CURS3

Amplificatoare operaţionale liniare

Repetorul de tensiune (caz particular al amplificatorului neinversor
Z 2 = 0, Z1 → ∞ ), figura 3.1
Calculam amplificarea de tensiune Au

Figura 3.1.

Avem relaţiile: u 0 = − A0 ed ; U 0 = ed + u i si u 0 = Au u i (3.1)

1 A0
Rezulta: u 0 (1 + ) = u i de unde se deduce: Au = (3.2)
A0 1 + A0
Calculul impedantei de intrare Zint

Figura 3.2
( Z1 este de fapt impedanta de mod comun pe borna minus a AO)
Avem: u 0 = − A0 ed ; u 0 = Au u i
ui u e ui u 1 ui A0 1
⇒ Z int = , dar ii = i − d = + 0 ⋅ = + ui ⋅ ⋅
ii Z MC Z i Z MC A0 Z i Z MC 1 + A0 A0 Z i

1 1 1
⇒ = + ⇒ Z int = Z MC (Z i (1 + A0 ))
Z int Z MC Z i (1 + A0 )
Repetorul de tensiune realizat cu AOI este caracterizat de urmatorii parametri:
A0
Au = | A −>∞ = 1 , Z int = ∞ , Z ies = 0
1 + A0 0

Amplificatorul diferential (figura 3.3)

Figura 3.3
 ⎧ u id
⎧u id = u i1 − u i 2 ⎪⎪u i1 = u ic + 2
⎪
⎨ u i1 + u i 2⇒ ⎨
⎪⎩u ic = 2 ⎪u = u − u id
⎪⎩ i 2 ic
2
Tinand cont de formulele deduse la amplificatoarele in configuratie de inversor si
neinversor, utilizand Teorema Superpoziţiei deducem :
Z Z4 ⎛ Z ⎞ Z ⎛ u ⎞ Z4 ⎛ Z2 ⎞ ⎛ u ⎞
u 0 = − 2 u i1 + ⋅ ⎜⎜1 + 2 ⎟⎟ ⋅ u i 2 = − 2 ⎜ u ic + id ⎟ + ⎜⎜1 + ⎟⎟ ⋅ ⎜ u ic − id ⎟
Z1 Z3 + Z4 ⎝ Z1 ⎠ Z1 ⎝ 2 ⎠ Z3 + Z4 ⎝ Z1 ⎠ ⎝ 2 ⎠
(s-au inlocuit u i1 şi ui 2 ).
⎡ Z Z4 ⎛ Z 2 ⎞⎤ u id ⎡ Z 2 Z4 ⎛ Z 2 ⎞⎤
⇒ u 0 = ⎢− 2 − ⎜⎜1 + ⎟⎟⎥ ⋅ + ⎢− + ⎜⎜1 + ⎟⎥ ⋅ u ic
⎣ Z1 Z 3 + Z 4 ⎝ Z 1 ⎠⎦ 2 ⎣ Z 1 Z 3 + Z 4 ⎝ Z 1 ⎟⎠⎦

in cazul in care se pune conditia ca amplificarea de mod comun sa fie zero se deduc relatiile:
⎡ Z2 Z 4 ⎛ Z 2 ⎞⎤
⎢− + ⎜⎜1 + ⎟⎟⎥ → 0
⎣ Z 1 Z 3 + Z 4 ⎝ Z 1 ⎠⎦
Z (Z + Z 2 ) Z2 Z4
Z2 = 4 1 ≡ Z 2 Z 3 = Z1 Z 4 ≡ =
Z3 + Z4 Z1 Z 3
Z2 ⎛ ⎞
⇒ Au = − ⎜⎜ u i1 − u i 2 ⎟⎟
Z1 ⎝ ⎠
Impedanţele de intrare trebuie să fie egale Z int 1 = Z int 2
Z2 ⎫
Z int 1 = Z 1 + Z i ≈ Z1 ⎪
1 + A0 ⎪
⎪
0↵ ⎬ ⇒ Z1 = Z 3 + Z 4
Z int 2 = Z3 + Z4 ⎪
⎪
⎪
⎭
Aceasta conditie poate fi realizata cu schema din figura 3.4

Figura 3.4
reglaj dificil + bandă de trecere limitată ⇒ Se poate utiliza schema din figura 3.5
 Figura 3.5

⎛ Z ⎞ Z + Z6
u 0 = u id ⎜⎜ − 2 ⎟⎟ ⋅ 5
⎝ Z1 ⎠ Z6
Z2 Z4
Observatie: Conditia de amplificator diferential poate fi indeplinita usor ( = ),
Z1 Z 3
reglajul amplificarii realizandu-se din Z 5 şi Z 6 .

Alte scheme de amplificatoare diferenţiale

A) Schemă utilizând doua amplificatoare in configuratie inversoare ( anticipez
amplificatorul sumator), figura 3.6

Figura 3.6
Z1
u 01 = − ⋅ u i1 = −u i1
Z1
Aplicand KI la borna inversoare la AO2 rezulta
u i 2 u 01 u 02 ⎞ ⎛ Z
⇒ + + =0 ⇒ u 02 = (u i 2 − u i1 ) ⋅ ⎜⎜ − 2
⎟⎟
Z1 Z1 Z 2 ⎠⎝ Z1
≈
La aceasta configuratie impedanţele de intrare sunt egale R1
B) Schema utilizând doua amplificatoare in configuratie neinversoare, figura 3.7

Figura 3.7
 ⎛ Z ⎞ Z ⎛ Z ⎞
u 02 = ⎜⎜1 + 4 ⎟⎟ ⋅ u i 2 − 4 ⋅ u i1 ⋅ ⎜⎜1 + 2 ⎟⎟
⎝ Z3 ⎠ Z3 ⎝ Z1 ⎠
Z Z ⎛ Z ⎞
AMC = 0 ⇒ 1 + 4 = 4 ⋅ ⎜⎜1 + 2 ⎟⎟ ⇒ Z 1 (Z 4 + Z 3 ) = Z 4 (Z 1 + Z 2 )
Z3 Z3 ⎝ Z1 ⎠
Z1 Z 4
⇒ = Z int 1, 2 → ∞
Z2 Z3
Creşterea Z int se poate realiza şi utilizând un AO diferenţial clasic cu două repetoare
de tensiune, figura 3.8

Figura 3.8
Z int → ∞ (AO1 şi AO2 trebuie să aibă CMR f. mare)
Observatie: Schema anterioara păstrează totuşi faptul că trebuie să fac două reglaje pentru
AO3
C) Schema cu trei AO la care reglajul amplificarii este independent de AO3, figura 3.9

Figura 3.9

u 01 − u 02 u − ui 2 Z Z
I= = i1 cu condiţia : 1 = 3 pentru AO3 rezulta:
Z ′ + Z 0 + Z ′′ Z0 Z2 Z4
Z Z 1
u 0 = − 2 ⋅ (u 01 − u 02 ) = − 2 (Z ′ + Z 0 + Z ′′) ⋅ ⋅ (u i1 − u i 2 ) .
Z1 Z1 Z0
Pot calcula şi altfel si anume cu Teorema Superpoziţiei :
⎛ Z′ ⎞ Z′
u 01 = u i1 ⎜⎜1 + ⎟⎟ − u i 2 ;
⎝ Z 0 ⎠ Z 0

Z ′′ ⎛ Z ′′ ⎞
u 02 = −u i1 + u i 2 ⋅ ⎜⎜1 + ⎟⎟ ;
Z0 ⎝ Z0 ⎠
 Z2 Z ⎛ Z ′ + Z ′′ ⎞
u0 = − ⋅ (u 01 − u 02 ) = − 2 ⋅ ⎜⎜1 + ⎟.
Z1 Z1 ⎝ Z 0 ⎟⎠

Amplificatoare cu câştig reglabil

Figura 3.10

1−α
Au = − ; 0 < α < 1; α → 0 ⇒ Z int → 0 ; α →1 ⇒ AO debitează
α
curent mare.

Figura 3.11
αR2 ⎛ R ⎞
Au = − ; 0 < α < 1; Au ∈ ⎜⎜ − 2 ,0 ⎟⎟ .
Z int = R1 (fixă);
R1 ⎝ R1 ⎠
Observatie: Se poate modifica amplificare şi prin reglajul rezistentei R1 .
Amplificator cu reglaj pe ieşire

Figura 3.12
Echivalez schema :

Figura 3.13
 ui u 0 ⋅ (1 − α )
KI in A : ⇒ =− ;
R1 R2 + α (1 − α )R
u0 R + α (1 − α )R ⎛R 1 R⎞
A= =− 2 = −⎜⎜ 2 ⋅ + α ⎟⎟ ;
ui R1 (1 − α ) ⎝ R1 1 − α R1 ⎠
⎛ R ⎞
0 < α < 1; Au ∈ ⎜⎜ − 2 ,−∞ ⎟⎟ .
⎝ R1 ⎠
R2 + α (1 − α )R
Z int = R1 + Z i .
1 + A0 (1 − α )

Reglarea amplificării in intervalul (-1,+1)

Figura 3.14

⎛ R ⎞ (1 − α )u i R
= u i (1 − α ⋅ 2 ) ; A ∈ (− 1,+1) .
R
u0 = − ⋅ u i + ⎜1 + ⎟ ⋅ 0 < α < 1;
R ⎝ R⎠ R
Aplicatii:
- Extinderea domeniuli de masura la un ADC după polaritatea semnalului;
- Măsurarea temperaturii cu punte activă.

Figura 3.15

⎡ R + ∆R ⎛ R + ∆R ⎞ R ⎤ E ref E
u 0 = E ref ⎢− + ⎜1 + ⎟⋅ ⎥ = (− 2 R − 2∆R + R + R + ∆R ) = ref (− ∆R ) ;
⎣ R ⎝ R ⎠ 2R ⎦ 2R 2R
De obicei R + ∆R = R0 (1 + αT ) , (termorezistenţă).
 Amplificatorul (inversor / neinversor) sumator
Sumator inversor:

Figura 3.16
Schema echivalentă:

FIG 3.17

n
ui 1 n
1 1 + A0 1
ed = I echiv Rechiv , unde I echiv = ∑ şi =∑ + + .
i =1 Ri Rechiv i =1 Ri R Zi
n
u 1
u 0 = − A0 ed = − A0 ⋅ ∑ i ⋅ n .
1 1 + A0 1
i =1 Ri
∑
i =1 Ri
+
R
+
Zi
Dacă Ri = R pentru i = (1, n ) ⇒

1 n n
− A0 ⋅⋅ ∑ ui ∑ ui
n
1 n
= −∑ u i ⋅
R i =1
⇒ u0 = =− i =1
; unde este
n 1 + A0 1 n 1 R 1+ ε A0
+ + i =1
+ +1+
R R Zi A 0 A0 Z i A0
1 R
eroarea datorată numărului de intrări ; este eroarea AO ; este eroarea lui Z i .
A0 Z i A0
n 1 R
⇒ + + = ε , o eroare.
A0 A0 Z i A0
⇒ n ↓ ; A0 ↑ ; Z i ↑ ; R ↓ .
Sumator neinversor:

Figura 3.18
Schema echivalentă:

FIG 3.19
n
ui
R ′′ ⎞
∑R
V+ = (∑ I k ) ⋅ Rechiv =
⎛ i =1
u 0 = V + ⎜1 + ⎟;
i
;
⎝ R′ ⎠ n
1
∑
i =1 Ri

1 n ⎛ R ′′ ⎞
⋅ ∑ u i ⎜1 + ⎟
⎛ R ′′ ⎞ R i =1 ⎝ R′ ⎠ ⎛ n ⎞
Pentru Ri = R, i = (1, n ) ⇒ u 0 = ⎜1 + ⎟⋅ = ⋅ ⎜ ∑ ui ⎟ .
⎝ R′ ⎠ n n ⎝ i =1 ⎠
R
⎛ R ′′ ⎞
⎜1 + ⎟
⎝ R′ ⎠ n
Dacă =1 ⇒ u0 = ∑ ui .
n i =1

Aplicatie:

Æ convertor numeric – analogic

⎧"0" → GND
i = (1, n ) .
R R R
R1 = 0 ; R2 = 1 ; K Rn = n −1 ; ui = ⎨
2 2 2 ⎩"1" → + Vcc