Sunteți pe pagina 1din 1

Minorități naționale în România secolului al XX-lea

1. Minoritățile din România în perioada interbelic\

După război, teritoriul României a crescut de la 137 903 km² la 295049 km2 , iar populația
de la 7 771 341 locuitori la 14 670 000 de locuitori. Recens\mântul din 1930 indica o popula]ie
sensibil mai numeroas\ – de 18 057 028 locuitori. Potrivit recens\mântului din 1930, românii
reprezentau 71,9% din popula]ia ]\rii, maghiarii 7,9%, germanii 4,1%, evreii 4%, ucrainenii 3,3%.
Între un sfert [i o treime dintre cet\]enii ]\rii erau de origine etnic\ neromâneasc\, iar 2 376 000
de locuitori declarau, cu ocazia aceluia[i recens\mânt, c\ nu [tiu române[te.

Diversitatea sporise [i pe plan religios – al\turi de ortodocșii majoritari existând acum pe teritoriul
statului român comunit\]i religioase importante formate din greco-catolici, calvini, romano-catolici,
luterani. Diviziunile etnice [i cele religioase se suprapuneau doar în unele cazuri: germanii erau
luterani [i romano-catolici, ungurii erau în majoritate calvini. Greco-catolicii erau îns\, în imensa lor
majoritate, români transilv\neni, dintre ei ridicându-se oameni politici importan]i în România
interbelic\ precum cei doi prim-mini[tri Iuliu Maniu [i Alexandru Vaida-Voevod.

În România interbelic\, rela]iile dintre statul român [i majoritatea româneasc\, pe de o parte, [i


minorit\]ile na]ionale, pe de alt\ parte, nu au fost lipsite de tensiuni [i, uneori, chiar de conflicte

Pentru a justifica dreptul asupra unor provincii, statele revizioniste au susținut că România este o
temniță de popoare și chiar au lansat idea unui popor moldovean. În contrapondere, românii au
promovat antisemitismul, inființân L.A.N C . și Legiunea Arhanghelul Mihail .

Instaurarea regimului nazist al lui Adolf Hitler în Germania, în 1933, a dus la oficializarea
antisemitismului în această țară. În România, antisemitismul a debutat după 1938, când a fost retrasă
cetățenia românăunui număr de 225 000 de persoane, reprezentând aproape o treime din numărul
evreilor trăitori în România.

2. România și Holocaustul
A cunoscut mai multe forme:
-pogromul de la Iași
-deportările din Transnistria
-deportările din N-V Transilvaniei
3. Statul și minoritățile din România postbelică
-deportatrea în Uniunea Sovietică, în lagăre de muncă, a 70 000–80 000 de sași transilvăneni,
-persecuțiie împotriva bisericii greco-catolice, după1948,
-emigrarea evreilor
-emigrarea germanilor
După căderea comunismului România s-a confruntat cu evenimentele de la Târgu Mureș din
martie 1990.