Notite

CURS4

Aplicatii liniare ale amplificatoarelor operationale

Convertor curent – tensiune

FIG 4.1

Influenţa Zi , A0 şi Rg la convertorul curent – tensiune

FIG 4.19

FIG 4.20

⎛ ⎞
ei = ⎜ R g Z i
R⎟ ⋅ I = − u0
⎜ ⎟
1 + A0 A0
⎝ ⎠
1 1 1 ;
⇒ u 0 = − A0 I = − IR ⋅ = − IR
1 1 1 + A0 R R 1 1+ ε
+ + + + +1
Rg Z i R R g A0 Z i A0 A0
R R 1
Aici ε= + + reprezintă termenul de eroare ; u 0 = − IR este valoarea ideală
R g A0 Z i A0 A0
convertorului.

Convertoare tensiune – curent

Convertoarele tensiune – curent sunt dispozitive electronice la care curentul de sarcina
nu depinde de valoarea sarcinii. Din punct de vedere electronic convertoarele tensiune-curent
sunt dispozitive avand Z ies → ∞ .
Notite

Convertor tensiune – curent bidirecţional

FIG 4.2

Pentru ca schema din fig. 1 sa funcţioneze ca un generator de curent, trebuie ca Z ies = Z ′ Z ′′

1 1
să tindă către ∞ , sau + = 0 (1). Impedanţa de ieşire se calculează pasivizând
Z ′ Z ′′
generatoarele de la intrare ( e1 = e2 = 0 ) şi punând un generator de semnal la ieşire in locul lui
Zs . In aceste condiţii avem : Z ′ = R3 + R4 ; ( Z int AO → ∞ );
e ⎛ R3 ⎞ ⎛ R2 ⎞
Z ′′ = ; u 0 = e ⋅ ⎜⎜ ⎟⎟ ⋅ ⎜⎜1 + ⎟⎟ ; AO1 este in configuraţie de amplificator
e − u0 ⎝ R3 + R4 ⎠ ⎝ R1 ⎠
R0
neinversor.
R0 R R (R + R4 )
⇒ Z ′′ = = 0 1 3 ⇒ Relaţia (1) devine :
⎛ R3 ⎞ ⎛ R1 + R2 ⎞ R1 R4 − R2 R3
1 − ⎜⎜ ⎟⎟ ⋅ ⎜⎜ ⎟⎟
⎝ R3 + R 4 ⎠ ⎝ R1 ⎠
R1 R4 − R2 R3 1 R1 R3
+ =0 ⇒ R1 R4 − R2 R3 + R0 R1 = 0 ⇔ = ,
R0 R1 (R3 + R4 ) R3 + R4 R2 R0 + R4
adică , cele cinci rezistenţe formează o punte echilibrată.
Curentul generat (care nu depinde de Zs) este chiar curentul de scurtcircuit (Zs=0).
R ⎛ R4 ⎞ ⎛ R ⎞
− 2 e1 + ⎜⎜ ⎟⎟ ⋅ ⎜⎜1 + 2 ⎟⎟ ⋅ e2
I sc =
e2
+
R1 ⎝ R3 + R4 ⎠ ⎝ R1 ⎠
.
R3 + R4 R0

Altă metodă pentru calculul Zies la generatorul de curent bidirecţional.

Z ies2 a h11β
= , pasivizand intrarea rezulta schema din figura 4.21
1 − Aβ (h11β )
Z ies

FIG 4.21
Notite

Z ies = ∞ ⇒ Aβ (h11β ) = 1 ; h11β = R3 + R4 ;

⎛ R ⎞ R + R2 R3 + R4
Aβ (h11β ) =
R3 h11β R3
⋅ ⎜⎜1 + 2 ⎟⎟ ⋅ = ⋅ 1 ⋅ =1
R3 + R4 ⎝ R1 ⎠ R0 + h 11β R 3 + R 4 R1 R0 + R 3 + R 4

R1 R
⇒ R3 R2 = R1 (R0 + R4 ) ⇒ = 3
.
R2 R0 + R4

APLICAŢIE : R1 = R2 = R0 = R4 = R ; R3 = 2 R ;
e2 e1 1 e −e
⇒ I sc = − + ⋅ 2e2 = 2 1 .
3R R 3R R

Convertor tensiune – curent bidirecţional Howland

FIG 4.3

Se constată că această schemă este un caz particular al schemei din fig. 4.2 (R4=0) In aceste
R1 R3 R 1 R
condiţii , condiţia devine : = , iar I sc = − 2 e1 + e2 ⋅ = (e2 − e1 ) 2 .
R2 R0 R1 R0 R3 R1 R0
(Calculul curentului de iesire se face cu Zs=0).

Convertor tensiune – curent cu performanţe imbunătăţite

Referirea se face pentru schema din fig. 4.2.

FIG 4.4

Eliminarea efectului rezistenţei R0 din fig. 4.2 asupra condiţiei ca schema să fie un
generator de curent se realizează prin introducerea unui repetor de tensiune pe bucla de reacţie
pozitivă (AOI 2). In aceste condiţii :
Notite

e R R ( R + R4 ) R1 R3
Z ies = = 0 1 3 = Z ′′ ; Z ies → ∞ ⇒ = .
e − u0 R1 R4 − R3 R2 R2 R4
R0
R1 (e1 − e2 )
In aceste condiţii curentul de scurtcircuit generat de AOI 1 devine : I sc = −
⋅ .
R2 R0
AOI 3 este folosit in schemă pentru a mări curentul pe care il poate genera convertorul.In
cazul in care R0 = R0l , curentul de scurtcircuit se dublează.

Convertor tensiune – curent cu sursă de semnal flotantă

FIG 4.5

E + ud E E
I= ≈ ; IS ≈ I = ;
R R R
Impedanţa de ieşire se determină observând că prin pasivizarea generatorului E tensiunea pe
− u d − A0 u d
= R(1 + A0 ) .
e e
rezistenţa R devine: U R = u d . In aceste condiţii : Z ies = = =
I′ − I ud
−
R

Convertor tensiune – curent cu sarcină flotantă

FIG 4.6

I S = I R 2 + I R3 .
Dar deoarece R2 are un capăt la un punct de masă virtual , rezultă :
R3 ⎛ R ⎞
R2 I R 2 = R3 I R 3 ⇒ I R2 = I S , adică I S = ⎜⎜1 + 2 ⎟⎟ ⋅ I R 2 . Pe de altă parte
R2 + R3 ⎝ R3 ⎠
u − u d ui ⎛ R ⎞ u
I R1 = − I R 2 = i ≈ ⇒ I S = −⎜⎜1 + 2 ⎟⎟ ⋅ i .
R1 R1 ⎝ R3 ⎠ R1
Calculul impedanţei de ieşire foloseşte schema echivalentă :
Notite

FIG 4.7

adică

FIG 4.8

Prin R1 circulă I.
⎧
⎪− A0 u d + e − I (R2 R3 ) = u d R + R
R3
⎪ 2 3
⎨ ;
⎪I = u R3 1
⋅
⎪⎩ d
R2 + R3 R1
1
+ (R2 R3 ) ⋅
R3 R3
A0 + ⋅
e R3 + R2 R2 + R3 R1 ⎛ R + R3 ⎞
Z ies = = = R2 R3 + R1 + A0 R1 ⎜⎜ 2 ⎟.
I R3 1 ⎝ R3 ⎟⎠
⋅
R2 + R3 R1

Convertor tensiune – curent cu sursa de semnal şi sarcina flotantă

FIG 4.9

ui + u d ui
IS = IR = ≈ .
R R
Tensiunea de ieşire u 0 nu se poate calcula decât in prezenta sarcinii ZS :
u + ud
⇒ u 0 = (Z S + R )I S = (Z S + R ) i ,
R
Notite

ZS
1+
u R .
dar u 0 = − A0 u d ⇒ Au = 0 =
ui Z
1+ S
1+ R
A0
Z
În cazul în care A0 → ∞ , Au = 1 + S .
R
Calculul impedanţei de ieşire :

FIG 4.10

Se pot scrie urmatoarele relaţii:

⎧u 0 = − A0 u d
⎪
⎪ ud
e = u d + A0 u d = u d (1 + A0 ) = R(1 + A0 ) .
e
⎨I = ⇒ ⇒ Z ies =
⎪ R I
⎪⎩u d = e + u 0

Scheme de convertoare unidirecţionale care debitează curent mare

FIG 4.11

β0 u β0 u
I S = IC = Ie ≈ i ⋅ = α0 i .
1+ β0 R 1+ β0 R
Reducerea influenţei curentului de bază al tranzistorului se poate realiza prin folosirea unui
tranzistor compus Darlington sau a unui tranzistor TEC.
Calculul exact al schemei de mai sus :
⎧u 0 = − A0 u d 1 1
⎨ ⇒ ud = − ui + U BE .
⎩u i + u d = U BE + u 0 1 + A0 1 + A0
Notite

Tensiunea U (tensiunea din emitorul tranzistorului) are expresia :

A0 1
U = u d + ui = ui + U BE .
1 + A0 1 + A0
Se poate remarca influenţa foarte mică a tensiunii U BE .
U
Vcc − BE
Vcc − U 1 + A0 A0 u i
Dacă Z int AO → ∞ , I R = I C = = − ⋅ .
R R 1 + A0 R
Pe de altă parte I S = I C = α 0 I E + I Cb0 = α 0 I R + I Cb0 .
⎛ U BE ⎞
α 0 ⎜⎜Vcc − ⎟⎟
⎝ 1 + A0 ⎠+I α 0 A0 u i
Rezultă pentru IS o relaţie liniară : I S = − ⋅ = α − β ⋅ ui ,
1 + A0 R
Cb0
R
⎛ U BE ⎞
α 0 ⎜⎜Vcc − ⎟⎟
⎝ 1 + A0 ⎠+I α 0 A0 1
unde α= şi β =
⋅ .
1 + A0 R
Cb0
R
Schemele prezentate se bazează pe configuraţia de repetor a tranzistorului.

Altă schemă (curentul de sarcina este furnizat de sursa de semnal)

FIG 4.12

U BE
⎧ ui − u d ui −
⎪I = U BE 1 + A0
⎨ R ⇒ ud = ⇒ I= ; I = IE ;
⎪⎩u 0 = − A0 u d = u d − U BE 1 + A0 R

ui U BE
I S = I C = α 0 I E + I Cb0 = α 0
−α0 + I Cb0 .
R R(1 + A0 )
Ultima relaţie reprezintă o dependenţă liniară : I S = α + β ⋅ u i

PROBLEME PROPUSE
P1: Să se deducă condiţia ca schema din figură să funcţioneze ca un convertor tensiune –
curent şi să se calculeze ISC.
Notite

Figura 4.13

P2: Să se calculeze IS şi Zies a circuitului următor :

Figura 4.15

APLICAŢII: Măsurarea la distanţă a unui potenţial determinat de un sensor de

temperatura (eliminarea influenţei cablurilor asupra măsurătorilor). Senzorul utilizat: LM335
Varianta I :

Figura 4.16

⎧ P1 → I 1 ∈ (1 K 5)mA
Reglare ⎨ ; R1 = R2 = R3 = R4 ⇒ u0 = U X .
⎩ P2 → I 1 = I 2

Varianta II :
Notite

Elementul de măsură este plasat pe reacţia amplificatorului. Se utilizează o oglindă de

curent realizata in structura integrată ( βA726 - circuitul are in structura sa un bloc electronic
care regleaza temperature capsulei integratului).

FIG 4.17

Reglarea turaţiei unui motor de curent continuu

⎧U M = E + γ M I M (1)
⎪
Motorul de c.c. este descris de sistemul de ecuaţii : ⎨ E = Κ e ΦΩ ,
⎪ M = K ΦI
⎩ M M

Unde : Φ -fluxul magnetic indus de magnetul rotorului

E - t.c.e.m
UM - tensiunea pe motor (la borne)
IM - curentul prin motor
γ M - rezistenţa electrică a indusului
Ke , KM - constante electrică şi mecanică
Ω - turaţia
M – cuplul motor

FIG 4.18
Notite

Schema incearcă să menţină constantă tensiunea c.e.m.

E = UM −γ M IM ; calculăm U M = f (I M ) ;
Avem : Vcc = Re (I M + I ref ) + U M + u 0 ; dar
⎛ R ⎞
Vcc + (U M + u 0 − KVref ) ⋅ ⎜⎜1 + 2 ⎟⎟
R2
u0 = − ⇒
R1 ⎝ R1 ⎠
R R ⎛ R ⎞ ⎛ R ⎞
⇒ − 2 u 0 = − 2 Vcc + U M ⎜⎜1 + 2 ⎟⎟ − Vref K ⎜⎜1 + 2 ⎟⎟ ;
R1 R1 ⎝ R1 ⎠ ⎝ R1 ⎠
R + R2 R1 R + R2 R1
u 0 = Vcc − U M 1 ⋅ + KVref 1 ⋅ ⇒
R1 R2 R1 R2
R + R2 R + R2
⇒ Vcc = Re (I ref + I M ) + U M + Vcc − U M 1 + KVref 1 ;
R2 R2
⎛ R ⎞ ⎛ R ⎞
⇒ U M ⎜⎜ − 1 ⎟⎟ + Re (I ref + I M ) + KVref ⎜⎜1 + 1 ⎟⎟ = 0 ;
⎝ R2 ⎠ ⎝ R2 ⎠
R ⎡ ⎛ R ⎞⎤
U M = 2 ⎢(I ref + I M )Re + KVref ⎜⎜1 + 1 ⎟⎟⎥ ⇒ E = UM −γ M IM .
R1 ⎣ ⎝ R2 ⎠ ⎦
R
Scot coeficientul lui IM şi il fac egal cu zero. Adică : − γ M + 2 Re = 0 ; Ω ct → E ct ← nu
R1
depinde de IM.