Sunteți pe pagina 1din 1

24.

PROPRIETĂȚILE TRIUNGHIULUI ISOSCEL

Am definit, la pagina 45, triunghiul isoscel. Ne propunem acum să învățăm cum se construiește un
triunghi isoscel și să studiem apoi „proprietățile" lui.

Fig. 164
Pentru a construi un triunghi isoscel putem proceda astfel: desenăm un segment oarecare [BC^ care va
fi baza triunghiului (fig. 164,«). în continuare, apreciind din ochi, deschidem compasul mai mult decît
jumătate din lungimea segmentului [BC], fixăm acul compasului în punctul B și descriem un cerc. Apoi,
mutăm acul compasului în punctul C și, cu aceeași deschidere, descriem un alt cerc și notăm punctele de
intersecție a celor două cercuri — de exemplu A și A' (fig. 164, b). Triunghiurile ABC și A'BC sînt. ambele
isoscele deoarece [AB] = [AC] și [A'B]= [A'C], deschiderea compasului nemodificîndu-se în timpul
efectuării construcției (cele două cercuri au aceeași rază). Iată deci că A ABC este un triunghi isoscel (fig.
164,c).
Observăm, din figura 164,6, că pentru a găsi punctele de intersecție a celor două cercuri cu centrele în
B și C nu este nevoie să desenăm cercurile în întregime.
Să ne punem acum întrebarea: „într-un triunghi isoscel (luat la întîmplare din mulțimea tuturor
triunghiurilor isoscele) există două unghiuri congruente? Dacă există, care sînt unghiurile congruente ?“ Sau,
altfel spus: „un triunghi isoscel are „proprietatea" de a avea două unghiuri congruente?" Dacă da, atunci'care
sînt unghiurile congruente?
Răspunsul la această întrebare îl dă următoarea
Teoremă. Dacă un triunghi este isoscel, atunci unghiurile opuse laturilor congruente sînt congruente.
Ipoteza acestei teoreme ne spune că există un triunghi, pe care să-l notăm, de exemplu, &ABC, și că
acest triunghi este isoscel, de exemplu [XB] = [AC].
Concluzia teoremei „afirmă" că, în „condițiile date", unghiurile care se opun laturilor congruente sînt și
ele „tot congruente", adică £ C = < B.
Despre această afirmație nu sîntem încă siguri dacă este sau nu este adevărată.
Căpătăm convingerea că unghiurile „de la baza" triunghiului isoscel sînt congruente numai după
efectuarea unei demonstrații, (așa cum se spunea și la pagina 61), adică folosind un raționament în urma
căruia se va pune în evidență această proprietate a triunghiului isoscel. De asemenea, gîndim că judecățile pe
care le facem pe acest triunghi ABC sînt adevărate pentru oricare triunghi, luat la întîmplare din mulțimea
triunghiurilor isoscele.
Prezentăm, mai jos, ipoteza, concluzia și demonstrația acestei
teoreme, astfel:
A
Ipoteza A

t\ABC, /j\ KC^B.


/i\
[A5] = [XC].
fîZ------------1-------\C Fig. 165
D
Demonstrația
Folosim o „construcție ajutătoare ": considerăm bisectoarea unghiului A (semidreapta [AZ> ), care se
intersectează cu latura [BC] în punctul D (fig. 165). îh acest fel, la „datele cunoscute" conținute Uneori,
pentru demonstrarea unor teoreme sau rezolvarea unor probleme de geometrie, este necesară efectuarea
anumitor construcții geometrice suplimentare datelor din ipoteză, care ajută la demonstrarea teoremei sau
rezolvarea pro blemei, din care cauză ele se numesc construcții ajutătoare.

"