5
Transat manual t.mat.prima 4 2.t Ι.2 ulei 1.5
Sardina t.mat.prima 8.7 9.2 5.4 ulei 1.7
file de hering t.mat.prima 7 32.2 20.9 ulei 6.5
Stridii/ curatare la abur t.mat.prima 98 6L.2 155 ulei 1.5

Cernere, flotare si aerare intensa 0.05 ο.05 ulei ο.05

Cernere,flotare si aerare in lagune 0.05 ο.05 ulei 0.ο5

Unitati Volum BoDs Susp Ntot Ρtot Alti

deseuri Κg/U Kg/U Kg/U Κg/U poluanti

m' Pen Pen Pen Pen Kg/U

Pen

3115 Manufacωrarea uleiurilor vegetale si animale si a grasimilor

Ulei de masline
Presare ulei 5
t produs 210 325
t masline | 42 65
Cntrifugare uΙei 7
t produs 95 455
t masline 1.4 19 91

Sedimentare cu viιr 0.3

Descompunere anaeroba

Generale t.mat.prima 6.8 24.9 24.6 ulei 28.1

porumb
ulei de t.mat.prima 1.85 0.3 ο.35 ulei 28.|
masline
ulei de t.mat.prima 57,5 |2.9 L6,4 uΙei 6.5

Flotare cu aer si chimisals 0.08 0.32 ulei 0.22

limpezire gravitationala &colectarea prin filtrare a grasimilor 0.08 0.32 ulei 0.22
Tratare secundara biologica 0.01 0.01 ulei 0.ο1

LzE
 ModeΙ pentru deseurile lichide si controale

Unitati Iglπm BOD, Susp Ntot ptot Αiti

deseuri Κg/U Κg/U Κg/U Kg/U pοluanti
m' Pen Pen Pen pen Κg/U

Pen
3LL6 Ρroduse din taina de cereaΙe
Pοrumb
faina ιlmgcιa
faina uscata
t.mat.prima 22.4 7.3 5.2
Griu
t.mat.prima 0.7 1.1 1.6

macinat normaΙ t.mat.prima Νu sint efluenti

macinat BuΙgur
Orez
t.mat.prima 0.20 0.11 0.1

macinat normal t.mat.prima Nu sint efluenti

macinare dupa fierbere paπiaΙa t.mat.prima 1.5 1.8 0.07

Namoluri activate 0.21 0.41

0.1
Echilibrareprin,"THjf ffi J,:::.".ff Li,ffijΗ:ft]iλ. 0.04
0.2
0.ο9
Tratamant teιtiar 0.00s 0.01

3Ι|7 Manufacturarea produselor de panificatie

Piine t.mat.prima ο.11 0.ω4

Rusk t.mat.prima 0.11 0.004
Patiserie ιlmeda t.mat.prima 0.7 0.0ο5
Patiserie uscata t.mat.prima 9 0.0s
3118 Fabrici de zahar si rafinarii

Productia e zahar de sfecla t.mat.prima 23 20 75

Conservarea apei si activarea namoluriΙor

0.ω4 0.ω3
Ρroductia de zahar de trestie ι.mat.prima 348 2.9 6.3

Conservarea apei si activarea namoΙuriΙοr 0.23 ο.05

Ca mai sus si reciclarea apei condensate 0.0s 0.004

3t2| Manufacturarea produselor aΙimentare ne mentionate in aΙta parte

ndustria aΙimentelor speciaΙitati

Prepararea meselor de seara

Produse de cofetarie congelate
t.mat.prima t2 t7 Ι4 0.44 0.19 uΙei 15

Garnituri, sosuri si picanterii

t.mat.prima 11 23 Ι4 0.3 0.08 ulei 11

SpeciaΙitati de carne
t.mat.prima 2.8 7.5 3.5 0.04 0.03 uΙei 5.7
t.mat.prima 10 10 6.1 0.57 0.1 ulei 4

L29
Mοdel pentru inventarierea deseurilοr lichide si controale

Unitati Vοlum BoDs Susp Ntot Ρtot Alti

deseuri Kg/U Kg/U Κg/U Κg/U poluanti
---l
m, Ρen Pen Pen Pen Kg/U
Pen

Supe la cuιie si hrana μntru sugari ι.mat.priπa 22 |2 ffi

Rοsii-brinza-amidοn
cοmbinatii t.mat.prima 2.9 7.2 6 0.23 Ο.28 ulei 4.7
Legume in sos t.mat.prima 85 25 21 1.1 0.33
Siropuri concentrate'gemuri sijeleuτi t.mat.prima 2.4 5.1 1 0.04 0,ο5 υΙei 0.6
Mincare chinezeasca si mexicana t.mat.prima 14 6.9 2.8 0.28 0.4 ulei 3
Ρroduse de panificatie congelate t,mat.prima 48 26 26 2.6 0,35
l:gune de stabilizare 0.03 0.0s ulei 0.Ο5
Namoluri activate

Spargere οua

Ιnstalatii americane t.mat.prima 10.3 33

Ιnstalatii olandeze t.mat.prima 7.9 t2.4
Duzini oua 0.0ο39 0.006

Namoluri activate 0.1

Discuri rotative 0.077

Griu,amidon,gluten t.mat.prima 9.9 94 81 3.7 1

Αmidοn si glucoza t. prima 33
mat. 13 .4 .79
M anufac turarea drodj iilor t.mat.prima 150 LL25 |8.7 ι27 so4 337 v

Namoluri activate 0.02 0.03

130
 Model pentru deseurile lichide si controale

BODs Susp Ntot Ptot Alti

Kg/U Kg/U Κg/U KgiU pοluanti

Pen Pen Ρen Pen Kg/U

Ρen

3|3 Ιndustria bauturilor

3131 Distilerii, rectificarea si cupηiarea bauturiΙor spirtoase

Distilerii de cerealel6 t alcoοl anhidru 63 2t6 257

Lagune aerate 0.043 0.077

Namoluri activate Ο.043 0.077

Distilerii de melasal6 t aΙcool anhidru 63 220 3ω

t alcool anhidru 113 426
Distilerii de zahar de
trestie
Distilerii de vin t alcool anhidru 36 2r0 75
t.struguri 3.6 2.1 0.75

Lagune aerate 0.001 0.002

Namoluri aerate 0.001 0.004

3132 Productia de vin

Productie de vin t struguri 1.6 0.3

Contac{ori biologici rotatiγi

0.065 0.0L
si filtre de nisiP
0.01
Namoluri actiγate/Aerare 0.055
extinsa
0.03 0.01
Namoluri
actiYatei C onventional

3133 Licori de malt si malt

Procesarea berii

Malt t de orz 7.3 3 0.85

Malt si fermentatie
Fabrici moderne mari -' de bete S'4 10.5 3.9
Fabrici mari γechi m3 de bere 11 1E.8 7.3

Tratament Primar 0.84 0.37

Filtre /Ιncarcare Scazuta 0.03 0.1
2 stadii de filtrare / incarcatura Πrare 0.1 0.1
Namoluri activate 0.1 0.1

15. Un busel (35.2| saν27.2 Κg) de graιrnte produc 17.8 l de alcool anhidru
t6.2.4l de melasa produc 1l de alcoοl anhidnr

131
Modelpentnrinνentariereadeseurilοrlichidesicοntrοale

Unitati Volum BOD5 SusP Ntot Ρtot AΙti

deseuri Kg/U Kg/U Kg/U Κg/U poluanti

m' Pen Pen Pen Pen Kg/U

Pen

3134 Bauturi alcoolice

Fabrici impοrtante
Preparate pebaza de siroPuri m de 12.8 3.1 4.3
produs
Franchaise Ρlant?
idem 4.3 2.1 0.7
Ιmbuteliat
idem 2 0.8 0.3
Ιn cutii

lagune aerate
Namoluri activate

DΙVΙZΙA 32.ΙΝDUSTRΙΙLE TEXTΙLΑ,VESTΙMENTATΙE DE PURTARE & PΙELΑRΙE

32L Manufacturarea textilelor

Procesarea liniiι7
Stocuri de tina nescarmanatals t de lina 54 3t4 196 grasimil9l
Cr 1.33
Fenol 0.22
Stocuri de lina Scarmηnxta t de lina 537 87 43 Cr t.33
Fenol 0.17
Prοcese specifice
Spalare t de lina 17 227 153 grasimil9l
Vopsire t de lina 25 )') Cr Ι.33
Fenοl 0.17
Spalare t de lina 362 63
Carbοnizare t de tina 138 2 44
Albire t de lina L2.5 1.4
Procesarea bumbacului
Stocuri combinatele t de bιmbac 265 155 70
Procese specifice
Tragerea in fibre?Yarn sizing t de bumbac 1ω 53 7t
Desizing? t de bumbac 22 58 30
Κiering? t de bumbac 1ω 53 22
ΑΙbire t de bumbac 10ο 8 5

L7. pH-u] vriaza intΙe limite largi,de la 1.9 la 10.4

18. Media facωrilor de incarcatura amestecati μ care o listam se bazeaza pe presιrpunerea ca nυπai 20% din produs
este mercerizat si 10 % €ste aΙbit.
|g. Media facωrilor de incarcarc amestecati este bazta pe presιΙpιmerca ca nuπai 35% din produs este
metceizzιι,So% estε vopsita si 14% este imprimΔt2.

r32
 Mοdel pentru inventarierea dseurilor lichide si controale

Unitati Volι'm BOD5 Susp Ntot Ptot Alti

deseuri Κg/U Kg/U Κg/U Kg/U poluanti

m' Pen Pen Pen Pen Κg/U

Pen

Mercerizare t de bumbac 35 8 ,ξ
Vopsire t de bumbac 50 60 25
Ιmprimare t de bumbac t4 54 t2

Prοcesarea materialelor lucitοare t de materie 42 30 ))

Procesarea acetatului t de acetat 75 45 40
Procesarea nylonului t de nylon t25 45 30
Procesarea acilica t de acril 2n 125 87
Procesarea pοliesterilor t de poliester 10ο 18s 95

Sedimentare 0.6 0.4

C oaguΙare sedimentare
/ 0.6 0.15
Ι-agune aerobe 0.2 0.3
Namoluri activate 0.1 0.0s

323 Manufacωr:ιrea pielii si a produselor din piele

323L Tabacire si finisarea pielii2ο

1. Fara par,tabacire cu crom,

retΦacire, fi nii sare ι'meΦ t de piei 57 63.5 ι04 L2 grasimi 57.8
sulfuri 3.35
Cr 4.76
2.Cu pastrarea parului,tabacire cu Cr, Fenοl 0.11
retabacire. finisare ιlmeda t de piei 44 67.3 r99 ι2.8 grasimi 13.1
sulturi 1.94
Cr
Fenol 0.24
3.Fara sau cu par, t de piei 45 63.r 96.7 13.6 grasimi 17.3
tabacire fara crom, sulfuri 3.43
retabacire, fi nisare ιlmeda Cr 0.06
Fenol Ο.39
4.Retabacire & finisare uscata t de piei 43 29.2 51 3.8 grasimi 6.8
sulfuri Ο.11
Cr 1.86

Fenol 0.24

2ο. Greutapa tipica pentru pieile animalelor mari (de la vite sau cai) este de 25-26 Kg, in timp ce aceea a pielor
animalelor mici (de la oi sau capre) 3 Kg.

133
 _t

_l

_l

_l
Model pentru inventarierea deeeurilor lichide si contrοale
I

_t
Unitati Volum BODs Susp Ntοt Ptot Α1ti

Kg/U Κg/U poluanti _t

deseuri Κg/U Κg/U
3
Ρen Pen Pen Pen Kg/U _l
m

Pen

t de piei 56 39.2 49.2 grasimi 86.3

5 . Tabacarii neluminoase
suΙfuri 0.01
Cr 2.21
Fenοl

6.Tabacire in hlmiιuι albastra t de piei Ι7 ι30 200 20.3 grasimi t7.3

(intaturarea parului & tabacire cu crom
sulfuri 7.6

a pieilor de vite)
Cr 6.3
Fenol 0.11

T.Tabacire pieilor tunse t de piei 78 57 77.7 4 grasimi 15.3

( tabacire & finisarea pieilor de oi suΙfuri Ο.54

cu luna intacta) Cr 7.4 \/
Fenol

8.Tabacarii de piele de porc piei 42 115 181 5.7 grasimi 64

sulfuri Lz.t v
t de
(aceleasi prQcese ca cele aΙe categoriei Ι)
Cr 4.4
Fenοl 0.Ο3 \/
9. Retabacire & finisare umeda t de piei 27 t6.9 23.8 3.9 grasimi 19.3 v
suΙfuri 0.03
Cr L.07 v
Fenol 0.01
0.6 0.42 0.74 grasimi Ο.34
sulfuri I -
Cr 0.62

Oxidarea sulfurilor si sertimentare 0.s6 0.32 4.74 grasimi 0.39

sulfuri 0.0
Cr 0.2
CoaguΙare cu aditie chimica si sedim. 0.52 Ο.09 0.58 grasimi 0.22
sulfuri
Cr 0.Ι25
Namoluri activate 0.02 0.1 0.66 grasimi 0.02
sulfuri

L34
Model pentru inventarierea desurilor lichide si controale

Unitati Volum BOD5 Susp Ntοt Ρtot Alti

deseuri Κg/U Kg/U Kg/U Κg/U poluanti

m
J
Pen Pen Pen Pen Kg/U

Pen

33r Manufacturarea lemnului & a prοduselοr lemului &plutei, exceptind mobilierul

placaj 1Φ0 m2 4.1 4 1.1 0.2 Fenoli

aglomerate t produs 20 12.5 20

DΤνΙΙΖΙA34, MANUFACTURARΑE FΙΙRTΙEΙ SΙ PRODUSELoR DE HΙRTΙE,TΙPΑRΙRE SΙ PUBLΙCARE

34L Manufacturarea hiπiei si a produselοr de hiπie

341L Manufactur:ιrea p:ιStei de hiπie, hirtie si cartοn
Pasta de hirtie
Pasta de lemn
Mecanic t de produs
SuΙfati21 t de produs 6Ι.3 3t 18
SuΙfiti t de produs 92.4 130 26
Semi chimic t de produs 47 27 Ι2.5

Ρasta de hiπie
FΙiπie pentru ziare t de produs 190 7.5 2
Kraft co:ιrse paper? t de produs Ι25 5.s 10.5
FΙiπie pentru tigari t de produs 10ο 11.5 37.5
Paperboard?/finisare simpla t de produs 200 15 30
Hiπie pentΙu reprezentari grafice t de produs 10.5 6.s

Sedimentare 0.75 0.75

Flotare cu aer dizolvat 0.65 0.15
Namol actiYat 0.05 0.1
Ι-agune aerate 0.3 0.1
Stabilizare prin sedere in laguna 0.6 0.1

21. Procesele considerate t1ansfoΠΙrarea in pasta,etalarea pastei, spalarea pastei si ingrosarea

'io1

135
Mοdel pentru inventariere deseurilor lichide si controale

Unitati Volιlm BoD5 Susp Ntot Ptot Αlti

deseuri Kg/U Κg/U Kg/U Κg/U -l

pοluanti
3^
m- Pen Pen Ρen Pen Ks/U

Pen

DΙvΙZΙΑ 35. MΑNUFACTURΑREΑ cΗΙMΙcΑLELoR & PRoDUsΙLoR cιtΙMΙcΙ'DE PETRoL'DE

CΑRBUNE'GUME & MASE PLASTΙCE

351 ManufactuΙarea chimicaleΙorindustriale

3511 Manufacturarea chimicalelor industriale de baza cu exceptia feπilizatorilof

Ρetrochimice brute
Etilen t produs 3.2 1 .8
Ρropilen t prοdus 4.4 2.4
Ιntermediari bruti
Αmoniac t produs 6.9 0.4 0.1 grasimi 11
Butanol (AΙcool butilic) t produs 4.6 10.3
FΙidrocarburi clorinate t produs 2.2 0.22
Etanol (Αlcool etilic) t produs 9 ι4.9
Etil benzen t produs 6.9 12
Metanol (Νcοol metilic) t produs 6.9 4.4 grasimi 1.2
Toluen t produs 6.9 9.7
Xilen t produs 6.9 15.5
Ιntermediari secundari
Anhidrida acetica t produs 18.7 50
Αcetona t produs 4.2 Ι2.6
Acrili t produs 8.3 23
Acrilοnitrili t produs 22.9 1Ο
Butilene, butadiene t produs 4.4 0.5
Etilen glicol (Etandiol) t produs 14.6 29
FormaldehiΦ (metanat) t produs grasimi 0.63

Glicerine, glicoli t produs 14.6 29

FenoΙ, Cumen t produs 6.2 34.7
Stiren t produs 23.1 38
Αcid tereftaΙic t produs 8.3 16
Clorura de vinil t produs 0.4 0.5
Polimeri primari
Guma de butil t produs 16.7 23.4
Clorura de polivinil t produs 9.3 2.6
Vopseluri si pignenti t produs 624 187
Αmestecuri organice
Ιsocianat t produs 31 54
Paration t produs 22.9 57
Fenil glicina t produs 31 54
Tributil fosfat t produs 1Ο.4 13

22. Volumele deseυτilor si incarcaturile BoD variaza in limite lαgi. Ιn cele mai mullte cazuιi ceildti poluanti
(susμnsii,azot'fenoli,petrol,meale grele si cianati), precum si pH-ul si cuΙοaιea sint prεzeπi, dar factοrii nu sint
disμnibili. Cind aceste produse sint manufacturate de catre rafinariile petrochimice' fata de insιalatiile m,i mici, folositi
factorii compusilor aplicabiΙi in cazul rafrnariilor SΙC 3530).

136
 Mοdel pentru inventarierea deseurilor lichide si controale

Unitati Volιlm BODs Susp Ntοt Ptοt AΙti

deseuri Κg/U Κg/U Κg/U Κg/U pοhlanti

m' Ρen Pen Pen Pen ΚgiU

Ρen

Tratarea namoΙurilor activate 0.1

Clor-alcali
Celule de mercur
Netratat t Clor prod 5.6 FΙg 0.15
Tratat t Clor prod 0.32 Hg 0.0001
Diafragma celulara(metaΙ sau anod grafit
Netratat t Clor prod 3.2 Pb 0.046
Tratat t Clor prod 0.32 Pb 0.002s

351-2 Manufacturarea feπilizantilor si

pesticidelor

Feπilizanti cu azοt

Nitrat de amοniu
Netratat t produs 2.9
Tratat t produs 0.1
Sulfat de amoniu
Netratat t produs 0.4 10
Tratat t produs Ο.1
Uree
Netratat t prοdus 0.24 10
Tratat t produs 0.1

Feπilizanti cu fosfati

Αcid fosfοric (lroces umed) t P205 670 39οο 5 l7u Fluor, 24ι
Ρb,As
Cr,FΙg 1. t
Normal super fosfati(roca fosfatica + t P205 1.25 0.6s Fluoruri I'
Ι{2So4)
Triplu super fosfati (roca fosfatica t P205 0.s5 0.32 Fluoruri
+FΙ3Po4)

Feπilizant N.P.Ρ. t produs 0.4 Ο.4 F

23. Coππoalele atit in procesul cu mercuτ,cit si in cel cu diaftagma celulara, cuprind pr€cipitaΙe cu sulfati si posibil
tratamennrl cu caΙbon acιivat.
24.Daca este folosit in φecial procesuι cu semihidrat fata de cel cu Dihidrat ,hcωrul aplicabil este 8.7
25. Daca Acidul fluorosilicic este recuμrat din gazele υzate, factorul aplicabil este Ζ.6

137
 ikΞ
Ξ.

Χ\
I
I
i-
Ρ

*
t
Model pentru inventarierea deseurilor lichide si controale
!

deseuri Kg/U Κg/U Kg/U Kg/U poluanti Κg/U

m3 Pen Pen Ρen Pen Ρen

Reciclarea totala a apei & tratamentul efluentilοr excesivi26 0.0 0.0 Flοruri 0
Pb,AS,
Cr,Hg 0

Ιnsecticide, Fungicide,Dezinfectanti etc

t produs 5.3 graslmΙ 76
DDT
clor-benzen
t produs 3.6 22.7 Fenoli 4.9
FΙidrοcarbon clorinat
ierbicide

Manufacturarea rasinilor sintetice si fibre

27
plastice
Butadien-styren
Netratat t produs t4
Gume butadien-nitril
Netratat t produs 11

Rasini fenolice
Netratat t produs 4.1 33 3.7 Fenoli 6.6
Control bun t produs 3.7 1.5
Polyetilena
densitate mica
netratat t produs 2.3 2.1
control bun t produs 0.2 0.55
densitate mare
netratat t produs 0.5 1.7

26 Efluentii cei mai impοrtanti sint de la frltr€le de gips, ca si de la condensorii de P2 05 si din purificarea gazului.Filπele
de gips sφara subprodusii de gips (4.75 t de gips per t de P2o5 ) din solutia de acid fosforic,
cipnlt sμat poate fi iΙlaturat sub forma de turte solide (cu φrox.25% apa) si stivuiι la uscaι .DeseuriΙe care ramin de la
p*in""."l.oω.o'".. pot fi Ι€cicιaιe intr-un bazin de aprox.4Φ m, / t ziιnic productie de P2o5, sau in turnuri de
λi,,.c.t din urma reduce drastic zona necesara si este μtrivit in Φecial cind florura este recuperata din gaz in sare de
acid fluorosilicic.
ΑΙternativ, gipsul spatat poate fr mocirlit si amestecal cu apele de purificare/condeosrc, putind fi deφarcat fie direct in
mare,fie intr-un batal de gips.
Ιn cel de al doilea caz,gipsul sedimeniat este in continuare preιucrat iΙ linii de dragare si trecut printrο pila galvanica de
gips in tiπF ce apa de racire este reciclaa inapoi in procesul tehnologic.Ιn functie de echilibτιtl dintre aμ cazuta prin
plδaie si evaporare, excesuΙ de aμ trcbuie sa fie descarcat in recφωrul final, dar aceaste trebuie Eaata ca si cind ar avea o
incaΙcatura foarιe mica.

27. Facωrul de incarcarc al polυanωΙui vaΙiaza foarte larg.

13E
 Unitati Vοlιlm BODs Susp Ntot Ptot ΑΙti

deseuri Κg/U Kg/U Κg/U Κg/U polιιanti Kgi

m' Pen Pen Pen Pen Ρen

Solventi cu densitate ridicata

Control bun t produs 0.3 0.83
Densitate ridicata-poli form
Netratat t produs 5 1.16 grasimi 3
Cοntrol bun t produs 0.42 1.16
Polystiren
Netratat t produs 1.1 4.2
Polystirensuspensie
ControΙ bun t produs 0.22 0.61
Polystiren vrac
Control bun t produs 0.04 0.11
PVC emulsie

Netratat t produs 0.1 15.5

Cοntrol bun t produs 0.1 0.36
PVC-suspensie
Cοntrol bun t produs 0.36 0.99
PVC vrac
Control bun 0.06 0.16
Ιngredienti pentru luciu
Netratat t produs 44 N/Α sulfuri 3.
Ζn' |,.

Mg2
CS, 1,
H2SO4 4:
SO4 J.
Contrοl bun t produs 4.8 8.8
Νylon(polyamiΦ)
rasina6+66 /netratat t produs 68 4
rasina6 /control bun t produs 3.7 2.5
rasina 66/control bun t produs 0.66 0.44
fibre 6 +66lnetratat t produs 30 J
fibre 6/control bun t produs 1.9 r.3
fibre 66/contrοl bun t produs 0.s8 0.39
Polyesteri (de ex.dacron)
netratat t produs 11.5 6
rasini/controΙ bun t produs ο.78 0.52
Fibra/control bun t produs 0.78 0.52
Rasini + fibre continue
control bun t produs 0.78 0.52
Rasini + lot de fibre
control bun t produs 1.56 1.04
ABSiSΑN t produs 11.3 15 FΙ2So4 22
c2Ι{3cΝ 2

139
 Model pentm inventarierea deseurilor tichide si controale

Unitati Volum BODs Susp Ntot Ptot Alti

deseuri Kg/U Κg/U Kg/U Κg/U poluanti Kg/U

m' Pen Pen Pen Pen Pen

Control bun t produs 0.63 Ι.2

Celofan
netratat t produs 76.5 38
control bun t produs 8.7 t6
Acetat de celuloza
neffataι t produs 38 11

Rasina sau fibre

cοntrοl bun t produs 4.1 2.7
Rasina si fibre
cοntrol bun t produs 8.3 5.5
Rasina acrilica
netraιaι t produs 25 1.1

control bun t produs 2.75 1.1

Rasini Epoxy
netratat t prοdus 70 Ι4.5
sarja & cοntinuu t produs 2.1 t.4
Fuziunea sarjelor t produs 0.25 0.17
Uree si rasini melaminice
control bun t produs 0.2 0.13

352 Manufacturarea altοr produsi chimici

3522 Manufacturarea medicamentelor

Produsi de fermentatie t produs 2050 834 279 40 grasimi Ι04

Extractie biologica&naturala
Fractionarea singelui t produs 2r0 64 6 4 grasimi 0.3
Ρroducere de vaccinuri t produs 210 ω 6 4 grasimi 0.3
Ρrodusi de sinteza t produs 270 27 54.5 7.4 grasimi 4.5
Amestecuri, compozitii si formuΙari t produs 8.3 1 0.2 0.14 grasimi 0.4

Tratament biologic secundar 0.1 0.4

140
 Model pentru inventarierea deseurilor lichide si controale

Γ
Unitati Volιlm BODs Susp Ntot Ρtot Alti

deseuri Kg/U Kg/U Κg/U Kg/U poluanti Kg/

m' Pen Pen Pen Pen Pen

3s23 Manufacωrare sapιrnurilor si a produsilor de cιrratire

Productia sapunului
Sapun din seu de vite t produs 4.5 4 srasimi 0.
Sapun din acizi grasi
Acizi grasi
Productie t produs 13.528 L2 23 graslml 2.

FΙidrοgenare t produs 1.5 1 grasimi t

Neutralizare t produs 0.ι 0.2 grasimi 0.

Concentrarea glicerinei
(prima treapta) t produs 15 2 grasimi
Distilarea glicerinei t produs 5 2 grasimi
Ρrocesarea sapunuΙui
Fulgi si pudra de sapun t produs 0.1 0.1 grasimi 0.
Sapun batoane t produs 3.4 s.8 grasimi 0.
Sapun lichid t sapιrn 0.1 0.1 grasimi 0.
anhidru
Detergenti
SuΙfonare
Sulfonare oleica t de produs 0.2 0.3 surfact. ο.
anhidru
Aer-SO3 sulfftare & sulfonare t prod ηnh. 3 0.3 surfact. 3
grasimi 0
Solvent So3 si suΙfonare la t prod.anh 3 0.3 surfact. 3
vaccuιΙm
Acid sulfamic
Sulfatare t prod anh 3 0.3 grasimi 0
Acid clοrosuΙfonic
a
Sulfatare t prod anh 3 0.3 surfact J

Detergenti uscati prin dispersie

W/Ο folosirea purifi catorilor t prod anh 0.1 0.1 surfact 0
Cu folοsirea purificatorilor t prod anh 0.8 ο.1 surfact I

Detergenti lichizi t prod anh 2 surfact 1

Amestecuri de detergenti uscati t prod anh 0.1 0.1 surfact 0

Batoane si ππe de detergenti t prod anh 7 surfact 5

grasimi 0

28. Factorii listati conteaza deasemeni si pentru volιmele de deseuri neutralizarea si hidrogeΙnrea acizilor grasi

t4t
 Model pentru inventarierea deseurilor lichide si controale

Unitati Volιlm BODs Susp Ntοt Ρtοt Alti

deseuri Kg/U Kg/U Κg/U Kg/U poluanti Kg/U

m' Pen Pen Ρen Pen Pen

Separatoare APΙ grasimi 0.15

Flotare fara chimicale grasimi 0.25
Flotare cu chimicale grasimi 0.1
Trata.ment biologic 0.1 0.1 surfact 0.1
grasimi 0.1

3529 Manufacturarea produsilοr chimici clasificati in alta paπe

Cleiuri animale

Din carnuri produs 42L

t 25ω 4250
Din piei Produs 457
t 580 t920
Din stocurile supuse cromarii prqdus 426
t 280 4ω
Flotare
Sedimentare
Tratament biologic

353 Rafinarii de petrol2e

Rafi narii perfectionateω 1000m3 484 3.4 Lt.1 t.2 petrol 8.3
fenol .034
sulfiti .054
Cr .007
Rafinarii c,, cracare" 1000m3 605 72.9 t8.2 28.3 petrol 3t.2
fenol 4
sulfiti 0.94
Cr 0.25

29. Ιncarcaωra poluantilor se refera la rafrnariile τelativ moderne, duμ seμratoεrele ΑPΙ

petrolului brut'
30. Rafrnariile moΦrne dispun de pιocesele primarc si fundaπenale(distilarea amosferica si in vaccuum a
sulfruiΙor,eιc.), dar pοt fr coιsidarabil
reformarea caalitica, distilite.Napbta si uleiuri HDS grele, izomeτizare,recuperarea
esfulnΙlui.
mai camplexe dupa cum ele diφun de extractia aτomatica (BTx),ιurel de petrol si unitati de producere a

pοt fr echipate cu insalatii

31, Rafrnariile cu cracarc sint considerabil mai complexe deciι rafrnariiΙe de virf mentionate si
de cracare. hidrocracare, etc.

L42
 Model pentru inventarierea deseurilοr lichide si cοntroale

Unitati Volι,m BOD5 Susp Ntot Ptot ΑΙti

deseuri Kg/U Κg/U Κg/U Κg/U poluanti Kg/

m' Pen Pen Pen Pen Pen

Rafinarii petrochimiss
32
ι00om3 726 172 48.6 34.3 petrol 52.'
Fenοl 7.7
sulfiti .86
Cr .23,
Rafinarii de uleiuri lubrefiante33 1ω0m3 ι090 2t7 7Ι.5 24.1 petrol 0A
Fenol 8.3
sulfiti .01
Cr .04
Rafinarii integratel 1οοom3 r162 197 58.1 20.5 petrοl 74.
Fenol 3.8
sulfiti 2
Cr 0.4

Cοagulare si flotare cu aer 0.65 0.67 petrol 0.1

FenoΙ 0.1
sulfiti 1
Namoluri activate 0.17 0.25 petrol 0
Fenol 0
Sulfiti 0

. Filtre de scurgere 0.3 0.25 petroΙ 0

Fenol 0
sulfiti 0

t-agune aerate 0.3 0.8 petroΙ 0

Fenol Ο
suΙfiti 0

Bazine de oxidare 0.4 0.55 petrol 0

Fenol 0
sulfit 0

Tratament teΙtiar 0.03 0.0 petroι 0

32. Petrochirπic sint asemanaωaΣe rafinariilor inωgτate, dar fara productie de lubrefratti de petrol.
33. ΡafioariiΙe de lubrcfianti de μtrol sint οompanbile cu rafinariiΙe inωgτaω, dιr hra ertractie αomatica si uniati
de productie peπochimica.
34. Rafinariile inιεgraω sint tipul cel mai complex de rafinarie cupriπzind toatc operatiππite majoιe, incluzind
cracarea'uleiurile lubrefianιe si uniatile de pIοductie petrochimica.

143
 Model pentru inventarierea deseurilor lichide si controale

Unitati VοΙum BODs Susp Ntot Ρtot ΑΙti

deseuri Kg/U Kg/U Κg/U Κg/U poluanti Kg/U

m' Pen Pen Ρen Ρen Pen

354 Manufacturarea produsilor mixti din petrol si carbune

Pisla de constructii si carton asfaltat 50 40

Fabrici de cox

netratate t carbune Ι4.7 3.9 3.5 Fenol 0.28

cΝ 0.61
tiocian. 2.Ι
Fabrici vechi t carbune 9.9 0.7 3.5 Fenοl 0.28
cN 0.03
tiocian 0.13

Tratament la nivel de baza3s t carbune 9.9 0.3 3.s Fenol .054

cN .Ο15
tiocian 0.06

Tratament biologic t carbune 1.6 0.3 3.5 Fenol 0.07

cN 0.02
tiοcian 0.Ο8

355 Maruhcturarea produsilor de cauciuc

355l Caucicuri de auωmobile t produs 37 ο.4 1 petΙol 0.\2

DΙVΙZΙA 36. MANUFACTURΑRΞΑ PRoDUSΙLoR NEMETALΙCΙ MΙNERΑLΙ cU ExcEΡπΑ PRoDUSΙLoR

PETRoLΙERΙ SΙ DE CΑRBUNE

362 Manufacturarea sticlei si a pmusilor din sticla

Sticla de oglinzi
Netratat t produs 45.9 2.3 690
Sedimsatare chimica t produs 45.9 2.76
Sedimentare secunΦra + fi ltrare t produs .045
Sticla obisnuita
Netratat t produs .t4 .ω1 .ω2 petrοl .001
Sedimentarechimica t prοdus ο.14 .001 petrol .001
Sedimentare secundara + filtrare t produs .001 petrol .001
Sticla de parbrize
Netratat 10οοm2 4.9 1.95 petrol 0.64
Sedimgη1a1e chimica 1000m2 4.9 1.95 petroι 0.64

35. Tratamenπl la nivel de baza

recirculate iu turnnuri de racire.

1U
 Mοdel pentru inventarierea deseurilor lichide si controale

Unitati Volum BODs Susp Ntοt Ptοt Alti

deseuri Κg/U Kg/U Kg/U Κg/U poluanti Κg/U

m' Pen Pen Pen Pen Pen

Sedimentare secundara + filtrare ι0οom2 4.9 0.24 petrol 0.

Folii de sticla Nιmai ape de racire
Sticla rulata Nυmai ape de racire

DΙVΙZΙA 37. ΙNDUSTRΙΑ METALΙCA DE Β^zA

371 Ιndustriile debaza aΙe fierului si otelului

Amestecuri de fier si otel

Furnale(deseuri Schnιber)
Netratat t produs t2.3 29.3 0.27 Fenol 0.
F.0
cN .0
Sedimentare t produs 12.3 0.27 Fenol .0
F.0
cN .0

Coagulare chimica & clorinare alcalina t produs 12.3 .Ι3 .018 Fenol .0
F.Ο
cN .Ο

Reciclare 5% depunere &clorinare t produs 0.55 .ω6 .001 Fenol 0.

alcalina
F .0
Furml cu oxigen CN 0.
Precipitator/racire
Netratat t produs 0.6 .049
FlocuΙare / sedimentare t produs 0.6 .011
Difuzοr de aerlracire
Netratat t produs Ι.9 .146
Floculare/sedimentare t produs 1.9 .034
Sistem de inlaturare a gazului
Netratat t produs 0.5 .036
Flocul arelsedimentare t produs 0.5 .ω9

FurnaΙe cu :ιrc electric

Difuzor de aerlracire
Netratat t produs 4.6 0.36
Flοculare / sedi m entare t produs 4.6 0.09

145
todel pentru inventariereas deseurilor lichide si controale

Unitati Volum BODs Susp Ntot Ptοt Alti

deseuri Kg/U Kg/U Κg/U Kg/U pοluanti Κg/U

m
J
Pen Pen Pen Ρen Pen

J cu cuptor deschis
or de aerlracire
t produs 3.5 0.27
tat
t produs 3.5 .065
.lare/sedimentare
narea la cald a blendei
t produs 42 33.9 unsori ι.87
.tλt
i de calibrare t produs 42 10.8 unsori 1.87

: cu pat adinc t ptodus 42 0.76 ιrnsori 0.25

nentare & reciclare t produs 2.3 0.04 unsori .015

narea la rece
ιtat t produs 6.7 2.2 0.71 unsori 2.05

p:ιrea cu FΙ2So4
Fe 6.4
cu carbon t produs 1.8
so4 22.r
t produs t.4 Fe 2.6
inoxiΦbil
so4 9.1
t.2 Fe 2.6
le t prοdus
so4 9.8

ιpiιre cu }ΙCl
Fe 18.4
cu carbon t produs 1,.2
cl 24.8
t produs 1.6 Fe 57.8
inοxiΦbi1
cl 76.2
t produs 1.1 Fe 33.7
je
cl 44.5

ian1zλre
iaιλt
t produs 9.4 11) 0.02 Fe 0.19
: fierbinte Ζπ .007
Cr .015

:trοgalvanizare t produs 6.9 N/A Ζn .405

t produs .r25 unsori 0.06

tat
Fe .007
Ζπ .009
Cr .004

L46
 Modet pentru deseurile tichide si cοntroale

Unitati Volum BOD5 Susp Ntot Ptot Alti

deseuri Κg/U Κgl Kg/U Κg/U poluanti Κg,

m Pen U Pen Pen Ρen

Pen

372 Ιndustrii metalice nefieroase

Producerea de alιlmina primara

t alumina 2.4 unsori 0
AΙumina din bauxita3u,,7
so4 2
Fluor 2
Ζι .(
Cu .(

t aluminiu 4.5 unsori 0

so4 4
Fluor 4
Ζι .(

Alιlminiu pentru a[llmiψ1 Cu .(

Αnod pretratat t produs 5.0 unsori 0

Fluor 0

Reducerea celulelor t produs 2.0 Ι4.5 0.04 F2

Fluor

Alιlminiu secunΦr
Separare prin topire t produs 0.Ο08 1.5
Turnarδ in matrite & topitorie t produs 0.02 unson

Plumb primar
Netratat t produs 350

Zinc primar
Netratat tn produs 0.9 Ζι
so4

36. De la l.4 |ι 3.3 tone minercu de bauxia procεsaιa,se pτoduοe 1.0 ωna de al'mim. Urmaioare productie 526 Kg de
aΙlminiu.

37. Namoluri rosii, 675 Kg de al.'minη,poaιe fi descarcat ca suφensii solide daca nu siπ indφaτtate din efluenti.

t47
 Mοdel pentru inventarierea deseurilοr lichide si controale

Unitati VoΙι'm BoD5 Susp Ntοt Ptot Atti

deseuri Kg/U Κgl Kg/U Kg/U poluanti Κg/U

m' Pen U Pen Ρen Pen

Pen

381 Manufacturarea produselor fabricate din metal, cu exceptia masinilor & echipamentelοr

rgintare prin electroliza'8'3'

ai de degres:ιre ιO0om2 ιlηson )

ai de decapare

tel 1000m2 Fe 25
cl- 0.12

lama 10οοm2 Cu 23
Zn 15

ecapare alcalina pentru AΙ 10οΟm2 AΙ 55

NaoFΙ 430

ichel lυminos 1O0Om2 Ni 25

so4 33

Tratare de baza Ni 0.06

FazaΙ de tratare Ni 0.0Ο9

rom onnmental ιOοom2 C16 37

ratare de baza C16 0.06

azaΙ de tratare C16 ο.0ο9

inc lιtminos
aie de cianura 1O0Om2 uΙΙson 0.s
Ζι 6.9
CN 15
NaoFΙ 5ο

aie fara cianura 1ωOm2 rtnsori 0.5

a
Ζn J
NaoFΙ 47

38. TratamentuΙ de baza se refera lι neutrelizare si tratamenn chirnig segτεgd gromuΙui organic VΙ.
39. Stadiul Ι de traιament se refera la reciclarea apei de racire'clatiτea ancuitor mυltiple,transformarea
dragatelor,neutralizarea, ιratameιhrl de segrcgare chimica a cromului organic si Cr VΙ.

14E
 Model pentru inventarierea deseurilor lichide si controale

Volum BOD5 S,rsp Ntot Ρtot AΙti

Deseuri ΚeN Kg/U Kg/U Kg/U poluanti

m' Pen Pen Pen Pen Kg/U

Pen

Baie de acid ι0ω m2 0.7 unsori 0.

Ζι 8.
Ζn 0.
NaOH 0.

Ζn 0.
ΝaotΙ Ο.

Cupru

Baie de cianura 10ο0m2 unsori 2

Cuι
cN2
Baie aciΦ 100οm2 Cu1
so4 1

Baie de fosfat l00Om2 Cu4

Tratament debaza Cu
CN

Cadmiu

Baie de cianura ι0ο0m2 cd 4

cΝ 10
NaoFΙ 6

Tratament debaza cd 0.ι

StadiuΙ Ι de tratare cd .α
CN .α

Aτgint ι0οοm2 Ag 7
CN 10
Stadiul I de tratare Ag .α

t49
 Mode! pentnr inventarierea deseurilor lichide si cοntroale

Yolum BOD5 Susp Ntot Ρtot Alti

Deseuri Κg/U Kg/U Kg/U Κg/U poluanti

m
3
Pen Pen Pen Pen Κg/U

Pen

Cositor

ιΟom2 Sn 4
Baie alcalina
NaOH 4
Sn 5
Sn L6
F/borat 50

stadiul Ι de tratanent Sn 0.01

NaoFΙ 0.0

Baie de fluoroborat de plumb 100οm2 unsοri 1

Pb 2Ι
F/borat 48

Stadiul Ι de tratqment Pb .004 v

Aur
ornamental ι00om2 Au Ο.3
CN 0.4 v
tehnic ι0οom2 Au 2.5
CN 1.4 v

Stadiul Ι de tratament Au ο.01 v

CN .002
Baie de cianura de alama 1000m2 Ζn 3.2 ν
Cn t.2
Tratament de baza Ζι 0.02

stadiuΙ ΙΙ de tratament Ζn .003

CN .002
Ρlπb€ωiωr
lli & froroborat 10οom2 unsori 1

Pb 3.5
Sn7
F/borat 55

s.rtrΙ&trent Pb .022
Ζn .022

ι50
Mοdet pentru inventarierea deseurilor lichide si controale

Unitati Volum BOD5 Susp Ntot Ρtot Alti

Deseuri Kg/U Kg/U Kg/U Κg/U poluanti

m
3
Pen Pen Pen Pen Κg/U

Pen

Baie metalica neelectrica

Baie de nichel 1000m2 ursori 4
Νi 1.1
Fοsfat 4
Bai de cupru 10ο0m2 unsori 15
Cu l.(

Bai sulfurice anodice 10οom2 A1 7.:

so4 23
Bai de fosfatare
Fοfozincare 1ωom2 Ζn3
Fe 1.ι
Fοfat Ι2

Fiero-fosfatare ι00om2 unsοri 5

Fosfat 4

Bai de croΠure

Pentru ahrminiu 10ο0m2 Cr

F

Pentru zinc ( bai gaΙbene de inactivare) 1οο0m2 Cr

Zn

Pentru Zinc (Bai albastre de inactivare) 10οom2 Cr

Ζι
F

DΙVΙZΙUNEA MΑJoRΑ 4. ELECTRΙCΙTATE. G Az sΙ APA

410 Electriciιate,gaz si abur sub presiune

4101 Turbine de abur GwΙ{ 2.2 286 ο,05 unsori .04,

Cr .0ο(
Cu .ω:
Ni .04'.
Ζι .01
4Lσ2 Mnufrcωrarea gazului orasenesc prin cupωarc cu carbune - folositi modeluΙ peπtru carbune,vezi SΙC 3540

ι51
Mοdel pentru inventarierea deseuri[or [ichide si controale

Yolιr BODs Sυsp Ntot Ρtot alti

Deseuri Kg/U Ke/U Kg/U Κg/U poluanti

m
3
Pen Pen Pen Pen Kg/U

Pen

SΙ RESTAURΑNTE
DΙVΙZΙUNEA MAJoR 6. coMERT ENGRoS,CU RΙDΙCATA,HoTELURΙ

6n cαωl gu Ιnanunιιrl angaj/an 21.9 7.3

631 R,estaurantε,cafenele si alω lΦιturi pentιu mircat si bιut

Resteυraile
mirare/an 7.3 3'7

6312 [Ιαele, case de odihm si dte locuri de cazrr€ 2r.9

Μαele cu resaurant patιlri/an 70
2t.9
cπeιnμripepamintlocuricaΙnparetreilere/an7ο108 58.4
trailere/an
cφingυri 1.3
No &Ge serviω persoane/:ιn 22
36
Dc hΙ peκoaneian 140
2r.9
C:s*{ocupate sezon)
7ο
Persoane/an
3.7
Parcari Persoane/an
7.3

DΙvΙzruΝEA MΑJoRA 7. TRANSPoRT, DEΡoZΙTARE SΙ coMUNΙcATΙE

7|3 Transpoπ aerian

rαφrμ μsageri/an
7.3 3.7

|Ω
 Model pentru inventarierea deseurilor lichide si controale

Unitati VoΙum BoDs Susp Ntot Ρtot Alti

Deseuri Kg/U Κg/U Kg/U Κg/U poΙuanti

m, Pen Pen Pen Pen Κg/U

Pen

DΙVΙZΙUNEA MΑJoRΑ 9. sERvIcΙΙ coMιJNΙTARE,socΙΑLE sΙ PERSoNΑLE

920 Serγicii sanitare si altele apmpiaιe
9Φ Servicii comunitare,sociale,persnεle

Populatie deservia de cete canalizariΦ perssoane/an 55 18.1 39.2 3.3 o'93 petroι

Tancuri septicεnι persoane/an 7.3 6'9 16

Sedimentare primara 0.67 ο.4 0.925 0.90
Coagulare chimica 0.25 0.15 0.75 0.15
Filtre cu Scιrrgere cu debit ΙΙrare 0,25 0.2| bact 0

Filtre cu scurgere cu debit redus .075 0.19 i.., O

Namoluri activate/conrentional ο.1 0.|2 0.65 0.62 bact O

Namoluri actiνatelaer:ιre intensiva .035 0.12 0.77 O.85 bact O

Bazine de stabiΙizare a deseurilor 0.2 O.15 0.55 0.60 bact

Tratament biologic si coagulare chimigx 0.06 0.13 0.86 0.06

931 Servicii de educare

Scοli
No de interni eΙevi/an 27 7.3
. internate elevi/an 139 29.2

940 Servicii recreationaΙe si culturale

Teatre
descoperite locuri/an 7.3 3.7
acoperite Ιocuri/an 7.3 3.7
Bazine de inot inotat./an L4.6 3.7

40. Vοlrlmele de deseuri si incarcaωra prezinta urmrlorele limite:

Volιrele de deseuri 30 la 110 m3/cap/an
cBοs |6.4 |ι |9.7 Κglcaplaπ
sΨdi totale 25.5 la 53 Kg/cap/an
ΑΞι bιd 0,22 |ι t.64 Κg/cap/an
FΞtιο| 3.6 la 11 Κg/cap/an
Γ.ωtbr btd 0.22 |a |.64 Κg/pap/an
Fcotrυ rtE dΦlii Yezi Tabellele 4.2.2-t
4ι. cind apele din taιφurile septice sint
tratate imprωna cu impreuna cu deseurile domestice,proportia trebuie sa
fle mentinutι indeajuns de redιlse pentnr a nu afecta opcrιtiunile din statia de tratare, altminteri aerarea va fi strict
Ιrecesan pentru a preveni conditiile amxice.

153
 Tabel 4.2.2-1l Ιncrcaturile de poluanti pentru zonele de Scιrrgere urbana(Sursa:S.J.Ατceival,Marcel
Dekker,Ιnc.)

Poluant FactoruΙ de incarcare la efluenωlui

(glcaplzi)

cBo5 45-54

CCO(dicromat) 1.6 la 1.9 x CBO5

Carbon organic total 0.6 la 1.0 x CBO5

Solide totale Ι70-220

Suspensii solide 70-145

Νisip (amrganic,0.2mm si peste) 5-15

Grasimi 10-30

ΑlcaΙinitate, ca CaCo3 20-30

Cloruri 4-8

Αzot,tοtal ca N 6-12
Αzot organic 0.4xNtotal
Αmoniac liber^ 0.6xNtotal
Nitriti
Nitrati 0.0 la 0.05xN total

Fosfor total, ca P 0.64.5

Fosfor organic 0.3xPtotal
Αnorganic(oπo si polifosfat) 0.7xPtοtal

Potasiu, ca Κ20 2-6

Microorganisme prezente in apa ιlzata ( numar per 100 ml apa uzata)

Bacωrii totale loe-lolo

Coliformi 106-loe
sιreμocωi fecaιi l05-106
Selmorella typhosa 1O1.ιο4
ctisti de proωzoare pina la 103
αlr de belminti pina la 103
γiΙυ$ri (plri formind unitati) 102-104

a Αmoniacul in apele uΖate este un subprodus ao descompunerii ureei.

154
NOTA: Vοlumul apelor u7λte depinzind de niveluΙ de trai si de conditiile locale νanaza intre 50-300llzi.
Ιn unele dintre zonele sUA sau alte comunitati poate chiar depasi 5Φ l/zi.

Tabel 4.2.2-2 Eficienta performantelor tipice pentru Prοcesele de tratare aΙe apelor ν7ate
municipal

Procesul de tratare cBo5 Suspensii A'Δ. Fosfor Bacterii Virus

ΙnΙafurare % ΙΙΙaturarc% Inlaturare % % Inlaπrare %
inΙaturare Ιnlatι
Ιoρ1(

Tratament primar
Etalare 5-10 2-20 10-20

Camere de nisip 10-20 20-40 10-20

Ιndepart. suspens.
de la supraf. 20-30 2040 10-20

Sedimentare 30-35 ω.65 7.5 10 25-75 0-1

Tratamenι secundar

Qhimig
Coagulare 50-85 70.φ 25 85 40-80 O-t

FiΙtre cu scurgere
viteza maΙe de filtr. 65-95 65-y2 80.95 0.ι
FiΙtre cu scuιgerc
filtr. 90-95
rata mica de 70-E2 90-95 0-l
NamoluΙi activate 85-93 85-9ο 3040 3045 60-90 O-1

Αerare inι€nsa 95-98 85.Φ 15-30 10-20 60-9ο o-1

Ιlgune aerεte 7ο.90 ω-95 1-3

sabilizaτΘa 70-90 40-5ο 20-ω ω-99.9+ |4

dseurilor

Tratare tertiara:
Dezinfectare 99-99.9 + 04

155
Tabel 4.2.2-3 Ιncarcatura organica si de nutrienti din apele de ploaie si cele de siroire
(Sursa: S.J.Ατceivala, Marcel Dekker, Ιnc.)

Sursa unitati Azot Fοsfor cBo cco Suspensii

caN caP

Ape de ploaie directe mg/l ο.5-1.5 0.004-0.03 ι0-20 ι0-2ο

Αpe meteorice orasenesti

(cηnalizare separata)

a.Cincinnati" ΚglY''m2laι 875 105 4725 31150 64050

b.Europa ΚglY:m2lan 952 90

Αpe de Scιrrgere forestiere

a.Unele studii din SUA ΚglY''m2lan 143-357 2.6.|2.8

b.Elvetia prealpina ΚglY''m2lan 840 4

c.Diverse paduri
(Finlanda) ΚglY'm2lan 17-27

Pasunile elvetiene prealpine

Naωrale ΚglY:m2lan 1650

Feπilizate ΚglYτm2lan 1940

Ape de sirοire agricole

a.Limite tiPice ΚgΚm2/an 7-105b

b.3 zοne SUΑ Κgtl(m2lιι 784 45

c.Plrωuri elvetiere" ΚglτΚm2len 140ο.30ω 2ι.50

d.7.5 acri cimpuri SUA Κgl|{m2lan 20 |.7

e. Ape de irigπie

De zupnhte Κgl|(m2laι 274-2690 |03434

Subterar ΚglΥ:m2laπ 4250- 28ο.906
1860ο

a Numerele mediate ale bacteriilor per 1Φ mΙ: Colifοrmi totali S8ΟΦ;Colifοrmi fecali lOΦO;Streptococi fecali
205ω.

156
b. ο.05.1.0 mg/l ca fosfor total, din care Ι5.50% poate fi in stare de οπofosfat solubil.

c. Folosire agricola mixta, feπilizat.

Tabel 4.2.2-4 Eficienta sistemelor de tratament pentru deseurile agro-industriale (AΦptat dupa:
E.J.Middlebroοks, John Willey & Sons)

SΙSTEMUL DE TRΑTAMENT REDUCEREA PARAMΕTRILOR

EFLUENTULUΙ(%)

Trarament primar cu recuperarea sub produsilor

Sedimentare Sau Sep:ιr:ιre gravitationala cBo5 20-30

Suspensii 20-50
grasimi t5-20
Flotare cu aer dizolvat(FAD) cBos 30
Suspensii 30
grasimi Φ.1Φ.200 mg/l
FAD cu controlul pFΙ.ului & floculare cBos 90
Suspensii 98
grasimi 9s-99

Tratament secundar

Ι-agune anaerobe &aerobe cBo5 95

Ι:gune anaerobe,aerate & aerobe cBo5 99
Procese de contact anaerobe cBo5 9ο.95
Namoluri activate cBo5 9ο-95
Aerare intensiva CBO5 95
Ι.agune anaerobe si biodiscuri cBos 9ο-95

Tratament teΙtiar
Clorinare Dezinfectie
.Filtre de nisip cBo5 5-10 mg/l
Suspensii 3-8 mg/l

Microfiltre cBo5 10-20mg/l

Suspensii 10-15 mg/l
Electrodializa suspensii 90%
Schimbatori de ioni daruri 90%
Ρurificatori de NFΙ3 NI{3 9ο-95
Αbsorbtie de carbon cBo5 9s%
Precipitare chimica P 85.Φ.0.5 mg/l
osmoza reversibiΙa Suspensii 20 mgll

Fara descarcare

Ιrigare prin aspersoειre inlaturare totala

Ιrigare prin inundare iniaturare totala
Mentinerea in bazine si evapοrare inlaturare totala

157
 Tabel 4.2.2-5 Cοmpozitia lichideΙor din gropile de gunoi (dupa G.G.Tchobanoglous,
Theisen, Η., si R. Eliassen, Solid Wastes: Engineering Prinοiples and Management
Ιssues. McGraw.FΙill)

Domeniul Tipic mgil

mg/l

cBos 2ω0.3000ο 10000

Consum chimic d eoxigen (CCO) 3000-4500Ο 1 8000

Carbon organic total (COT) 15ω.200ο0 6000

Total suspensii solide 2ω-1000 s00
Azot organic 10.6ω 2ω
Arzot amoniacal 10-8ω 2ω
Azotati 5-40 25
Fosfor total t-70 30
Ortofosfati 1.5Ο 20
Alcalinitate (CaCOr) 10ω-10000 30ω
p}Ι 5.3-8.5 6
Duritate totala (CaCOr) 3ω-1ω00 3s00
Calciu 2ω-3000 10ω
Magneziu 50-15ω 250
Potasiu 2ω-20ο0 3ω
Sodiu 20a-2ω0 5ω
Cloruri 100.30Οο s00
Sulfati 1ω.1500 300
Fier (total) 50.6ω 60

Nota: Pentru calcularea incarcaturii in deseuri este neces:ιr volumul anual de lichid din
groapa. Lichidul este produs prin descompunerea deseurilor solide si apa αιre intra in groapa de
gunoi, fie direct din ploi, fie din drenajul de la suprafata sau apa freatica. Daca apa freatica poate
fi neglijata, volumul lichidului din gunoi poate fi luat ca egal cu volumul apei de ploaie.
Evaporarea poate fi foarte puternica nu numai de la suprafata gropii dar chiar din masa de gunoi
datorita reactiilor exoterme care au loc aici.

158
4.2.3 Tabel de lucru pentru evaluare incarcaturii efluentului
Foaie pentru date si calcule pentru deseuri lichide ( din

mari vol r.Ιm C los TSΙ Ν .otal Ρ total altele

me
Sursa
Unit SUTSA fa mi fa in fa inc fa in fai in po 'fa tn
ati ct i ct c. ct ct c cιi c ll i., c
:

(u)
:

mii m m kg tla kg tla kg tla κ8. tla

rl :

rkg tla
cl cl lu lν lιl lui
i"
u/an n n n n n
u an

Subtotal (fo: ia actu ala)

Subtotal (foaia precedenta)

159
 Subtotal
:
inc incarcatura
:
poι. poluant

4.2.4 Exemplu

Problema:

Trebuie facuta inventarierea pentru o fabrica de textile care lucrea za in zona de studiu.
Determinati necesarul de date. colectati informatiile si evaluati incarcatura efluenωlui

SoΙutia problemei

1. Din anexa ΙΙ aflam ca indusπia de textite este clasificata in sandardul international al

industriilor si serviciilor cu codu 321. Folosirea anexei ΙΙ facilitaeaza gasirea unei activitati
anumite in sectiunea 4.2.2.

2. Din sectiunea 4.2.2, modelul pentru deseurile lichide de la o fabrica de ωxtiΙe aflam
ca sunt necesare urmatoarele date:

(a) daca se prelucreaza lana:

cantitatea de lana degresata, tlan
cantitatea de lana vopsita tlan
cantitatea de lana spalat tlan
cantitatea de lana carbonizata tlan
cantitatea de lana albita tlan
(b) daca se prelucreaTa bumbac:
cantitatea de bumbac apretata tlan
cantitatea de bumbac dezaρretatz tlan
cantitatea de bumbac autoclavata tlan
cantitatea de bumbac albita tlan
cantitatea de bumbac mercelizata tlan
cantitatea de bumbac vopsita tlan
cantitatea de bumbac imprimata tlan
(c) daca se prelucreaza v:ιscoza:
cantitatea detextile tlan
(d) daca se preιucrearλ v:ιscoza:
cantitatea detextile tlan
(e) daca Se prelucrearλ vascoza:
cantitatea detextile tlan
(f) daca se prelucrea7λ vΞιscoza:
cantitatea detextile tlan

ιω
 G) daca se prelucreaza vascoza:
cantitatea de textile tlan
Ιn plus, daca exista o statie de epurare, trebuiesc colectate informatii si despre tipul sau si
modul de explοatare. Tehnologia de epur:ιre tipica include: sedimentare cοmpleta, coagulare
chimica/sedimentare, iaz anaerobic, iaz aerobic cu namol activ.
3. Sa presupnem ca de pe urma vizitarii fabricii s.au obtinut urmato:ιrele relatii:
(a) se preΙucreaza numai bumbac
cantitatea de bumbac apretata 840 t/an
cantitatea de bumbac deτapretatz 840 t/an
cantitatea de bumbac autoclavata 840 t/an
cantitatea de bumbac albita 840 t/an
cantitatea de bumbac mercelizata 2Χ) tlaπ
cantitatea de bumbac vopsita 420 tlan
cantitatea de bumbac imprimata Ι20 tlan
(b) statia de epurare are numai sedimentare.
4. Datele de mai sus impreuna cu informatiile necesare din modelul de incarcare al
deseurilοr lichide din sectiunea 4.2.2, pot fi inserate in tabelul de lucru prezentzt in sectiunea
4.2.3. cesta poate fi utilizat pentru calcularea incarcaturii anuale a efluentului produs defabrica.

Tabelul 4.2.4-1 arata cum pot fi introduse datele si informatiile si cum se poate calcula
incarcatura efluentului. De retinut ca in acest tabel de lucru:

(a) Fiecare factor enumerat este rezultatul inmultirii fiecarui factor necontrolat
cu factorul de penetrare corespunzatr sedimentarii din statie de epurare. De ex factorul CBO,
peΙΙrtru prelucrarea necontrolata a bumbacului este 2,8 kg/t si penetrarea CBos in urma
sedimentarii este Ο,6(sectiunea4.2.2, cSΙ 321). Produsul lor 2,8x 0,6- 1,7 este factorul de
incarcare pentru efluentul tratat din faza respectiva de preΙucrare a bumbacului.

(b) Factorii de incarcare sunt exprimati in kg/uniiate in timp ce activitatea fiecarei surse
este data in mii de unitati/an. Ca urmare, multiplicarea fiecarui factor cu activitatea sursei da
incarcatura efluentuil exprimata in tlan. De ex. factorul de incarαιre pentru CBos pentru acea
fψa din prelucrειrea bumbacuΙui este |,,7 kglt de bumbac iar activitatea sursei este 0'84 mii tone
de bumbac prelucrat prin acea fazalan. Ιnmutirea lo da t,4 t CBo5/an.

161
Tabel 4.2.4-1 Exemplu pentru utilizarea tabelului de lucru din sectiunea 4.2.3

Foaie de date si calcule pentru deseuri lichide ( 1 din 1 )

mιιrl vol m c ]os TSS N :otal Ρ totaΙ altele

me
Sursa ;
:.
ac acinc oll i ac
:

unita s ursa fa mi ac nc nc ac nc hc
ri ct i t t: t t: ,t
.: i

gl gl tla
:

(u) cl cl gl la ,lun gl la la
It
ui U :n 'gl
u/an u an u n u n ,U n

312 Ιnd. Te tila

:

Fabrica de I xtile i
:

apretare t 0,84 4,2 :?( t,7

t,,
dezapretare t 0.84 22 18,5 34,$ 29,2 t2,,0: 10,
autoclavare t 0.84 1ω .ι,τ
''9Λ oo"-t lr'
31,θ 26,.7 OrO:
,,9Λ
4,8 4,0 2.0 iL.1
:

albire t 0,84 10ο ιJτ

.

mercelizare t 0,29 35 it0.2 4.81 .4 t 0.3,

albire t 0,42 50 l2r 36 , 15.1 10 4.2
imprimare t 0,12 Ι4 1 1.7 32.4 3.9 ι.8 0.6
:

i i
:

,,,

;
:
:

i81.7
.

Subtotal (fo aιa actυ ιa1a) i 222 24.3

Subtotal (fo aia preι :edenta

:

Subtotal
:
inc incar, :atura
:
pol. polu ant
:

t62
 BΙBLΙOGRAFΙE

.- 1. Associated Water and Air Resources Engineers, Ιnc.(1971). Ιndusπial Waste Survey of the
Malt Ιndustry. Nashville Tenn.
'
' 2. Arceivala, S.J.' (1981). Wastewater Treatment and Disposal. Marcel Decker Ιnc',New York
and Basel.

3. Azad' tΙ.S., (1976). Ιndustrial Wastewater Management Handbook. McGraw FΙill. New
- York.

4. Becker' Ρ.' (1983). Phosphates and Ρhosphoric Acid Raw Maωrials' Technology and
.' Economics of Wet Processes. Marcel Dekker, N.Y. and Basel.

- 5. Commission of the European Communities, (1984). Anaerobic Digestion of Sewage Sludge

' and organic Agriculπral Wastes. Elsevier Applied Science Publishers.

- 6. Dekleine H.,and G.P. Frickorn, (1972). Research into Wastewater Disposal Situation in Egg-
Breaking Ιndustries. Staω Agriculωre Waste Disposal Report No 4372. Ιnstitute of Poultry
Research.

7. Economopoulos, A.P.' (1980). Technical Publication, Vol.ΙΙ / Ιnventory of Pollution

_ Sources. Ρart Ι: Sources and Polluting lpads in the Great Athens Area. Part ΙΙ: Generalized
Methodology for Pollution Ιnventories. Environmental Pollution Control Project - Athens
(PERPA), pp 261.

8. Economopoulos, A.P.' (1985). Pollution from Ρetroleum Refineries/Assessment and Control.

. oragnization for Arab Petroleum Expoπing Countries, Κuιγait.
.
9. Economopoulos, A.P., (19ss) . A Screening E.Ι.A' Sπdy for a Phosphate Fertilizer Ρlant in
- JebelAli, Dubai, UAE, UNEP, Regional Office for West Asia.

- ιO.Economopoulos, A.P., (1988). Management and Control of the Environment, ed. H.Ιw. de
* Koning,WHO/PEP/89.l.WorldHealthOrganization,Ceneva.

- l1,Federal Pollution Conπol Association' (l%7). The Cost of Clean Waωr.VolΙΙ: Ιndustrial
Waste Ρrofiles, No.4: Textile Mill Products' FwPcA, US Depπment of the Ιnterior,
. Washington D.C.,NTΙS PB 21E 1E5/BE.

l2.Federal Pollution Control Association, (1968). The Cost of the Clean water, FwΡcA, US
.- Department of the Ιnterior, Washington D.C.

. 13.Fullam, FΙ.T., and Faulkner, B.P., (1971). Ιnorganic Feπilizers and Phosphate Mining
Ιndustries. wat€r Ρollution and Control, US.EPA.Report No FDP 09/71.
-

163
 |4. Gem.}Ι.W.. and G.V. Beeland. lΙandbook of Water Resources and Pollution
Conπol. Van Nostrand.

15. Κaufman, V.F., D.h,Bergquist, Κ.Ιjicki, and A.L.Ρorter, (195). vrasteΨater

Control at Egg Ρrodusts Plants. Pouιtry and Eggs Ιnstitute of America. US Department of
Agriculωre, Washington D.C.

16. Jewell,W.J., H.R. Davis, o.F' Johndreιv, Jr., R.C. Ιlehr, W.Siderewicz, and R.R.
za||' (1975). Egg Breaking and Processing. Waste Control and Treatment. ΕPA 6ω12-'7510|9.

|7. Joyce, M.E.,J.F. Scaief, M.W. Cochrane, and K.A.DostΔ|' (Ly77\. State of the
Art:wastewater Management in the Beverage Ιndusξ, Us ΕΡA. ΕPA 6ω12.77-048. -
18. Masselli., (1959). A simplification of Textile tlasω Survey and Treatment . New
England Ιnterstate Water Ρollution Control Commission.

19. Ministry of FΙousing, Physical Planing and Environment, Netherlands (1983).

Handbook of Emission Factors, Vol 2: Ιndustrial Ρrocesses. The Hague.

20. Midllebrooks, E.J., (1979) Ιndustrial Pollution Control, Vol Ι: Agro Ιndusπies, John
Wiley & Sons.

21. Marcantonatos, G.' (1986). Treatment and Disposal of liquid Effluenκ, Athens.

22' ΜetcΛt & Eddy, Ιnc,, (199). Wasωwater Engineering: Treatment, Disposal, Reuse.
Second Edition. McGraιv-t{ill.

23. Nemerow, N.L. and A.

Dasgupω, (1991). Ιndustrial and Hazardous Waste
Treatment. Van Nostrand Reinhotd. New York.

24. oEcD, (1983). Emission Control Cosκ in the Metal Plating Ιndusξ.,oECD,Ρaris. :
26' Ρorges, R., and E.J. Stuzenski, (1960). Procεεdings of the 15-th indusffial Waste
Conference. Purdue University, Purdue, pp331.

21 .Rudolfs, ιγ., (1953). Ιndusπial Wastes, their Disposal and Treatment. Reinhold
Publication Co.

28. Syropoulos, P., (1988). Report on the Wastewater Treatment from Sιγine Feedlot
FaciΙities in Greece. Environmental Pollution Conπol Ρroject (ΡERPA). Greece'

29. Sena, W.C,, (1973). Rerοvery of Fatty Maωrials from Edible oil Recovery
Eff1uents' Us EPA. EPA 6ωl2-73l0t5.

tω
30. Spyopoulos, P.,(1988). Report on tι,. w*tewater ,..u.,*t fromSlaughterhouses in
Greece. Environmental Pollution Control Project (PERPA) .Greece.

31 .
Tchobanoglous, G. ,Theisen, FΙ. , and R. Eliassen . (|977). Solid Wastes: Engineering
Ρrinciples and Management Ιssues. McGraw-FΙill, New York.

32. United Nations Environment Programme, (19s2)..: C}uidelines for A3sθssing ΙndUstrial
Environmental Ιmpact and Enviromental Criteria for the Siting of Ιndustry. Supplementary
Volume. UNEP Ιndustry and Environment Guidelines Series. Paris.

33. US Brewing Association (Ι973). Effluent Study. US Brewing Association, Washington D.C.

34. US EPA, (1972). The Pollution Potential in Pesticide Manufacturing, Pesticide Study Series
5. US EPA Technical Study Report EΡA OV/P.TS.ω.72.04.

35. US EPA, (1974). Feedloω Point Source Category. Development Document for Effluent
Limitations Guidelines and Neιv Source Performance Standards. US. EPA, Effluent Gudelines
Division. Washington D.C.m EΡA 440lt-74l001..

36. US EPA ' (Ι974). Ιnsulation Fiberglass Processing Segment of the Glass Manufacturing
Point Source Category. Development Document for Effluent Limitations Guidelines and New
Source Ρerformance Standards. US EPA< Effluent Guidelines Division. Washington D.C. EPA
440lt-74lωΙb.

37 . US EPA, (|974). Beet Sugar Ρrocessing Segment of the Sugar Processing Point Source
Category. Development Document of the sugar Processing Point Source Category. Development
Document for Effluent limitations Guidelines and New Source Performance Standards. US EPA.
Effluent Guidelines Division. Washington D.C., EPA 44011-741002b.

3.8.US ΕPA, (|974). Flat Glass Segment of the Glass Manufacturing Ρoint Source Category.
Development Document for Effluent Limitations Guidelines and New Source Performance
Standards. US EΡA, Effluent Guidelines Division. Washington D.C., EΡA 440l|-74l002b.

39. US EPA, (Ι974). Copper, Nickel, Chrome & Ζinc Processing Segment of the Electroplating
Point Source Category. Development Document for Effluent Limitations Guidelines and New
Source Performance Standards. US EPA, Εffluent Guidelines Division. Washington D.c., EPA
440lt-74lω3.

40. US EPA, (1974). Cement Manufacturing Point Source Category. Development Document
for Effluent Limitations Guidelines and New Source Performance Standards. US EPA. Effluent
Guidelines Division. Washington D.c., ΕΡA 440lt.74lω5.

4L. Us EPA, (L974). Phosphorus Derived Chemicals Processing Segment of the Ρhosphate
Manufacωring Point Source Category. Category. Development Document for Effluent
Limitations Guidelines and New Source Performance Standards US EPA, Effluent Guidelines
Division. Washington D.C., EPA 44011-741006.

165
42. US EPA, (1974). SmeΙting and Slag Ρrocessing segment of the FerroaΙtoy Ρoint Category.
Development Document for Effluent Limitations Guidelines and Neιv Source Ρerformance
Standards Us EΡA' Effluent Guidelines Division. Washingωn D.c., EΡA 440l|-74lω8.

43. Us EPA, (1974). Basic Feπilizer Chemicals Processing Segment of the Fertilizer
Manufacturing Ρoint Sοurce Category. Development Document for Effluent Limitations
Guidelines and New Source Performance Standards US EPA, Effluent Guidelines Division.
Washington D.c., EΡA 440lt.74lo||' '

44. US EPA' (1974). Red Meat Ρroc€ssing Segment of the Meat Producω and Rendering Point
Source Category.Development Dοcument for Effluent Limitations Guidelines and New Source
Performance Sandπds Us EPA, Effluent Guidelines Division. tilashington D.c.' EPA 440/1-
14t012.

45. Us EΡA, (1974). Tyre & Synthetic Segment of the Rubber Ρrocessing Point Source
Category. Development Dοcument for Effluent Limitations Guidelines and New Source
Ρerformance Standards US EPA, Effluent Guidelines Division' Washington D.c,, EPA 44οil-
741013. ΝTΙs PB 238 609.

46. Us EPA, (1974). Building costruction & Ρaper Ρrocessing segment of the Asbestos
Manufacturing Point Source Caωgory' Development Document for Effluent Limitations
Guidelines and Νew Source Performance Standards Us EPA. Effluent Guidelines Division.
Washington D.C., EPA 44Ol l-741017.

47. US EPA, (1974). Soap and Detergent Manufacturing Point Source Category. Development
Document for Effluent Limitations Guidelines and Netλ, Source Performance Standards Us EPA,
EffΙuent Guidelines Division. Washington D.c., EΡA 440l1.74l0|8a.

48. Us EΡA' (1974). Seεondary Aluminium Smelting Segment of the Nonfeπous Metals Point
Sourcα Category. Develοpment Document for Effluent Limitations Guidelines and Nelr Source
Performance Standards Us EPA' Effluent Guidelines Division. Washingωn D.c.' EPA 440/1-
74t0lg.

49. Us EPA, (1974). Primary Aluminium Smelting Segment of the Nonfeπous Metals Point
Source Category. Development Document for Effluent Limitations Guidelines and New Source
Performance Standards Us EPA, Effluent Guidelinαs Division. Washingωn D.c., EΡA 44ο11-
'74tO19.

50. US EPA, (1974). Catfish, Crab, Shrimp Processing Segment of the Canned and Preserved
Seafood Ρrocessing Point Source Category. Development Document for Effluent Limitations
Guidelines and New Source Performaηce Standards Us EPA. Effluent ouidelines Division.
Washingωn D.c., EPA 44ol1-74lo2o.

51. US EPA, (1974). Raw Cane Processing Segment of the Sugar Processing Point Source
Category. Development Document for Effluent Limiations Guidelines and New Source
Performance Sandards US EPA, Effluent Guidelines Division. Washington D.C., EPA 440/1-
74t021.

t66
52. US EPA, (|974). Ρlywood & Wood
Processing Segment of the timber Ρroducts Ρoint
Source Category. Development Document for Effluent Limitations Guidelines and Νew Sourοe
Ρerformance Standards US EΡA, Effluent Guidelines Division. Washington D.C., ΕPA 440l11-
741023a.

53. US EPA, (1974). Builders Ρaper & Roofing Felt Segment of the Builder,s Paper and Board
MiΙΙs Ρoint Sοurce Category. Development Document for Effluent Limitations Guidelines and
New Source Ρerformance Standards US EPA, Effluent Guidelines Division. Washington D.C.,
EPA 4401t-741026a.

54. US EPA, (1974). Citrus, Apple and Potatoes Processing Segment of the Canned and
Preserved Fruiω and Vegetables Ρrocessing Point Source Category. Development Document for
Effluent Limitations Guidelines and New Source Performance Standards US EPA. Εffluent
Guidelines Division. Washington D.C., EPA 4401 l-741027a.

55. US EPA, (|974). Grain Ρrocessing Segment of the Grain Mills Point Source Category.
Development Document for Effluent Limitations Guidelines and New Source Performance
Standards US EPA, Εffluent Guidelines Division. Washington D.c., EPA 440lL-74la28.

56. US EΡA, (Ι974). Fabricated and Reclamed Rubber Ρrocessing Segment of the Rubber
Processing Point Source Category. Development Document for Effluent Limitations Guidelines
and New Source Ρerformance Standards Us EPA, Effluent Guidelines Division. Washington
D.C., EΡA 440l |-741030.

. US EPA (L974). Rendered Ρrocessing Segment of the Meat products and Rendering Point
57
'
Source Category. Development Document for Effluent Limitations Guidelines and New Sοurce
Ρerformance Standards US EPA, Effluent Guidelines Division. Washington D.C., EPA 440l1r-
7 4l03Ι .

58. US EPA, (1974). Fοr the Fruits, Vegetables & Speciality Segment of Canned & Preserved
Fruiω and Vegetables Point Source Category. Development Document for Effluent Limitations
Guidelines and New Source Performance Standards US EPA, Εffluent Guidelines Division.
Washington D.C., EΡA 440l L-74l03|d.

9. US EΡA, (1974). Synthetiο Polymers Ρrocessing Segment of the Plastics & Synthetic
Materials US EPA, (1974). Point Source Category. Development Document for Effluent
Limitations Guidelines and New Source Performance Standards US EPA, Effluent Guidelines
Division. Washington D.C., EPA 4401t-7 41036.

60. US EPA , (1974). Animal Feed, Breakfast Cereal & Wheat Processing Segment of
the Grain Mills Point Source Category. Development Document for Effluent Limitations
Guidelines and New Source Performance Standards US EPA, Effluent Guidelines Division.
Washington D.C., EPA 4401 1,-741A39.

61. US EΡA, (L974). Bauxite Refining Segment of the Nonferrous Metals Ρoint Source
Category. Development Document for Effluent Limitations Guidelines and New Sοurce
Performance Standards US EPA, Effluent Guidelines Division. Washington D.c., EΡA 440l|-
74l09Ι.

r67
 62. Us EPA, (1975). lwaste\rater Characterization of the Speciality Food Ιndustry.,EPA
-660t2-74t075.

63. Us EΡA, (1975). Pressed & Blown Glass Processing Segment of the Glass
Manufacuring Point Source Caωgory. Development Document for Effluent Limitations
Guidelines and New Source Performance Standards Us EPΑ' Effluent Guidelines Division.
Washington D.c., EΡA 440l |-15 l034a.

64. Us EΡA, (1975). Fish, Meal, Salmon, Bottom Fish, Clam, oyster, Sardine, Scalop,
Herring and Abalone Segment of the Canned and Ρreserved Fish and Seafood Processing
Ιndusξ Point Source Catφory. DeveΙοpment Document for Effluent Limitations Guidelines and
New Source Performance Standards US EPA, Effluent Guidelines Division. Washinston D.C..
ΕPA,440lt-75lM|.

65. Us EPA, (1975). Formulated Fertilizer Ρrocessing Segment of tje Fertilizer

Manufacturing Ρoint Source Category. Development Dοcument for Effluent Limiations
Guidelines and New Source Ρerformance Standards US EPA. Effluent Guidelines Division.
Washington D.c., EΡA 44ol |-75 1042'

66. Us EPA' (1976). Carbon Black Ρoint Source Caωgory. Development Document for
Effluent Limiations Guidelines and New Source Performance Standards US EPA. Effluent
Guidelines Division. \ryashington D.C., EPA 440ll-761ffi.

67. Us EPA' (1978). Concrete Products Point Source Caωgory. Development Document
for Effluent Limiations Guidelines and New Source Performance Standards US EPA. Effluent
Guidelines Division. Washington D.C., EPA 44011-781090.

68. Us EPA' (1979). Electroplating Pretreatment Segment of the Elecπoplating Ρoint

Source Category, Development Document for Effluent Limiations Guidelines and Νeιv Source
Performance Standards'US EPA, Effluent Guideline.s Division. Washington D.c., EPA 44ο11-
''Ι9/0o3,

69. US EPA, (1979). Paint Formulating Point Source Category. Developmenr Document
for Effluent Limitations Guidelines and New Source Ρerformance Standards Us EPA, Effluent
Guidelines Division. Washingωn D.c.' EPA 440l|-79lb9.

70. Us EPΑ, (1979). Gum and Wood Ρoint Source Caωgory. Development Document
for Effluent Limitations Guidelines and New Source Performance Standards US EPA, Effluent
Guidelines Division. Washington D.c., EΡA 44ol|-79lo78.

71. Us EPA, (1981). Timber Producω Processing Segment of the Timber Products
Point Source Caωgory. Development Document for Effluent Limitations Guidelines and New
Source Performance Standards Us EPA, Effluent Guidelines Division. Washingωn D.c', EΡA
440tr-8ν023.

72. US EPA, (1982). Iron & Steel Ρoint Source Category.Volumes Ι to vΙ.
Development Document for Effluent Limitations Guidelines and New Source Ρerformance

168
Standards US EΡA, Effluent Guidelines Division. Washington D.C., EPA 440lΙ-821024.

73. US EΡA, (1982). Ιnorganic Chemicals Manufacturing Ρoint Source Category.

Development Document for Effluent Limitations GuideΙines and New Source
Performance Standards US EPA, Effluent Guidelines Division. Washington D.C., EPA
440t1-82t007.

74. US EΡA, (1982). Petroleum Ρoint Source Category. DevelopmΘnt for Effluent
Guidelines and New Source Performance Standards US EPA. Effluent Guidelines
Division. Washington D.C., EPA 4401t-821014.

75. US EPA, (1982). Leather Tanning and Finishing Point Source Category.
Development for Effluent Guidelines and New Source Ρerformance Standards US
EPA, Effluent Guidelines Division. Washington D.C., EPA 4401L-821016.

76. US EPA, (1982). Textile Mills Point Source Category. Development for Effluent
Guidelines and New Source Performance Standards US EPA. Effluent Guidelines
Divisiοn. Washington D.C., EPA 440lt-82l022.

77. US EPA, (1982). Pulp, Paper Board and the Builder,s Paper & Board Mills Pοint
Source Category. Development for Effluent Guidelines and New Source Ρerformance
Standards US EPA, Effluent Guidelines Division. Washington D.c., EΡA 440lι-
82t02s.

78. US EPA, (1982). Steam Electric Power Plants Point Source Category.
Develοpment for Effluent Guidelines and New Source Performance Standards US
EPA, Effluent Guidelines Division. Washington D.C., EPA 4401\-821029.

79. US EPA, (1982). Coal Minning Ρoint Source Category. Development for
Effluent Guidelines and New Source Performance Standards US EPA.Effluent
Guidelines Division. Washington D.C., EpA 4401t-821057.

80. US EPA, (1982). ore Mining & Dressing Ρoint Source Category. Development for
Effluent Guidelines and New Source Performance Standards US EPA,Effluent
Guidelines Division. Washington D.c., EPA 440lΙ.821061

81. US EPA, (1982). Battery Manufacturing Point Source Category. Development for
Effluent Guidelines and Νew Source Performance Standards US EPA'Effluent
Guidelines Division. Washington D.c., ΕPA 440lt.82l067.

82. US EPA, (1982). Metal Molding Segment of the Foundries Point Source Category.
Development for Effluent Guidelines and New Source Performance Standards US
EΡA,Effluent Guidelines Division. Washington D.c., EPA 440lt.82l070.

83. US EPA, (1982). Ρorcelain Point Source Category. Development for Εffluent
Guidelines and New Source Performance Standards USEPA,Effluent Guidelines
Division. Washington D.C., EPA 4401t-821072.

84. US EΡA, (1982). Aluminium Ρrocessing Segment of the Aluminium Forming Point

t69
Source Category.
Development for Effluent Guidelines and New Source Performance Standards US
EPA,Effluent Guidelines Division. Washington D.C., EPA 4401t-8210i3.

85. US EPA, (1982). Ρesticides Point Source Category. Development for Effluent
Guidelines and New Source Performance Standards US ΕPA'Effluent Guidelines
Division. Washington D.c., EΡA 440lΙ-82rc79.

86. US EPA, (1983). Environmental Assessment Database for Petroleum Refining

Wastewaters and Residuals. USA EPA. EPA 60012-83/010. NTΙS PB 83-t64749.

87. US EΡA, (1983). organic Chemicals & Ρlastics & Synthetic Fibers Processing
Segment of the Organic Chemical Point Source Category. Development for Effluent
Guidelines and New Source Performance Standards US EPA,Effluent Guidelines
Division. Washington D.c., EPA 44011.83/Ο09.

88. US EΡA, (1983). Electrical & Electronic components Processing Segment οf the
Electronics Point Source Categοry. Development for Effluent Guidelines and New
Source Performance Standards US EΡA,Effluent Guidelines Division. Washington
D.C., EPA 440t t-93t075.

89. US EΡA, (1983). PharmaceuticaΙ Manufacturing Ρoint Source Category.

Development for Effluent Guidelines and New Source Performance Standards US
EΡA,Effluent GuideΙines Division. Washington D.c., EPA 44011-83/084.

9ο. US EPA, (1983). Metal Finishing Point Source Category. Development for
Effluent Guidelines and New Source Performance Standards US EPA,Effluent
Guidelines Division. Washington D.c., EPA 440l|-83109Ι.

91. US EPA, (1984). Nonferous Metals Forming Ρoint Source Category.

Development for Effluent Guidelines and New Source Performance Standards US
EPA,Effluent Guidelines Division. Washington D.C., EPA 44011-84/019.

92. US ΕΡA, (1984). Plastic Molding & Forming Segment of the Plasics Ρrocessing
Point Source Category. Development for Εffluent Guidelines and New Source
Performance Standards US EPA,Effluent Guidelines Division. Washington D.C.,
EPA 440lΙ-841069.

93. US EPA, (1984). Coil Coating Ρoint Source Category. Development for
Εffluent Guidelines and New Source Performance Standards US EPA.Effluent
GuideΙines Division. Washington D.C., EPA 440l|-84107|.

94. US EΡA, (1984). Copper Forming Point Source Category. Development for
Effluent Guidelines and New Source Performance Standards US EPA.Effluent
Guidelines Divisiοn. Washington D.c., EΡA 440/L.84l074.

95. World F{ealth Organization, (1982). Rapid Assessment of Air, Water and Land
Ρollution Sources. Publication No. 62. Geneva.

t70
 cAPΙToLιL

ΙN\rENTARΙEREA DESEιJRΙLOR SOLΙDE

5.1 Ιnventarierea deseurilor solide in conditiile strategiilor prezente sau viitoare

5.2 Model pentru efectuarea inventarierii deseurilor solide

5.2.1 Ιntroducere

5.2.2 Model pentru inventarierea deseurilor solide sau periculoase

5.2.3 Tabele de lucru pentru evaluarea incarcaωrii in deseuri solide

5.2.4 Exemple

5.3 Bibιiografie

- t7l
 5.1 Ιnventarierea deseurilor solide in conditiiΙe strategiiΙor prezente sau viitoare

Aspecωle procedurale pentru calculul incarcaωri in deseuri solide din diferite surse sunt
prezentate in sectiunea 2.3 si demonsπate prin exemplul din sectiunea 5.2.5.

Ιn cazul aerului si deseurillor lichide examinate pana in prezent, tipurile de poluanti erau
destu.l de bine definite. Acest lucru nu mai este valabil si in cazul deseurilor solide care sunt
adesea un amestec de substante inerte, uleioase, organice si ωxice. Clasificarea unor astfel de
deseuri pe categorii trebuie sa se bazeze pe ΙΙatura lor, utilizand drept criteriu potentialul lor
poluant pentru sol sau apa, precum si tehnologiile de tratare aplicabile.

Ιn aceasta carte si in modelul din sectiunea 5.2.2 in special, incarcatura de deseuri solide
provenita din diferite surse este clasificata conform unui sistem propus de Banca
Mondiala/oMS/UNEP in sase mari categorii. Deoarece aceasta clasificπe este foarte importanta,
mai jos este redata o prezentare sum:ιra a categoriilοr si sub-caωgoriilor:

1. Deseuri anorganice
bαze prwin in special din pregatirea si finisarea suprafetei metalelor. Acestea
A' Acizi si
sunt periculoase daωrita actiunii corosive.

Β. Deseuri de cianuri provin in special din industria μlucratoare si ratarea la cald a

anumitor oteluri. Toxicitatea lor acuta le face sa fie periculoase.

C. Nαιιιoturi si solutii cu rwtaιe grele proνin din o mare varietate de procese industriale
cum ar fi acoperiri mealice, tabacarii si fabrici textile. Reprezinta un pericol major daωrita
toxicitatii metalelor grele prinπe care rιrsen' cadmiu, crom hexavalent, plumb, mercur' nichel,
zinc si cupru.

D. Deseuri cu αzbest provin in special din demolarea sau construirea de termocentrale,

aduοtiuni de gaze, santiere navale, etc acolo unde acest material este utilizat mai mult. Ιnhalaιea
Γrbrelor de azbest reprezinta un risc foarte mare datorita potentialului lor cancerigen.

E. Atte reziduuri solide provin in special din topirea si purificarea metalelor. Ρraful s1

namolul acestora contin metaιe greιe toxice incluzand nichel, :ιrsen, zinc, mercur, cadmiu si
plumb.

2.Deseuri uleioase

Acestea sunt generate in principal in urma prelucrarii, utilizarii si depozitarii uleiurilor

minerale. Exemplu cel mai bine cunoscut Sunt namoιurile de pe fundul rezervoarelor de petrol.
Ele pot contine metale toxice.

172
 3. Deseuri organice

A. Solνenti hαlogenαti Sunt generati in principal de la spalatoriile chimice de imbracaminte

Sau operatiile de curatare a metalelor si intr-o masura mai mica de Ιa procesele de degresare
si
indepartare a lanolinei in industria textila si a pielariei. Pericolul asociat acestor deseuri provine
din toxicitatea si persistenta relativ indelungata.

B. Solνenti nehαlogenαti provin din industria de vοpseluri, cerneluri, adeziνi, rasini,

conseΓvanti pentru lemn pebaza, de solventi, aromanti alimentari etc.

C. Deseui de Poli Clor Βifenili (PCB) sunt rezultate in principal din producerea ΡCB-
urilor si prin casarea instalatiilor in cΖιre sunt folosite acestea. Aceste substante sunt utilizate in
industrie ca fluide dielectrice (in transformatoarele electrice) sau ρa Ιichide de transfer caldura.
Periculozitatea lor deriva din persistenta foarte ridicata si bioacumulare.

D. Deseui de νopsele si rαsini apar din diferitele tehnologii de producere a vopselurilor

precum si din aplicarea acestora sau a rasinilor pe diferite suprafete. Ιn mod obisnuit acestea sunt
combinatii de solventi si materiale polimerice incluzand in anumite cazuri metale toxice.

Β'. Biocide provin in prmul rand din producerea si utilizarea in agricultura a biocidelor.

F. Reziduuri chimice orgαnice includ atat cοmpusi halogenati cat si nehalogenati dar difera
de categoriile A-E de mai sus prin aceea ca nu apar sub forma concentrata. Sunt generate de o
categοrie larga de industrii printre care rafinarii de petrol si petrochimie, vopsele, farmaceutica,
materiale plastice, cauciuc si rasini.

4. Deseuri organice putrescibile

Aceasta categorie include deseuri de la industria de uleiuri comestibile, resturi de la

abatoare, tabacarii si alte industrii prelucratoare de produse animale. Tot in aceasta categorie intra
deseurile din activitatile agricole, nomoluri de la statiile de epur:ιre ape νzate ciιre nu contin
cantitati excesive de substante toxice, precum si deseurile municipale normale.

5. Deseuri vol,lminoase dar putin pericuΙoase

Aici sunt incluse deseuri care datorita proprietatilor lor prezinta o toxicitate relativ redusa.
Printre acestea sunt namolurile de foraj din industria extractiva de petrol si gaze,cenusi zburatoare
din termocentralele cu combustibil fosil, deseuri de mina sau resturi de fier vechi.

173
 6. Deseuri infectioase

Ιnclude deseuri infectioase asociate cu t€suturi de animale bolnave, erc si pot proveni din
abatoare, spitale, eω.

5.2 Model pentru efectuaιta inventarierii deseurilor solide

5.2'| Ιntroducere

cantitatile de deseuri solide si periculoase generat€ de orice industrie sau aΙta activitate
depind in general de un nuπι!Ιr de parametri. Astfel, emisia E a unor deseuri j poate fi eprimata
matematic astfeι:

Ej : f(tipul sursei (5 .2.1 .- 1)

unitatea de activitate,
marimea sursei
tipul si calitatea materiilor prime utilizate,
sistemele utilizate pentru evitarea poluarii aerului,
sistemele de tratare a apelor νzate,,
etc.)

Tipul sιrrsei defineste tipul activitatii generato:ιre de poluare in termeni laτgi, de ex.
tabacarii sau taxtile. o definitie mai precisa este furnizata de alti parametri discuati mai jos. Ιn
mod sigur insa, tipul sursei este un parametru strans legat de natura si cantitatea deseurilor
generate

Cu ajuωrul acestui parametru - tipul sursei- este posibila simplificarea inventaτierii

surselor si sarcina gospodaririi deseurilor solide, prin excluderea inca de la inceput a numeroase
activitati cu potential de generare de deseuri solide relativ minor.

Unitateε de activitεte defineste marimea unei anumite surse. Pentru masurarea unei surse
pot fi folosite uniati de masura adecvate si convenabile (ex. populatia unei zone urbane) sau
(maωria prima cοnsumata sau productia realizata).

Selectia celor mai potriviω unitati de masura pentru fiecare sursa este importanta deoarece
unitatea de masura πebuie sa fie in legaωra directa cu incarcatura generata si πebuie sa ofere
usurinta in obtinerea datelor necesare actiγiatii pe teren. De ex. mπimea unei tabacarii poate fi

t74
cιιracterΙzatz de cantil€;1'βa de energie electrica sau de apa consumata, de numarul de slalariati, de
suprafata de teren ocupata sau de cantiιatea de piei prelucrate. Ultimul parametru mentionat este
cel mai apropiat de incarcatura generata; el poate fi obtinut usor, fie in timpul vizitei la fata
locului fie din surse guvernamentale (in mod normal se tine un total al tuturor tabacariilor), si in
acest fel devine unitatea de masura aleasa.

Marimea sursei, desi un parametru cheie, este numai indirect corelata cu cantitatea de
poluant (incarcatura de poluant pe unitatea de activitate). Ιn intreprinderile mari, fluxurile
tehnolοgice permit metode de operare mai bune, activitati de reciclare si reutilizare a materialelor
mai intense(overcash, 1986), precum si procese mai eficiente de epur:ιre (ex.fermentarea
namolurilor in statiile de tratare a apelor uzate), si toate aceste pot reduce substantial pοtentialul
de generιιre a deseurilor. Pe de alta parte, intreprinderile (sursele) mari au mai multe sanse de a fi
echipate cu sisteme de control (evitare) a poluarii aerului sau efluentului ceea ce Εenereaza
cantitati semnificative de deseuri solide si adesea periculoase.

Ιn contextul metodologiei prezente, efectele mentionate mai sus referitor la marimea sursei
si incarcatura in deseuri sunt luate in considerare prin enumerΞιrea posibilitatilor alternative de
tratare a apei si aerului precum si de prelucrare a deseurilor.

TipuΙ si calitatea materiiΙor prime utiΙizate sunt in general strans corelate cu cantitatile
si natura deseurilor solide si periculoase generate. Ιn procesele de tratare a efluentilor municipali
prezenta deseurilor toxice in namoluri depinde de calitatea apelor uzate primite pentru a fi
epurate. Ιn procesele industriale tipul si calitatea materiilor prime disponibile dicteaza adesea
procesele tehnolοgice care se uti|izeaza. Aceste afirmatii sunt exemplificate prin modelul de
deseuri solide sin sectiunea 5.2.2.

Sistemele utilizate pentru evitarea poΙuarii aeruΙui conduc inevitabil la producerea de

deseuri solide si periculoase, deoarece retin poluantii care s-iιr transmite in aer si ii cοnvertesc
intr-o forma solida.

Sistemele pentru evitarea poluarii aerului pot fi separate in 3 categorii functie de

potentialul lor de generare deseuri solide:(1) incineratoare termale sau catalitice care convertesc
poluantii in emisii mai putin daunatoare si sisteme pe baza de refrigerare sau adsorbtie care
capteaza poluantii sub forma unor lichide utilizabile, prezentand cel mai redus potential de
prοducere de poluare cu deseuri solide; (2) sisteme de control a prafului cum ar fi οicloane, filtre
textile si precipitatoare electrosratice, care lucreaza fara a folosi ?p&, capteaza particulele
suspendate in aer si produc cantitati mari de deseuri solide, adesea toxice; (3) scrubere umede
care extrag praful si poluantii gazosi producand namoΙuri care datorita volumului miιre si
periculozitztli constituie cele mai mari probleme privind depozitarea.

Ιmpactul parametrilor de mai sus este inclus in modelul din sectiunea 5.2.2 sub forma de
date furnizate, permitand evaluarea canitatilor de desuri generate , atλt in stare uscata cat si in
stare umeda , de instalatiile pentru evitarea poluarii aerului din sursele respective.

t75
 Sistemele de tratare a aβor uzate conduc ineviabil la producerea de namoluri adesea
de natura toxiοa deoarece cele mai multe dintre suspensiile din aer se depun in apa si materiile
organice sunt transformate de bacωrii si convertite in biomasa. Ιn aceste procese cele mai muΙte
metale grele din apele uzate isi gasesc drumul catre namolurile de epurare.

Ιmpactul parametrilor de mai sus este inclus in modelul din sectiunea 5.2.2 sub
forma de date furnizate, permiωnd evaluarea canitatilor de deseuri generate, atat in stare uscata
cat si in stare umeda , de instalatiile pentru evitarαι poluarii aerului din sursele respective.

Discutiile de mai sus conduc la intrebarea practica privind modalitatea in αιre incarcatura
de deseuri Ej poate fi exprimate ca functie directa si explicita a tuturor p:ιrametrilor care o pot
afecta, pentru toate tipurile de deseurii de interes.

Ρrimul pas in aceasta directie este definirea factorului de incarcare in deseuri ei Pentru
tipul de deseui prin urmato:ιrea relatie:

E3 , kg/an
θj: (5 .2.Ι-2)
activitatea sursei. unitati/an

Factorul de incarcare ej este exprimat in mod normal drept kg/unitate si se presupune a fi

independent de marimea si nivelul de activitaω al sursei (sau produtie). Baza pentru aceωta
importanta presupunere este mοdul in care sunt selectionate unitatile de activitate. Cu adevarat,
iιsa cum s-a discutat mai sus' un criteriu cheie in modul in care sunt alese unitatile de activitate
este corelarea lor directa si propoπionala cu incarcatura de deseuri generata'. Din cele de mai sus
si din ecuatia (5.2.1-l) obtinem:

Θj : f (tipul sursei, (s .2. 1-3)

tipul si calitatea materiilor prime utilizate,
sistemele pentru evitarea poluarii aerului,
sistemele de tratare a apelor νzate,
etc.)

Factorul de emisie e; va fi folosit extensiv de acum incolo deoarece obiectivul cheie pentru
modelul de incarcare cu deseuri solide esω sa defineasca valoarea lui e; pentru fiecare tip de deseu
j.

Dependenta facωrului de incarcare e; de parametrii discutati mai sus si enumerati ecuatia

(5.2.1-1), nu poate in nici un caz sa fie exprimata intr-ο forma cοntinua datorita naturii discrete a
celor mai multi parametri (ex. tipul de statie de epurπe utilizata), si lipsei frecvente de informatii
suficiente despre ceilalti parameπi.Ιn locul acestuia se utilizeaza o forma functionala care sa
produca o serie de factori de incarcare, fiecare valabil in
cazul unui set specific de
combinatii de parametri comuni si importanti.

t76
Natura mai mult discreta decat continua a valorilor factorilor de emisie explica constructia sub
forma de tabel a modelului din sectiunea 5.2.2, in care tipurile de surse sunt organizate pe baza
Clasificarii Standard a Ιndustriilor si Serviciilor utilizata in oNU (cSΙS) . La fiecare activitate din
tabel sunt date procesele alternative tipice (ex. la tabacarii sau finisari piele cSΙS 323ι sunt date
tabacire cu crom, tabacire vegetala, tabacire ca atare, finisare, retabacire ) si pentru fiecare din
aceste procese sunt enumerate variantele importante pentru evitarea poluarii aerului si controlul
efluentilοr. (ex. pretratare efluent sau tratare completa efluent).

Structura tabelara si forma sectiunδ 5.2.2 constituie un model de inventariere a desurilor

solide carΘ introduce impactul tuturor p:ιrametrilor majori in evaluΞιrea producerii de deseuri si
furnizeaza o definire precisa pentnΙ neces:ιrul de date din teren. Modelul din Sectiunea 5.2.2
constituie astfel o unealta valoroasa pentru inventarierea surselor nu numai pentru calculul
incarcaturii de deseuri si pentru indicarea datelor necesar a fi culese de pe teren dar si pentru
organizarea si prezentarea datelor intr.o maniera concisa si clara (νezi d e asemenea sectiunile
5.2.3 si 5.2.4 de mai jos).

Natura deseurilor produse este un piιrametru cheie atat din punct de vedere al
managementului si tratarii cat si al potentialului poluant pentru sol sau apa. Acest :ιspect
important este tratat in modelul din sectiunea 5.2.2 in trei modalitati:

1. Deseurile sunt clasificate functie de sistemuΙ propus de Banca Mondiala\oMS\UNEΡ in

Sase mari categorii si un num:ιr de sub-categorii astfel:

Deseuri anοrganice
A. Acizi si baze
B. Deseuri de cianuri
C. Namoluri si solutii cu metale grele
D. Residuuri de azbest
E. Alte reziduuri solide

Deseuri uleioase

Deseuri organice

A. Solventi halogenati uzati

B. Solventi ne-halogenati
C. Deseuri de poli-clo-bifenili (PCB)
D. Desuri de vopseluri si rasini
E. Deseuri de substanta biocide
F. Reziduuri chimice organice

Deseuri organice putrescibile

Deseuri cu volum m:ιre si putin periculoase.

Ι77
 Deseuri infectioase

Ιn sectiunea 5.1 este descrisa natura deseurilor din fiecare din categoriile si sub-caωgoriile
de mai sus in paralel cu enum:ιrarea industriilor si aιtor activitati importanω care le genereaza.

2. Mentiunile infrapaginale furπizeaza o descriere sumara a naturii sau dau infοrmatii

despre cοmpozitia unui numar mare de deseuri.

3. Pentru deseurile solide municipale (apaπinand in general categoriei de deseuri organice

purescibile), tablul 5,2'2-1 furιizρazz daω privind compozitia tipica, densitaωa si valoarea
ialorica. Mai mult, tzbe|ν| 5.2.2.2 furnizeaza si alte valori care permit evaluarea umiditatii'
densiatii, valorii calorice inferioare pe bΔza daωlor disponibile privind compozitia. Tabelul
5.2.2.3 ρreziπtz datε privind posibititatea de compactare a diferitεlor tipuri de deseuri solide
facand posibil in aceit mod ialculul volumului necesar penffu gropile de gunoi, sectiunea
t0.3.2.5.

orice modalitate de clasificπe, inclusiv cele adoptate aici, intentioneaza clasificπea

deseurilor in categorii largi. Acαste gnΙpe nu ofera ωtusi informatii suficiente pentru scopurile
manageriale si in consecinta φare nevoia considerarii deseurilor toxice si pericuΙoase sepafat pe
fiecari sursa. Ιn tarile puternic indusπializaω acest ιucru ar determina o lista de surse extrem de
lunga. Ιn tarile in curs de dezvoltare structura si οomplexiaωa industriilor chimice si
prelucratoare este mai simpla si din acεasta cauza lista surselor impοrtante este mai scurta si nu
devine prohibitiva pentru procedeele de evaluare rapida. Modelul din sectiunea 5.2.2 include mai
mulω tipuri de surse posibil a fi intalnite in tari in curs de dezvoltare, in special acele tipuri de
surse αιre necesita atentie imediata.

178
5 .2.2 Modet pentru inventarierea deseuriΙor solide si pericuΙoasel

Anorganic Uleioase Organice Putresc. Risc redus Ιnfect.

Unitate * kg/U kg/U * kg/U kg/U kg/u kg/U

DΙVΙZΙA MΑJORA 1. AGRΙCULTΙ.JRA. VANATOARE. PADΙ.JRΙ si PESCIΠT

111 Agricultura si zootehnie

Agriculπra
bumbac t 25α)
oreι t 8α)
oΥuι t 14{χ)
zabar (trestie) t 3α)
zahar (sfecla) t 1α)
cafea t 3500
orz t 1800
sΘcara t 1600
porumb t 1s00
sorg t 700
soia t 1600
grau t 1100
alte cereale t 700

Animale si pasari2
bovine ex/an 4ω0
oi ex/an 1100
porci ex/an 7α)
pui ex/an 20
curcani ex/an 200
cai ex/an 40ω

DΙVΙZΙA MAJoRΑ 2. CARBι,ΝE DΙΝ MΙNE SΙ DE LA Sι,PRAFATA

Divizia 21. MΙNE DE CARBUNI

Exploatare carbune
la suprafata3 t 121ω
in subterana t 37

1. Pentru descrierea categoriilor si subcategoriilor de deseuri (ultimeιe Ιnarcate in model cu litere mari de la A la F)
vezi sectiunile 5.1 si 5.2.1
2. Deseurile produse de animaΙele de ferma sunt in majoritate gunoi de grajd dar la gaini si curcani sunt si resturi din
asrcrnuι.
3. Supraincarαιre
4. Carbune inferior si steril

ι79
 Αnorganic Uleioase organice Ρutresc. Risc redu, *.;]
Unitate * kg/U kg/U * kg/U kg/U kg/u kg/U

DΙVΙZΙA 23. E)φLOATARE MΙNEREι,RΙ METALΙFERE

2301, Minereu de fier

r

la suprafata 10ο
in subteran 21ω

2302 Minereuri neferoase

cupru
la suprafata t 2250
in subteran t 75
bauxita
la suprafata t 6ωο
plumb
in subteran t 250
zinc
in subteran t 200
rungsrcn
in subteran t 30ο
argint
la suprafata t 8350
in subteran t 350
uraniu
la suprafata t 195ω
in subteran t 400
aur (filoane)
la suprafata t 2400
in subteran t 200
aur (aΙuvionalO
la suprafata t 730
altele
la suprafata t 3450
in subteran t 25

DΙVΙZΙA 29. ALTΕ' CATEG.

2901 Piatra, Argila

piatra sparta
la suprafata 80

180
 Unitate * kgΛJ kc/U * kg/U kg/U kg/u kgΛJ l

argila
la suprafata 900
in subteran 20
talc
la suprafata 1650
in subteran 40

2902 Subst. chimice si

ingrasaminte

roca fosfatica
la suprafata 2050
in subteran 10
saruri de potasiu
in subteran 30
gips/la suprafata 5ω
fluorspat/in subteran 200
barita
la suprafata 6s0
in subteran 200

2n9 Activitati neclasificate

materiale abraziν e l la suprafata 450

asbest/la suprafata 32ω
mica\la suprafata 5ω
diatomita/la zuprafata 1450
feldspat/la suprafata 1010
perli/la suprafata 6ω
piatra ponce/la suprafata 1ω

DΙVΙZΙA MΑJoRΑ 3. PRELUCRARE

DΙvΙZΙΑ 31. ALΙMENTE BAUTιJRΙ TUTIJΝ

31112 Alimente

abatoare t GVs

5. Gv : βΓθutiltθ vie la sacrificare

6. _ S:lngθ, copite, etc
7. _ animaΙe infectate siorgane

181
 l
Anorganic Uleioase organice Ρutresc. Risc redus Ιnfect.
Unitate * kg/U kg/U * kg/U kg/U kg/u kg/U

prelucrare carne pasare' mii 35

Pasari
ambalaree t 3ο0

3113 Conserve firrcte, legumelo

mere t 280
morcovi t 2r0
citrice t 390
porumb t 660
masline t 140
piersici t 270
pere t 2n
mazare ι 120
caποfi t 330
tomate t 80
alte legume t 220

3tl4 Conserve peste"

peste t 280
crabi. creveti t 570

3115 Rafinare ulei vegetall2 t 4.7

3118 Rafinare zahattt t NiA

3121 Amidon si glucozaιo t N/A

3 13 Ιndustria bauωrilor

3 13 1 Distilerii alcoolls t 3ω

3133 Berel6 t cereale 1ω

mc bere 20

8. pene. copite
9. oase, carne necomestibila
1O.coji, seminte
ll.parti necomestibile de la pesti
12.namol de purificare muiat in uΙei
13.resturi de trestie sau sfecla
14.resturi de porιrmb
lS.resturi de fructe, trestie
16. resturi de drojdie, orz, malt

r82
 Αnorganic Uleioase Organice Putresc. Risc redus Ιnfect.
Unitate * kg/U kg/U * kg/U kg/U kg/u kg/U

DΙvΙZΙΑ 32. TEXTLE, ΙNDUSTRH DE ΙMBRΑCAMΙNTE SΙ PΙELARΙE

321 TextiΙe

32ll Prelucrare lana

degresare
din proces'7 t
tratare efluent ι 5701E 95
t (570ο)
vοpsire si finisare
din procest' t D38
pretratare efluent ι 2520
t 100
ιrat2Ιe t cN/Α
3211 Ρrelucrare bumbac
pregatire ιιrzeaΙtt' 7)
tesatorii22 11
vopsire si finisare
d.in proces23 t 7
pretratare efluent t 0.g24
t (2.8)
tratare efluent t zes
t (2300)
32|4 Covoare si caφete
din proces ι D 1.227 3l
preπaare ι D (2)
t
tratare t c 2327
c (4.e)

17. murdarie. lanη' Scame

18. namol de epurare
19. vοpsea, recipienti de diverse substante chimigg
20. fibre din tesatura
21. fibre si uιzeala
22. fibre, urzeala si material
23. matenal si scame
24. fibre din tesatura
25. namol de epurare
26. namold dim preepιΙrare
27. nqmol din epurare, posibila prezenta metalelor grele

183
 Anorgamc Uleιoase υrg:ιΠce Ιtrtresc. Κtsc reαus ΙnΙect. l
Unitate * kg/U kg/U * kg/U kg/U kg/u kg/U

323 Tabacari si finisare piele

323t Tabacaδ28'2n

tabacire cu crom (bovine)

din proces 1000 piei c 910
10Ο0 piei c (1770) 450
pretratare efluent 1000 piei c90 (ss0)
1000 piei c (39ο)
tratare efluent 10Ο0 piei c 30ο
1000 piei C (27ω)
tabacire vegetala (bovine)
din proces 1000 piei c 12ω 1οο0
10Φ piei c (140ο) (33s0)
pretratare efluent 1000 piei c 140
1000 piei c (700)
tratare efluent 10Φ piei c 3s0
tabacire vegetaΙa (ovine)
din proces 1Φ0 piei c 540 3ω
1000 piei c 91430) (440)
pretratare efluent 1000 piei c50
1000 piei c (230)
tabacire paπi din piei
din proces 1000 piei c 40ο0 90
1000 piei c (85ω) (1s0)
pretratare efluent 1000 piei c5
1000 piei c (230)
finisare piei
din proces 1000 piei c 75 55
10Φ piei c (84) (161)
retabacire si finisare
din proces 10Φ piei c 230 910
10Φ piei c (2s0) (1770)
pretratare efluent 1000 piei c10
1Φ0 piei c (40)

28. Greutatea tipica a unei piei (de vita sau caΙ) este de25.26 kg in timp ce una de oaie sau capπι este de 3 kg.
29. Majoritatea deseuritor din aceasta categorie sunt toxice, continand Cr, Pb, si Zn precum si deseuri putrescibile

184
 Anοrganic Uleioase organice Putresc. Risc.Ξδs Ι,fecιl
Unitate * kg/U kg/U * kg/U kg/U kg/u kg/U

DΙVΙZΙA 34. IΙARTΙE SI PRODUSE DΙN HARTΙE

3411Pasta de hartie, ΙΙartie si Carton

fabrici de pasta t 5030

DtyΙZΙA 35. PRODUSE ctΙΙιdΙcE, cAUcΙUc, MATERΙALE PLASTΙCE

351 Ιndustria chimica

3511 Prοduse chimice de baza cu exceptia ingrasamintelor

instalatii clor alclin

celuΙe cu catod mercιrr t ct2 c 403ι

acid sulfuric t N/A32

acid fosforic (proces umed) 47s033

amoniac N/A34

3511 dicΙoretilena a 6.435

3511 fenoli
proces clorobenzenic t A !2.e6

3512 pesticide t subst E 20{J,

actiγa
t. subst. E N/A38
actiγa

30. Celutoza, lignina, zaharuri reduse

31.. Grafit, namoΙ de purificare, CaCo3 , Mg(oH), tΙg , greutate usata
32. Resωri de catz|izator (V,o5)
33. Gips
34. uΙeiuri condensate
35. Compusi organoclorurati
36. Compusi organoclorurati
37. Recipiente, saci, 1 .5% ingredienti activi
38. Produsi dezemulsionanti

185
 Αnorganic Uιe tresc. n.i'..ffif
Unitate * kg/U kg/U * kg/U kg/U kg/u kg/U I

352 AΙte prodιse chimice

3521 Vopsele, emailuri, lacuri

vopsele cu sοlventi D g.33e

vopsele cu latex D 5.g40

3522 Medicamente

producere ingredienti actiγi

sinteze organice
medicamenteot t c g6o2 A1ω
t B 700
t F 45045
produsi de fermentatie
(antibiotice)
din proces B 120044
n004s
(1ο00ο)
tratare efluent 35ω46
(35ω0)
produse vegetaleo' 430
860
33οο0ο

pregatire medicament# t
N/A49

39. Resturi de vopsea, solventi, metale grcle 4.5%

40. Resωri de vosea, solventi, Hg |25 gl|
41. Ιnπe prodυsele acestei categoτii se nurtlaΙe aspirina, tranchilizantele si viωmine. Facωrii din tabel sυnt tipici
pentru amesωcurile medii. Αspiτina poate gerEra mai putine deseuri in timp ce anumiω tΙanchlizaΙte si viumine
produc deseuri mei multe decat frβtorii mentiοnati
a. Zirc,70 kgΙι' Αs 15 kg/t' Cr o.7 ξ/t' Cu 0.1 kg/t, Hg 0.02 kg/t
43. Aproximativ Φ kg/t sunt ceruΙi, namol
.ι4. Deseuri concentrate de solvenιi βutil aceaη grasimi dizolvate si proωine)
45. Micelii
46. Namol bioΙogic
47. Chinina, steroizii si laxatiγeιe suΙt produsii reprezenιativi ai acestεi categοrii
4E. Tablete, caμυle
49. Ιn speciεl cioburi de stic|a

186
 Anorganic Uleiοase organiδe rutresα ffi
Unitate * kg/U kg/U * kg/U kg/U kg/u kg/U

353 Rafinare petrol

3530 Rafinariis
dezbeιrzinare 1filOmc 1311
cracare joasa Lfiχ) mc L675
craοare inalta 1fiχ) mc 3303
mat. lubrefiante 1fiχ} mc 6tω
3530 Rψenerare ulei υzat mc zogsr F 7is2
354 Ρroduse din petrol si cocs

3540 Cuptoare de cocs t cocs F 5.5s3

1fiχ)mc
gaz F 8.25

355 Produse din cauciuc

3551 Anvelope si πburig

anvelope 3S
alte prodιse 175

DΙνΙzΙA 37 ΙNDUSTRΙE METALιJRGΙCA

371. Fier si otel

turnatorii de fier
fier maΙeabil
dinproces t topitura E L42ss
E 60ο56

50. Problema majora o coΙlstituie namolurile uleioase αιre sιrnt cοntaminate adesea cu metale grele.
51. Sunt aproximativ 150 kg/t rasini uleioase cu acid asulfuric si 59 kg/t namoluri uleioase.
52. Namol de purificare imbibat cu petrol
53. Produse de condens si nemoluri cu 10g/mc Cr, 4glmc Cu, 102 g/mc M. Neagra, 5.5g/mc Νi' 30.5glmc Pb,
96.5glmc Zn si 20.3glmc petroι
54. Deseurile din aceasta categorie contin cauciuc, material de ιmplutura, etc
55. Ζgιιra, praf, resturi de material refractar impreι'nη cu unele metale grele
56. Nisip de turnaωrie cu metale grele si fenoli

187
 Anorganic Uleioase Organice Ρutresc. Risc redus [nfect.
Unitate * kg/U kg/U * kgiU kg/U kg/u kg/U

scruber t topitura Β' 32.857

fier forjat
din proces t topitura E 134s8
t topitu,a E 6ω59
scruber t topito.a E 3t.9ω

fier si otel
furnale
t lingouri 34g61
din proces
ciclon t lingοuri 016.24
scruber rtmed t lingouri Β 24.46Β
furnal de otel
t. otel Ι45ω
din proces
ciclon t. οtel E 166s

scruber umed t. otel 0fi366

furnal cu ιιrc voltaic
t. otel L2067
din proces
ciclon t. otel E 12.g6E
scruber ιlmed t. οtel E 8.76ρ
furnat deschis
t. otel 24370
din proces
ciclon t. otel Β L3.71|
g.773
furnare continua t. otel E 0.172
laminare la cald t. otel E 1.7 {4 1g.37s
t. otel E 0.1676 0.05277
laminalg la rece

57. Namol cu metale grele

58. Zgιra, praf resturi de materiale refractare cu metale grele
59. Nisip de turnatorie cu metale grele si fenoli
60. Namol cu metale grele
6t. Ζgιra cu Cr, Cu, Mn, Ni, Pb si Zn
62. Pruf cu Cr, Cu, Mn, Νi, Pb si Zn
63. Namol cu Cr, Cu, Mn, Νi, Pb si Zn
64. Ζgwa cu Cr, Cu, Mn, Ni, Pb si Zn
65. Praf cu Cr, Cu, Mn, Ni, Pb si Zn
66. Namol cu Cr, Cu, Mn, Ni, Pb si Zn
67 . Ζgιιra cu Cr, Cu, Mn, Ni, Pb si Zι
68. Praf cu Cr, Cu, Mn, Ni, Pb si Ζn
69. Namol cu Cr, Cu, Mn, Ni, Pb si Zι
70. Ζgιιra cu Cr, Cu, Mn, Ni, Pb si Zn
71. Praf cuCr, Cu, Mn, Ni, Pb si Zn
72. Namοl cu metale grele
73. Crusta cu rugina
74. Namol cu metale grele
75. Crusta cu rugina
76. Namol cu metale grele

188
 Anorganic Uleioase Organice Putresc. Risc redus Ιnfect.
Unitate * kg/U kg/U * kg/U kg/U kg/u kg/U

decapare t. oteι A 22.g78

cositorire t. otel Β, 5 3279
galvanizare t. otel E 10.8ω
decapare t. otel A 5.1781

productie feroaliaje
feromangano:ιse
t topitura 24082
din proces
scruber ι'med t topitura E 16583

si1icomangano:ιse
t topitura 110ο84
din proces
scruber umed t topiωra E gg85

ferosiliciu t topiπra E 33gE6

t topitura 190187
ferocrom
feronichel
din proces t topiπra
scruber umed t topiωra E 5768e

turnatorii otel
din proces t ωpιnrra 360Φ
t topiωra 7g0e1

scruber umed t topiωra Β,36.49

77. Crusta cu rugina

78. Lichid de decapare cu metale grele
79. Namol cu metale grela
80. Namol cu metale grele
81. Lichid de decapare cu metaΙe grele
82. Zgιιracu metale grele
83. Namol cu metale grele
84. ΖglJra cu metale grele
85. Namol cu metale grele
86. Praf cu metale grele
81 , Zgιιra si praf cu metale grele
88. Zgura si praf cu metale grele
89. nemol cu metale grele
90. zgura praf si resωri de materiale refractare cu metale grele
91. Nisip de ωrnatorie cu metale grele si fenoli
92. Namol cu metaΙe grele

189
 Anorganic Uleioase Organice Ρutresc. Risc redus Ιnfect.
Unitate * kg/U kg/U * kg/U kg/U kg/u kg/U

372 Ιndustrie neferoase

Cupru
extragere primara cupru t 30α)98
t Ε 17%
t E 1555
rafinare electrolitica t E2.ξ
t 350η
extragere secundara

Aluminiu
t alumina 2000s
alumina din bauxita
extragere primara alumin.
topire si tragere t. at Β,7 .59
celule electrolitice
din proces t. At E 5E.5ιω
scruber t.al E 117101
extragere secundara aΙum.
din deseuri t.Aι Ε 75ιΦ
scruber umed t.at E 14(nιω
separare zgwΔ

Plumb
extragere si rafinare primara
din proces 410ι04
scruber umed E E916

extragere si rafinare secund.

plumb moaΙe/furnal Ε 472ι06
pΙumb tare/cubilou 225rvl

93. Ζgιracu Cd, CΓ, Cu, Hg, Mn, Ni , Pb, Sb , Sθ , si Zn

94. Praf cu Cd , CΓ , Cu , FΙg , Mn, Ni , Pb , Sb , Sθ , si Zn
95. ΝamolcuCd, CΓ, Cu, [Ιg, Mn, Ni, Pb, Sb, Sθ, siZn
96. Namol cuCd, CΓ, Cu, Hg, Mn, Ni, Pb, Sb, SΘ, si Zn
91. Zgιracu Cd, Cf , Cu, Hg, Mn, Νi, Pb, sb, SΘ, siZn
98. Mat rosu/ greut. uscata
99. Praf Cu F , Cu si Pb
100. Capωseala din oala de topire si φuma (F si CN)
101. capωseala din oala si nηmol de sruber (|4loF2)
102.Namol de scruber cu Cr , Cu , Pb , si Zn
t03. Ζgιπa foart',ve salina cu Cr , CU , Pb , si Zn
t04. Zgιεa cu Cd , CΓ , Cu , M. Neagra , Pb , Sb , si Zn
105. Namol cu Cd, Cr, Cu, M. Νeagra, Pb, Sb, Zn, si }Ιg
Ι06.Ζgιrasi namoldescrubercu Cd, CΓ, Cu, Mn, Ni, Pb, Sb, SΠ, si Zn
Ι07, Ζgιrιcu Cu, MΠ, Ni, Pb, Sb, SΠ, si Zn

190
 Anorganic Uleioase Organice Putresc. Risc redus Ιnfect.
Unitate * kg/U kg/U * kg/U kg/U kg/u kg/U

metal alb/reverberare ι661α

extragere primara zinc

rafinare electrolitica Ε,26.!|Φ
extr. pirometalurgica/rafin. E 105ο110

extragere prim. si rafin. staniu 915t"

extragere prim. si rafin.

antimoniu
2g00113
cuptoιιre cu reverberιιresau
furnale
procese electrolitice Β 2|0||4

extragere prim si rafin. mercιrr E2ο7Oω115

rafinare primara titan E 330116

3819 Produse de metal cu exceptia constructiei de masini si echipament neclasificat in alta paΙte

Electroacoperiri
cupru
tratare efluent t anod Cu Ε 9||7

nichel
taπrtare efluent t. anod Ni E 4118

crom
tratare efluent t. Cr2O3 E 25011e

zinc
tratare efluent t. anod Zn Β' 220|2β

108. Zgμra cu Cd , CΓ , M. Neagra , Ni , Pb , Sb , Sn si Zn

109. Namoluri cu Cd , Cr , Cu , Hg , M. Neagra , Pb , Se si Zn
110. Reziduuri de cuptor cu Cd , Cu , Cr , Pb , Se si Zn
LL1-. Zgυncu Sn si Pb , posibil si cu Sb , As si Zn
1 12. Procese pirometalurgice

tL3. ZglΙΙΔ cu Pb , Cu , Zn si Sb
114. Solutieanod (As 16 g/mc, Pb 5 g/mc , Cu 50 glmc ,Zn2 g/mc, Ni 5 gimc ,5b27 glmc ,Cr32 g/mc, Cd 1

glmc
115. Reziduuri calcinate cu As, Ρb, Cν, Zι,, Ni, [Ιg, Mn, Sb, Cd si Cr
116. Namoluri din condensare si clorinare cu V , CΓ , zi ,Ti
117. Namol cu Cu bot fi prezente si cianuri)/greut. uscata
118. Namol cu Νi/greut. uscata
119. Namol cu Cr/greut. uscata

191
 Anorganic Uleioase Organice Ρutresc. nisc reαus Ιnfect. I

Unitate * kg/U kg/U * kg/U kg/U kg/u kg/U

384 Echipamente pentru transport

3841 ConstnΙctii si reparatii nave

docuri uscate N/A121

DΙVΙZΙA MΑJORA 4. ELECTRΙCΙTATE. GAZE SΙ APA

4101 producere electric.122

centrale lignit
cu control emisii MWH 10.0*A
sisturi biωminoase
cu control emisii M\ryH 4.3*Α

transformatoare MlγvΙ{ A N/A123

DΙVΙZΙA MAJoRA 9. COMUMTATΙ. socΙAΙ, sΙ sERvΙcΠ

920 Sanatate si servicii 5imilare

colectare deseuri m,,nicipaleru

zone cu venit redus"' persoane/an 150
zone dezιtoιtarc126 persoane/an 2s0
zone indus tljralizater27 persoane/an 4ω
zonecu venit foaπe .a.e',. persoaneian 9οο

statii epιrrare aψ, νzateι2g

sedimentare primara

120. Zn in namol (pot fi pΙ€zente si cia,ruΙi)

121. Namοluri petrlierc si toxice de la curatιrea nΔvelor
122. Deseurile importante sunt cenusiΙe zburaωare 'A' esιe continuωl de cenusa al carbunelui' gτeutaιe %
123. ΡcB
124. Comμzitia tipica in abelul 9.2.2-1
125, Zοnele cu venitul cel mai redus in Αsiua de sE
126. orase tipicε in Αsia, N. Αftica si America de Sud
127' orase tipice in arile indusrializaω
128' orase ιipice in rcgiunile bogaω ca SUA si arile Golfului
|29 ' Cq mai importaΙte problema referiωarc la deseuriΙe accsωi catεgorii suπ mmolurile de la φurarea apelοr
υzatε. Prezenta metalelor grcle in naπoluri esω larg vαiabila fiind iι functie de tipurile de industrie care descaιca
ape in sisιειnele de canalizaιe si de preepυ:aιea efluentilor lor. Poιιε fi asιlπaa ideia cr o perte deshΙt de ins€mnata
din metalele grele din φele uzate se va rcgasi in πamolul generat de statiile de φurarc.

t92
 Anorganic Uleioase Organice Putresc. Risc redus Ιnfect.
Unitate * kg/U kg/U * kg/U kg/U kg/u kg/U

nnmsl nemineralizat pers*an 11

(pers*an) (220)
mineraliz in bazine sep:ιrate pers*an 5.8
(pers*an) (100)
mineraliz pe pat nisip pers*an 5.8
(pers*an) (37)
sedimnetare primare si namol
activ
nemineralizat pers8an 20.4
(rers*an) (s10)
mineraliz in bazine separate pers*an Ι2,0
(pers*an) (146)
mineraliz pe pat nisip pers*an 12.0
(pers*an) (37)
namοl activ
nnmol ιιmed pers*an 16.8
(pers*an) (r423)
biofiltru pers*an 4.4
(pers*an) (73)
precipitare chimica
namol ιlmed pers*an 28.8
(pers*an) (402)
usαιre pe pat nisip pers*an 28.8
(pers*an) (1 10)
tanc septic, mineralizare pers*an 7.3
(pers*an) (73)
tank Ιmhofξ mineralizare pers*an 6.2
(pers*an) (37)

tratare apa potabila 100Omc 2ωlω

apa
(10Φ mc (20ω)
apa)

930 Servicii sοciaΙe

933 Medicina, stomatologie si alte servicii de sanatate

clinici universitare pat*an 1096 364
spitale generale pat*an 706 243
obstetrica pat*an 736 432
centre de medicina pat*an 1400 6ω
psihiatrice pat*:ιn 375 63
case batrani pat*an 232 33

* : subcategοrii deseuri periculoase (vezi sectiunile 5.1 si 5.2.t)

( ) : factorul de incarcare pebτagreut. uscata

130. Sedimentigreut. uscata

193
Tabel 5.2.2-1 Proprietatile deseurilor municipale in diferite tari

Brazilia Ecuador Egipt Franta Germania

Factor deseuri, kgl cap I zi 0.5 r.2

Putrescibile % 47.8 65 .5 6Ο.0 15 6. 45 .5
tΙartΙe % 31.5 |7.9 13.Ο 35.3 23.0
Μetz|e % s.9 r.4 3.0 4.8 4.0
Sticla % 4.7 Ι .7 2.5 |t .7 13.0
Textile % 4.t 3.1 2.5 4.9
Plastic si cauciuc % 3.9 2.7 1.5 6.9 7 .0
Diverse combustΙbl\e % 3.0 4.0
Diverse necombustibile % 0.9 3.5
Ιnerte % 2.| 3.8 |7 .5
Continut in apa % 31
Densitate, kg/mc 292
Val. calorica mica, kcal/kg 2ω0

olanda Ιndia Ιsrael Ιιalia Libia

Factor deseuri, kgl cap I zi 0.s 0.9
PutresciblLe % s3.0 75.2 52.0 45.0 54.t
Hartie % 23 .0 1.5 2t .0 20 .0 tz.l
Μetz|e % 2.5 Ο.1 3.0 6.0 6.8
Sticla % 8.0 0.2 3.0 5.0 3.3
Textile % 3. 1 4.0 3.Ο 1.9
Ρlastic si cauciuc % 6.5 0.9 |2.0 4.0 2.|
Diverse cοmbustibi|e 7o 4.0 0.2
Diverse necombustibile % 3.0 6.9
Ιnerte % 12.0
Continut in apa % 45.0 45.0
Densitate, kg/mc 570 13ω
Val. calorica mica, kcal/kg 1450

Malta Mexic Niseria Parasuai Peru

Factor deseuri, kglcaplzi 0.7
PutresciblΙe % 38.0 s6.4 76.0 60.8 34.3
tlartie % 24.0 1,6.t7 6.6 t2.2 24.3
Μetale % 8.0 5.8 2.5 2.3 3.4
Sticla % 9.0 3.7 0.6 4.6 t .7
Texti\e % 11.0 6.0 1.4 2.5 t.7
Plastic si cauciuc % 5.8 4.0 4.4 2.9
Diverse combustlbile %
Diverse necombustibile %
lnerte % 5.7
Continut in apa To 25.0 8.9 13 .2 3r .7
Densitate, kg/mc
Val.calorica mica.kcal/kg 1560

194
 Spania Tunisia Turcia Siria Marea
Britanie

Factor deseuri, kgl capl zi 0.4 0.7-0.8 0.7

Putrescibi\e % 50.0 8Ο.8 27 -38 40.0 28.0
Hartie % 15.0 9.6 8-12 2.6 37.0
Μeta|e % 3.0 2.1 t-2 3 9.0
Sticla To 1.1 t-2 3 9.0
TextiΙe % 2.9 0.s- 4 3.0
Ρlastiο si cauciuc % 5.Ο t.2 0.7 4.5 3.Ο
Diverse combustlblle % 48.0 0.5 2-5 1.0
Diverse necombustibile % 9.0 0.1 1.0
lnerte % 1.8 9.0
Continut in apa % 54
Densitate, kg/mc 32t 150
Val. calorica mica, kcal/kg 15ω

Venezuele Yemen Ιuqoslavia

Factor deseuri, kgl capl zi 1.25
Putrescibile % 40.4 57.0 23.3
tlartie % 34.9 15.5 26.s
Μetz|e % 6.0 Ι3.2 2.5
Sticla % 6.6 2.6 7.3
Textile % 2.0 6.8 3.8
Plastiο si cauciuc % 7.8 2.9 10.9
Diverse combustibile %
Diverse necombustibile %
|ιerte % 2.3 2.0
Continut in aρa % 3Ι-47
Densitate, kg/mc
Val. calorica mica, kcal/kg 1910

Nota: Densitatea deseurilor municipale din tarile industria|izate si dezvoltate νariaza de la

100 la 150 si de la 300 la peste 500 kg/mc respectiv

195
Tabel 5.2.2-2 Proprietatile tipice ale componentelor deseurilοr municipale (dupa H. Peavy
D. Rowe si G. Tchobanoglus, Environmental Engineering: Mc Graw-Ι{ill)

Umidιtate To Densitate kg/mc Valoare calorica mica Reziduuri ineπe

kcal/kg dupa combustie
intre
%
intre tipi tipic ιntre tipic intre tlpιc
c

Deseuri alimentare 5ο-80 70 120480 290 835-1670 1110 2-8 5

Hartie 4-10 6 30-130 85 2770-4450 4.0ω 4-8 6

Caπoane 4-8 5 30-80 s0 33304170 39ω 3-6 5

Materiale plastice L-4 2 30-130 65 6665-89ω 7790 6-20 10

Textile 6-15 10 30.10ο 65 36104440 4t70 2-4 'tq

Cauciuc t-4 2 90-2ω 130 4990,-6665 s550 8-20 1Ο

Piele 8-12 10 90-264 160 36Ι0.4730 4t70 8-20 10

Resturi din gradina 30-80 60 60-225 105 55Ο.4440 1550 2-6 4.5

Lemn 15-40 20 t20-320 240 41704730 4440 0.6 2.5

Diverse (οrganice) 10-60 25 9ο-360 240 2630-62t0 4300 2-8 1.5

Sticla 1,4 2 160480 19s 24-60 36 96-99 6.

Cutii conserve 2-4 3 45-16Ο η 60-287 t67 96-99 98

Metale neferoase 242 60'240 16ο 90-99 98

Metale feroase 2-6 3 t20-1200 320 60-287 t67 94-99 96

Pamant, Cenusa, Caramizi 6-t2 8 320-960 480 550-2780 1670 60-80 98

Deseuri municipale SUA 1540 20 2220-30ω 25Ι0 70

necompactate 90-180 130

compactate mecanic 180450 30ο

gropi de gunoi

compactare normaΙa 350-5ω 475

compactare avansata 6ω-75Ο 60ο

t96
Tabel 5.2.2-3 Proportia tipica de compactere pentru deseurile solide (volum comparat
οu cele descarcate la groapa de gunoi necompactate). (dupa G.
Tchobanoglous, FΙ. Theissen si R. Eliassen, Solid Waste Engineering
Principles and Management Ιssues: McGraw-Hill)

Putin compactate Normal compactate Bine compactate

Deseuri alimentare 2.0 2.8 3.0

Hartie 2.5 5.0 6.7

Cartοn 2.5 4.0 5.8

Materiale plastice 5.0 6.7 10.1

Textile 2.5 5.8 6.7

Cauciuc,piele,lemn 2.5 3.3 3.3

Resturi din gradina 2.0 4.0 5.0

Sticla 1.1 t.7 2.5

metale neferoase 3.3 5.6 6.7

Metale feroase 1.7 2.9 3.3

Cenusi, zidarie 1.0 t.2 1.3

197
 .-l

_t
5.2.3 Tabel de lucru pentru evaιuarea incarcaturii de deseuri solide
I

Foaie οu date si calcule pentru deseuri sοlide ( din ) I

anorganic petrol. organic putresc. risc redus

t
marime
sιrrsa ::inc fact i inc fact: I inc fact fact i inc
umt fact i
:
i::, i
,:
kgl
:

i ': , | kgl
:

kgl
:

Sursa 1O3u/an tg/ tlan tlan kgl tlan : t/an tΙan

ru) ΙΙ: :
τT :
ΙΙi i IΙ : ΙΙ i

Subtotal (foaia actιlala)

Subtotal (foaia anterioara)

Sbtotal

inc. :incarcatura
fact.:factor

198
5.2.4 Exemplu

ΡrobΙema:

Ζona de studiu cuprinde o localitate cu 15.0ω locuitori, in care functioneaza o statie de

epur:ιre ape uzate si o tabacarie.. Sa se determine necesarul de date, sa se colecteze informatiile si
sa se evalueze incarcatura in deseuri solide.

Solutia:

1. Din anexa ΙΙ aflam ca tabacariile sunt clasificate in Clasificarea Standard a Ιndustriilor

(cSΙ) la codul 323|. Colectarea deseurilor municipale si tratarea apelor uzate sunt clasificate cu
cοdul 92. Conform anexei ΙΙ activitatea se regaseste in modelul din sectiunea5.2.2.

Din sectiunea 5.2.2 reiese urmatorul necesar de date:

(a) Ρentru tabacarii

(i) Tipul de tabacarie

tabacire complete cu crom

tabacire vegetala compΙeta
numai tabacire
numai finisare sau
retabacire si finisare

(ii) Tipul si cantitatea de piei prelucrate

(iii) Tipul de tratare al apelor νzate

nιmlc,
primar sau
secundar

(b) Pentru deseuri municipale

(i) standardul de viata in zona de studiu

venit foarte redus

tara in curs de dezvoltare
tara industrializata sa
venit foarte ridicat

(ii) Existenta unor instalatii de reciclare semnificative la locul sursei αιre ιιr putea
afecta canitatea de deseuri generata.

t99
 (c) Pentru statia de epurare a apelor uzate

(i) populatia deservita (numar)

(ii) tipul de tratament

numai primar
primar si namol activ
numai namol activ
b iofiltru (filtre percolante)
precipitare chimica

(iii) Mineralizare si deshidratare namol

3. Presupunand ca din documentarea de teren, la chestionarele de mai sus au fost obtinute

urmatoarele relatii:

(a) Pentru tabacarie

(i) Tipul de tabacarie:

tabacire compleιa cu crom

(ii) Tipul si cantitatea pieilor prelucrate:

piei de bovine, 45.0Φ/an

(iii) Existenιa statiei de epurare ape ντate

da

(b) Pentru deseurile municipare

(i) Standardul de viata din zona de studiu:

tipic pentru o tara in curs de dezvoltare

(ii) Existenta la locul sursei a unor instalatii de reciclare care ar putea afecta
cantitatea de deseuri generata
nu

(c) Pentru statiile de epurare ape ιιzate

(i) Populattia deservita

15.0ω persoane (intreaga populatie a localitatii)

(ii) Tipul de statie de epur:ιre

primara si namol activ

200
 (iii) Mineralizare si deshidratare namol
pe paturi de nisip

4. Datele din teren, impreuna cu informatiile necesare din modelul pentru deseuri sοlide
din sectiunea 5.2.2 pot fi introduse in tabelul de lucru furnizat in sectiune 5.2.3. Acesta poate fi
utilizat pentru calculul incarcaturii anuale de deseuri solide generate in zona de studiu.

Tabelul 5.2.4-l aratz cum pot fi introduse datele si informatiile si cum se poate calcula
incarcatura de deseuri solide. De retinut οa in acest tabel factorii de incarαιre sunt exprimati in
kg/unitate, in timp ce activitatea fiecarei surse este exprimata in mii unitati/an. Ca urmare,
inmultirea fiecarui factor cu activitatea sursei da valoarea deseurilor solide in t/an. De exemplu,
factorul pentru deseurile putrescibile la deseurile municipale este 250 kg/persoana/an si activitatea
sursei este 15 mii persoane/an. Ιnmultirea lor da 15 x 250:3750 t de deseuri solide putrescibite
generate in fiecare an.

2At
Tabel 5.2.4-1 Exemplu pentru utilizarea tabelului de lucru din sectiunea 5.2.3

Foaie cu date si calcule pentru deseuri solide ( 1 din 1 )

petrol. organic puιresc. risc redus

t
marime :ιnorgιιΙuc
SιrrSa i :ιnc fact ; inc fact i , inc fact fact i inc
i
ιrΠt fact
i i
:i
:

i i
i

kgl : kgl
:

. ,: i .,
kgl
:

Sursa 103u/an kel Yan t/an κg/ : : tiilΙl i, tlan |, tlιn'

(Τ Τ\ IΙ: :
τΤ :
τΙ: : τΙ : ΙΙ:

tl
|
323Ιτuυa.a,ii |

comΡl{ta
crom
Tabacire

I
I

proces
I

din lt*l o.o4s

0.04s
910 c 4l.l
(Ι77( )( (80)
450 20.3
(ss0) (2s)
ni.i

tratare
I
efluent I 10001 0.045
I 30c c 13.:
niei 0.04s (270( )( (122
I I
e2 Servicii sanife
I

deseuri municiplnersltn. 15 250 3750

epurare .r. ,r"{. I

primara* namollactiv
pat nisip !οers/{n
I

15 L2 18Ο

llls
tl
(37) (sss

tl
lt
II
Subtotal (foaia actuala) C 5J 395(
c (202 (433(

Subtotal (foaia anterioara)

Subtotal

inc.: incarcatura
fact.: factor

202
5.3 BΙBLΙOGRΑFΙE

1. Abrams, E.F., D.Κ. Guinan and D.Derkigs, (L976). Assessment of Ιndustrial FΙazardous
Waste practices; Textile Ιndustry. U.S. EΡA, FΙazardouous Waste Management Division,
office
οf Solid Waste Mnanagement Programme. Washington D.c.. Report EPA/S\γ -|25C. NTΙS
microfiche No. PB 258 953.

2. American Waterworks Association, (1969). Water Tretment Plant Design. New york, Ny.

3. Bond, R.G and Straub, c.P. Ed., (|973).Handbook of Environmental Control: VolumeΙΙ:
Solid Waste. Cleveland, OI{, CRC Press.

4. Conrad, E.T., G.L. Mitchell

and D.FΙ. Bauer, (1975). Assessment of Hazardous Ιndustrila
Waste Ρractices; Lεather Tanning and Finishing Ιndustry. US EΡA, FΙazardous Waste
Management Division, Office of Solid Waste Management Programme. Washington D.C.

5. Eaton D.J., (circal972). The Environmental Ιmpact of CoaΙ Mining and Processing, Graduate
School of Public and Ιnternational Affairs, Graduate School of Public FΙealth, University of
Pittsburg.

6. Κatsuyama, A.M., N.A. olson, R.L. Quirk and }γ.A. Mercer, (1973). Solid Waste
Management in Food Processing Ιndustry. US EPA, Hazardous Waste Management Division,
Office of Solid Waste Management Programme. Washington D.C. Report EPA/SW-42C-73.
NTΙS microfiche No. PΒ 219 ο19.

7. Leonard, R.P., R.c. Zieg|er, \ry.R. Brown, J.Y. Yang and FΙ.G. Reif , (1977} Assessment of
hazardous Waste Ρractices in the Metal Smelting and Refining Ιndustry. Volume ΙI- Primary and
Secondary Nonferous Smelting and Refining . US EPA, FΙazardous Waste Management Division,
Office of Solid Waste Management Programme. Washington D.C. Report EPA/530?SW- t45c.2.
NTΙS microfiche No. PΒ 276 t70.

8. Leonard, R.P., R.c. Ζieg|er, v/.R. Brown, J.Y. Yang and FΙ.G. Reif, (|977). Assessment of
hazardous Waste Ρractices in the Metal Smelting and Refining Ιndustry. Volume ΙΙΙ - Ferous
Smelting and Refining. US EPA , Hazardous Waste Management Division, Office of Solid Wasre
Management Programme. Washington D.c. EΡA/530/Sv/-L45c.3. ΝTΙS microfiche No. PΒ 276
t7 t.

9. Metcalf & Eddy, Ιnc., (L972). Wastewater Engineering. New york, NY, McGray HiΙl.

10. Martens, c.D., (1982), Mining and Quarrying Trends in the metals and nonmetal Ιndustries,
Minerals Year-book. Volume I. U.S. Department of Ιnterior, Bureau of Mines, Washington.

11. Nationa Research CounciΙ, Washington D.c. , (L9770. Methane Generation from FΙuman,
Animal and Agricultural Wastes. NTΙS microfiche No. PB 27Φ69.

|2. ottinger,R.S., J.T. BΙumenthal, D.F. Dal Ρorto, G.Ι. Gruber, M.J. Santy and C.c.Shih,

203
(1973). Recommended Methods of Reduction, Neutralization, Recovery or Disposal of hazardous
Waste. US EPA' Hazardous waste Management Division, office of Solid Wasω Management
Programme. Washington D.C. Repoπ ΕPλ-67ol2-73-o53-n. NTΙS microfiche Νo.224 593.

13, overcash, M.R.' (1986). Techniques for Ιndustrial Pollution Prevention/A Compendium for
hazardous and Non-Hazardous Waste Minimisation. Lewis Ρublishers, Ιnc.

t4. Peavy' H.S., D.R. Rowe and G. Tchobanoglous, (1985). EnvirοnmentaΙ Engineering.
McGray-Hill Ιnternational Editions,

15. Pettigre\γ, R.J., and F.[Ι. Roninger, (1971). Rubber Reuse and Solid Wasω Management.
Part Ι -soιid Waste Management in the Fabricated Rubber Ρroducω Ιndustry. Us EPA'
FΙazardous Waste Management Division, office of Solid Wasω Management Ρrogramme.
Washington D.c. NTΙs microfiche No. 203 619.

16. Pettigrew, R.J., and F.FΙ. Roninger, (1971). Rubber Reuse and Solid Wasω Management.
Part ΙΙ - Wastε Rubber and iω Reuse. Us EPA, Hazardous Wasω Management Division, office
of Solid Wasω Management Prοgramme. Washington D.c. NTΙs microfiche No. ΡB 203 619.

17. Rosenberg, D.G.' R.J. Lοfy' H.Cruse, E. WeisbergandB. Beutler,91976). Assessmentof

Hazardous Waste Ρractices in the Petroleum Refining Ιndusξ . Us EPA, Hazardous Wasω
Management Division, office of Solid Waste Management Programme. Washington D'c. NTΙs
microfiche No. ΡB 259 097.

18. Swain, J.w. (1977). Αssessment of }Ιazardous Waste Ρractices in the Petroleum Refining
'
Ιndustry ' Us EPΑ' Hazardous Waste Management Division, office of Solid Wasω Management
Programme. Washington D.c. NTΙs microfiche No.PΒ272267.

19. Taiganides' E.P., (Dec.8' 1978). Animal Wωω. ΙCΡ/CEP 402 (c>ΙΧ.7) wΙ{o, Regional
Office for Europe.

20. Taller Regional PNUMΑ/CEPALiGEPLACEA, (19E4). Sobre utilization de residuas

agricolas y agroindustriales en America latina y el caribe UNEPΛilG. 116/5.

21. United Nations Environment Programme, (1982). Guidelines for assessing industrial
enγironmental impact & environmenιal criteria for the siting of industry.

22. U.s. EPA' (1Ψ6). Pharmaceutical Ιndustry; lΙazardous Waste Generation, reatment and
Disposal. Us EPA' FΙazardous Wastε Management Division, office of Solid Waste Management
Ρrogramme. Wωhingωn D.C. Report EPA/sw-508. NTΙS microfiche No. PB 258 8ω.

23. U.s. EPA, (1982). Ιnorganic Chemicals Manufaοturing Point Source Caωgory.
Developmnent Document for efluent limiations Guidelines and New Sοurce Performance
Standards, U.s. EPA' Effluent Guidelines Division. Washingωn D.c. EPA 440lt-82lΦ7 '

24. Willard, R.J., (1984). Mining and Quarrying Trends in the Metal and Nonmetal Ιndustry,
MineraΙs Year.book, VoΙume Ι, U,S. Department of the Ιnterior, Bureau of Mines, Washington.

204
' 25. World BankΛil}Ιo/UNEP, (1989). The Safe Disposal of hazardous Wastes, The special
needs and Problems of Developing Countries. Volumes 1,2 and 3. The World bank, Washington
- D.C.

205
206
 cAPΙToLι,L

ASPECTB ALE ΙMPLEMENTARΙΙ STιJDΙιJLιJΙ

6.1 Necesarul de resurse si timp pentru studiile de management al mediului.

1 Personal
6. 1.
6.Ι.2 Timp
6.2 Definirea zonelor si subzonelor de studiu
6.2.t Definirea zonelor
6.2.2 Definirea subzonelor

6.3 Achizitionarea datelor

6.3.1, Autorizarea pentru acces la date
6.3.2 Descrierea generala a informatiilor
6.3.3 Lista surselor posibile pentru date
6.3.4 Verificarea veridicitatii datelor

6.4 Preventarea unui raport de management a poluarii

6.5 Bibliografie

207
6.1 Necesarul de resurse si timp pentru studiile de management a mediului

Deoarece fiecare zona de sωdiu este unica in multe privinte, esω dificila detalierea in
avans pas cu p:ιs a activiatii. Din acest motiv echipa de lucru trebuie sa aiba flexibilitatea
colectarii oricaror date si informatii pe care le considera necesare. Este de asemenea important ca
atat agentiile oficiale cat si membrii echipei sa inteleaga si sa stapaneasca procedurile de
mιιnagement' inclusiv necesarul de suport administrativ pentru ιιcestea. Sectiunea urmatoaΙe
descrie pe scurt necesarul de resurse si timp care trebuiesc avute in vedere la planificarea unui
studiu de management.

6.1.1 Necesarul de personal si alt suport

Abordarea managementului pentru mediu descrisa in aceasta carte permite identificarea

problemelor de mediu, evaluarea intensitatii lor, analiza diferiωlor alternative de diminuare si
descrie politici efective de urmat. Desi materialul este organizat in asa fel incat sa prezinte
indicatii pas cu pas pentru cele mai multe dintre aspecte, natura si imporAnta studiilor de
management pentru mediu impun alegerea ca membri ai echipelor de lucru pe cei mai bine
calificati ingineri si cercatatori.

Ιn mod normal, echipele care efectuiaza studiile vor fi implicaω in probleme privind
aerul, apa si solul si din acest motiv trebuie sa fie formate din personal cu experienta in
managementul fiecaruia din cele trei elemente mentionate. Responsabilitatea inπegii actiuni va
trebui incredintata unui sef de echipa cu experientι manageriala adecvata, precum si cu o larga
intelegere a aspectelor implicaω in sωdiul respectiv,

Functie de complexitatea siπatiei si de domeniul de experienta al personalului disponibil'

echipa de lucru poale fi constituita din cel putin 2-3 persoane, inclusiv coordonrιtorul αΙre poate
paπicipa la anaΙisa unor cazuri, pana la nu mai mult de 10 membri, pentru a nu deveni greu de
condus. Schema tip pentru un studiu complex ar fi de 7 persoane lucrand in cooperaΙe stransa,
cate 2 pentru fiecare element de mediu, plus coordonatorul.

Ρe langa personalul echipei este posibil sa mai fie cooptati si alti specialisti cu norma
redusa de timp, pentru a beneficia de un φoπ sbstantial de experienta. Implicarea :ιcestoa va
depinde de necesarul de date, pe masura ce apar aspecte diferiω si va fi limitata numai la
rezolvarea acelor probleme speciale. De ex. meteorologi de la statiile locale pot fi solicitati sa
furniτnze date meteo prelucrate de o maniera care sa permita utilizarea lor penfu scopul
studiului. (vezi sectiunea 8,2.2.1). Specialisti in hidrogeologie pot fi rugati sa fundamenteze
selectionarea unor amplasamente pentru gospodariile de gunoi menajer.

Ιn echipa de studiu se vor selectiona si specialisti din organele locale sau nationale de
sanatate deoarece scopul sωdiului, pe langa evaluarea problemelor referitoare la poluare si sursele
de deseuri si elaborarea strategiilor adecvate de,prevenire, este si acela de intarire a capacitatii
locale sau nationale in domeniul metodologiei managementului sanatatii. De asemenea, deoarece
programele de management pentru mediu sunt in plina derulare,este imporant ca inca de la
inceputul actiunii sa fie implicat si personal de la nivel national. Ιn acest fel, expertii din afara

248
pot fi angajati numai pentru a califica personalul local prin studii de caz si apoi sa preia actiunile
necesare apl icarii rezultatelor.

si informatii si pentru asigurarea suportului tehnic din partea unor

Ρentru acces la date
experti din afara echipei, trebuiesc obtinute autorizatiile necesare de la departamentele
guvernamentale implicate sau de la sectoarele industriale. Astfel de autorizatli pot fi obtinute pe
baza politicii guvernelor de a permite accesul la datele de mediu precum si prin coοperarea inter-
departamentala in domeniul managementului.

Trebuie incurajata atmosfera de cooperιιre intre echipa de lucru si forurile care fνrnizeaza
datele (servicii guvernamentale, industrie, grupuri de afaceri, sindicate, etc). O astfel de
cooper:ιre va facilita colectarea datelor, va imbunatati gradul de complexitate si acuratete a
studiului si va crea premize favorabile pentru dezvoltarea pe viitor a unor activitati de control a
poluarii la nivel national.

Ιn final, trebuie amintit suportul administrativ, incluzand transport, Spatii de birou,

comunicatii, computere cu softurile corespunzatoare, fotocopiatoare, facilitati de dactilografie si
imprimare, o secretara.

6.1.2 Durata studiului

Studiile de management de mediu ar trebui in mod normal sa dureze cateva luni in zone
unde problemele nu sunt foarte complicate si in orice αιz nu mai mult de 6 luni in cele mai
complexe zone metropolitane. Daca timpul alocat este prea scurt, nu va fi posibil sa se obtina
toate datele neces:ιre si sa se realizeze complet etapele de ana|iza, sinteza si strategie. Produsul
final in aceste cazuri nu va putea oferi indrumari sigure pentru elaborarea studiilor ulterioare de
aplicare a politicilor speciaΙe. Pe de alta parte, daca timpul utilizat va fi prea mare, exista sansa
ca studiul sa depaseasca nivelul preliminar pentru care a fost destinat si sa intre in amanunte
privind analiza detaliata a unor masuri speciale. Acest ultim stadiu trebuie amanat pana cand va fi
elaborata interaga strategie si stabilite cu claritate sarcinile.

209
6'2 Defrnirta zoneιοr si subzonelor de studiu

6.2.1 Definirea zonei de studiu

Pentru studiile nationaιe sau regionale de management pentru mediu primul pas consa in
determinarea numarului, tipului si maΙimii zonelor de studiu. Adsea, definirea zonei de studiu
este influentata de poluarea dominanta sau de problemele privind sanatatea publica in tara sau
regiune. Este totuδi recomandat ca in selectarea limitelor zonei de studiu sa se ia in considerare
sistemele institutionale sau economice legal existente. Ιn mod normal, o tara sau regiune sunt deja
impartite in mai multe zone cu prticuιaΙitati socio-economice distinαe; ex. urbane, industriale,
rurale, agricole, miniere, etc. Acestea pot servi foarte bine drept baza pentru definirea zonelor de
studiu.

Αtentia cea mai importanta trebuie acordata selectionarii unor delimitari cat mai
corespunzatoare. Uneori pot fi mai multe posibiliati de delimitare dar de obicei acestea se impart
in urmatoarele categorii :

Grαnite fizice, cum ar fi bazine hidrografice (de suprafaa sau canalizari), rauri, linii de
coasta, autostrazi, cai feraω, canale, etc'

Grαnite politice sαu legak, cum sunt tari, regiuni, limit€ de orase, districte de sanatate
publica, districte electorale, regiuni de control a calitatii aerului, zone de conEol inundatii, eω.

Granite economice, zone industriale, districte miniere, zone cu o anumita dezvoltare

economica, disπicte deservite de aceeasi ret€a de canalizare, etc.

Fiecare din aceste categorii are meritele sale. Delimitari|e pe bazn' naturale faciliωaza
evaluarea impactului poluaτii asupra aerului sau calitatii φei; graniωle politice sau legale
usureaza colectarea datelor deoarece informatiile dorite precum si personaluΙ care le detine
apιιrtine unor oficii guvernamentale sau de administratie locala in interiorul sau aproape de zona
studiata; graniωle economice permit o mai usoara evaluare a impacωlui asupra mediului ca
urmaΙe a dezvoltarilor de viiωr.

Astfel, persoana responsabila pentru studiut rapid de inγentariere a poΙuarii trebuie sa ia

in considerare fiecare din aceste catφorii, in corelare si cu alti factori cum ar fi problemele *
cunoscute privind poluarea sau sanatatea publica, precum si personalul disponibil, atunci cand
decide definirea zonei de studiu. o zοna urbana metropolitana impreuna cu arealele adiacente
consιituie un exemplu tipic pentru o zona de studiu corespunzatoaΙe

Echipa de lucru trebuie sa aiba posibilitatαι sa modifice gr:ιnitele zonei de studiu pe

parcursul activitatii daca datele colectiιte arata ca acest lucru va face ca inventarierea sa fie mai
completa, sa faciliteze evaluarea impactului emisiilor sau sa ajute la formulπea unor strategii mai
bune de diminuare a ooluarii si deseurilor.

2r0
 Ιn finalul acestui capitol trebuie aratat ca toate zonele de studiu din ο tara sau regiune
trebuiesc clasificate intr-o ordine de prioritate. Pentru aceasta pot fi luate in consider:ιre gradul de
poluare, si existenta unor studii anteriοare de evaluare.

6.2.2 Definirea subzonelor de studiu

Ιn timpul stadiilor initiale, echipa de lucru , pe baza hartilor zonei sau altor informatii
οbtinute, trebuie sa isi fοrmeze o idee generala:ιsupra geografiei zonei, utilizarii actuale si de
viitor a terenului, localizarii industriilor si centrelor urbane, teritoriului acoperit de actualul
sistem de canalizare si eventual ce este planificat in acest domeniu, conditiile meteorologice si
hidrologice predominante, diferitii acceptori de deseuri lichide, sistemul de colectare si depozitare
a deseurilor solide, problemele majore de poluare si de sanatate publica precum si autoritatile si
legislatia αιre controleaza poluarea.

Pe baza acestor informatii generale, echipa poate gasi de dorit subimpartirea zonei de
studiu in areale mai mici.Acest lucru este util sa fie hotarat in stadiile timpurii ale studiului
deoarece el va determina colectarea si organizarea datelor. Ιn general, complexitatea activitatii
creste cu num:ιrul de subdiviziuni deoarce pentru fiecare subregiune sunt neces:ιre date sep:ιrate
privind activitatea surselor de poluare. Experienta de pana acum :ιrata ca ca dificultatile adaugate
in acest mod nu sunt atat de mari incat sa impiedice subdivizarea dar deciziile in acest sens
trebuiesc luate numai atunci cand sunt motive intemeiate pentru a o face.

Rξeritor lα poluαreα αerului este de dorit sa se faca evaluari separate de emisii din toate
sursele punctiforme majore precum si inventarieri separate pentru sursele teritoriale(incalziri
locuinte si trafic auto) din fiecare cenffu urban important. DateΙe privind aceste inventarieri sunt
neces:ιre pentru modelele de calitate a aerului necesare analizelor situatiei poluarii aerului si
formularii strategiilor de control (vezi Cap.8).

Rξeritor lα deseuile ltchide adesea sunt de dorit subampartiri ale zonei αιre sa permita
evaluarea sep:ιrata a descarcarii de efluenti in diferiti receptori. Aceste subdiviziuni faci|iteaza
evaluarea impactului descarcarilor asupra emisarilor si ajuta la formularea strategiilor de evitare a
poluarii apelor (νezi sectiunile 9.1 si 9.2). De asemenea , subdiviziunile Se pot rea|iza pentru
determinarea tipului si capacitatii instalatiilor de epur:ιre corespunzatoare volumului si incarcarii
poluante descarcate in sistemele de canalizare existente, planificate sau propuse.

Rξeitor lα deseurile solide trebuiesc facute subdiviziuni intre granitele economice pe baza
organizarii existente referitoare la colectarea si depozitarea acestora.

Desi au fost prezentate separat mai multe ratiuni pentru subampartirea zonei de studiu
referitor la aspectele de poluare a aerului apei sau solului, in practica acestea trebuiesc luate in
considerare impreuna pentru a avea o zona impartita in atatea subdiviziuni cate sunt necesare.

2tl
6.3 Ach izitioniιrea datelor

Cele mai multe dintre datεle necesare pentru sπdiu sunt in mod normal disponibile de la
diferiω organisme guvernamentale. De fapt, intreaga procedura a studiului a fost gandita in ideia
utilizarii la maximum a informatiilor existente. Pentru facilitarea organizarii datelor se ιt|||ιznaιa
οlωificatia oΝU a industriilor si servicilor (CΙS, vezi sectiunea 2.2 si aτrcxa ΙI). Acest sistεm ar
trebui de ιιsemenea sa usurez€ achizitionarea daωlor de la organele guvernamentale si din
industrie deoarce acestea utilizeaza in mod normal acelasi sistem sau unul similar.

6.3.1 Autorizarea pentru accesul la date

Ιn cursul activitatii, ecipa de lucru va intra in contact cu muιte agentii guvernamentale,

autoritati locale, asociatii industriale, alte institutii ca si cu industrii individuale.

Pentru toat€ acest€a este de dorit obtinerea unei autorizatii scrise deorece ea va permite
functionarilor guvernamenali sa furnizeze informatii fara teama de unele consecinte posibile.
Concernele indusaiale ar putea de asemenea sa soliciω astfel de autorizatii oficiale pentru a
prezentz daωle privind ωhnologiile si productia sau sa permita vizite la fata locului Autorizatiile
trebuie sa contina referiri la legislatia si normativele corespuΙ'zatorιre si sa fie emisa de un
minister competent sau o oficialitaω guvernamentale de rang inalt.

cu toate acestea, numai auωrizatia ar putea sa nu fie suficienta, avand in vedere ca cel
mai important element in acest gen de activitaω il constiωie stabilirea unui adevarat spirit de
cooperare intre eοhipa de lucru si agentiile si industriile implicate. Ιn zonele unde exista o
concurenta intre diferiω agentii guvernamentale pentru autoritatεa asupra controlului poluarii,esω
indicat ca sarcina inventarierii sa se dea unei echipe care nu este asociata direct cu nici una dintre
acestea sau sa fie implicate toate, in ideia asigurarii cooperarii intre ele.

6.3.2 Descrierea generala a informatiilor

Ιnainω de a incepe colectarea datelor este recomandat sa se faca o lista cu tipul de daω
necfsιιre pentru indusπiile identificaω in zona de studiu. Acest lucru poate fi realizat pe baza
modelelor de inventariere a deseurilor furnizate in sectiunile 3.2 ,4.2 si 5.2 si formularii unor
chestionare corespunzatoιιre, iιsa cum sunt prezentate in sectiunile 3'2.4 ,4.2.4 si 5.2'4.

212
 Ιn multe situatii informatii importante pot fi gasit€ in publicatii guvernamentale cum ar fi
anu.ιre statistice' rapo:Ιrte privind activitatea industriala, masτer planuri sau declaratii de impact
de mediu. Date utile pot fi obtinute de ωemenea din publicatii ale unor organizatii internationale
ca ΡNUD, UNEΡ' UΝΙDo, oMS precum si din sωdii intreprinse in zona de comisii economice
regionale ale oNU sau alte organisme regionale interguvernamentale.. Rapoarω ale auωritatilor
locale sau asociatiilor industriale, ale sindicatelor, agentiilor de securitate sociala, erc pot contine
de asemenea informatii valoroase.

Un procent semnificativ din informatiile neces:ιre disponibile de la diferiω agentii

guvernamentale este adesea nepublicata. Aceste date sunt pastrate deobicei in forma bruta si nu
sunt sistematizatε. Va fi nevoie de un efort pentru a extrage aceste date si a le sistematiza.
Exemple de astfel de date sunt chestionarele anuale completate de diferite industrii penπu scopuri
statistice guvernamentaιe, studii economice, etc.

Dificultatile majore in legatura cu datele nepublicate constau in stabilirea acelora care sunt
neces.ιre. Adesea se intampla ca daω importante sa nu fie extrase daca examinarea materilalelor la
dispozitie nu se face cu atentie si pe de alta paπe, complexitatea.lucrului si necesarul de resurse
creste considerabil daca se extrag si preluοreaza date in exces, neimportante. o
experienta
anterioara in colationare si prelucrare de date esω foarte utila in acest sens, asigurand in acelasi
timp si o acuratεte crescuta rezultatului final. Daca echipa care elaboreaza studiuΙ nu are
suficiena experienta in manipularea datelor, este recomanΦbil sa se planifice de la inceput un
timp mai m:ιre pentru a reduce pericolul unor omisiuni majore.

Pe parcursul procesului de inventariere, toate datele colectatε ffebuiesc sistematizate,

evaluate critic si de cate ori este posibil verificaω. Prin acest procedeu se pot identifica arealeιe
pentru αΙre nu exista suficiente date, in acest caz fiind necfsara o atentie mai mare. Ιn mod cert,
nu toate datele necesare pot fi obtinute de la organisme guvernamentale. Prin urmare, informatiile
aditionale necesare vor trebui cautate fie cu ajutorul unor salariati guverΙιamentali cu experienta in
domeniul si zona de interes, fie prin contactarea industriilor implicate. Acest proces necesita mult
timp si este nevoie sa se stabileasca un echilibru intre nevoia obtinerii unor anumite date speciale
si timpul necesar pentru obtinerea lor. Si aici experienta anterioara este de folos prin reducerea
volumului de lucru, fara a sacrifica foarte mult calitaωa rezultatelor. Exemple de acest gen de
daω suplimentare care pot fi obtinute de la unitati industriale constau in informatii amanuntit€
privind ωhnologiile, sistemele utilizate pentru evitarαι poluarii aerului si φei, dimensiuniΙe
cosurilor, recepωrii de deseuri lichide si facilitatile interne de stocπe si reciclare/prelucrare a
deseuri solide. Sectiunea 2.3 furnizmza informatii privind o buna echilibrare a informatiilor
primite din surse oficiale si cele dealiate obtinute din vizite la faa locului.

Sursele tuturor datelor colectate trebuie sa fie bine clasificaω. Pentru o manipulare usoara
pe pπcursul activitatii este recomandabil sa se tina o evidenta sistematica si riguroasa. o astfel de
organizare a datelor si surselor poate fi deosebit de utila daca se va pune problema unei verificari
ulterioare, a reluarii materialului pentru aJ aduce la zi.

2t3
6.3.3 Lista posibilelor surse de date

o sarcina de bnza a echipei de lucru este ιoοalizarea tuturor surselor oficiale de date si
extragerea acestora. Pentru usurarea acestei activitati, in tabelul 6.3.3-1 este prezenωta o lista
care prezinta cele mai importante tipuri de informatii ce sunt necesare si locurile din care pot fi
obtinute. Lista nu este in nici un caz exhaustiva pentru ca sursele de date variaza in fiecare tara
functie de smΙctura si sarcinile serviciilor guvernamentale.

6.3.4 Verificarea veridicitatii datelor

Daω de fond asupra pοpulatiei, inπeprinderilor industriale si unitatilor comerciale sunt

disponibile cel mai adesea de la agentii nationale care au tangenta cu recensam:ιntul populatiei,
industria prelucratoare sau comertul. Acuratetea acestor date poat€ γilria considerabil si acolo
unde sunt motive de indoiala asupra Ιor sunt necesare eforπri de a le verifica cat mai anuntit prin
comparιιre cu informatii din altε surse.

Verificarea daωlor si informatiilor prin confruntarea cu οele din alte surse estε pοsibila si
"
de dorit de multe ori deoarece este cea mai buna cale de determinare a acuratetii rezultatelor.
Daca date importante provenite din surse diferite sunt semnificativ diferite, cercetarea originii lor
poate furniza o baza buna pentru formulare.a unor presupuneri rezonabile si furnizeaza indicii
despre modalitaωa de precedura pentru a satisface totusi necesarul de infοrmatii. Ιn orice caz,
acuratetea datelor impreuna cu situatiile de necοnconcordanta trebuieste indicata distinct in
rφortul final. Acest lucru permite o evaluare generala a increderii in rezultate si a valabilitatii
concΙuziilοr derivate din prelucrarea lor.

Un exemplu de verificare a datelor poat€ fi acela al inventarierii emisiilor rezultate din

traficul auto. Ιn acest uz ωhipa de lucru colecteaza daωle de la minisωrul energiei privind
consumul total de benzina in zona si pe cele referitoare la numarul de masini pe benzina,
procentele vechimii acestora si numarul mediu anuaΙ de km, de la ministerul transporωrilor. Din
modelul prezentat in sectiunea 3.3 poaω fi estimat consumul anticipat de benzina si acesta poate fi
comp:Ιrat cu consumul de benzina real din daω de la minisωrul energiei. Cu siguranta, diferentele
majore vor trebui cercetate cu amanuntime.

214
 Tabel 6.3.3-1 Lista datelor necesare pentru studiile de management de mediu si sursele
de obtinere a acestora

t
Tipul de date Sursa posibila

Populatie Anuare statistice

Rapoarte recensamant
Master planuri
Agentii natinale de planificare sa dezvoltare

Sanatate'mοrtalitate' morbiditate Ministerul Sanatatii Publice

Servicii de sanatate locale

Meteorologice Servicii meteorlogice

Autor itati aeroporturi
Universitati

Hidrologice Servicii hidrologice

Autoritati bazine hidrografice
Municipalitati
Copanii de apa

Activitate agricola Ministerul Agriculturii

Agentii nationale de planificare sau dezvoltare economica
Autoritati administratie locala

Activtati miniere Ministerele minelor sau energiilor

Agentii nationale de planificare sau dezvoltare economica
Autoritati administratie locala
Organe fiscale

Activitati industriale Ministerele industriei sau comertului

Agentii nationale de planificare sau dezvoltare economica
Autoritati administratie locala
Ministerul Energiei Electrice, companii
Organe fiscale
Asociatii industriale
Ministerul zootehniei
Autoritati pentru controlul poluarii aerului si apei

Trafic auto Ministerul Transportului

Lungimea strazilor si autostrazilor Ministerul Lucrarilor Publice

Ministerul Transportului
Municipalitati

2Ι5
 tι
Tipul de date Sursa posibila I

Activitati aeroporturi Autoritati ale aeroporturilor

M inisterul Transportului

Activitati portuare Autoritati portuare

M inisterul Trasportului

Consum carburant Ministerul Energiei

Ministerul Ιndustriei
Organe fiscale
Rafinarii sau companii de distributie produse petroliere

Ca[ itatea combustib ilului Rafinarii si companii de distribuire produse petroliere

Ministerul Energiei
Autoritati pentru controlul calitatii aerului

Aprovizionare ca apa Ministerul Lucrarilor Publice

Ministerul Sanatatii
Exploatari canalizare
Municipalitati

Deseuri sοlide Autoritati locale

Ministerul Mediului
Companii particulare colectare deseuri menajere
Companii de planificare si dezvoltare teritoriala

Calitatea apei si efluenti Ιnstitute oceanografice

Ministerul Sanatatii
Autoritati bazine hidrografice
Autoritati de control apoluarii apei
M inisterul Ρescuitului
Agentii de planificarea teritoriului
Departamente lοcale de sanatate
Universitati

Calitatea aerului si emisii Ministerul Mediului

Ministerul Sanatatii
Autoritati de controι a poluarii aerului
Universitati

2r6
6.4 Prezentarea unui raport de management a pοluarii

Ιn continuare se prezinta insotite de o descrieie scurta, elementele de baza ale unui raport de
studiu pentru managementul mediului.

Ιntroducere

Ιntroducerea trebuie sa includa motivele pentru intreprinderea studiului, obiectivele sale

majore, o prezentare scurta a metodologiei utilizate, unele indicatii privind organizarea
materialului si o apreciere referitoare la utilizarea si limitarile rezultatelor.

Concluzii si recomaιιdαri

Trebuiesc descrise pe scurt rezultatele inventarierii surselor, analizarii situatiei existente

privind poluarea si sinteza strategiilor, sep:ιrat pentru aer, apa si deseuri solide. Masurile οu
prioritatea cea mai mare si efectul anticipat al lor trebuiesc separate de restul materialului pentru a
delimita un program pe termen scurt foarte eficient. Trebuiesc de :ιsemenea definite activitatile de
desfasurat in viitor precum si organele guvernamentale responsabile.

Forιdul generαl

Se va face o descriere a zonei insotita de o harta. Ιn prezentarea zonei trebuiesc definite

limitele geografice, caracteristicile geografice si hidrologice principale precum si parametrii
meteorologici. Ρentru regiunile urbane de pe teritoriul zonei vor fi prezentate unele informatii de
baza referitoare la populatia existenta, tendinte de viitor, numar de autovehicole, consum de apa
si combustibil precum si o descriere sumara privind colectarea, tratarea si indepartarea apelor
ντ.ate. Pentru zonele industriale se vor furniza informatii privind marimea si localizarea zonei,
tipul de industrii existente, aprovizionarea cu apa si combustibil, modalitatile de epurare a
efl uentilor si receptorii acestora.

Poluαreα αerului

Pentru fiecare sursa punctiforma importanta se vor arata emisiile calculate si rezultatele
analizelor critice privind impactul (concentratia mωιim credibila pentru receptorii critici si
sensibili) conform tabelului 8. t .2.2.2-2. Se vor prezenta de iιΙiemenea modalitatile
corespunzatοare de diminuare a poluarii (inaltarea cosurilοr, imbunatatirea calitatii
combustibilului, necesitati de control).

Ρentru fiecare tip de sursa (emisii din traficul autoturismelor particulare, taxiuri,
autobuze, camioane, etc, incalzirea locuintelor, etc) se vor arata emisiile calculate si rezultatul
analizelor privind impactul pe termen lung :ιsupra calitatii aerului. Datele existente de monitoring

217
a calitatii aerului vor fi prezentate impreuna cu calibrarea modelelor de prognozare a calitatii
aerului. Vor fi indicati clar cei mai importanti poluaωri, asa cum reiese din datele prezentate mai
sus. Raportul va contine de asemenea strategiile de evitare a poluarii aerului in legatura cusursele
din zona si efectul anticipat al acestora :Ιsupra inαΙrcarii emisiilor in aer precum si asupra calitatii
aerului. Masurile propuse vor fi analizate prin prisma prioritatii functie de rφortul cost-eficienta,
simplitate in implementare' in asa fel incat sa fie formulat un program cu actiuni de prioritaω
maxima. Se va face o evaluare a efectului aplicarii acestui program allupra emisiιor si calitatii
aeruΙui.

Vor fi evaluate tendintele pe termen Ιung privind cresterea populatiei si dezvoltarea

urbanizarii, intensificarea traficului, a consumului de carburant, a productiei industriale, etc si
problemele privind calitaωa aerului posibil sa apara daca nu se iau masuri de corectare. Fata de
aceste probleme pe termen lung πebuiesc definite solutii altεrnative.

Poluαrea apei

Se va prezenta numarul pοpulatiei si tendintele de evolutie. Vor fi descrise detaliat

sistemele existentε privind apele uzate (utilizarea de fose septice, colectarea, epurπea si
inlaturarea efluenωil acestora, colectarea epurarαι si inlaturarea apelor uzate menajer). Sωdiul
va mai prezenta de asemenea:
'

-Volumul calculat de ape lzatΕ' menajer si incarcatura acestora, distributia lor intre diversi
receptori.

-Volumul calculat de ape uzate industrial si incarcatura acestοΙ:ι, gnrpate separat functie de
receptorii efluentilor. Ρenru industriile cu efluenti toxice se vor elabora liste separatε iar
indusπiile respective vor fi clasificate functie de tipul si marimea lor precum si functie de
problemele ridicaω de desurile ωxice specifice.

-Caracteristicile receptorilor care primesc ape lzatΕ industrial sau menajer, parametrii
critici care definesc masurile ce πebuiesc luate pentru evitarea sau dimnuarea impacπlui,
problemele privind calitatea φei ωa cum reies din modelele de calitate a
φei.
-Straωgiile de evitare a poluarii apei si efecteιΘ pozitive estimate in urma implementarii
acestora. Mωurile propuse vor fi analizate prin prisma prioritatii, functie de raportul cost-
eficienta, simplitate in implementare, in ωa fel incat sa fie formulat un program cu actiuni de
prioritate maxima. Se va face o evaluare a efecωlui aplicarii acestui program asupra incarcaturii
efluentiΙor si caliatii apei.

-TendinωΙe pe termen lung privind cresterea pφulatiei si dezvoltarea urbanizarii'

cresterea consumului de apa si productiei indusuiale precum si problemele privind caliatea
φei
posibil sa apara daca nu se vor lua masuri de corectare. Ρentnr aceste probleme pe tβrmen lungse
vor prezεnta strategii alternative.

2r8
Poluαreα solului

Rapoπul de studiu va contine:

-Practicile οurenω privind managementuι deseurilor municipale (reciclare Ιa sursa,

colectare, tr:ιnsportare, prelucrare si inlaπrare) precum si eficienta acestora functie de serviciile
oferite, cost si protectia mediului..

- Strategii referitoare la proiectele pe termen mediu si lung impreuna cu necesarul de

capital de investit, comp:ιrat cu efectele economice si de mediu.

-Masuri imediate, de prioritate foarte mare, impreuna cu impactul lor economic si

operational.

-Aspectele privind implementarea, in speciaι tranzitia de la formele existente la cele

propuse.

-Ιnventarul deseurilor periculoase impreuna cu enumeriιrea si evaluarea practicilor curente

pentru acestea. Se vor prezentλ strategiile adecvate pe termen mediu si lung precum si efctele
economice si de mediu. Masuri imediate, de prioritate foarte mare, impreuna cu impactul lοr
economic si operational.

Se vor mentiona persoaneιe αιre au ajutat efectiv |a rea|iz:ιrea studiului.

Raportul va utiliza frecvent harti, fotografii si grafice care vor sustine textul. Aditional
tabelelor se vor folosi diferite tipuri de grafice avand in vedere ca acestea fιιrnizeaza, o idee rapida
si clara asupra incarcaturii relative si tendintelor.

6.5 BibΠografie

1. Economopoulos,A.Ρ.' (1989). Management and Control of the Environment, ed. FΙ.w. de

Koning. V/HO/PEP/89. 1. World Health Organizarion. Geneva

2. World Health organization, (1982). Rapid Assessment of Air, Water and Land PoΙlution
Sources, Publication No. 62. Geneva.

219
220
 Aλ[ExA

ΙΙ

CLASΙFΙCAREA o Ι\ U

A ΙNDιJSTRΙΙLOR SΙ SERvΙcΙΙLoR

tΙ.1 Tabelul de clasificare pentru industrii si servicii

ΙΙ.2 Bibliografie

22t
ΙΙ.1 Tabel de clasificare pentru industrii si servicii

0 Activitati definite neadecvat

1 AgricuΙtura, vanatoare, paduri si pescuit

11 Agriculturα si ναnntoare
111 Agricultura 5i 266fghnig
112 Servicii agricole
113 Vanatoare, capcane si repopulare

|2 Exploαtαre pαduri
121 Paduri
t22 Εxploatare
130 Pescuit

2 Mine si cariere

2t Mine de carbunι

22 Exploatare titei si gaze naturale

23 Exploatare minereuri metalifere

29 Alte activitati miniere

3 Prelucrare

3L Alimente, bαutui, tutιιn

31 1ΑΙimente
313 Bauωri
314 Tutun

32 Textile, imbrαcαminte, piele

321 Textile
322 Ιmbracnminte
323 Piele si produse din piele
324 ΙncaΙtaminte

33 Lemn, produse din lemn inclιuiν mobilι

331 Lemn si produse din lemn
332 Mobila

34 Hαrtie, produse din lnπie, tipαiruri, pιιblicαtii

341 Hartie si produse din haπie
3a2Tipanπri, publicatii si industrii conexe

35 Produse chimice, petrol, cαrbιιne, cαuciuc si mοteriαle plnstice

351 Ρroduse chimice industriale
352 AΙte produse chimice
353 Rafinarii petrol
354 Ρroduse diferite din petrol si carbune

355 Produse din cauciuc

222
 352 Materiale plastice neclasificate in alta parte

36 Produse minerαle nemetαlice cu exceptiα prοduselor din petrol si cαrbune

361 Ceramica, portelan si produse din pamant
362 Sticla si produse din sticla
369 AΙte produse minerale nemetalice

37 Industrie metαlurgicα
371 Fier si otel
372 Μeta|e neferoase

38 Produse din metαl, constrιιctii mοsini si echipαmente

381 Produse din metal cu exceptia constructii masini
382 Constructii masini exceptie electrοtehnice
383 Electrotehnice si conexe
384 Echipamente de transpoπ
385 Απicole fotografice si optice

39 Alte industrii prelucrαtoαre

4 EΙectricitate, gaε;e si apa

4t Electricitate, Ε&e, aburi

42 Amenajari apa si alimentari

5 Constructl

6 Comert angro si cu amanιιntul

6L Comeπ αngro

62 Comert cu αmιιnuntuι

63 Restαurαnte Si hoteluri
631 Restaurante, cafenele si alte unitati de alimentatie
632 FΙoteluri, pensiuni, campinguri si alte genuri de caz'are

7 Transport, depozitare, comunicatl

7 Ι Trαnspoft Si depozitαre
711 Transμrt pe uscat
712 Transpοrt pe apa
713 TranspoΙt aerian
719 Servicii conexe transpornrΙui

72 Comunicαtii

8 Finante, asigurari, proprietati, afaceri

9 Comunitati, servicl sociale si personale

223
 91 Administrαtie pιιblica si aparare

92 Serνicii sαnitοre si similare

93 Serνicii sociοle si αle comιnitatihr ν

931 Educatie
932 Cetcetιre stiintifi ca
933 Medicina' stomιtologie, alte srvicii de saEtate si vetεriΙare
9.ι4 Ιnstitutii de ocrotiΙe

94 Serνicii culturale Si rccreotινe

941 Filme si alte servicii similaιe

95 Serνicii persoιule si gospodαie

951 Rφaratii inca neclasifrcate
952 Spdaωrii si curataωrii
953 Servicii domestice
959 Servicii personale diverse

lΙ'2 Bibliografie

1. United Nations (19EO). Year-boοk of Ιndustrial Statistics. Department of Economic and Social :
Affairs, Statistical office of the Uniωd Nations. Neιγ York.

2. United Nations, (1989). Ιndustrial Statistics Year-book' UN publication, Sale No.

E/F,91.xvΙΙ.14

224
 AλIExA

ΙΙΙ

FAcToRΙ DE coN\rΕRSΙB
SΙ PROPRΙETATΙ ALE ιJNOR MATERΙALE

ΙΙΙ.1 Factori de conversie

ΙΙ|.2 Prοprietati ale unor materiale

225
 tΙΙ.1 Factori de conveιsie

Ρentru a converti inmulteste cu

Concentrαtii poluαnti gαzosιo

og , ΡΡm volum 03, ug/mc 1960

NOz , ppm volum NOz , ug/mc 1 880
SOz , ppm volum NOz , ug/mc 26r0
CO, ppm volum CO, ug/mc 13φ
FΙC (ca CHo), ppm volum Ι{c (ca CHa), ug/mc 6s4

Surse mobile

consum combustibil, mile/galon SUA) consum combustibil km/l 0.426

emisii, g/mila emisii, g/km 0.6214

Lungime

milimetru inch (in) 0.0394

centimetru inch 0.3937
metru picior(ft) 3.2808
kilometru mila 0.62Ι4
inch milimetru 2.54
picior metru 0.3Ο48
mila kilometru 1 .6093
iard metru 0.9144

Suprafata

centimetru patrat inch patrat 0.1550

metru patrat picior patrat t0.7639
acru mp 4046.8
acru ha 0.405
hectar mp 10ω0
hectar acru 2.47 t
1000 mp acru 0.247 |
kmp mila patrata 0.3861
inch patrat cmp 6.45t6
picior patrat mp 0.0929
mila patrata kmp 2.s900
iard patrat mp 0.836 1

226
Pentru a converti Se inmulteste cu

Volume

litru ft3 0.03531

.1
centimetru cub ln- 0.06102
metru οub ft3 35.31
picior cub (ft3) 1 28.3t7
piοior cub (ft3) mο 0.0283
bushel (bu) I 35.24
bushel (b") ft3 t.2445
.?
baril (SU,\ Φ) r11- 7056
piοior οub mο 0.7646

Cαpαcitαti pentru lichide

litru quart 1.0567

litru galon SUA 0.2642
litru quart KU 0.8799
litru galon UK 0.2200
quart (suA) I 0.9464
gaΙlon (SUAO I 3.7854
quart (UK) I 1.1365
gallon (UK) (galon iφerial) I 4.5461
barrell (bbη I 1 5 8.984

barrel (bbη galon UK 34.9726

barrel (bbυ galon USA 42.00
pint I 0.4732

Greutαti

glam gram 15.4323

kilogram li'yra 2.2046
tona metrica (t) short ton Ι.L023
grain σ
ι) 0.0648
once(uncie) (oz) rσ 28.3495
onοe troy σ
Θ 3 1.1035
poιmd (lb) (liwa) kg 0.4536
short ton (SUA) kf 907.2
short ton (SUA) 1iιπa (1b) 2ο00

Produse agricole

porumb, bu porιrmb kg 25.4

porumb, bu porιrmb, lb 56
milo, bu milρ, ftg 25.4
milg, }μ mil6, l| 56
ovazi bu ovaz, kg Ι4.5
ovaz, bu ovaz, lb 32

227
Pentru a converti inmulteste cu

orz, bu orz,kg 2t.8

orz bu orz, lb 48
grau, bu grau, kg 27.2
grau, bu grau, lb 60
bumbac, bale bumba, kg 226
bumbac, bale bumbac, lb 5ω

Lichide diνerse

bere, bbl bere, gal SUA 31.5

vopsea, gal SUA vopse, kg 4.5-6.5
vopsea, gal SUA vopsea, lb 1.0-15
lac, gal SUA lac, kg 3.18
lac, gal SUA lac, lb 7.0
whiskey, bbl whiskey, I 190
whiskey, bbl whiskey, gal USA 50.2
apa, gal SUA apa, kg 3.81
apa, gal SUA apa, lb 8.3

Produse minerαle

ciment, bbl ciment, kg t70

ciment, bbl ciment, lb 375
ciment, yd3 ciment, kg 1 130
ciment, yd3 ciment, lb 2500
beton, yd3 beton, kg 1 820

beton, yd3 beton, lb 40ω

u
conversia din ppm (volum) la ug/mc se bazeaza pe urmatoarea ecuatie care poaω fi folosita
si,pentru substante αιre nu sunt trecute in abelul de fata:

(C, ug/mc) = (C, ppm volum)x4O.87x(MW),

unde
C, ug/mc :
concentratia exprimata in ug/mc
C, ppm -- concentratia exprimata in ppm volum
MW = greutatea moleculara (pentru hidrocarburi = 16)

228
 Ι|Ι.2 Proprietati ale ιrnor materiale

Tabel 1lΙ.2-1 Densitatile tipice ale unor combustibili, lemn si produse minerale

Densitate Εll.

Combastibiιi gαzosi si lichizi

asfalt 103Ο
butan (lichid ιa t50C) 579
titei 850-874
distilate de petrol 845
benzina 139
ΕΜe naturale lichefiate (GNL) 673
gaze de petrol lichefiate (GPL)' 52t
i*" naturale (la tsoC) 0.78
p,opun (lichid ιa t5ΟC) 507
petrol rezidualb 944

Lemn (uscαt lα aer)

ulm 561
cucuta 465
hicori 769
artar, de zahar 689
artar, alb 529
stejar,rosu 673
stejar,alb 769
pin 64r

Produse minerαle

ciment 1483
beton 2373
sticla, comuna 259s
pietris, uscat 16ω.t920
pietris, umed 2020
ghips, calcinat 880-960
v:ιr, granule 8s0- 1025
nisip, pietris (uscat, necompactat) Ι440-1680

^ 20 % bνtzn,, 80 % propan

b
densitatiΙe tipice pentru petrol rezidual No. 4, 5, si 6 sunt w4,933, si 966 g/l respectiv

229
I
Tabel ΙΙΙ.2-2 Ρroprietatile unor combustibili

Tipul de combustibil Valoare calorica kcal Sulf % greut. Cenusa % greνt.

Combustibili solizi

carbune bituminos 72001 kg 06-5.4 4-20

antracit 6810/ kg 0.5- 1 .0 7 -t6
lignit (umiditate 35 %) 3990/ kg 0.5 6.2
lemn (umiditate 40) 2880/ kg neglijabil 1.0-3 .0
celulοza (umiditate 50 %) 22201 kg neglijabil 1.0-2.0
coaja de copac (umiditate 50 %) 24921 kg neglijabil 1.0-3.0
subprodusi de cocs 7380/ kg 0.-1.0 0.s-5.0

Combustibili lichizi

petrol rezidual 9980/ I 0.s-4.0 0.0s-0. 1

distilate petroι 93ω/ l 0.2-L.t nrglijabil
motorina 9120t I 0.2-08 neglijabil
benzina 8620t I 0.03-0.04' neglijabil
kerosen 8320t I 0.02-0.0s neglijabil
ΕΜe petroliere lichefiate 62s0t I neglijabil neglijabil

Combustibili gazosi

gΜe naturale 9341/Nm3 neglijabil

gaz de cocserie 52491 Nm3 0.5.2.Ο
gaze de furnal 890/ Nm3 neglijabil

u
specifiοatiile permit adesea pana la 0. t % si uneori pana la 0.15 %

230
 '/- |- |Γ |^' lι Ι|
G/Ε/F '4
/Εntιvιiro]ntlΠne'ntal[ /P,rogra]Γ]n[7nte'
ΙΙ
/Bll[,at,cl!< }ζ.e.,al 'r

/P,r,ο,g'l:at /0Πt lΠnt,e' Co o rc i nι a t i' o n Un ιi' ιt

)Γe.,*ι.ll(c,o )v Cat,df.cf,e'>c i' Λ/o.,Q, lFl[ory,61
/[ >c t,al ]Πι b υr ll, 7Γiuι rE<,e' Y

TeΙ (90-2Ι2) 574 5Ι74' 574 5Ι Ι8

Fα-γ: (90-2 Ι 2) 574 2874
Ι nte r n et : geJ@ s erν is 2. n et. tr

View publication stats