BLOCURILE ACADEMIEI

MILITARE- PANDURI
A. CRITERII TIPO-MORFOLOGICE
 SCURT ISTORIC

Cartierul Cotroceni

Cartierul Dragomiresti

Aflată la confluenţa fostelor sate Cotroceni şi Lupeşti, Şoseaua Dragomireştilor (ulterior Şoseaua Pandurilor), apare menţionată în
1791 într-o hartă făcută de Ferdinand Ernst pentru Marele Stat Major Austriac. La acea vreme zona era considerată a fi în afara
oraşului, fiind mai degrabă împădurită decât populată. va fi schimbat ulterior în Şoseaua Pandurilor, întrucât,
la 1821, pandurii lui Tudor Vladimirescu au trecut pe aici, ocupând zona. Mult timp Şoseaua Pandurilor a reprezentat
una dintre arterele de limită a oraşului.
În perioada interbelică, pe Şoseaua Pandurilor, care trecuse între timp în administraţia Primăriei Sectorului III Albastru,
funcţiona un depou al S.T.B. (Societatea de Transport Bcureşti), iar pe lângă Fabrica de bazalt mai apăruseră câteva fabrici, una de
panglici, una de produse textile şi ţesături de mătase şi una de articole din cauciuc. Prin crearea Bulevardului Geniului, o porţiune
din Şoseaua Pandurilor este inclusă în acesta. Astfel, începând din 1930-1931, Şoseaua Pandurilor nu se va mai întinde până în
Şoseaua Cotrocenilor,ci numai până în Bulevardul Geniului.
ORGANIZAREA URBANISTICA

Un rol important in organizarea urbanistica

a acestui cartier l-a avut Academia Militara.
In anii 60 are loc o reconfigurare a zonei din
vecinatatea Academiei prin construirea
ansamblului de locuinte colective de tip sovietic
 CVARTALUL REALISMULUI
SOCIALIST

CVARTAL: cuvântul este de origine rusă, unde înseamnă literal cartier, și a fost impus
odată cu teoria sovietică care a dezvoltat conceptul. În practică, această «unitate
urbană» este un fel de insulă urbană, compusă din imobile plurifamiliale de medie sau
mică înalțime și anumite dotări urbane cotidiene, și care închid o curte comună sau
sisteme de curți.
PARCELAR- TIPURI IMOBILE

Locuinte alocate CFR-ului (1970)

Blocuri – Locuinte colective (1985)

Locuinte boiresti ( 1920)

Blocuri- Locuinte colective (1960)
Spatii verzi
Ansambluri de cladiri
DESCOMPUNEREA TESUTULUI

Constructiile genereaza caracterul spatiului. Acestea denota mai mult decat o

compozitie estetica de elemente , ci oglinda unui mod de insusire a spatiului, de
organizare.Asezarea cladirii pe parcela- relatia cladire-aliniament, cladire-limite
lateraleMajoritatea cladirilor prezente in zona sunt alipite la o limita laterala-
cladirile sunt cuplate pe o latura a parcelei, insa exista si cladiri izolate
.Deasemene exista si locuinte colective- blocuri. Un astfel de exemplu este chiar
complexul militar ce apartine Academiei Militare- realizat pe o insula urbana.
Are un aspect usor introvertit, formand in centru un spatiu nuclear - rol de
relaxare, parcare, adapost fata de lumea din exterior(spatiu alveolar)Pe zonele cu
relief mai inalt, cladirile sunt construite in asa fel in cat sa dinamizeze prezenta
acestora

Sunt prezente spatii verzi izolate , spatii libere adiacente unor artere secundare.
Deasemenea exista parcul Romniceanu , spatiu liber cu acces public nelimitat, ce
functioneaza ca o perdea usor transparenta intre cele 2 cartiere (Cotroceni-
Panduri). Acesta are o geometrie organica .O alta zona verde ce functioneaza ca un
spatiu liber este redata de parcul complexului militar.Exista o conexiune intre spatiile
libere neaccesibile publicului ( private)- ofera continuitate spatiului privat.
Exista spatii libere, lipsite de o utilizare evidenta.
DESCOMPUNEREA TESUTULUI

Trama stradala poate fi considerata elementul-suport cu cea mai mare

forta de structura la nivelul sistemului urban- este un element
definitoriupentru forma urbana.Aceasta trama stradala prezinta un tipar mixt
(regulat+neregulat)- unghi drept de incidenta, conectivitate moderata.Strada
expune arhitectura, cladirile nu mai sunt intim legate de strada, ci doar o
mobileaza spectaculos.Strada transmite idei, concepte. ( Cotroceni)Gradul de
ierarhizare a tramei stradale este dat de numarul de tipuri de trasee, in cazul
de fata avem 2 tipuri- strada pricipala si cele secundare)

Parcela urbana - Insula urbana

Insulelel urbane reprezinta o grupare de parcele delimitate de strazi, intr-un ochi al
tramei stradale . Forma insulei urbane este influentata si influenteaza la randul ei
forma parcelei cat si tesutul urban.Terenul din zona Cotroceni a fost utilizat in mod
spontan, formand un parcelar organic.insa cel din zona Panduri avand parcele cu
forme regulate si apropiate de optimul generic(L=2l si l) a fost planificat.
Parcele au forma regulata ( loturi mici-Pnaduri) si forme neregulate (loturi medii-
Cotroceni)Dinamica parcelarului este strans legata de dinamica tramei stradale
(Cotroceni)Lotizare-strada este in primul rand suportul unei diviziuni parcelare
in loturi regulate- insula este implicita ( Panduri)
B.Criterii de utilizare si functionare
B. CRITERII DE UTILIZARE SI
FUNCTIONARE

Ansamblul de blocuri al“Academiei militare” prezinta o

incinta ce are rol de spatiu verde destinat relaxarii .
Acesta cuprinde pe langa vegetatie,
atat spatii de joaca cat si fantani, bancute si terenuri de
tenis.
Acest nucleu contribuie la ideea de comunitate.
INFLUENTA ZONELOR
INCONJURATOARE

Incadrarea cvartarului in cartierul Panduri

Cladirea nu iese in evidenta . Aceasta se incadreaza
perfect , ea fiind pozitionata in asa fel incat sa
nu predomine din punct de vedere a inaltimi printre
locuintele alocate CFR-ului. Caramida aparenta exprima
eleganta insa si profunzime. Acadramentele ferestrelor si
cornisei, deasemenea ofera senzatie placuta incadrand
cladirea in atmodfera zonei.
INFLUENTA ZONELOR
INCONJURATOARE

Biserica din spatele ansamblului de locuinte plurifamiliale, a

fost construita in anul 2008. Cu mult timp inainte insa in locul
acesteia se afla o fantana ce facea parte dintr-un parc
amenajat pentru promenada celor din cartier. Biserica se
incadreaza in context, accentuand ideea de zona linistita.,
reprezinta un punct de reper,un centru de interes.
 INFLUENTA ZONELOR
INCONJURATOARE

Complexul vis a vis de ansamblul Exista mijloace de transport (trolebus, autobus)

armatei, reprezinta un punct comercial Deasemenea o sa se construiasca metroul,
( Farmacie, Supermarket, Sala de sport). zona dezvoltandu-se din ce in ce mai mult.
Pe locul acesta si al celorlalte constructii
din Panduri
se aflau fabrici si uzine.
 SPATII LIBERE

Spatiile libere sunt folosite pe post de parcari si ghene de gunoi.

TRASEUL
 INTERVENTII

Interventiile sunt destul de decente. Se pot observa foarte usor la nivelul

ferestrelor .
C. CRITERII DE DENSITATE
 SPATIILE INTERIOARE

Scara blocului este ingrijita.

Se pot observa modul in
care beneficiarii incearca
s-o infrumuseteze
prin adaugarea plantelor.
 SPATIILE INTERIOARE

Camerele sunt luminate

natural.

Interiorul locuintelor
este alcatuit
dintr-un hol,
2 camere , 1 baie
si 1 bucatarie
D. CRITERII SOCIO-ANTROPOLOGICE