Pirlogea (Croitoru) Olivia

II B AMG

Nursing Medicina Interna

Insuficienta renala
Insuficiența renală (IR) se definește prin scăderea rapidă (insuficiență renală acută) sau lentă (IR
cronică) a funcției renale, rezultatul fiind incapacitatea de a menține echilibrul hidroelectrolitic și
de a excreta produșii azotați. Creatinina serică este un marker convenabil pentru evaluarea
funcției renale: valoarea creatininei crește cu 1-1,5 mg/dl/zi (la IR acută). Insuficiența renală
poate fi descrisă și ca o scădere a ratei de filtrare glomerulara. Probleme frecvent întâlnite în
disfuncții ale rinichilor includ acidemie, concentrații anormale de potasiu, calciu, fosfat, și (pe
termen lung), anemie, precum și vindecarea întârziată a oaselor rupte. Mai pot să apară
hematurie și proteinurie. Pe termen lung, problemele renale pot influența alte boli, cum ar fi
bolile cardiovasculare.

Simptomele sunt datorate de obicei azotemiei și afecțiunii de bază:

Uremie crescută,Vomă, diaree, deshidratare;Greață, pierdere in greutate; Hematurie;Revărsat

pericardic, uneori tamponadă cardiacă;Dureri abdominale difuze; Encefalopatie, confuzie, în
cazuri netratate, convulsii.Fosfatemie crescută, Crampe musculare (datorată scăderii calcemiei),
parestezii, tetanii; Fracturi; Urticarie; Hiperkalemie: Aritmie; Paralizie musculară; Edeme ale
membrelor; Respirație dificilă (datorată acumulării lichidelor în plămâni); Scăderea producției de
eritropoietină de către rinichi duce la anemie: Hipotensiune, amețeală; Astenie

Insuficienta renală acută apare fie în contextul unei exacerbări a unei boli renale pre-existente,
precum glomerulonefrita cronică, leziuni renale diabetice sau hipertensive, abuz de medicamente
(în special calmante), sau poate fi cauzată de un eveniment acut (glomerulonefrita acută, boala
autoimună, răniri, infecții , intervenție chirurgicală, sepsis, etc). Insuficiența renală acută este în
cele mai multe cazuri reversibilă.Insuficiența renală acută este o boala gravă, cu un tablou clinic
variat și cu o mortalitate mare. Un tratament cauzal nu este în mod obișnuit posibil. Tratamentul
constă într-o optimizare a circulației și a fluxului sanguin renal, evitând medicamentele
dăunatoare rinichilor și eliminând obstacolele din calea de drenaj a tractului urinar.

Insuficiența renală cronică se dezvoltă pe parcursul mai multor ani. Simptomele apar de obicei la
un stadiu avansat. Cei afectați sunt în primul rând amenințați prin complicații ale sistemului
cardiovascular, precum infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral. Există un risc de
scădere a funcției renale la pacienții dializați în stadiul terminal al bolii.Cele mai frecvente cauze
ale insuficienței renale cronice sunt hipertensiunea arterială și diabetul zaharat tip 2. Altă cauză
importantă a IR cronice o reprezintă boala polichistică a rinichilor, o boala ereditară autozomal
dominantă. Unele medicamente, precum aspirina, ibuprofenul și paracetamolul, pot determina
leziuni renale cronice.

Obiective Vizează:

- evaluarea funcției renale actuale,înlăturarea cauzelor declanșatoare, corectarea dezechilibrului

hidro-electrolitic, supravegherea funcțiilor vitale și vegetative, prevenirea complicațiilor,
asigurarea nutriției adecvate, suport emoțional al pacientului și familiei, optimizare a circulației
și a fluxului sanguin renal, de evitare a medicamentele dăunatoare rinichilor și de eliminare a
obstacolelor din calea de drenaj a tractului urinar.

Intervenții: aplicarea măsurilor de urgență; - asigurarea repausului la pat; recoltarea sângelui

pentru examinări de laborator (pH, uree, rezervă alcalină, ionogramă, creatinină); recoltarea
urinei pentru examinări fizico-chimice; urmărirea respirației (respirație Kussmaul în acidoză);
măsurarea TA, puls, temperatură, respirație (febra și polipneea pot crește pierderile de apă);
efectuarea ECG – pentru a observa apariția schimbărilor tipice de hiperkaliemie; măsurarea
greutății corporale;

- efectuarea bilanțului hidric (intrări-ieșiri);observ area vărsăturilor, observarea apariției diareei ,

observarea turgorului pielii; observarea semnelor și simptomelor de infecție; asigurarea unui
mediu securitar; efectuarea îngrijirilor igienice și servirea la pat cu ploscă, urinar; prevenirea
complicațiilor, aprecierea nivelului de conștiență; orientarea pacientului în timp și spațiu;
combaterea convulsiilor; suportul psihic al pacientului; corectarea dezechilibrelor hidro-
electrolitice;restabilirea diurezei; îngrijiri care privesc manifestări adăugate; împiedicarea
acumulării produșilor azotați în cazul anuriei și asigurarea regimului dietetic.

educarea pacientului:explicarea cauzelor care au declanșat IRA; explicarea dietei și necesității

restricției de lichide, sare; necesitatea îngrijirilor igienice riguroase; modul de prevenire a
complicațiilor; modul de administrare a medicamentelor (doză, orar, efecte secundare, reacții
adverse); necesitatea controalelor medicale ulterioare. educarea familiei – referitor la sprijinul ce
trebuie oferit pacientului