CLASICIL FILOSOFIEL UNIVERSAL TAATQNOS CLASICI FILOSOFIEI_ UNIVERSAEE PLATON 0 ANANTA Z! | CI eco EDITURA STIINTIFICATIMAIOS SOCRATE TIMAIOS HERMOCRATE CRITIAS SOCRATE Unu, doi, trei: dar unde e, iubite Ti maios, al patrulea! ‘dintre oaspetii mei de ieri, care a: tazi imi sint gazde? TIMAIOS T s-a facut deodata rau, Socrate; nu de bunavoie lipseste el de la aceasta intilnire. SOCRATE ‘Atunci, cred ci e de datoria ta si a lor si preluati rolul celui care n-a venit. TIMAIOS Nici nu mai incape vorba si, atit cit ne sti in putere, vom incerca si nu fim cu nimic mai prejos decit el. Dealtfel nici n-ar fi drept ca acum, noi cei ramagi, dupa ce ieri ne-ai primit cum se cuvine, nu fim la fel de ospitalieri. SOCRATE Va mai amintiti oare despre ce anume v-am cerut s4 vorbim, precum gi de toate cite le-am spus cu privire la acest'lucru? TIMAIOS Pe unele ni le amintim, iar pe cele ce le-am uitat ni le vei aminti tu; sau,’mult mai bine, daci nu-ti este peste mind, recapituleazii-le pe scurt din capul locului, pentru a ‘le aseza mai bine in min- file noastre. SOCRATE Asa am sa fac. Cele spuse de mine ieri priveau in esenti orinduirea cetafii?; si anume: care ar fi, dupa mine, cea mai buna alcdtuire a unei cetati si ptin ce fel de oameni s-ar putea ea infaptui. ‘TIMAIOS Intocmai, Socrate, si tot ce ne-ai spus a fost pe placul mintii noastr SOCRATE Oare n-am inceput prin a separa in ce- tate mulfimea cultivatorilor de pamint si a celorlalti mestesugari de grupul aparatorilor ei? ‘TIMAIOS Ba da. SOCRATE Apoi n-am dat fiecdruia cite o singura indeletnicire, un singur mestesug, pe potriva naturii sale?! Si n-am spus cd cei care au datoria sa lupte pen- tru fofi_ ar trebui si fie doar paznici ai cetdatii, apa- rind-o de oricine ar merge impotriva-i? $i cd ei vor imparti dreptatea cu blindete celor care o vatama dinduntru, adicd celor pe care ei ii guverneazi, ca 18aTIMatos 145, yoare, uate fie individual, fie pe genuri®, acesta are cuprinse in sine insugi toate vietuitoarele inteligi- | bile, la fel cum acest univers ne cuprinde pe noi si pe_% | toate celelalte creaturi vizibile. Demiurgul, dorind cad universul sé fie cit mai asemandto¥ cu cel mai frumos si mai desavirsit in toate privintele dintre entitatile | inteligibile, a alcatuit © vietuitoare unica si vizibilé care cuprinde in sine toate vietuitoarele cite sint, po~ trivit naturii lor, de acelagi fel. Aveam oare dreptate 31 cind Lam numit up_univers unic, sau era mai corect sa o orbim de mai multessat-de—o infinitate? Unic, de f we vreme ce a fost aleatuit potrivit modelului sau; caci! * cel care cuprinde toate vietuitoarele inteligibile n-ar yw putea fi impreura cu un al doilea, pentru ca atunci ar irebui si existe o alt vietuitoare care si le cuprinda pe acestea doudi ca parti ale sale, iar in acest caz ar fi mai corect si spunem ca universul nu este asemanator acelora doua, ci acesteia care le cuprinde.; Asadar, pentru ca acest cosmos s& fie asemanator acestei vie- tuitoare, desiivirsit in ce priveste unicitatea sa, crea- > torul n-a facut nici doud, nici un numiéar infinit de limi, Acest univers a fost nascut este si va_fl-un | singur si unic in felul siuel. Nascutul, de buna seam, trebuie sa fie corporal, si tee ca atare vizibil si tangibil; dar nimic vizibil nu s-ar putea naste vreodata fara foc si nimic tangibil fara ceva solid, si nici ceva solid fard pamint. De aceea Demiurgul, cind a ingeput tuiascd corpul univer- ee: sulu, la facut di Dar, este imposibil si aledtuiesti in. cl fowa lucruri fara un al treilea, cdci_ este necesar si existe ceva la mijloc care si le lege. Dintre legaturi, cea mai frumoasa este aceea care se face pe sine si pe cele corelate cu ed sa fie cit mai unitare; jar acest lucru il realizeaz in chipul cel mai complet, prin natura ei, proportia geometrica® Caci, ori de cite ori, dintre trei numere, numérul mij- lociu dintre celelalte doua, care sint fie la cub, fie la Piltrat, este astfel incit ceea ce este primul fai de 22a | mediu este mediul fata de ultimul, si invers: ceea ce este ultimul fata de mediu este mediul fata de primul, . atunci mediul devine si primul si ultimul, iar primul si ultimul devin mediu; si in aceste conditii toate vor lle we 10~ Opere vol. VIE33a 146 PLATON _—s deveni cu necesitate identice intre ele, si astfe, vor forma o unitate®, toate Asadar, daci corpul universului trebuia si 4 suprafata plana, neavind nici 0 adincime, aiune: 9? gura medie ar fi fost suficienta pentru a lega pe a Corelate cu ea gi pe sine instisi: dar universul tu si aiba o forma solida, iar pe cele solide le imbing chip fericit la‘un loc intotdeauna doua moedietati, nic. In acest—fel, Demiuruul a asezat § Cackul) si Je-a dispus, atit dt laseaport, astfel incit cea ce P este focul fata de aer este aerul fata de apa, iar ceea ce este aerul fai de ap& este apa fata de pamint, im. binindu-le astfel la un loc si alcdtuind un univers zibil si tangibil®. Din aceste cauze si din astfel_d wii, patyy la numar, ios 2 i ui, Loe prin proportie geometrica si dobindind de aceea lu- bire®, astfel incit, intorcindu-se asupra lui insusi, a devenit de nedesfacut de citre altcineva decit de citre cel care l-a facut. Ip_alcatuirea lumii tru_elemente_in_intr du. a aledtuit universul din tat focul, to: si tof pamintul, nelasind afara nic tere. ici_unuia, urmarind mai intii ca totul sa fie © viefuitoare cit mai intreagi cu putinta si desavir- sité, alcdtuita din parti desavirsite; apoi ca universtl sa fie unic, nelisind in afara nimic din care s-ar fi putut naste’o alt asemenea lume: si, in sfirsit, ca uni versul si fie lipsit de batrinete si boli. Demiurgul stia, potrivit cunoasterii sale’ desavirsite, céi cele calde si cele reci, precum si toate cite au puteri violente, imprej- muind din afaré si lovind un corp compus, il dizolv4 si, aducind asupra-i boli si batrinete, il fac sa piart Din aceasta cauzd si potrivit acestui rationament, De- miurgul i i in to: entele_in i egul Jor, ca_un tot_unic, desavirsit, nesupus bau petii_si_bolii a bolij. Jar ca Tormi, i-a dat-o pe cea poirivitd si inrudita ca natura. Pentru victuitoarea care urma cuprinda in sine toate celelalte vietuitoare, form’ cea mai potrivita era aceea care cuprindea in sine toate celelalte forme. De aceea, Demiurgul a tauri 7 odata una singurd intr-adevar, Demiurgul apa, tot_actl |_ Matos sul in forma, pide plexi avind peste tot cnn? s09 i ot dg fa fel de departate de cen dintre toate for- 9 mele, cea mai desavirsita si mai aseminatoare cu eet Caci’Demiurgul a considerat ca identicul este de mii de ori mai frumos decit opusul sau. Cu mare grija, Demiurgul l-a facut neted pe toata suprafata sa exte- ra, din mai multe motive. Caci universul nu avea deloc nevoie de ochi si de urechi, pentru ca in afard mu rimasese nimic vizibil sau audibil; nu exista aer care sil imprejmuiasca si care sa ceara respiratie; in plus, el nu avea nevoie de nici un organ prin care sa pri- measca in sine hrana si sd o elimine din nou, dupa ce va fi digerat-o, Nimic nu intra in el, pe nicdieri, de- oarece nu este nimic in afara lui. Pentru ca el a’ fost astfel nascut incit si-si ofere siesi drept hrana rezul- tatele propriilor sale distrugeri, fiind deopotriva agent si pacient al tuturor actiunilor ‘sale. Caci fauritorul lui agindit cé+el va fi mai bun dacd nu va avea nevoie de nimic, decit daca va avea nevoie de ceva. Universul nu avea nevoie de miini cu care sa ia ceva sau cu care si se apere si nici de picioare sau altceva pe care sa stea. De aceea, Demiurgul s-a gindit ca este zadarnic sa-i atageze astfel de membre. Dintre cele sapte tipuri de miscari®, el i-a atribuit-o pe cea mai adecvata trupului universului, si_anume pe cea mai apropiaté de ratiune si inteligenta®. De aceea, De- miurgul, invirtindu-l uniform, in acelasi loc si in pro- priile sale limite, l-a facut si se miste rotindu-se in cere. El i-a retras toate celelalte sase tipuri de miscari sia facut si nu rataceasca in felul lor. Si pentru ca nu avea nevoie de picioare pentru aceasta migcare cir- culard, l-a nascut fara picioare™. Acesta a fost, in ifitregul siu, rationamentul zeului vesnic existind, gindit cu privire la zeul ce urma sa fie cindva; potrivit acestui rationament, el a faurit un corp neted, uniform si pretutindeni egal fata de cen- tru, intreg’ si desavirsit, alcatuit din corpuri_desavir- site, Dupa ce a_pus suflotul in mijlocul_universulu Demiurgul l-a See corp'l acestula-si- tmal mult, I-a infaigurat pe dinafara lui, formind un univers| care'se roteste in cere, unic, fara pereche, singuratic si avind prin propria sa virtute puterea de a coexista cu sine, neavind nevoie de hici un altul, pe deplin con- f | 5, ieae PATON _ stient si iubitor de sine insusi. Din aceste motive, p, miurgul a zimislit universul ca pe un zeu fericit Fl n-a facut sufletul mai tindr decit trupul — ay, « cum fncercim noi acum: sd-l prezentim -— cici, unin. du-le, n-a ingaduit ca cel mai batrin sa fie cirmuit q, cAtre’cel mai tindr, Numai cd noi vorbim cumva la in timplare si dupa aparente. El_a facut sufictul, g prin nastere si prin virtute, (hainfea trupults ‘i batrin decit_acesta, ca pin = [pcs —Demiurgul a alcatuit sufletul din urméatoaree 4 elemente, in chipul acesta: intii_ a amesiecat intro 3 a anumita proportie existenta indivizibila, vesnic identici | cu sine, cu existenta divizibila, care se afl, in corpuri, intr-un' proces de devenire, obtinind din amindoua oa {| - treia forma de existenta; apoi a alcétuit, in acelasi fel, din natura identicului si din cea a diferitului, inca doui amestecuri: unul din ceea ce ‘era indivizibil’ in acestea si unul din partile lor ce pot fi divizate’ in corputi {| Dupa ‘care, luindu-le pe acestea trei, le-a amestecat pe toate intr-o singura forma, imbiiind cu forta na tura diferitului, care era greu’de amestecat, cu cea a identicului, si amestecindu-le apoi cu existenta inter » mediaraé. Dupa ce a facut din acestea trei o unitate, 4 impértit din nou intregul in atitea parti cite se cuve- nea, fiecare parte fiind rezultatul unui amestec de | identic, diferit si existenta intermediara”, Apoi a inceput sa divizeze astfel: mai intii a separat | 0 parte din intreg; apoi o a doua parte, dubla fata de prima; o a treia, cu jumatate mai mare fat de a dout ¢ si de trei ori mai’mare decit prima; o a patra, dublé fata de a doua; 0 a cincea, tripla fata de a treia; 0 @ sasea, de opt ori mai mare decit prima si o a saptea. | de 27 de ori mai mare decit prima. Dupa acestea @ 36a umplut intervalele duble si triple, taind mai departe parti din amestecul final si punindu-le intre partile divizate astfel incit int fiecare interval sa fie doua medii: | prima depasind 0 extrema si find depasita de cealalti cu aceeasi parte din fiecare extrema; iar a doua depi- | sind o extrema cu acelasi numdr cu care este de sita de c&tre cealalta. Din aceste relatii au .aparut, in p intervalele initiale, intervalele de 3/2, 4/3 si 9/8. Apoi el a completat toate intervalele de 4/3 cu intervalul de 9/8, lasind in fiecare o fractie, astfel incit intervalul ra-TIMAIOS 149 mas al-acestei fractii isi are termenii in proportia nume- ried 256/2437!, Si astfel amestecul din care a taiat toate aceste parti_a fost folosit integral. Toata aceasta com- pozitie a taiat-o in doua, de-a lungul ei, si —— ineruci- sind cele doud parti in ‘mijlocul lor, asemenea litere X—le-a curbat, pe fiecare in cite un singur cere gi a unit extremitatile ficcdruia astfel incit fiecare cere si se inchida si sA se intilnease’ cu celilall in punctul opus intersectiei lor. Apoi le-a cuprins intr-o migcare creularé, uniforma, in jurul unui centru fix; iar pe unul din’ aceste cercuri,|-a facut exterior si pe celdlalt interior. El a hotarit ca migcarea cercului exterior sa fie cea a naturii identicului si miscarea cercului interior — cea a Naturii diferitului, Migcarii identicului i-a dat un sens cdtre dreapta pe directia laturii, iar_migcar’ diferitului un sens catre stinga pe directia diagonalei. Dar suiprematie i-a dat miscdrii identicului si unifor- mulut, caci acesteia singuré i-a ingiduit si fie ned vizata, In schimb, a divizat miscarea interna de sase ori in sapte cercuri inegale, fiecare interval corespun- zind unui interval. dublu si triplu, fiind trei intervale duble si trei triple. El a orinduit ca cercurile si se miste in sensuri opuse unul fata de altul, trei_dintre ele avind aceeasi vitezd, iar restul de patru avind viteze diferite atit unele fata ‘de altele cit si fata de celelalte trei, dar migcindu-se potrivit proportiei™. Dupa ce intreaga alcdtuire a fost terminata potrivit gindului fauritorului, acesta_a inceput_sa_clideascd_in fnteriorul sufletului_ tot esea ce era corporal 3 Ticind si_comelda _cenirel_sufletulul_cu_cel_al_corporalului, sat_pretutindeni Rgurindu-l din afara In cere gi facindu-l s& se in- Virteascé in sine. Cu acest inceput divin si-a inceput sufletnl viata sa rationala si fara odihnd, pentru ve- cie, Si astfel corpul universului s-a ndscut vizibil, iar sufletul invizibil, suflet ce participa la ratiune si armonie — cel mai bun dintre cele nascute, zimislit de c&tre cel mai bun dintre cele inteligibile si venice. Asadar, sufletul — fiind amestecat din aceste trei Parti: din natura identicului si a diferitului si din exis- tent’; fiind divizat si imbinat potrivit proportiei si in- virlindu-se in jurul lui insusi — ori de cite ori este in aa | |‘e) alungit ar 10 nici una dintre miscirile cireulare nu guverne, hu este cirmultoare. Dar, ori de cite ori nui Jat enite din afara se napustese sopra ee a ve edu inate lor depres Se eae tata de pariad ck since timiri, qt acum — ca si la ineeput — suffetnt. ci an » Iegat de un trup pleritor, ineepe prin afi Tips ota get”, Mai tireit si, cind guvoiul aducstor Ue hea Recesar cresterii, 11u' mai vine atit de miivalnic asee praci si cind rotitile — profitind de aceasta linssiire reintra pe propriul lor drum, de ls care, po misura trecerii Umpului, se abat tot inai putin, atunei cle re: iau forma mised firesti a flecarul cere gi —dind mic mele lor adevarat diferitulul $1 identicului — il Tae pe fel care Je are sa devin rational. lar daca ume! duce {is bune f se-adaiga 0 hana potrivitay el ajunge si Hie pe deplin ts treq si sinatos, Scapind de cea mat rea dintre bol. Dimpotrivay daca nteqi_poarta. de gril 3 daca ajuinge schiopating ta capil viet sale, ef sine foaree in Fades wieimplinit 91 lait de inielegere. Dar toate acesten se petree cind¥a, Mal tivzit Deecamdatt {tebuie insa'si infatisdm im atbiinunt cele. pe care toc Malt lesam propa, t anume toate che vy mnt Int Curprivie la eupuri—~ nagterea Tors parte ‘cu parte, Hat priviee la suflet ~ in virtutea carer causes scopUt! us dat fing zeit. St tonte acesten so cade ai le ie 4 fatiain sespectind eu striqnici intocmal st nu tot principil verosimi G a, a copia forma univers, care esto afer fi care contine in ea cele dout migeust circulars divi Hocrinsndicle pe acesten Intro intrupae, afer, PS lupa ce au inbinal itregaT eee es — Upp ise Sind seats unaetTeae aaTaT masura sd participe la toate migearihe ee oem oa fie Rind ale dupont Ametc, maeate ce awe sale Inaltim: si wai, $i pens a 7 sa alin peu an of oe peste uncle 384 last lin altcle, au dat trupul_deept mll0e d tnisctrra De eee Tete ie aceea Tau crescut patry membre care 5° 180 jot intinde $i se pot indod, lesne putinta de miscare Feluindu-i astfet zeul. Putind sa apuce cut cle st si se gprijine pe ele, trupul a ajus in stare sa inainteze peste orice loc, ‘purtind in partea de suis silagul «cea fe este In noi mai divin si mai sfint. Asifel din aceste 49 9 ee Zeit, Socotlnd ca partea Noastra de-dinaintc e oS ToAaTTaT aiderneDy ct patina dese inte. Prin ormare eta necesar‘ca oral 83 alba par tea din fafa trupulut deossbit, neauemanatoare cee tin spate, De aceea Zll au ayezat po. aceaeta parte pled! capulol obravul sau finat eeu ongane Care Bijeasd intregilprevederi a sufletutul, nottrind acetata parte avcaplul, agezata in chip ffese in pat Gin fata aa fie cea stapinitoare Dintte organele Tefel au alcituit mal inti dll care} ne aduelaming. staiornicinducl acolo din PERT Ure ‘Pigronre- Zen ae Tact in aga fel Inet, drept Ieay pro Pris al flecarel zie ad fe acel fel de foc card nu arde, Eds dour o Blinds lumina Tnr-adavar, et au flat cd focul pur diniduntrut nosiru, inradit eu acesta din Ure mi, af emane prin och, Totodata, zeit as aleatat In- {eg cchi, si fadeoscbt mien Iu, dintso materie Ne ¢ tedh qideniiy care sh nu lose ai trench nimie din partea thal putin fk a focull, cli fitreze doar pe tel de felaa'pomenit mat sus, care este el insual pur Agadar, Atune! eind lumina de’2i tmprejmulegte Hudul pein fe'intinenc Tumint de acelagi fel, care se_contopese si Shr aleatuiese) pe. directa priv ochilor, un nga Corp omogen, astfel ct spre orice tar atin Tocul laos Hi'dininterior, el se Joveste de cel care provine din Afaragt apely intsegul “din cauzn omogenitagl — He" safe -afetat in acl fel i a team a etuls, prin mnifiocires tsegull trop, migcaile a e Vine’ im contact eu el sats cx care el Vine Ih contact, ding mastere senzafiel pe tate o numim viz. Dar elnd, la" eadesea noptis focal inrualt ‘daparey atunct ola hi separat det focal Interior lar acest, feaind fn afar HW intthind geea ce nu-seamana ch el, se schimb she Hinge el insusi'st nurse mai confopeste cu aerul dime Prejor, pentra ch din acesta foctl a plert. Astfel, el tneeteazd si mal vad i, mai pol se afl, Indempat