v

ffiffi$fi$[

!".1':i 1 i

tditurn llutiwmrm $:llruns$m fi$nluwmrs:i

it
i;;,a;..";.ffi pmromnmrrxgr*m',## { r "*}i:.rr'!r+!ry{ry. r,w +*d*c.6ig***m;ffi
i
*e;,n**u**
-*-
 Pref agi

Md, doare Ei dacd tsotbesc ilespre s'cestea,

d,ar gi
d,a.c.d, pd,strez td.cerea, tot md. daare.
.Din toate pd'rtile aceeagi suferintd. !
Eschil, P r orrl e t eu inl d,n[uit

RUGATjARELE si dreptul ae &it. Cu drama Elugd.toarele se

deschidea o impundtoare construclie eschil.iand inchinatd destinu-
lrri de revolt5, crimi Si patimi al fiicelor lui Danaos, celebre mai
tirziu pentru absurda pedeapsi la care au fost supuse in Infern'
Dar ,,butoiul Danaidelor", stmbol orfic, er:a necunoscut lui Eschil,
Acesta, inspirindu-se indeosebi din Daroai'da, epopee pierdutd, a
scris o trilogie Legati. (Rugd'toarele, Egiptenii', Danai'dele), urmatd
de drama satiricd Amgmone. Din totul nLl a supravieluit decit
tragedia dintii.
Fdrd indoialS, este riscant a judeca partea in lipsa intregului.
Cit s-ar fi qtiut despre Oresti'a, semnificalii morale, filosofice, teo-
logice, desdvirgire poeticS, de-ar fi supravle{uit doar Agam'emnon ?
Acolo, eele trei drame ale capodoperei se lumineazE reciproc, se
intregesc de-a lungul unui parcurs dialectic : tezd-antitezd-sintezd.
Cum se va fi infd!$at tetralogia care povestea. pi cinta despre D.a-
naide ? Cd spunea pi ce ascundea atenienilor ? Pentru noi ddinu-
ieqte doar o insuld dintr-un arhipelag scufundat. Sd privirn aEa-
dar ceea ce se ridici deasupra oglinzii oceanului !
Pretutindeni in vasta operd a lui Eschil puterile suprafirepti
sunt ardtate a fi active in determinisrrul cosmic qi uman. 'Iotul
{l
1! este rostuit gi cSliuzit de divinitate, pe cSririle fatalitSlii. Adeseori
fatalul, necesarul, se vbdesc mai puternice chi.ar decit divinul. Cu
I atit mai mult omul se aflS disproporlionat de gubred fat5 de Moira
gi Ananke. Dar iati c5, pindit fdrd incetare de nenoroc, suferinle
gi moarte, el ipi fduregte o altfel de mdrelie, in stare sd-l structu-
reze lSuntric gi s5-l mintuiascd : morala.

5

Care sunt principiile gi rinduielile eu caracter moral ce se des-
prind din Rugdtoarele L ?
lnci din pfimul vers al dramei Zeus e invocat ca Aplt'iktor
iar rnai apoi ca Hik,lsios, ambele epitete av?nd inlelesul de : ocro-
titor al stlplicantrilor. ln viziunea lui Eschil, mai-marele Olimpului
este o divinitate universald, insuqi principiul divin' El este deci 9i
protectoru,l tuturor oamenilor, indiferent de obirgie, limb6, trecut'
mai ales al celor care ii implori ajutorul prin rugile, gesturile Fi
insemnele suplicanlilor. odinioar5 strSinii erau socotiti rnalefici sau
duEmani 6i ca atare trebuiau suprimali sau alungqli ; tn orice caz
2'
relaliile .cu str5inii erau ingrddite de numeroase tabuuri Din
aceleaSi motive petrecerea printre strdini era socotitS contaminanta
pi cblStorul, ia intoarcerea acas5, trebuia s5 se supuni purifici-
rilor rituale; de aceea exilul era pentru cei vechi o pedeapsd egal6
cu moartea.
Cind se va fi fdcut in trecutul comunit5lii umane marele pas
inainte in privinla raporturilor cu str[inii, trecerea de ]'a sus'pi-
ciune la generozitate, de la respingere Pi urmdrire Ia tnfiriparea
dreptului de azil ? Cind va fi incollit mila pentru str6in, cdl5tor,
transfug sau surghiunit, 9i se va fi inleles cd oricare dintre aceste
fiinlefrustrafesauchiarh5ituitearedreptullalocuriderefugiu
inviolabile, d.sgla ? E sigur c5 incd din zorii istoriei existau ase-
menea locuri sacre, altare, temple, statui divine, cetSli de scSgare
pi cd, binein{eles, anumili zei au devenit ocrotitori ai suplican-
iitor. PrivitS din unghi'ul acesta, Rugd'toarele reprezintd o dezba-
tereasupradreptuluideazil,folosindlimbajultragedieiattice.
cele cincizeci de Danaide care alc5tuiesc Corul, refuzind cSsitoria
Hikatides este redat in latine$te -pri1- sunpllgg-s.,
' Titlul grec Die
in germand 6rin SchutzflelTenilen (cele care solicitS.Pl-o!9-"ttP
*l Tntr-o frumoasS t6lmdcire romAneascS, prin Cer$etoa'rele' tn
idiuriiof-' pstrU, fraauceri d'e Pavel Starostin, ChiSindu L971'mar
2 ,,Dintre toate sursele de pericol, primitivul se teme cel -.
toti strdinii cd practicd
*ult de mieie pi vrejiloiie,- nanuinauji peimpbtriva
;;;;td aiii-"eiera.'il;e; ;paittua- influenlei no-
cive exercitate cu sau fdri voie de strdini reprezintd pentru
pri-
*iti"i-""-ptl"ci,pin a" prudenli elementar. Decel-aceea, inainle
putin inalnte de {9
a p.ttnitu itt5ittilot si intre intr-u! linut s.au respec-
;-ii5-,*Ailtre in contact liber cu loi:'itoriin indigenii !5rii
'de
li"" -i"a"pri"urc na"r", u"r*il"- ""ru*onii,'in scopul a-i -iipsi
nefasti
;;;#i;i d" puterite--ior- -"gi"u, de- a cori-rbate- influen{a. c1
despre care se p..rtpttt. ca Jmahe din ei sau de a dezinfecta'
asm6r, aimosfera otrdvitd de care se crede cd sunt
"#;;;p;i-ani (James F'r;;;;, Ci"insa d'e aur, xrx'- 1,-2,traducere^de
i"""":uiiti'
o""t:"ri"" ltiri"i, eer, Ediriura Minerva 19i80, vol' p' l2B-29)'
6
I
'silitd eu verii lor, pe care ii detesti, pdgisesc impreund cu Da-
naos Egiptul natal, traverseazd apele Mirii Mediterane gi igi cautd
protecfie Ia Argos, cergind-o vehement de la zeii cetdtii Si de la
basileul Pelasgos. IntimplSrile drarnei, degi schematice, impun o
hotdrire €irabnicS: pe urmele logodnicelor nesupuse zoregte flota
pretendenfilor, gata sd le cigtige, la nevoie, cu armele in miini.
Pelasgos cunoagte preabine rinduiala, deopotrivd divinb qi umand
a dreptului de azil, 9i nu govdie s-o implineascd, fie gi cu prelul
izbucnirii unui rdzboi, mai ales ci fecioarele fugare ii sunt rude
indep5rtate. Nu l-ar putea. impiedeca decit o singurd puterq irn-
potrivirea propriului popor. Dar basileul este insdqi intruchiparea
bunului conducdtor, obignuit sd asculte pdrerile altora in adunarea
oamenilor cet6lii 9i sd ia hotdriri nurnai in consens cu acegtia. Degi
se aflS pe trepte so,ciale diferite, muritorii sunt egali in planul des-
tinului ; drept urmare, regele nu reprezintd decit unus i,nter pares
iar consultarea 6ropulari o formi de cucernicie gi de reciproci
pre!uirs.
O altS idee cuprinsd implicit in dramd este aceea a dreptului
femeii de a-gi accepta sau nu pretendentul. Autorul pare sd ia po-
zilie impotriva gantajului for{ei in dragoste. Sd deslugim in aceasta
un sprijin pentru ceea ce se va numi mai tirziu emanciparea fe-
meii sau mai degrabS...reminiscenlele unor rinduieli matriarhale?
Respinge cumva tragediograful arhaicele 9i rituaiele ripiri de ne-
veste? Oricurh, fetele cu trdsdturi cam virile ale lui Dana,os, adepte
ale celibatului, s-au impotrivit genuiui masculin cu o hotdrire care
Ie-La lipsit femeilor sabine. Dar poetul se desparte de Danaide in
momentul in care ,acestea refuzd, nestrimutate, cdilci Afroditei gi
institugia sacrd a cdsdtoriei, atitudine rSsrpicatd la sfirgitul dramei
;i care desigur era urmdriti in cele1a1te piese pierdute ale trilo-
giei.. Dragostea este o fort6 cosmicS, de la poruncile cdreia nimeni
nu rse poate sustrage nepedepsit. 7n Danaidele lui Eschil insS.gi I{y-
pris igi .descrie inriurirea universald : ,,Dorin!a-l impinge pe sfin-
tul Uranos si rdn,easci tdrina, dorinla face ca Gaia si aibS parte
de nunt5, ploaia .cade din pdtimapul Uranos gi-o fecundeazb pe
Gaia, apoi aceasta nagte pentru oameni turmele de oi gi (griutr
ddtdtor de) viald al Demetrei, roadele pomilor se inrnullesc in
urma unei nunti uscate ; eu insdmi iau parte la toate aceste
(faceri)."
E:qoesul emancipdrii gi negarea rosturilor naturale este o pro-
vocare (h6bris) care duce ineluctabil la degradare, inclusiv la crim5
7

gi neistovitd suferinli t. Oare nu se 6retrec qi astSzi pe alocuri ace-
ieagi sumbre desfd;urbri ? Preamultul non-conformjsm, preamulta
rebeliune deschide, in anumite in],prejuriri, calea defeminiz5rii.
Dar in Rugdtoarele, peste intrebirile privitoare la bine qi la
rdu, constituind' de f,apt ins5;i lesitura ideald a dramei, se afl5
mitul rdtdcitoarei Io, o ipostazd divini a principiuJui feminin' de
care autorul pirea sd fie obsedat, cdci zeila revine ca personaj
patetic in Prometeu intd'1l{uit. Orice interpretare i s-ar da, mitul
e pluta care ii ingbduie poetului si navigheze, minat de gindu-
rile sale.
Figura argienei Io, dupi unii intruchiparea lunii, preuteasa
HereigiiubitaluiZeus,strSbunaadou5neamurihalSduindpe
rnalurile opuse aIe aceleiagi mdri - egiptenii qi danaii - strbbate
nevhzutd intreaga pies5. Sunt ce1 pulin turburitoare obirgia co-
mund a oamenilor v6ii Nilutui cu a celora din Afgolida, frSfia
Iui Aigyptos cu Danaos, apropierile dintre Epaphos, fiul junincii
- nistut prin atingerea 9i risuflarea Lui Zeus - Pi Apis, zeul
tauromorf, dintre Belos 5i semiticul Baal.
Acelagi mit strivechi, depinat din nou de Eschil, ii lnteme-
iazi deopotrivd pe greci ;i pe egipteni, in pofid'a opoziliei unor
sirnoolice contrarii : zei olimpieni - daimoni nilotici, piele albd
piele tuciurie, griu papyrus, vin bere, etc' Influenle1e re-
-cipioce, dar - -
mai ales cele dinspre sud spre nord, au inceput in'cd
din perioada egeo-cretand 9i miceniand, fiind oglindite in poe-
mele homerice, apoi au sporit gra{ie negolului dar qi a rizboaie-
Ior, danaii iar mai pe urrni grecii pitrunzind in Egipt ca invada-
tori sau ca mercenari in slujba faraonilor' Cu mai mult de'un se-
cu in-
1In piesa a doua, Egiptenii, avea loc probabil o bbtdlie cedeze
iar,Danaos era silit s5-9i
"na"totii,-1"-ttie punina toloObta Ia cale suprimarea ^acestora'
teieie uiuitorilor,"aaea"pelasg6q,
--"-1"
trage-die, numitS Danaid.ele, se petrecea singeroasa
cu fiii lui Aigyptos, c'ind neinduplecatele mirerse, cunun-
cnsiiorle"rti-" ex-
ceotia uneia singure, Hyper:mestra, isi injunghiau in noaptea
;;";;.ii';-;"i- uiit.i Aiiodita rostind vestitele versuri de- mai.sus
iijtrii"Jr"r.'; ; ;;i fi"r"tu- ia fi fost impsrlite pedepsele ucisa-
selor.
ln drama satiricS Amgrnone, care urma' trllogiei, erau depd-
nate intimpiirite traztii alJ unei'singure Danaide, :qt"cul1-t^"o:]::'
iii argotiad, plecind in cdutare de ap5, avea-dup5de luptat inslsten-
a.-tiii.i ; striginA aiutor qe.s1lv9azi
tele lubrice ale unei
ff;;;;;Cl;i-r"i"ia"'i, ""tu'un ru"" sb liqneasci din plmlntul, sterp
simbol al impdcirii, prin dragoste' cu
numeroase izvoare, ca "ut"
rgoirnele cosmice.
B
col inainte de reprezentarea Rugd.toarelor, regele A.masis a ingdduit
zidirea in d.elta Nilului a oragului grecesc Naucratis. Numerogi
bdrbali ilugtri din lumea greaci in'cep sd cSldtoreasci gi si pe-
treacd ,,ani de studii" in Jara Piramidelor : Solon, Thales, Pitha-
- dupS unii - ar fi vddit in lstori,i trdsdturi
gor,as, Herodot, c,are
egiptomane, mai tirziu Platon. Influenlele egiptene gi-au pus pe-
cetea pe arta greacd (planul templului, legea frohtalitSlii in sculp-
tura arhaic5, lnf5!i65"ri1e de kouroi, gi korai, sfincEi, grifoni, etc .)
s-au rS"sfrint in gindirea greacd (texte sapien{iale, doctrine filoso-
fice ioniene, pithagorism) 9i in religie t. Herodot consemneazd fap-
tul cd hellenii din Egipt au identificat-o pe Isis cu Demeter, degi
anr.rmite atribute o apropie de insiqi zeita patetice Io, o' altd intru-
chipare a Marii Zeife-Marne. Este aproape sigur cd Eschil, nhscut
la Eleusis qi iniliat in misteriile eleusine, a cunoscut aceste inmu-
guriri de sincretism helleno-egiptean. El trebuie sd fi fost de ase-
menea la curent gi cu alte inrluriri din lara Marelui Hapi, Aga se
explicd, pe lingd unele aspecte de fond, formele gi culorile exotice
din Rugd,toarele. .
Aceasti dramd a fost socotitd pind de curind cea mai veche
din cronologia eschilianS, datin cu putin dinainte de anul bi-
ruinfei de la Marathon (490). Datarea se sprijinea pe mai multe
te*reiuri : protagonist era insuqi Corul, cum va fi fost la obirgiile
tragediei, acliunea deosebit de sirnpld qi de putind, se foloseau nu-
mai doi actori, caracterul melic era predomnitor, stilul, cum spune
M,azon, amesteca ,,prospelirnea naivd, si preliozitatea uscat5.". As-
tdzi totul ar fi pdrut mai degrabd o cantatd sau un oratoriu pen-
tru cor de femei, flaut 9i doi cintSrefi-recitatori decit o progre-
siune drarnatici propriu-zisd.
Descoperirea nu de mult ,a unui papyrus cu didascalii 2, a" zgw-
duit convingerile erudifilor, fScind sd apar6 argumente pentru
t Cf.
lui Constantin Daniel : Cluiliza$ia Egi'ptului an-
".tumele
tic, Ed. Sport-Turism, Bucuregti, 1976 9i Arta, egipteo,nd, Si ciaili,-
zagiile mediteraneene, Ed. Meridiane, Bucure$ti 1980.
2 Din seria Oxyrhynchus, vol. XX (1952), nr. 2286, fr.3. Pen-
tru interpretarea didascaliei, cf. A. Lesky, Hernxes 82, 1954 qi de
acelaqi autor Gesehi,ckte iler Griechcschen Literatur, ed. 2, Franke,
Ilerna-Mi.inchen 1963, p. 27L, precum 9i U. Albini, Appunti sulle
Supplici d.i Eschilo, Maia XVUI 1966, p. 369-3?8. Didasaalia
spune ci Eschil a oblinut cu tetralogia cuprinzind Rugdtoarele
premiul intii gi, la aceeagi datd, Sofocle aI doilea; ori acesta din
urmd nu ar fi putut sd fie incununat inainte de 460. Depi s=au adus
argumente in favoarea caracterului tardiv al tehnicii eschiliene,
acestea nu sunt acceptate de toli filologii.
I
concepefea Fi reBrezentarea piesei cu tfeizeci de ani mai tirziu:
(463 ?) ; cu alte cuvinte, Rugd.toarele $i intreaga tetralogie a Do-
naid,elor nu ar fi o crealie de tinerefe ci de maturitate tirzie a p6-
rintelui tragediei. Linearitatea dramei 9i celelalte trasSturi arhaice
amintite mai sus s-ar putea intelege ca o intoar,cere a lui Eschil
spre izvoarele genului sau la propria manieri de inceput' Acest
demers nu trebuie considerat, cum se spune astdzi, ,,retro", ci trd-
dind mai degrab5 o nostalgie a puritS{ii originare' La fel au pro-
cedat pi alii creatori de geniu la stirgitul vielii' De pild6, spre a
nu ie;i din tirimul dramaturgiei, Euripide, dupi ce lSrgise in zeci
de piese aria temalicii, nuanlind totodatd la nesfir;it analiza per-
sonajelor, a scris in preajma mottii Bacchantele, tragedie elemen-
tari, sacri pi profund dionisiac5. I'ra fel Molidre, dup5 marile co'
medii de moravuri 9i caracter, se intoar'ce in Les fourberi'es d'e
Scapi,n la farsb. Iar Samuei Beckett, in secolul nostru, reduce nu-
rndrul actorilor la doi sau chiar la unul iar acfirlnea la simplS
nemigcare.
Indiferentdedatareprezentdrii,dramaRugd'toareleestecu
adevirat eschiliani prin grandoarea constructiei din care fdcea
parte, prin intrebbrile cu bdtaie lung5 religioasS pi moral5, prin
ampla splendoare a cintecelor Corului, prin adamantina concen-
trare Si sclipire a limbii poetice, prin fulgerSrile numeroase cu
caracter gnomic, cum sunt urmdtoarele :
Totul este netrudnic pentru divinitate. (v.98)
A cinsti, mai tare decit ins5gi r.'iala, cumpdtarea' (v' 1013)
, Ferneia, singurd, este nimic. (v. ?49)
Nu-i putem scruta lui Zeus gindirea, nici pdtrunde cu
privirea [n arbis. (v. 1058--59) 1
PER$II sau ilespre i,nfringerea tragicd.. ln zorii veacului al cin-
cilea, dupS o cascadd de cuceriri, statul perpilor, cel mai mare din
istoria de pind atunci a orientului antic, se intindea de la Indus
la Dundre Si din A.sia CeitralS in Egipt. Mai tirziu, in anul 486'
Khshaj.arsha, nu,mit de greci Xerxes fiul lui Dareios, desemnat ca
mogtenitor incd dinaintea mor{ii tatalui sau, devine atotcirmuito-
rul imensului imperiu' La inceputul domniqi, el a indbupit rbscoa-
lele din Valea Nilului 9i din Babilon, unde a ddrimat templul
zeului Marduk, topindu-i statuia de aur 9i interzicindu-i cultul,
' 1 Aceste trirniteri, ca qi celelalte din aceasti cartg se f,ac Ia
cifrele din numerotarea versurilor textului grec.
10
mSrturie a unui mazdeism fanatic. Apoi, spre a-$i ldrgi impirdfia
la apus pi a zdrobi'totodatS. o stlp5ritoare concur,entd cornercialS,
cit Si spre a rdzbuna infringerea de la Marathon, porunci expedi-
fia impotriva Helladei. Antecedentele, pregdtirea gi desfdqurarea
carnpaniei ,sunt binecunoscute din izvoare, in pri.mul rlnd din Isto-
riile Lui Herodot.
In anul 480 Xerxes trece pe un pod de vase peste Bosfor, in
fruntea unei arm.ate uriape, probabil o sutd de mii de luptdtori
recruta{i din gaizeci gi unu de popoare, pi lnainteaz6 niprasnic
spre sud. De-a lungul .coastelor, trupele terestre erau urmate de
o mie doud sute gapte nave, o forrnidabild armada sub co;mand5
feniciand. Zadarnic este sacrificiul spartan la Thermopyle! Cetd-
tile grecilor cad una dupi alta. Dinaintea tdvSlugului, atenienii
se refugiazd in insula Salamina. Ordia persani pStrunde in ora-
Eul de sirb Acropole, il spoliaz5, ii rdstoarnd statuile divinitdlilor
9i ii dd foc. Rizboiul pare ciqtigat. Marele Rege, agezat pe un tron
de argint la m,alul mdrii, ca pentru un spectacol, privegte flota
hellenilor prizonierS in strimtoarea invecinatd gi porunceEte ata-
cul, dar la capitul ciocnirii navale, in care amindoud pdrlile luptb
eroic Ai cu dispre! fafd de moarte, iumdtate din vasele sale sunt
pierdute. Sfirpitul bitdliei in -sine nu a fost un dezastru pentru in-
vadatori. ln schimb, efectul psihologic asurpra lui Xerxes a fost
dezastruos. Acesta, cuprins de teamb, fuge, pripit, spre Hellespont
$i pe urmd acas6, ldsind rdzboiul pe seama satr'apilor sdi, care i}
mai tdrdgdneazd citiva ani fdrd noroc. Urmbrile : alungarea per-
qilor din Europa, inceputul decdderii marelui imperiu, salvarea
Occidentului, ascensiunea Atenei, etc.
Era de a$teptat ca asemenea evenimente, hotdritoare pentru
destinul istoric al grecilor, sb stimuleze crea{ia poetic5, mai ales
in domeniul tragediei attice, gen cu adinci riddcini in trdirea reli-
gioasd $i politicE. Intr-adevir, Phrynichos, contemporanul mai virst-
nic al lui Eschil, scrie pi infdlipeazd publicului drama Fenicienele
(4?6), choreg fiind insugi Themistocles, fiuritorul victoriei de la
SaIamina.
In anul 4?2 Eschil rei'a aceeagi temd in capodopera Per$ii', cate
incepe, in semn de smerit omagiu, cu primul vefs, ugor modificat,
al dramei lui Phrynichos. Pers,i,i' ficea parte dintr-o tetralogie in
t:are piesele nu aveau legdturi intre ele, fiind precedati" de Phineus
5i urmat6; de Glaucos d'in Potni,ai gi dq drama satiricd Prometeu
nprinzd.tor d,e toc. Subiectele acestor creatii pierdute abia daci pot
si fie iritrezirite. Tindrul Pericles, aflat la inceputul unei strElu-
t1
citoare cariere politice, a fost choregul lui Eschil, care a oblinut
premiul intii. E lesne de inchipuit impactul PerPilor asupra spec-
tatoriloratenieni,aflaliacuminafaraoriclreiameninlSriduq-
intimplirile evocate le st[ruiau incd 'vii in
rnane. Dar faptele 9i
amintire.Cutoliipf,timiser5ororilerizboiului:pustiirile'incen-
dierea templelor pi a caselor, refugiul in Salamiria' To{i bdrbalii
apli luaserd parte la tdzboi, insuSi Eschil in virstd de 45 de ani'
a;a cum este insemnat intr-o scholie.
Din aceast6 perspectivS, Perqii teprezint6 o drami patrioticS'
sortite firS indoiald si exalte mindria nalionald' Dar autorul a
inleles ci nu putea aduce un elogiu mai mare invingdtorilor decit
inialisinO tragedia invin;ilor. E1 nu a clzut in capcana de a dimi-
nuasaucaricaturizaprofilulinamici]or;dimpotrivd,Iesubliniazd
noblelea, strdlucirea Ei virtutea, pentru ca in momentul catastro-
feisSsepoatdpuneinmigcareinchipinexorabilresorturilesen-
timentelor tr'agice-
Aproape jumdtate din dramb este consacrati unor date Ei re-
feriri cu caracter istoric, geografic, militar' Prologul, amintind de
catalogul vaselor din lliad,a, cuprinde o splendidd enumerare a
cdpeteniilor marii arrnate 5i a detap'amentelor pe care Ie corn'an-
aau,oadeviratdtrecereinrevistdpoetichatrupelor,plindde
rdzboinicb bSrbdtie, culoare, zdngdnit de arme 9i de sonoritatea
numelor exotice. Enumerarea cSpeteniilor este reluati, aproape iden-
tic6,darcuaccentetunebre,lasfirqitulpiesei,indialoguldintre
Cor gi Xerxes (v. 922-1002).
Un intreg episod este umplut de spusele vestitorului, care
dqscrie in amdnunt lupta navald pi retr'agerea oqtilor de uscat
(v. 353-513), un insemnat document, alituri de relatdrile lui He-
rodot. Privitor la lupta de Ia Sa1amina, comparindu-se pe hartd
pi la fala locului cele doud versiuni, a poetului qi a istoricului din
Halicarnas,cumpdnaexactitdliiseincliniinfavoareaceluidin-
tii. Pe de alti parte, mSrturia acestuia este mai credibile, ea a
unuia care a participat direct la naumachie'
Tragedi,a mai conline un mornent istoric, acela in care Umbra
lui Dareios insSileazd genealogia Ahernenizilor (v. ?59-?86) si unul
geografic (v. 865-90?), cind Corul amintegte salba 'de insule gre-
cepti inghilite de imperiul persan'
Iirsi Eschil este departe de a fi numai un cronicar, fie gi unul
toarte strdlucit, ci se intreabi asupla cauzelor infringerii persane'
socotind c5 este interneiat si le descopere in firea 9i gcliunile lui
Xerxes. Dar, iardpi, nu se mullume5te sb descrie trisdturile psiho-
L2
logice qi patologice ale Marelui Rege, despre care insugi tatSl's5u
concede cd ar fi suferit de o rdtdcire a minlii (ndsos phrendn v' 750),
.ci, plecind de la un caracter, mediteazd asupra puterii' Dupi
ju-
,decata tragediografului, profund morala, invinsul de la S'alamina
.nu intrunegte lnsuqirile unui bun conducdtor' De aceea eI exaltd'
antitezS, virtuliie lui Dareios, al cbrui nume persan Darayava-
;prin
:hush insemna, de aitfel, ,,cel care deline binele"' Paralelra dintre
datS,desiguridealizat,qifiuaretocmaimenireasd.ldiscrediteze
pe ce1 din urm5. Tot ceea ce Ia primul (regele bun) era calitate'
.apare la aI doilea (regele riu) cu semn schirnbat !
Dareios a fost drept' curnpitat, vrednic 'intemeietor Fi orindui-
tor aI statului, clement, smerit, :egal cu zeii pi de aceea inspirat
,de zei, respectuos fali de ordinea divin6, cosmici 9i umanS' as-
cultind de indemnurile ,,credinciogilor" Marelui Sfat, rdzboinic vi-
pen-
teaz, dar purtind rbzboiul numai pe uscat, aqa cum era firesc
trumai-mareleunuipotrlorprinexcelenlicontinental,gifolosind
.arta asedierii cetSlilor, mai pu{in singeroasd decit luarea cu asalt'
Xerxes, in schirnb, este Iipsit de sensul dreptSlii, nestdpinit'
,,inclinat mai degrab6 spre distrugere - dovad5 expediliile de pe-
depsire din Egipt, Babilon Fi Hellada - intolerant' orgolios' schim-
bdtor, rivigit de porniri nesdbuite, Llpura'tec nin-a -ta efeminare
(anand,ria), vestit prin a fi vlut si subiuge zeii, stihiile 9i oamenii'
irutocrat absolut deschis doar Ia influenlele nevrednicilor, purtind
tlin trufie rdzboi pe apd. - element favorabil grecilor - pi cu me-
l,odele cele rnai si.ngeroase etc.
Bunulconduc5torasigurSdSinuirea.statuluipiaproprieiper-
soane.Conducetorultiranic,ruptdetoatecite-IinconjoarS,vazute
6i nevSzute, nu se mai legitimeazd 9i din momentul acesta intrd
ln joc fortele divine' Astfel, dintr-o dat5, evenimentele Si persona-
Icle pe care acestea le miqcd, imprumutS proportiile mitului'
Gran-
rloareaistorieipersane,grandomaniamarilorlegiaimareluicon.
tllomerat de regate parci invitau la aceastd redimensionare'
lntr-adevdr, dupd Eschil, ticiloqia lui Xerxes nu poate sA ius-
l,il.ice, singuri, o infringere de asemenea proportii' Insupi imperiul
ca se
i;i insd9i bogilia acestuia deveniserd nemAsurat de mari ; lovind'
|cstabileascd balanla Dreptaiii, zeii trebuiau sE intervind
Aceastd pdrere este rostitS, adeseori 9i in chip felurit de text' De
pildd : [Regina:] ,,Nu cumva preamarea noastrS bogdtie si rds-
loarne cu picior.utr $i sI spulbere norocul nostru, ridicat de Dareios
,rru f5r6 ajutorul unui zeu,, (v. 163-164). [crainicul rL,Un daimon
13

a zdrobit armata noa$tr5, descumpdnind platanele balanlei sorfii'
(v. 345-346), lCrainicul :] ,,Tot nenorocul nostru a incepr.lt, st5-
pind, cind s-a stirnit, nu gtiu de unde, un duh rdzbundtor, un dai-
mon rdu" (v. 353-354). [Crainicul :] ,,Un zeu, in noaptea-aceean
apternu o iarnd timpurie" (v. 495-496). [Dareios :] ,,Pe om, cind
sirtguie,pte sd se piartdq il ajuti 9i durnnezeirea" (v, 742). lDareios:]
,,Muritor fiind, el a crezut, rdu sfdtuit de gindul lui, sd poatd birui
toli zeii, pe Poseidon" (v, 749-750). lDareios :] ,,Rizbunitorul gin-
durilor mult preamindre este Zeus, un samep neinduplecat" (v,827-
828). [Coru-l :] ,,Io, daimonii ne-au cSqunat un rdu intrecind aqtep-
tdrile ! Cit de vddit ne strdfulgeri Ate" (v. 1004-1006) ! Din
toate acesbe citate se desprinde atenlia acordatd de poet activitdlii
divine sau/pi daimonice.
Gregeala de cdpetenie a lui Xerxes qi a insolitorilor s6i este
denunfatd chiar de Dareios : lipsa de misurS, orgoliul ateu, devas-
tarea gi incendierea ternplelor, rhsturnarea statuilor divinitSlilor
(v. 807-812) gi, mai departe, inldntuirea strimtorii Bosforului (v.
745-746). Dar ,,cind di in pirg5, nembsura rode$te spicul r5t5-
cirii gi s,ecerigul, drept bucate, aduce doar tnlScrimare" (r'. 821-
822).
Grecii, pe de alt6 partB, au avut de partea 1or zeii jignili Fi in-
sdpi glia pdrinteascd; totodatd ei igi apdrau tezaurul tradiliilor .;E
iibertdlilor dinaintea tiraniei de model asiatic.
Doar astfel, proiectat6 in plan etic pi investitd cu proportii mi-
tice, confruntarea dintre helleni gi perqi putea sd devind materie
de tragedie. La aceasta contribuie o gami bogatd de efecte sau
desfSguriri dramatice gi rituale : mipcdrile gi cintecele Corului"
fastul oriental, personajul hieratic al Reginei-Mamg depdnarea
de vise premonitorii, invocarea basileului defunct gi aparilia din
adincuri a Umbrei vorbitoare, rugbciunile, inchinarea de liba{ii,
intrarea pateticd a lui Xerxes, cdzut din slava de odinioar5, cu
privirea rdtdcitd qi hainele sfigiate, marele threnos final etc., totul
imbinindu-se cu desdvirqire intr-o operd poetice unitarS, de o pro-
funzime gi strdlucire €e nu mai au nevoie a fi dovedite.
La sfirgitul lecturii sau al spectaiolului * reinviat in ultimele
decenii in teatre antice, in s51i din beton arrnat sau la televiziune
se desprinde fdrd gre$ impresia depdpirii contingenJelor istorice
- ,ir[i duluas! $i acolo unde mai inainte erau adorali daEeas aco\o
$i patriotice, oricit ar fi fost aces,tea de scumpe atenienilor, drama
implinindu-se in spatiul fictiunii tragice. Deasupra exprimerii ar-
tistice a unor binecunoscute contradictii gi polaritSfi, greci-per;i'
Europa-Asia, Occident-Orient, sittr.a{iile se'dovedesc a fi exem-
L4
plare qi personajele adevilate arhetipuri' Se poate imagina de
pildd cd acelea'i idei generale ar fi putut sd fie intruchipate de
scenariul rdzboiului dintre perqi 9i masagefii reginei Tomyris, care
au nimicit armata gi viala lui Cyrus cel Mare.
Astfel, soarta lui Xerxes, inevitabilS in viziunea lui Eschil, nu
reprezint6 nurnai un caz particular. Ea a fost 9i va fi intotdeauna
soarta oricdrui autocrat vinovat de h{bris 9i a oricdrei uciga$e ti-
ranii.
O intrebare, incd, desigur dincoace de sfera limpede a specta-
colului tragic. Se pot recunoapte oare in Perqii trdsituri car-e sd
cugereze cunoagterea de citre Eschil a unor elemente de gflndire
iraniani ? AceastS eventualitate nu poate fi inldturat5.
Mazdeismul a fost religia cvasi-oficial5 in timpul lui Dareios
6i Xerxes 1, iar Ionia, cu e-are Atena intrelinea strdvechi 9i strinse
lcglturi, devenis.e parte din imperiu, incS din vremea lui Cyrus Cu-
r:critorul (54?). Mai mult, Ahemenizii au stSpinit indelungd vreme
pc continent. Tracia, Macedonia Si poate Thessalia. O seamd de
;rtcnieni, intre allii insupi dreptul Aristides, au cSletorit 9i zdbovit
llr pergi. Ulterior, in timpul domniei lui Artaxerxes I Longimanus
\.ili5-425), filoeofia zarathustriani a devenit cunoscut5 la Atena,
irrtlluenlindu-I, poate, pe insuqi Democrit.
Sunt cunoseute accentele morale profunde ale reformatorului
Zrrrathustra. Insupi zeul suprem, Ahura Mazda, numit de trage-
1 ,,1n favoarea zoroastrismului Ahemenizilor, se citeazd
-nu-
rrrclc rnarelui .zeu Ahura Mazda glorificat in inscriptii ...$i chiar
rlrr<';i Ahemenizii nu aveau zoroastrieni, teologia lor avea acela;i
frr\,ol cu aceea din gdthd,s: ea este plind de expresii abstracte,
i*;rlnirndtoare acelora din gdthd's gi este incdrcati de preocupiri
rrr,,i;rle... In prima inscriplie cioplitd de Darius la Naqs-i-Rustam'
linll:l Persepolis, Ahura Mazda este ridicat in sidvi ca,,un mare
;r.r cilre a creat acest pimint, care a creat cerul, care a creat
.'nilll, c,a.re a creat fericirea ornului, care l-a f5cut pe Darius rege,
Jrt'r,ril. singur orn, rege peste rnul{i, acest sirngur orn, stSpin peste
rrrrrl(i" (Mircea Eliade, Histoire iles cnogances et d,es iil1es reli'-
,rlll.s(,s, I, 6r. 332, Payot, Paris, 19'76).
Xcrxes pare sd fi sprijinit gi mai mult decit Dareios teligia zo-
r,,ilrlriilnd: -,,$i printre aceste ldri revoltate erau unele unde ina-
inlr. (,r'ilu adoia{i ilaEoas. Atunci, prin bundvoinla lui Ahura Mazda,
,rrn nirnicit sanctuarele acestora gi am hotSrit: Sd nu mai fie ado-
I rrllf rr(lorat pe Ahura Mazda". Dupd E. Herzfeld, Altpersische
!tt:,r'ltri.[ten, p. ZZ pi urm., apud Burhard Brentjes, Cirsiliza{i,a ueche
.t lt'lnut/ui, traducere de Petru Ndvodaru, Ed. Meridiane, Bucu-
r r,1l l. ll)76.
15
diograful atenian tol
Zeus, bineinfeles, era deosebit de abstract
gi se definea prin emanaliile sale cu caracter moral : Spiritul Bine-
ficdtor (Spenta Maingu), Dreptatea (Asha), Gindirea Dreaptd (Vohu
Manah), Devoliunea (Armaiti), Puterea (Xshathra), etc. lmpotriva
tuturor acestor esenle gregise Marele Rege.
Opoziii,a incisivd dintre Dareios 9i Xerxes, adic6 dintre bunul
pi rdul conduc6tor, aFa cum se deslupegte in tragedia lui Eschil'
s-ar putea sd nu fie strSind de dualismul iranian.
SAPTE CONTRA THEBEI, ilrama stdrii de ased'iu. Asediul
Thebei, cetatea cu gapte porli, era, dup5 Maurice Croiset, la fetr
de cunoscut grecilor ca qi asediul Troiei; de asemenea erau fami-
liare gi celelalte evenimente depdnate de poemele epice din ciclul
theban. Rdddcinile acestora se prelungeau in mit, dar probabil Fi
in istoria obscurd a veacurilor miceniene. Din picate, nimic nu
s-a p6strat din vastele poeme Oidipodi,a, Thebaida 9i Epigott'ii', care
au reprezdnt,at in schimb o adevdratd mini de teme pentru poelii
tragici. Intr-adev5r, saga La;bdakizilor oferea de-a gata persoane
9i situa{ii de tragedie. Ca qi in cazul Pelopizilor din Argos, departe
de idealizdrile clasicizante, eroii thebani sunt personalitS{i accen-
tuate, chiar aberante, naturi amestecate sau perverse, impingind
provocarea (hfbris) dincolo de orice margihi, pini la sacrilegiu'
rEzboi gi crimd, consumindu-gi destinul de distrugdtori din gene-
ratie in generalie, pierind de morfi violente. Ei sunt supugi, nu
numai ereditdlii bio-psihice, dar gi uneia a maledictiei.
Laios, fiul lui Labdacos, primul asupra cdruia se abate bles-
temul, pentru vina de a se fi dedat pederastiei, procr'eeazA totuqi'
imtrlotriva avertismentelor divine, ins6 cind i se nagte copilul, n5-
pddit de team5, il indepdrteazS, pentru ca in cele de pe urmd s5
fie ucis de acesta.
Edip, fiul lui Laios, victimd 6i agent al destinului, ucigaq an
tatdlui sdu, dar gi al Sfinxei, uzurpator f6rd sd vrea qi incestuos
fdrd sd $tie, zdmislegte copii cu Iocasta, propria-i mamd, iar cind
af15 adevdrul igi nimicegte lumina ochilor, apo'i moare in sumbr&
decddere, nu inainte, de a-gi blestema feciorii si piard intr-o lupt6
fratricidd.
Eteocles $i Polyneikes, fiii lui Edip, se ceartd niprasnic pen-
tru puterg aI doilea solicitd ajutor militar strdin pi pornepte lun-
gul asediu impotriva Thebei, purtat de Cei $apte comandanli ;
moartea fralilor, unul prin mina celuilalt, este prelul salvirii ce-
tdtii; aceasta, prin glasul noului rege, interzice inmormintarea lui
16
Polyneikes, declanpind trqgedia Antigonei, sora iubitoare 9i ho*
tdrit5, care igi jertfepte viala pentru a-i putea sipa o groapi fra-
telui sdu.
ln a patra generafie, urrnaSii Celor $apte fanatici ai rdzboiului,'
Epigoni,i, deschizind din nou ostilit5lile sub auspicii mai bune, iz-'
butesc s5-s,i rdzbune pirinlii cdzu\i, cucerind qi distrugind Theba
tlin temelii 1.
Eschil, avind nevoie intotdeauna de un spaliu vast in care
si-Fi poatd desfSgura aripile gindirii, se inspird din bogatele iz-
voare epice pi compune o tetralogie legat5, pentru care a dobindit
lrremiul intii in primbvara anului 46?, alcdtuitd din : Laids, Edip,
ga,pte contra. Thebei gi drama satiricd Sfinr.
ln singura piesb pSstratd din tetralogie, autorul trateazd incfr
o rlatd o temd care il obseda : rizboiul. Apropiindu-se, mereu din
rrnghiuri diferite, de activitdlile marfiale, ca un adevdrat ,,polemo-
log", tragediografui le considerd, in general, drept calamit5li qi in
ircclaqi timp urmdri ale unor pedepse divine, in legdturd, desigur,.
t'rr necinstirea misurii, Ares, zeul incruntat 5i singeros, nu a fost
liisfilat de slujitorii muzelor eline. Rareori invocat, cu neinflorite
lrrvinte, el era mai degrabi obiectul urgisirii.
In $apte contra Thebei, ca pi in PerSi'i', inf.|ligind 9i comentind
r'rr mijloacele poeziei un rdzboi de cucerire, iscat de trufia nesSbuit5
l irgresorilor, dramaturgul sustine cauza celor atacafi, pe care de
rrll.l'cl ii ajutd ti Cerul; in ambele piese desfdsurarea luptelor este
lr.lirtatd pe larg gi bdrbdteqte de spurlerile unor dngeloi', amindoui
r;t. incheie cu tinguirea dupd cei dispdrufi. Dar mai departe apar
r k,r rsobirile.
In cazul Pergilor acfiunea incepe practic dupd incheierea con-
in Susa locuit6 numai de bdtrini 9i de femei, pradi an-
flrrtrt,irrii,
I In mileniul aI doilea, in epoca micenian6 pi chiar anterior
rrllsl,cia, Theba a avut o strdlucire pe care 41 3 mai dobindit-o
lrrlh;i in epoca ,,istoric5". Parci urmdritS de legendarul blestem
rrl l,;rbdakiiilor, nu a izbutit sd ajungd,,oraS mare" 9i nici micar
lir l'cduce oragele surori din Beotia la statutul pemane,nt de sa-
tr,lil,. DupS curir observd Arnoid Toynbee in cartea Oragele,in mig-
,,rrr', Orchomenos gi Thespiai au zdddrnicit planurile Thebei ,,aga
r rrn in Italia medi6valS Venetia qi Florenla au reuqit sd contraca-
rr.z,r. planurile Milanului". Supremalia Thebei 9i a confederaliei
lrrolit'ne, in fruntea cEreia se afla, asupra restului Gr-eciei, in se-
r.lsi1 11 patrulea, a fost scurtd cit strSlucirea unui fulger. Rdscu-
llrrrlrr-se mai apoi impotriva stdpinirii macedonene, Alexandru cel
N4rrrrr a d5rimat-o in anul 336 gi astfel cetatea,,cu qapte porti" nu
r ir rnrri ridicat din ruine niciodatS.
77
€o'osei, .gonte de luptdtorii cdzuti sau aflali departe in retragere
confuze : lntimpldrile sunt evocate pi retrdite, drama propriu-zisi
fiind un ecou, e drept cd prelung gi risundtor, al dramei rizboiului,
ln $apte contra Thebei,, tirnpul sacru al tragediei nu este ul-
terior ci concomitent cu timpul celor ma crlncene ore ale ostili-
tdlilor, iar locul este ins5gi cetatea asediatS. $i aici lipsesc din sceni
bdrbalii in stare sd poarte armg dar ei sunt rinduili in preajmS,
stind de veghe pe metereze sau luptind cu disperare in fata porli-
Ior. Se aud de jur-imprejur strigStele qi indemnurile b6tdliei, clin-
chetul incrucigdrilor de arme, nechezatul cailor gi huruitul carelor.
Intinderea nervilor este extremS. FireSte, Corul fecioarelor frea-
mdtd, apteptind deznoddmintul. Dar in mijlocul valurilor de oameni
gi de intimpldri se inal!5 eroul tragic, Eteocles. Acesta, marcat de
blestemul stirpei, chiar daci inainte s-a ficut vinovat de neres-
pectarea inlelegerii dintre el gi fr.atele sdu Polyneikes privitoare
la domnia lor alternativ5, acum, prin insuqi faptul cd lgi ap6ri
pdmintul patriei, dobindegte noi dimensiuni, irnpundtoare. El, ba-
sileul, umple cu prezenla lui intreaga dramd, conduce nemiilocit
apdrarea cetdtii, incitd zelul combatanfilor, aruncd in joc ultirnele
rezerve, nu uit5 si-i intdreascS $i pe neluptdtori, bdtrini sau copii,
ceartd 9i chiar ameninld Corul rdspinditor de panicd qi, mai a1es,
rdspund.e cu demnitate implacabilS provocdrii. $i nu doar o sin-
gurS datd. Pentru a dovedi cit este de monstruoasS, Eschil a mul-
tiplicat nemlsura. De $apte ori este provocat Eteocles prin per-
soane cu staturS, ginduri, cuvinte, gesturi gi insemne semele. Dar
jignirea nu il priveqte numai pe el ; uitarea smereniei tind'e sb
destabilizeze ordinea morald Ei totodatd divin5 a lumii. De Fase
ori basileul rdspunde cu dirz5 cuviinfd, desemnind cite un opo-
nent virtuos pentru fiecare challenger argian. A Saptea oar5 este
somat de insdqi fiinla fratelui rdzvtdtit Polyneikes. In aceastS
clipd se vddepte grandoarea tragici a lui Eteocles. Singur gi trist,
asemenea Casandrei in Orestia, el iEi asumd fdrd sd poviie cum-
plitul destin cunoscut dinainte: paricidul gi propria moarte, fdri
de care Theba nu ar putea sd fie salvatd. Nici nu-l umbrepte cel
putin teama, spre deosebire de Arjuna in Bhagauad'-Gi,ta, la gindul
c[ trebuie sd suprime o atit de apropiatl rudl de singe; el n-are
nevoie, precum eroul hindus, de ajutorul unui Krishna, care si
opreascd timpul Si bitSlia pe loc, spre a-i ldmuri sensurile ultime
ale existentei. f'era sperant5 inaintea ursitei, urmdrit de puterea
blestemului patern 6i pdrisit de divinitate, i$i legitimeazd sbcrifi-
18
<:iul p,rintr-o judecatd deqpne deqertdciunea supraviefuirii : ,,E in
cifitig acel ce moare mai devreme decit mai tirziu" (v. 69?).
$i astfel, atit basileul detindtor al puterii, cit gi fratele seu pre-
tt.ndent Ia cirma ldrii se prdbugesc Iuptind unul cu celdlalt, Este
rrrlevdrat" amindoi au greqit irnpotriva legdturii de singe ; invinsul
Polyneikes atacind cetatea qi tronul Thebei, lnvingdtorul Eteocles
rtirruinb in hotdrirea de a-gi nimici fratele. Dar moartea nu alege,
r'i ii lovegte necrutdtoare gi le restaureazl,, in felul acesta, frdlia.
( iiulavrele 1or, aduse in fafd, sunt plinse fdrd deosebire, dincolo de
lrlrre gi de rdu, cu egal5 durere, de glasurile femeieqti ale Corului,
rl.ilnite in momentul acesta parcH mai mult de instinctul comp6-
l.lrrririi decit de poruncile vreunei morale.
Aga se incheie, in cintec Ai cortegiu de jate, piesa lui. Eschil,
lrrrcia mult mai tirziu, spre sfirgitul veacului al cincilea, un autor
rrrronim i-a addugat cu stingdcie un episod inutil, inspirat in chip
rrt,irrcloielnic de Antigona lui Sofocle (v. 1005*1078).
$apte contra Thebei, aproape lipsitb de acliune pi de personaje,
rrrr cste o dramd in sensul in care acest gen a fost considerat in-
rlt'o[vgfs de Ia Renagtere incoace. Asemenea poeziei homerice, ac-
[irrrrrxr mai mult se povesteqte decit se desfdgoari dramatic. Iar
l,llr,oc:les are mai degrabd trdsSturi arhetipale decit personale. El este
lrir;ilcul, rdzboinicul, fiul blestemat, eventual toate acestea scrise
r'rr rnajuscule. Neincileit de particularitdli individualg strdine lu-
rrrii rnitului, el devine adeSeori o simpld voce a con$tiintei.
I)c altfel, trebuie ardtate progresia ce s-ar putea numi ,,muzi-
nrlir" a dramei pi totodatd marele sdu rafinament formal. Dacd ar
fl sii se ingdduie a caracteriza o alcdtuire anticd prin termeni
frrlosil,i in muzica modernd, tragedia din ciclul theban ar cuprinde
Ilr.l lrirrfi ample: Preludio e reci,tati,uo (de la inceput pind Ia a doua
lrlr'fu'e a crainicului, v, 374), Passacaglia (descrierea succesivS, de
grrlrlc ori, a perechilor ide cornbatanli, v. 875-720), Finale lamen-
lrrrirr 1."tut"rua sfirqitului rdzboiului pi marele threnos, v, 721-1004).
l)egi in textul iambic al tragediei predomind accentele eroice
9l rrurr{iale, ele sunt finute in cump5nS, mai ales in secvenlele me-
lllt., rle sensibilitatea ferninind a Corului. Altminteri, gapte contro
'l'ltcltei risca si fie rece, aproape cazon6,, E o grepealS pe care Es-
rlrtl, lostul luptdtor de la Marathon nu o face, mentinindu-pi crea-
llrr irr sfera poeziei gi muzicii.
Ar:eastd tragedie, operd prin excelen!5 ,,deschis6", ingdduie
lrrrl rnulte interpretdri, dintre care, fdrd indoialS, una dintre cele
19
maiispititoareesteaceeasimbolicS.RinduriledefalSnuconsti-
;tuie cadrul potrivit unei asemenea exegeze' nici semnatarul lor
rnu se socotegte pregbtit si o fac6. Totuqi, citeva intrebdri 5i subli-
nieri poate ci nu vor pdrea z'adarnice.
Ce semnificalie va fi avut pentru poet repetarea, incepind chiar
,cu titlul dramei, a numdrului 6apte, prezent $i greu de in{elesuri in
,toate culturile, numbr simbolizind universul, macrocosmos-ul (dupd
pithagorici), spiritualul unit cu temporalul, perfecliunea, sigu-
ranlq liniqtea, reintegrarea, fecioria 9i totordat5 forla rnra,rnei pri-
rnordiale etc. ?
Este adevirat, inci din poemele homerice, Theba este numitd
cetatea ,,cu ziduri sfinte" (Itiada' IV, 3?0) sau ,,cu gapte porfi"
(Od,ltsseia XI, 263) 1'. Dar de ce tragediogralul a linut sd le men-
gioneze pe toate Fapte Fi, in fala fiecdreia dintre ele, si dea via!6
unei perechi de eroi, unul argian $i altul theban, cu armele Si ar-
'murile respective ? Poarta, pe de alti parte, semnifici pasajul de
1a o stare sau lume la alta, intrare intr-o noua ipostazS, iniliere'
Casandra salutd portile, inainte de a pdtrunde in palatul Atrizilor
trndeurmeaziafiomoritd:,,Mi-nchinacestorporlialeluiHades"
(Agamemnon, v. l2gL). Pentru rdzboinicii care au murit, Ei inde-
osebi pentru fiii lui Edip, porli1le repl"ezentau locurile marii tre-
ceri de Ia fiin!5 Ia nefiinld.
Tot astfel, duEmdnia dintre frali traduce manifestarea unor
forle contrare intr-o ]ume dua]isti, bine-r5u, Iumini-intuneric,
urnidit.ate-uscbciune etc. qi ,aminteqte de alte perechi ilustre, Osi-
ris gi Seth, Vrirta $i Indra, Cain 9i Abel, Ormuzd 5i Ahriman' Ro-
,rnulus gi Remus, Spre deosebire de cazul acestora, in care numai
unul dintre frali este ucis, mai bine zis sacrificat ritual, de opo-
,nentul sbu, Eteocles qi Polyneikes sunt singurii ce pier amindoi de
o moarte reciprocd. James Fr'azer susline in Creanga de aut c
odinioar5 regicidul fScea parte din ritualurile vegetafiei, fiind me-
nit sd garanteze innoirea universald.
SemaicuvinsemnalateintreacdtbogatelesimboluriinfS{i.
r$ate pe scuturile comandanlilor argieni : cerul nocturn cu luna
qi
1
,,S-a gtiut intotdeauna cd marile construcJii
cuttu/iioi "..ttudiiiotruf"'" exprimd un simbolism"Tl1!9!t9ii9.""
foarte riguros"'
m.onumente,,Labirinte'
temple,
-i"
Simuotismut consirucliilor antice
;ffi-ii-:- ""te striirsa legdturd- cu. conceptiile cosmologice...
incerca, adicd, o r"intuiatE a o-"i"i fntr-o-'realit"tq 19:91yt1(
multe ori intu'iii ca o ototalitat-ei viale -universal6,,
""i" -il (Mircea Eliade, Barabwd'ur, tenxplul sLn'LboLic,
mos..." irL InsuLa
Euthanasius, Bucure$ti 1943).
20
stelele, fSptura instinctualS a Sfinxei, Typhon - ;arpele cosmic,
toate intruchipiri ale unor forle divine din generalia pri,mordial6,
pi celelalte. trschil se dovedepte'a fi fost un subtil cunoscdtor al
heraldicii, aspect cdruia ar merita si i se inchine un studiu aparte.
()ricum, este sigur cd emblemele de pe scuturi autorul nu le-a
lr-rcut frumoase doar de dragul frumosului, ci qi semnificative, sco-
find Ia iveald incd o dati opozilia dintre forlele titanice, irepre-
riibile gi nimicitoare qi ordinea mai luminoasi, dar nu in chip ne-
t't'srr mai la!ionald, a divinitdlilor olimpiene.
Capodoperi derutanti, de o poezie densd, invitind la repe-
l;rl,ii ;;i innoitd lecturi, $apte contra Tlt,ebei, indreptSlepte pretuirea
frrlii rezerve de care a avut parte .din secolul lui Pericles pind
rst;'rzi.
Mitotogie qi antropologie in PRjMETEU INLAIVTUIT. Intii,
irr lrrin-rdvara anului 472, Eschil a modelat din Prometeu personajul
rrrrt'i drame cu s.atiri (Pronxeteu apri,nzdtor de foc), incheind cu
rlt.irsta qirul de patru piese din care fdcea parte Si Petqii. Mai tir-
riu, la o datd ce nu a putut sd fie inci precizat5, poetul a conda-
cr';rl; titanului revoltat o trilogie, alcituitd din Prometeu i,nld'n{ui,t,
lrri:ilr'rti aproape in intregime, Profreteu eliberat, din care au su-
lrlrrvic{uit doar cit'eva fragmente, gi Prometeu purtd,tor d'e foc,
lrr sr.rbiect de-abia bdnuit. Incercarea de a limpezi sau interpreta
cr.rrsurile acestei ample creatii este ingreunatS atit de uriagele
1rtr.r'rlcri cit qi .de insigi complexitatea tragediei salvate. Pe de aitd
!}rr||t., eroul titular a fdcut o lungd qi adeseori contradictorie,,ca-
rlr,r'rr", de la Hesiod qi Eschil la Goethe gi romantici (Byron, Shel-
lr.v, l,eopardi), de la Platon sau Lucian din Samosata la Camus,
rrrl,l'r.l incit astdzi orice judecatd riscd si fie aleatorie sau distor-
rtlrurl.r.i, exegetul aflindu-se sub povara unei prea mari rnogteniri.
{ lrrrrrl modern, boln,av de literaturd, ajuns, cum spune Malraux,
lr r.r';u, anevoie ipi mai poate redobindi puritatea vederii dintii.
Irrcir din antichitate s-a subliniat faptul ci in trilogia eschi-
Irnrr;r rlcdicatS lui Prometeu toate personajele sunt divine. Intr-ade-
rar, tigurile umane lipsesc, totul desfdpurindu-se la nivelul mitu-
lrrt ,,r :rl dezbaterii teologice.
Irr cadrul cuprinzbtor al credinlelor eline, politeiste sau/pi pan-
Ir.r'itt., irceasti religie numite de Hegel ,,a frumusetii" 1, pentru gin-
' ,,!'igurile zeilor ies din fantezia omeneascd in opozilie cu
lir,ir ('o cxistS, insi ele ies ca forme esenfiale : conlin ceva sensibil
Irr r.lr,, rlar il conlin pe acesta indllat la universalitatea spiritului
21

ditorii vremii, qi mai ales pentru poetii tragici, exista, implicit&
sau expliciti, ideea unei divinitdti universale, a unei singure forte
cu numeroase increngdturi pi intruchipSri. Dar aceastd pluralitate'
era din nou absorbitS de unitate. De aceea puteau sd coexiste zei-
tSti stihiale, personale, theriomorfe, antropomorfe, abstracliuni di-
vinizate etc. Opozifia qi concilierea figurilor 9i entitdlilor antago-
niste e proprie acestui mod de gindire qi nu constituie o piedic6..
in despletirea rosturilor ascunse ale lumii 2. Astfel capdtd inleles
originea comund a puterilor naturale 9i supranaturale, naqte;:ile zei-
1or, succesiunea generatiilor divine, feluritele teomachii, perimarea,
domniilor. Divinitatea in sine, cumulind qi impbcind atribute con-
tradictorii, devine mai degrabd o formi mintalS sau un concept'
iar reprezentdrile sale particulare este firesc sd aibd caren{e 9i ne*
impiiniri. De pildd, zeii sunt nemuritori, dar nu ail i'nfinitum Si ca
atare pot fi inlocuiti unii de allii; ei sunt esenle superioare, ima-
nente sau transcendente realitdrfii, dar nu imuabili, prin urmare
perfectibili.
tn Pronneteu inldnluit Eschil zugrdvegte unele consecinte ir
de fapt continuarea iuptei dintre generalia lui Cronos 9i genera-
tia lui Zeus, inspirindu-se, dupd cit se pare, dintr-o versiune pier-
dut6 a Tr,tanomachl,ei,. Conflictul dintre nou $i vechi, dintre divi*
nitdliie arhaice gi cele ,,tinere" este prezent 9i in Orestio, dar
acolo alcdtuieqte doar fundalul desfdguririi dramatice, in plan
dintii migcindu-se eroii cu obraze umane 5i nu zeii. Intimpi
mitice relatate corespund probabil pe treptele istoriei cu infrun-
tarea dintre religia Marii Zeite, rdsp nditb in Cre,ta gi Ci'clade ina
inte de invazia aheilor, gi religia olimpienilor.
Pronxeteu i,nld.nluit, ca pi de altfel intreaga opere a lui Eschi
este plind de Zeus. Acesfa, degi nevizut, poate fi socotit un ade-
vdrat personaj al tragediei, prezent in scend prin emana{iiie
progeniturile s,ale : Cratos (Puterea), Bia (For!a), Hephaistos, H
mes. Surprinde insd faptul cd dramaturgul il infdli|eazd atit
prin frumusele. Religia greacd. este religia frumuselii" (U.- F.
Ael, i'relegeri d,e filosotie a. religiei, trad. D. D. Ropca, Ed. I
R.S.R., 1969, p. 385).
Eschii b recunoagte prin vo'cile dramelor sale: lPrornet€u
'z
.-Maica mea. Themis ori Gaia, o singurd infSfi;are sub ati
tt,r*"" (Pronxeteu inld'n!'uit, v. ZOS-Z1O;. [Corul:] ,,Oricare,ti
fi, Zeus, adevdratul nume, dacS acesta-li este drag, te vom
iri rugfl cu acesta" (Agamemnon, v. 160-162). ,,Zeus est-e gi
Zeus lste pdmintul, Zeus este .cerul, deci Zeus este totul
ce se intinde deasupra acestora" (Fragment L05)'
22
{rnperfect : despotic,,iritabil, nepdsStor fa}5 de intreaga crea{ie,
rrecrutdtor cu oamenii, pe care voise chiar si-i nimiceasc5 pentru
.r plAmddi o rasd nou5.
Dar nici lui Prometeu nu-i lipsesc defectele : orgoliu, incdpS-
finare, neliniqte, viclenie. Totugi, in el, feciorul Gliei, 5i nu in Zeus,
te deqteaptb mila fa!5 de oameni. Prometeu inventatorul igi asum6
lolul de divinitate mintuitoare gi civilizatoare, nu din revolti
lrulti, absurdS, fald de' Zeus, ori generatd cumva de invidie, ci din
rrrilir fafd de becisnica 'umanitate. Mai mult, eI insuqi primepte sd
rulcre pentru spifa muritorilor. Prometeu gi compAtimitorii sdi
rlln cercul arhaic, Okea,nidele, Oke@nos, Io, se dovedesc a fi migce,li
rlr. lrfecte, in contrast cu adversarii lor din cercul olimpienilor, reci,
,'r'rrzi $i mai ralionali.
AEadar personajul Prometeu intrunegte trAs5turi de zeu civili-
salvator pi patetic.
,rrrlor',
In ceea ce'privepte actiuitatea ciuilizatoare, Eschil ii atribuie
lrrl';iptuirile mai multor zei gi eroi : Demeter, Cadmos, Palamedes,
Ar.r'lcpios etc. El a fdcut oamenilor darul cel mai de seamd, focul,
I n rlcprins s5-l foloseascd ;i i-a scos in felul acesta din starea dq
plirrritivitate. Tot eI a ndscocit gi a imp5rlit omenirii numeroase
rll,r cunogtinfe. Unele au importan!5 mai apdsat teoreticd: notiuni
rlt, rrstronomie (rdsdritul gi apusul astrelor), de geografie fizicd
(irrt't:crsiunea anotimpurilor), nurnerele gi scrisul. Acesta din urm6 a
fJlrul; cu putintd trecerea de Ia o culturd prealfabeticd la una de
{l1r rrltabetic. Alte ounogtinJe reprezintd cuceriri cu valoare prag-
tlrrrl,itrii : domesticirea animalelor, in5llarea caselor din lemn sau
rllrr clirdmid6 arsd Ia soare, construcfia navelor, mineritul, tera-
peul,ira (remedii solide, potiuni, unguente), numeroasele feluri ale
rllvlrrlrtiei (oneiro-,ornito-,empiromantia, hieroscopia, etc.) Intr-un
r,uvrrl,: ,,tot ce e meFtequg pi artd oamenii au dobindft prin Pro-
rtrelr.rr" (v. 506). Hegel observ6 insd cd iitanul i-a invdtat ,,numai
rhxl,r'r'itifi care privesc satisfacerea uno.r nevoi naturale", deci fdrd
v,rl,rirle rnoral5.,,ln simpla satisfacere a acestor nevoi nu este nici-
lrlll;i saturarg ci trebuinla cregte mereu, iar grija este rnereu
rluurr" r. De fapt aportul nescocitorului este mult mai nuantat.
lnzestrlnd omenirea cu numeroase gtiinfe gi folositoare inde-
lrlrritlli, cu alte cuvinte, angajind-o pe calea progresului, a invS-
| ()7t. cit,, p, 378. 6
23
 practic de lea Dar la Prometeu mila este coplesitS de ttn imens orgoliu, am-
!at-o modalitdlile supravieluirii 9i a salvat-o biguitate care ii conferd dimensiunile de personaj tragic. Aceasti
pieire 1.
I)rolrocare trurfagd (hibris) nu este ingdduitd nici chiar unui zeu;
lntr-addvdr, dupi traditii anterioare lui Eschil' Zeus' la
in-
n-o tolereazd insdEi Moira. Lipsa smereniei, a cdinfei, este fatald
ceputurile domniei sale, nu ar fi luat in seamd specia efemerd er
oricui. Asta vor si spund lanlurile gi cdtugele, aqelaEi lucru 5i mun-
oa^rnenilor,lisindu-i sd ducS o via{5 nesigurd, ameninlali de pri- Lcle n5ruit de Zeus, sub care este ingropat titanul la sfirqitul dra-
Ei"
mejdii, intr-o lume pe care nu aveau puterea s-o in{eleagi' ruei. Poziliile pdrlilor in conflict par definitive, orice conciliere cu
prin glasul eroului s6u :
o ,prrn" insugi tragediograful, "vedeaL!'
stir- rrcputin!5.
f[ri sb vadh 9i ascultau fdrb s-aud5; aidoma cu pldsrnuirile Totugi Eschil, a cdrui viziune este mr,rlt mai optimisti decit
nite-n vise se petreceau de-a lungul vielii fSrd lel 9i in amestec" lccca a lui Hrlsiod 1, tealizeazd implcarea dintre Zeus qi Prome-
trSiau pe sub pbmint, precum furnicile cu mersul iute'
in bezni
lr.rr in piesa urmStoare a marelui triptic, Ia fe1 curn in finaLul
pe$terilor din adincuri" (v. 44't-453)' Acest dezinteres al zeului su-
ttrastiei impdcarea dintre Atena, reprezentanta gindirii lui Zeus,
prem fa!5 de creaturi se l5mureqte prin aceea cd nu participase
primor- ;ii l,)t'inii. in ambele trilogii elementele noii Si vechii religii, aflate
nemijlocit la ,,facere". Coboritor el insugi din perechea rrrl clior in oliozilie, fuzioneazS.
dial5L Cerul 9i Glia - fiul lui Cronos a aperut relativ tirziu Inclinarea spre sincretisrnul religiors este prorprie s'piritului eiin,
- mitici a lumii. Citd deosebire intre acesta 9i Creatoru
in 'ri nici cu seamd lui Eschil, cinstitor atit al lui Zeus, divinitate
",rof.rtit
biblic, atotpurtdtorul-de-grij5, care a ocrotit cu precidere omui gi a Marilor Zeile de
r'r.rrt,r'iil5, uneori puternic abstractizatd, cii
cununa intregii zidiri ! In schimb, Zets a pus la cale
stirpi
l;r l,llcusis, in a1e c5ror misterii fusese iniliat.
umanitStii prin fulgere, indsprirea climei pi rdzboaie
devasta
a lui Pr In Protneteu eliberat, dupd veacuri de suferinfd, titanul se af16
Cu atit mai mult preluieqte aetiaitatea saluatoare
{lrrlrril; de virful muntelui Caucaz, iar vulturul lui Zeus soseqte tot
meteu, cu atit mai mult figura lui ci$tigd relief de binef6citor
rr lr'(.iir zi qi-i rupe cu ghearele gi ciocul din ficat, organ atit de im-
iubitor al oamenilor (phi'td'ntlvopos)' Acesta nu s-a rnullumit
sd
(v' ci i-a intirit 1r,rLrrrrt in.hieroscopie, sediu al sufletului dupd unele conceplii
elibereze ,,pe muritori de griia morlii" 248) "fi rrrlr;rit'c. Dar intre timp mai-m.arele Olimpienilor s-a domolit Ei a
cinddineisdiapuloarbelorsperanle..(v.250).N5dejdile,degi 1r'r lrrl, tlc pedeapsl neamul titanilor rdzvrdtili, care, alcStuind corul
greci' structu
oarbe, sau chihr nefaste' qum socoteau unii .sun,L' lr,rlir,rlici, iEi viziteazd fratele; acesta stiruie incd in atitudinea
launtric omul pi-i contera un sens. Spero ergo ar fi putut
pe cartezian' Ci 1rr,,r,,r'irloare fa!5 de divinul sdu inamic. Subiectul tragediei, in con-
spund noul om prometeic, parafrazindu-I ce1
i-a scdpat j I llupn uesiba, Prometeu nu a fost un binefdc5tor al omenirii,
sperd trdiepte intr-o per3pectiv6 morald, adevir care
decdlii de mai sus a lui Hegel.
.l lr,ri (lcgrabd" izvorul unui qirag de nenoro'ciri. Mai intii el a
allrnrl, rninia lui Zeus la Mekona (Theogonia, v.535 qi urm.), cind
fiul Gliei (Gaia) dar $i al Dreptdtii (Then *r,r '.r rnuLitorii, care de fapt aveau obirEie comun6, fiind Ei unii
$i toate acestea,
si nu mai vieluiascd im-
le-a infdptuit insuflelit de milS fali de soarta sumbrd a ll ',.rl;rlii descendenlii Gliei, au hotbrit
efemeri
De dragul acestora primegte sd indure, neclintit' represrunea i,,,,'r,,r. I)rometeu a inaugurat aici intiia jertf5 in onoareagindul
celor
ill ,,,r:;, ornorind un bou, pe care i-a imp5rlit in doud. Cu
din Olimp, se sufere indelung osinda inldnluirii' $i astfel'gi-a cel
€.r r t,.r|lineascd pe oameni qi si-l inqele pe Zeus, a acoperit oasele
inteligent dintre titani, cel cu ajutorul cdruia insupi Zeus 1,r 1li.r:,irrrc, iar in stomac, a pitit carnea qi mdruntaiele. Atras de
solidat domnia, se dovedepte a fi in acelagi timp o d'itsi'nitate €r:r,,rr(,, liul lui Crornos a ales pentru zei partea cea rnai sdr,acd,
Prometeu' ca Ei in c la,irr,l rlsl.ul muritorilor. De atunci oamenii au ars necontenit doar
tetzcd,. Se poate vorbi despre ,,patimile" Iui r4,,, t,, ur slclificii. Apoi Prometeu a furat focul pe care Zeus
altorintruchipiridivinepdtimitoare:Demetra'Dionysos' ll lrl,'r'./,isose trditorilor - 9i l-a adus pe p5mint, - ascuns intr-o
Osiris, Attis etc. lxll,'11,1 \l( narthgr (ferula communi's). Drept_p-edeaps5, stdpinul-fui-
€F,, t,,r I rr incdtuqat pe titanul astucios, hirdzindu-i un vultur,
FH,,' .,r ,ruinince zilnic din ,,ficatul siu nemuritor", iar oamenilor
1 Conforrn unei tradifii din secoi-ul al patrulea, titanul fe .r rrrrrris liemeia, o ,,frumoasd nbpast6" (Theogonia v. 56) nu-
fi ptdsmuit chiar 9i pe oameni, din tarlna' ttul r I',rrrrlrrt'il.

25
24

tinuare, se ghiceste doar din mdrturii sdrace gi rdzlele. Heraclesl
urmaqul indepSrtat al argienei Io, trecind pe lingd muntele supli-
ciului, doboard cu sdgeata vulturul devorator, dar victima maft
rdrnine o vreme ferecatd de stinci, pind cind se invoieqte sb-i im-
pdrtdgeasci lui Zeus un secret hotiritor cu privire la soarta ulti*
mei generalii de zei, pe care pind atunci i-I refuzase. Apoi centau-
rul Chiron, chinuit qi el de-o durere fdrd capbt, primegte sA coboare
in Infern in schimbul eliberdrii lui Prometeu. O suferin!5 eternh
se mintuie cu alta. In cele din urmd titanul este dezlegat din lan-
furi qi se agterne pacea intre zei.
,A^ceastdconcordie se oglindea probabil in ultima piesd a tri-
logiei, Prometeu purtd.tor de foc, des'criind evenimentele mitice care
au dus la intemeierea unui cult al lui Prorneteu la Atena. In se-
colul ;i in oragul l,ui Eschii, titanul era patronul mepterilor olari qi
avea consacrat un templu precum 9i o sSrbdtoare in care se orga-
nizau intreceri de alergdtori cu torle' Este ugor de imaginat
drama se incheia cu un episod ritual, tot a$a cum se inchei
Orestia cu o procesiune religioas6 in cadrul'cultului Eumenidelor
Revenind la Prometeu inld,nluit, aceastd tragedie mai ofer
inter.pretului, pe lingi meandrele gindirii reiigioase 9i argurn
tirile morale, numeroase falete.
A fost remarcatd de mult nota politicl a drarnei, manifesta
ca de obicei in teatrul iui Eschil, prin respingerea tiraniei.
are toate trdsdturile odioase ale unui tiran, cdruia Prometeu n
primeqte sd i se inchine. Acesta din urmd este un prototip al ,,r
dicalului", vehement pind la autodistrugere, dur, intransigent
bralele servile ale puterii (Hephaistos, Cratos, Hermes), distant
oportunigtii (Okeanos).
Un alt aspect, din altd categorie decit cel anterior,
despre singurdtatea fiinlei, mai ales in condiliile durerii eterne'
afard de torfionari, Prometeu este cercetat in valuri de fipturi se
sibile Okeanidele, Okeanos, Io - care insS nu izbutesc s5-i
-
mingiiere. Titanul rbmine iremediabil insingurat, sd-qi macine
nesfirqit durerea gi revolta.
Se cuvine luminat in treacSt 9i turburdtorul personaj al n
ritoarei Io, din mitul cSreia a fost depdnatd o parte 9i in
rele. Aici Eschil o infdligeazd ca un dublu feminin al lui
amindoi avind asembndrile dar pi deosebirile necesare' P
este pedepsit de Zeus la eterni irnobiiitate pe stincS, din prici
unor activitSli insuflelite de duhul masculin aJ n5scocirii 9i
voltei. tro este osinditi de Hera, solia lui Zeus, la eternd rdtSci
26
deoarece s-a folosit de calea tipic feminind a Kypridei. Arnbii sunt
rsurghiuniti Si mistuiti de-o uriagi suferinld : el incitugat sau in-
,gropat .sub. stinci, mai apoi sfirtecat de vultur, ea, metamorfozatd
in junc5, purtindu-Si rodul dragostei peste mdri qi !5ri, firl rigaz,
',urrnirit5 pretutindeni de Argos, desS.virqitul supraveghetor, sau
ciznit[ de boldul tdunului. Amindoi urmeazd a fi eliberali, zeul
'din lanturi, zeita din sarcina prea indelung cSletorite, pi pind la
urmd reabilitafi, el devenind obiectul unui cult la Atena, ea nds-
cindu-I pe Epaphos, strdrnoqul legendar al atitor neamuri gi eroi.
O scurtd insemnare inc6, despre forta gi omniprezenla elenxen-
telor in aceastd creatie eschilian6 ! Prometeu, ei insugi odrasla
'(lliei, este inconjurat de stihii cind impetuoase, cind pacifice. ln
cca dintii rostire a lui din tragedie, care ar fi putut si apartind
'unui filosof ionian, invoci : eterul, aerul, apa mdrii 9i a fluviilor,
piimintul qi soarele (elementul igneu). Toate revin de'a lungul 9i,
'cople;itor, la sfirgitul dramei, Este ciudat faptul ci figurile care
rnt:earci s5-l inteleagi pe Prometeu sau s5-l consoleze - CoruJ
)l(canidelor, Okeanos, Io, ea insdpi fiica unui fluviu
- sunt toate
(
lrt,rsonificdri ale elementului lichid.
Uluitoare se vedegte de asemenea dezinvoltura cu care Eschil
gi pi
<lrr r:xpresie literar6
- desigur muzical5 teatral5, dar
asupra
rln,.stor din urmd aspecte nu se pot emite judeciti' fiind risipite de
rrl.r'rrnismul inexorabil aI timpului problematici atit de
- unei
<'orrrplcxe : miticS, religioasS, filosoficS, simbolicd, morali, psiho-
lrrgilri, etc t. Absenta din Prometeu t'nld.n[uit a mSgtilor umane,
rL.:,i nu lipse$te niciodati un demers antropologic subiacent, con-
fer;r l,ragediei o grandoare stranie pi oarecare rdceal6, dar, cu atit'
rirri rnult, o strdlucire poetici inegalabil5.
' o seame de filologi gi-au exprimat indoieli asupra autentici-
lolii Lfugedier Pronxeteu inldntuit, din cauza limbajului, a tehni-
lil '..i ;r inspirafiei ei. Cele mai serioase argumente in acest sens'
rftr rrlrtirr numai interpretativ, le-a adus W. Schmidt in Unter-
.rt lnnr1ten zum Gefesselten Prometheus (Tribingen, Beitrag zur
Alt{ rlulnswissenschaft, 1929, Heft 2), sustinind cA drama e scrise
,1.' rn l)oct posterior, iare a pasti;at maniera eschilianA. Impotriva
q, 1,,1t,,ri pir&i s-au pronunlat numerogi autori din diferite {gri,
-ma1
slr'rr ( i M6autis, G. Thompson 9i U. v. Willamowith-M'tjllendorf.
i r p r; rt'il qi unitatea concepliei, rnaturitatea stilului, asemindrile
r lr
r
I'1,':;[id, ultima capodoperd a maestrului, precum 9i pdrerea ce-
'-il al
l,r ,,., lri par sd inldlure teza inautenticitSfii. Prezenla celui demai
ftt:rt, r;u.iol', este un indiciu pentru o datl de reprezentare
lir.i,, lrrol;i-rbil cltre anul 460.
27
 Cuuint d.espre traducere. Cu dramele cuprinse iri aceasti carte"
urmind Orestiei, care a fost tipdritd prin grija aceleiaqi edituri in
anul 19?9, am incheiat traducerea in romAnepte, prima integrald, a,
Rugltoarele
celor gapte capodopere salvate din vasta oper6 eschiliand.
Stdruind pe linia Ei meEtegugul cleprinse in tdlmScii-i anteri-
oare, anl folosit gi aici doud feluri de transpunerb a verkruluir
tragic.
Am respectat cu strictele ritmurile (de cele mai multe ori iam*
bic, mai rar anapestic sau trohaic) acelor pirli care la greci erau'
scand,atg adicd a episoadelor propriu-zise. linind sea'ma de ne-
voia transferului de idei qi poezie, aceste secvenfe au fost divizate
in versuri, versete sau conglomerate ritmice de mdsuri diferite. Iru
felul acesta dicfiunea, indeosebi cea iambici, se apropie mai mult
de modurile firegti ale rostirii, fdrd sb inducb in cititor sau in spec-'
tator somnolenta priiejuitS citeodati de pastiqarea ver.sificatiei cla-
sice de-a lungul a mii de stihuri.
Secvenlele care in spectacolul tragic erau cintate, ,acele splen-"
dide iibrete ale unor muzici pierdute, stasi'ma, monodii, bocete etc'
le-am transpus in versuri libere, orinduite in structurile simetrice
proprii lirismuiui coral : strofd, antistrofS, epodd. Este cu neputinlb.
5i nici nu-i de dorit a copia ritmurile Ei mbsurile deosebit de rafi-
nate gi variqbite de la un vers la altul ale cintecelor din textul
elin. De altminteri prosodia anticd nu e totuna cu aceea moclerndr
gi indeobgte cuvintele a doud limbi nu poart5 aceeaqi inc6rcStur6 de
informalii gi de emolie.
Doresc, la capdtul acestor rinduri, sd-mi exprim omagiul 9i recu-,
nogtinla unuia dintre primii mei lndrumitori, Adelina Fiatko'wskin,
pentru minutioasa confruntare cu originalul pi pentru fericite
sugestii ie indreptare a ,echivalenfe1or rornAne. La fel, sunt bucuros
s5-i adr-r'c mu rlurniri cdld'uroarse lectorului c;i-rfii, Flonin Chlri{escu,,
pentru competenfa, terneinicia gi sensibilitatea cu care m-a ajutat
sd-mi imbunitSlesc tSlmdcirea. Le mullumesc de asemenea sincer
tuturor celor care au d.at dovardd 'de bundvoinlE. gi solicitudine sau
care au trudit, uneori necunosculi mie, pentru acest volum pe dru-'
mul greu de la hirtia manuscrisd la coala tipdritd.

ALEXANDRU MIR
 PERSOANELE
(ln or d'i,nea t'ntr drii' in sc end')

CORUL Danaid'elor
DANAOS Dram,a se desJds,oard, pe gdrmul Argoli,dez. Partea din spate
PELASGOS, tegele ile Argos a. scenoi, mai ridisatd,, euentual ca un gorgan, este impo*
CRAINICUL liilor I'ui, AigAptos dobi.td. cu ,alta.re gi statui de zei. Prin pnrtea din fald, Li-
ilujttoo, Danaid'elor, stt d'ji inarmate, sluixtori' lte,rd de orice decor, intrd, Cortrll, alcd.tuit di,n cincizeci d"e
"t"
leciaare cu fele tuciurii,, u,rrnate de Danaos, tatdl lor, gi de
:;l ttjitoare.

CORIFtrUL I

Aplece-gi Zeus Ocrotitorul Rugdtorilor 2 privirea bi-

rrr.voitoare peste ceata noastrS, pornitd pe o navd de pe
'rnd.runt a deitei Nilului !
rorrsta cu nisip
Ldsind in urmd giia zeului 3, ce mdrgineqte lara Siriei,
rr,ri pribegim, dar nu fiindcd v'reo .cetate ne-ar fi h'drdzit
,'rilr.rl, pedeapsa hotiritd de popor, prin care se plStegte
1,,'rrlru singele vdrsat;,ci pentru,c5., fiindu-ne din fire sili
'l, lriirbafi4, urim c5s5toria cu fiii lui Aigyptos Si srnin-
t,,,r l;r lor nelegiuiti.
l);rnaos, tatbl Ei indrumdtorul gindurilo,r noastre, al
,,,r',rl1,ei noastre, a cumpdnit imprejurdrile Ei din atitea
'lrrrruli l-a ales pe cel mai nobil: fugind ndprasnic prin
i rl,r:,.rrrile md.rii, si coborim pe ldrmu1 Argolidei, de u.nde
,,i ;,' t,rag€ nearnul, nescut, prin risufiarea gi atingerea lui
'r'r, din junca oropsitd de tdun
, 5.

ln care altd {ari mai prielnici am fi putut sosi, purtind

;rr lrr';t{.c semnul rugdtorilor, aceste ramuri de mislin in-
. !,, ,. (:r.l figii de lind 6 ?
l, (lc-ar primi cetatea, glia sa gi ap'ele-i strdlucitoare,
, ir rl. SUS;i cei de subpd,mint, grei tra,minie, locuito,rii din
.,,,,r rrrinl.e, gi Zeus l\{intuitorul, straja casei pentru oamenii
' ", r'r rric:i 7, aceastd lar5-nsuflelitd de inglduinld de le-er
i,','rr ('ir rugdtoare pe fe,cioarele din pilcul nostru mai
3i
inainte ca bdrbalii, ndpustili hoard6, fdri cuviin!5,
in Iuind aminte la plinsul nostru
stirpea Iui Aigyptos, si fi pus piciorul 'pe pdmintul no- ar ,crede c-aude glasul
roios, iegind din nava lor cu visle repezi ! soliei haine a lui Tereus,
Departe, in virtej cu bice de furtunS, in tunete SI IL+- c-aude plinsul p,rivighetorii
g"r", ftt vinturi ce revarsd ploaie, sd aibii parte de sdlbd- hdituitd de ;oim.
ticia mSrii ! Antistrofa II
Aga sd piar5, inainte de a se instipini, deqi nu este
legiuit 8, asipra fetelor unchiului lor e, suind in agternu- El o gonegte din aqezdrile sale,
turi unde nu sunt agtePtali. ea plinge arnarnic dupd ,cele pierdute,
qi spune destinul de moarte al fiului,
CORUL cum l-a ucis ,chiar ea,
lovindu-I cu bralul,
Strofa I in furia sa de mamd rdznitb.LL.
Strofa III
Acum,a cu glasul inalt vom chema
tiureanul de Peste mare, $i noi, la fel, iubitoare de gernete,
sprijinul nostru, jelim pe iaonice 12 tonuri,
zdmislitul de Zeus din strdbuna ne sfigiem obrazul gingaq
junincd de flori Pdscdtoare. pirguit de arqila Nilului
itrin suflarea 1ui Zeus, prin atingerea lui, Ei inima neinv5!.atd cu piinsul.
,din care-i de,curge qi nume).e, lnspdimintate, vdrsdm mdnunchiuri de lacrimi
sorocul sarcinii se implini Gdsi-vom prieteni, aici, voind
gi Epa,phos iati veni Pe lume 10. sd ocroteasci surghiunul nostru
Antistrofa I departe de fara Picloasi 13 ?
Antistrofa III
Striga-vom astdzi numele lui
chiar in rneleagul unde Ascultali-ne ruga,
strdbuna noastri maicd P5qtea, voi, zeitSli ale nagterii noastre
dep5na-vom aici suferinlele ei de pe vremuri, ce cdutali spr'e dreptate !
drept mdrturii despre naqterea noastrd, Iar daci aceastS-mplinire
pe cit pSrind de neagtePtate, nu e pe placul ursitei,
pe atit de cinstite ; fi{i gata mereu, cel pulin,
intr-ast,a vor face lumind cuvintele noastre' sd urili depdEirea mdsurii,
vidi{i-vd drepte fa!5 de nunlile no,astre.
Strofa II Chiar pentru cei 'care fug
istovili de rdzboi,
Dacd se afl5 in preajmd vreun bdqtina; altarul, s5-laqul mdririi divine,
care citeEte in zborul gi cintecul pSsdrilor, e un meterez impot'riva ndpastei.

33
JZ
riilgiitoarele, Perqii, Sapte contra Thebei

Strofa IV
De s-ar sfirgi incercdrile noastre cu bine
Nu e uqor sd pitrunzi dorinla iui Zeus.
Oricum, ea sclipegte in beznd,
insolitd de-o neagrd pedeapsS,
pentru norodul de oameni
ce se prefird prin viatd.
Antistrofa IV
Fururea cade fdra gregeal5 destinul,
nicicind cu spinarea-n ldrind,
cel hotdrlt de Zeus,
printr-o miqcare din creqtet,
sd se-mplineasci 14.
Cdile lnlelep,ciunii sale
curg spre lintb prin ascunziguri
Ei prin umbrarc :
nici o privire nu le-ar putea desluqi.
Strofa V
Pe muritori ii azvirle
din semelele turnuri ale sperantei gi-i nimiceqte,
fdrd sd se-narmeze cu vreo putere ;
totul este netrudnic pent'ru divinitate.
Gindirea lui Zeus domnegte in slavd,
de-acolo se desavirgegte prin laptc,
necoborind de pe scaunu-i sfint 15.
Antistrofa V
Zeus, apleac5-ti Privirea
spre omeneasca sfruntare,
mlbdiln din rdddci,na nea'rnului care,
ca si facd nuntd cu noi, infrunzeqte
de inddrdtnice ginduri 16 !
O voinld nebunS-l imPunge'
un bold arz|tor,
qi-l intoarce si cad5-n cap,cana
de neocolit intinsi de Ate 17.
34
(Corut se zbuci,umd., inuoc?,nd ndpraznic zeii prin ti-
1tr'Le, gesturi,, dansuri sd,lbati,ce, louirea de sine gi st?,gierea
,,,'$mintelor,)
!
Strofa VI
Atit de amare dureri izvordsc din cintecul nostru,
lipdm ascufit, agreu susPi,ndm,
ne ineacd valuri de lacrirni,
vai, vai, ne vditim de jale,
noi inqine, incd din viatd, ne trdgdndm un bocet.
Rugdmu-ne !ie,
tirim deluros al lui Apis m 1
Inlelegi oare bine, pdmint,
rostirea striind ?
Cad miinile noastre mereu
gi rup lesdtura de in
a vegmintelor sidoniene 19.
Antistrofa VI
'Cind amenintS moartea din preajm6,
clau buzna spre zei jurimi'nte,
iigiduinle de fapte curate :
vai, vai, nestatornice vinturi,
'incotro ne lmpinge talazulacesta ?
liugdmu-ne !ie,
t,i:rrim deluros al lui Apis !
inlelegi oare bine, pimint,
rostirea strdini ?
(lad miinile noastre mereu
;i rup tes6tura de in
;r vegmintelor sidoniene.
Strofa VII
Visl,a si coaja de scinduri a navei
lncinsi cu funii,
rrcbiruitd de valuri,
no-au adus ,aici, ajutate de vinturi
.ri fard furtr,rnd ;
rroi nu avem a ne Plinge.
 Antistrofa VIII
Deie-ne tatdl atotvdzdtorul,
cu bundvoinli sfirgitul dorit ! Se va sPune atunci desPre Zeus
Sd scape urmagele c5 nu este drePt,
mamei sl5vite deoarece nu 1-a cinstit pe copilul junincii,
de-a impdrli cu bdrba{ii cuLcuquI, zdmisiit de el insuqi odinioa'rd,
scutite si fie de nuntl cd de la el i9i intoarce Privirea
pi de-mblinzire ! gi de la rugile noastre.
Asculte din cele mai mari indllimi
Antistrofa VII chemdrile noastre !
Ain, Zeus, o zeiascd minie
Fiica lui Zeus, Artemis, neprih5,niti, ne urmdre;te voind s-o loveascd pe Io,
indurdtoare cu ce1 care strigd dupd-ndurare, recunoaEtem intr-asta ur'a soliei
coboare-Ei din ochii auguqti asupra cerului biruitoare'
peste noi o Privire intdritoare. Din vremea grea, vinturoas5,
Greu suplratd se iscd furtuna'
pentru c-am fost urm[riie'
ea insdgi fecioard, l|tt timp:ul c\nteculut d,ansat al corului', a i'ntrat Da-
sd mintuie niqte fecioare ! r(r,)..i .\i s-a urcat pe i'nd;I{imea d.in uttzmul pl9'n al -scenei;
:)
Sa scape urmagele l', tt,t'.lLe ind,elung in zare, apoi rosteqte fi'i'celor ,isale
mamei sidvite
de-a impdrli cu bdrbalii culcuqul,
scutite sd fie de nunti DANAOS
qi de-mblinzire I
t'rrpiii mei, noi trebuie si fim prevdzdtori'
Strofa VIII {'rr prevedere qi cu bun5. cumpin5, cirmaciul n.avei,
l,'r I r rrrti vostru tatd, v-a c5lduzit aici.
r

Altminteri noi, de culoarea florilor negre' l,rl pc uscat, de-asemeni, din grija ce v-o-port,-vd '{au
arse de r,aze\e soarelui, 1,',, ,,,,,'ri sa pdzili qi in voi ingivd s5-nscrieli sfaturile mele"
vom merge, cu crengi rugetoare in miini, l',rrlcsc un nor de praf, sol mut al unei oqti'
spre celdlalI Zeus 20, al adincului gliei, r'rrrrl spilele se-nviit, butucii rolilor fac larmS'
mult primitor pentru cei strdmutali l lcltb vdd acum de luptdtori ce poartd lSnci Ei scu-
din istovelile vielii ; !'i, r. r'rr ;rrmdsari qi cu strunjite care.
vom muri atirnate in la!, lr.r:irlur, insuqi regele acestei !5ri, inqtiinlat de-un vcs-
dacd nu am aflat ascultaie la cei din Olimp
21
!i!.,r Virrr: sd ne cerceteze de aproap'e.
Ah, Zeus, o zeiascd minie lr rr'. I'ie c5 mai-marele care insuflete$te ceata se in-
ne'urmdre;te, vrind s-o loveascd pe Io ;
22 ,r, rlrlr, l'irr5 gir-rOrti-;"i" noi, fie'c5' dimpotrivS, e
recunoagtem intr-asta ura soliei "ati"
. ,,i,1 rlc n fritti" crudd, mai bine, oriqice s-ar intimpla'
asupra cerului biruitoare' 1.1, sd ne-aqezim pe-aceasti movild inchinatd zQ'i\ot
1,,1,
Din vrernea grea, vinturoasS, , ! l{'i.;(: intrecerile obqtii.
se is,cd furtuna.
.tt
36
 Mai tare decit ori,ce meterez, altarul e o pavdzd Ce CORIFSUL
nezdrobit.
Venili, gribiti-vd, purtati cucernice pe bralul sting Aq vrea si stau qi eu in preajma t'a.
aceste ,crengi inrcununate cu ghirlande albe, podoabele lui
(urcd, pe gorg&n, urm(rtd, de cor ; tI inuocd, mai, inti,i,
Zeus al Rugitorilor, rostifi-le strSinilor cuvinte rugdtoare,
de jale gi tinguitoare, cum li se ,cade unor venetice s6l l)( Zeus.)
grdiascd, Ei spuneti-le apdsat cd ,nici un strop de singe nu O, Zeus, ai mil6 de durerea no,astrd pind nu pierirn !
minjeqte fuga voastrd.
Dar vocii voastre sd nu-i scape vreun sunet de incre-
dere prea mare-n sine ! DANAOS
Si nu vi se citeas,ci vreo sfruntare pe obrazele cu Chemali in rugd qi aceastd pasd,re-a luiZeus2l'.
frunli cuviincioase, in ochii cu priviri cuminli.
Si nu fili ni'ci prea grab'nice la vorb5, dar nici sd n-o
tdrdganali prea mult, cdci neamul celor de pe-aici Se su- CORIFEUL
pdrd ugor.
Luati aminte, nu v5-mpotrivili, voi sunteli obidite, Chem razele mintuitoare aie Soarelui.
str5ine, surghiunite.
Un f,el prea sigur de a cuvinta nu Eade bine celcr slabi.
DANAOS

CORIFEUL $i pe Apolo cel curat, pe zeul izgonit din 'cer odinioari25.

Tu le vorbeqti de prevedere, tatd, unor copii previzdtori. CORIFEUL,

Voi sta de veghe s5-mi aduc aminte de sfaturile ta
in!e1epte, Cel cu destin asemeni noud trebuie sd inleleagd sufe-
Priveascd Zeus, stribunul .nostru23, cdtre noi ! rrrr{a noastrd.

IJANAOS
DANAOS
S-o inleleagd qi sd ne ajute cu bunele.
A;a sd fie ; ochiul lui sd ne priveascd plin de bundtate !

CORIFEUL
CORIFEUL
(ardtind sPre celelalte statur')
S5. vrea numai qi voia noastrd se va implini.
I'e care dintre zeii de aici s5-i mai chemdm in rugi ?

DANAOS DANAOS

Deci nu mai zdbovi, urmeazS sfatul meu. Vild u.n trident acolo, semnul u.nui zeu
26.

DO JY
 CORIFEUL
A,cela care ne-a cSlduzit cu bine peste mare sd ne pri
rneascd bine gi pe ldrm !
DANAOS
$i iards,i vdd un Hermes cum e obi'ceiul la helleni.
CORIFtrUL
De ne-ar trimite o solie de mindri libertate 27
DANAOS
Rugati-vd, la fel, de toli stdpinii preasldviti pe-acest
altar comun.
Pe u,rmd, agezafi-vd aici in locul ,sfint, precum un stol
ei tot zbu-
de porumbele fugind de teama qoimilor
rdtoare, dar rude dugmdnoase care se piteazi - gi cu o mirgd-
vie s[virgitd chiar fald de neamul lor.
O pasdre care minincd alte pdsSri cum mai poate fi
neprihdnitd ?
$i cum mai poate fi neprihdnit bdrbatul ce v'rea s5*$l
ia femeie peste voinla ei gi-a tat5lui care se-mpotrivegte2s?
Nu, nici in Hades, mort, nu va putea sd scape de invil
nuirea cd a fost un desfrinat, dac5 s-a purlat ln felul Ssta!
Se spune ,cd acolo se aflS un alt Zeus, ce std la jude.,{
catd printre umbre, rostind in orice vind hotdrirea d{
pe
- urmd:g.
Bdgali de se,amd, sd rdspundeli cum v-am sfdtuit,
vreli sd biruie cu bine cavza voastrd !
(Intrd relele !d.rii, Pelasgos, qi i.nsofitori inarmafi.)
PELASGOS
De unde a 'sosit aceastd ceat{, spre care se indreaptA]
vorba mea, purtind imbrdcdminte negreceascS, bogat im-]
40
L _l
lr,rrlobit[ cu vegminte Ei cu leg6turi de cap din tdri str5-
it',lO ?
Aceste haine nu-s a1e femeilor din Argolida, nici din
r'rr,o altd. parte a He1ladei.
$i totuqi este vrednic de uimire faptul cd ali cutezat,
rr,.rrrl'r'icate, sd veniti aici, Iipsindu-vd de crainic, fdrd c5-
lrrrrirr';i fird sd aveli la noi ocrotitori de oaspefi.
l,l drept cd voi ali inchinat aceste ramuri zeilor cetSlii
rr,'.r':lr'o, cum cere rinduiala rugdtorilor; intr-asta, doar
t,r rrr potrivire s-ar putea intrezdri Hellada.
t'i ar mai fi indreptd{ite gi multe alte presupuneri.
! (, 1 d'r e stndu- s e C orif eului)
r\r'tlrn, fiindcd eqti aici, vorbeEte, sd ne faci lumind !
CORIF'trUL
t'rrrrl ai grdit despre imbrdcdmintea noastrd nu te-ai
irr'l,tl.
l);u cu cu cine stau acum de vorb5, cu unul dintre
]
'l,r[rt '' paznici ai nuielei sacrelll sau cu ffIai-marele ce*
l;rlr.rrii
'
PELASGOS
Irrri poti rdspunde gi vorbi increzdtoare in privinla asta.
l'.rr srrnt Pelasgos 32, fiul lui Palaichton, care s-a nds-
,lrn ()lie, gi cdpetenia cea mai de sus a iar pe-
.,, lroporul care stringe roadele acestui lut,ldrii, au dobindit
I
ir.r nllnl€, in chip firesc, de Ia poruncitorul 1or.
del lri'nurcsc peste intreg pdmintul strdbdtut de sfintul
i ',r,,n
:irl, atit cit se intinde cdtre soare-apune.
I
lr, rrscmeni, stipinirea mea cuprinde larina Perraibi-
| ' .r locurile care, dincolo de Pind, se-nvecineazl ctl
,r,r:r rii', ;i lanlu1 munliior dodonici 36.
I l,,l;rrrrl meu este tdiat de valul mdrii.
l ! rr prrt:tutindeni am putere, dincoace de granitele-
! t,.r
i rl rllspr€ lara Apia 37, pdmintul sdu a fost numit aqa
! !, u rl ir'('a unui tdmdduitor de altddati.
j
1
41
 - Deci, Apis, medic si proroc, feciorul iui Apolo, venin
de peste mare, de la Naupakbos 38, a curdlit dcest melea
CORIFEUL

de monstrii ucigagi ai muritorilor, de iazmele iscate Ia l Se spune cd aici, in Argolida, a triit odinioari Io, preu-
mind intr-o bund zi de insd;i Giia rniniatd It'as5. paznici la templul Herei.
-
fusese pingdritd de singele unor str5vechi omoruri
fime de balauri, tovdrdqie nepidcutd !
Cu leacuri ce stlrpesc din rdddcind rdul, Apis a min PELASGOS
tuit fdrd tdgadd !ara, qi, drept risplatd, i se pomene$ Desigur, spusa incd e puternici in multe guri-
numele in rugdciuni la Argos.
Deoarece !i-am dat temeiuri si mi pofi cunoaqte,
teEte-li nearnul, spune-mi totul mai departe. CORIFEUL
Dar nu uita, cetatea noastrd nu iubeqte vorba j
$i se mai povestegte, despre-aceastd muritoare, cE a
1,,:;I ibovnica iui Zeus.
CORIFEUL

Arn sd grdlesc pe scurt gi limpede. PELASGOS

Ne lSuddm a fi de stirpe argiane, ne. tragem din j
ninca buni de prdsild 3e. Iar zbaterile lor de dragoste nu au rdmas ferite de mi-
Acesta-i adevdrul Ei am sd-l intdresc. rrirr Herei.

PELASGOS CORIFEUL

Strdinelor, de necrezut imi sund in urechi rosti $i cum s-a incheiat gilceava celor din Oiimp ?
voastrS.
Cum v-a!i gdsit a fi de stirpe argiand ? PELASGOS
Voi semdna{i rnai mult cu libyenete 40, ou cu femei
din tard. '/,cr\a Argosului a schimbat femeia in junincd.
Asemenea vldstare le-ar putea hrdni gi Niiul.
La trdsdturi aduceli insd ;i cu oJorazul cipriot, pe
re-I fS.uresc bSrbalii, turnindu-I in femei ca in tipare. CORIFEUL
Am auzit, la fel, despre nomade indiene, care
in qa,-cdlare pe cdmile, prih tdrimurile din apropiere-a l)ar Zeus s-a mai alSturat fipturii cu frumoase coarne
opiei 41.
Dacd-a{i purta ;i arcuri, lesne v-ag lua drept Ama PELASGOS
fdpturi necunoscind bdrbat, de carne mincdloare,*2
Deci tu inva!5-md, si lnleleg mai loine cum de sunte Aqa se zice, sub infdtiqarea unui taur incdlecdtor de
argiene, dupd obirgie qi slnge. vtrt:i.

42 43
 CORIFEUL CORIFEUL

Ce a fdcut, atunci solia neinduplecatd a lui Zeus ?

Din nou se potrivegte intru totul spusa ta cu-a mea.

PELASGOS PELASGOS

. A rinduit un paznic Ajunge Io Ia Kanobos qi la Memphis aa.

cu privire fdrd greg pentru
ninc5.
CORIFEUL
CORIFEUL
Acolo o atinge Zeus cu mina, lntemeind un neam.
Cine a fost atoatevdzdtorul care pdzea o singurd
nutb ?
PELASGOS

PELASGOS $i cine are cinstea de a fi visstarul vacii 45, zimislit

rll Zeus ?

Copilul Gliei, Argos 1,3, omorit apoi de Hermes.

CORIFEUL

CORiFEUL 11 cheami lipaphos, pe drept, in amintirea chipului cum

rr venit pe lume.
Pe urmd ce-a mai ndscocit pentru sdrmana juncl' ?

PELASGOS
PELASGOS

din
ginganie care ciupegte gi aiung5 vitele, scofindu-l
- Ominfi. CORIFEUL

Stdpina celei mai intinse pdrli a lurnii, LIbyaaT.

CORIFtrUL
PELASGOS
Cei de pe malurile Nilului numesc gingania tdun.
Nu-mi spui ce alt vlistar a rdsdrit din ea ?
PELASGOS
CORIFEUT,
Tdunul a gonit-o din pdmintul ldrii pe drumuri fdr{
capdt. Belos a8, pirintele a doi copii, care a fost 9i tatdi tatii.

44 45
 CORIFEUL
PELASGOS
S5 nu aiungem slujnicele seminliei lui Aigyptos.
Rostegte-mi numele acestui tatd infeiept al tdu.

CORIFEUL PELASGOS

Danaos ; el are gi un frate, ddruit cu cincize Oare la mijloc este ura sau vorbeqti cumva de vreo
copii. nelegiuire ?

PELASGOS CORIFEUL
Spune-mi gi numele acestuia, nu mi-i ascunde !
Cine-ar dori sb dobindeascd prieteni, cumpdrindu-i ?

CORIFEUL
PELASGOS
Aigyptos. Ai aflat acum obirgia-mi strdveche : socoa
te-le d-iept argiene pe strdinele din ceata care std in fata ta Prin astfel de cdsdtorii puterea muritorilor sporeqte.

. PELASGOS CORIFEUL

Intr-adevdr, se pare cd sunteli din vechime legate un mijloc lesnicios de a scipa de s6rdcie.
acest pdmint.
E ;i
Dar cum de-ati cutezat sd pirdsili ldcagul pirintesc
-
Ce soartd rea s-a prdbugit asupra voastrd.? PELASGOS

CORIFEUL Cum ag putea sd vi ajut gi totodat[ sd slujesc evlavia

lrrfd de zei ?
Stdpine al Pelasgilor, necazurile omului sunt schi
bitoare.
Durerile nu se infS!$eazd niciodatd cu aceleaqi aripi CORIFEUL
Cine ar fi putut sd creadd cd exilul nostru cel neis.
teptat va strdmuta in Argos un neam odinioard inrudi lui Aigyptos
cr.r voi, fugar aici din scirbS pentru patul c-esniciei ? S5 nu ne dai, dacd ne cer feciorii I

PELASGOS PELASGOS

Ce le cergiti, ca rugitoare, zeilor cetdlii noastre, linin Cuvinte grele ,ai rostit ; inseamni sd aprindern
in mlini aceste ramuri proaspdt ret_ez-at_e, cu lind albi-r r';izboi ! :"
cununate ?

47
46
 CORIFEUL
PELASGOS

_*..Druptutea
luptd laolaltd cu cel care o apdrd ia rindul
sau. La umbra ramurilor de curind tdiate, zdresc un pilc
r in preajma zeilor ce ocrotesc intrecerile obgtii.' --
rrrrlnt
l)e nu ar fi ddunat,oare ndzuinla strdinelor incredin_
PELASGOS [,rll gdzduirii noastre I
naqte pentru Argos nici o sfadi{ neagtep_
Aga-i, dar numai dacd s-a aflat de partea "-u f-3r n-avem nevoie-n
l;rlri, nedorit5;
voastrd de !ar6 de aceasta50.'
Ia inceput.
CORUI-
CORIFEUL Antistrofa I
(ardtind ramurile d"e rndslin ale rugd.toarelor) Themis 51, a rugdtorilor pavdzd,
Acest prinos cinstegte-l, de la cirila-vasutui fiica lui Zeus, drdmuitorul ursitelor,
indrepte-qi privirea spre noi,
ca surghiunul nostru aici sd nu dduneze I
PELASGOS In pofida- gtiinlei gi-a virstei tale; invali
de la unii mai tineri ca tine aceasta
Md trec fiori cind v5.d, cdzute pe altare, umbrele celuia care-l ajuti pe rugdtor
:
aces_
tor ramuri. ii rnerge din plin,
iar zeii jertfele nu le primesc
decit din miinile unora fdrd prihand.
CORIFEUL

lntr-adevdr, e grea minia lui Zeus al Rugdtorilor ae PELASGOS

Aici voi nu v-ali agezat la vatra casei mele qi dacd

CORUL lrrrriliirireo este a oragului, a ob;tii, trudeascd t"t
,,'r i gS.seascd leacul. iop;;;i
Strofa I l,lu unul n-am si vd fdgdduiesc nimic,
l, :;pune tuturor bdrbalilor cetdlii acestemai inainte de_a
intirnpJdri.
Copil al lui Palaichton, ascultd-ne
cu, inima prietenoasd, domn al pelasgilor
Prive;te spre noi, rugdtoarele, -'-o
!
COR,UL
Iugare gonind pretutindeni,
a3a. cym
,aleargd juninca vinatd de lup,
Strofa II
sdrind sub perete de stinci sd-gi afle j"dpa"u,
gi-i spune, mugind, Tr3 gSti cetatea, sfatul poporului tu eqti;
pdstorului caznele sale. l stdpin nesupus judecdlii,
tu eqti mai-mare peste altar, peste vatra fdrii.
4B
49
 Numai un vot are Pret :
inciinarea capului tdu.
Numai un sceptru are greutate :
ce1 folosit de tine Pe tron.
Tu porunceqti peste toate.
FereEte-te de sacrilegiu !
PELASGOS
Minjeascd-se dugmanii mei cu sacrilegiu !
Eu nu gtiu cum si v[ ajut Ei sd rdmin nevdtdrnat,
:nu-mi este uqor sd trec pe lingi ruga voastrS.
Sunt Ia rdscruce, frica imi cuprinde inima.
Ce-i de fdcut ;i ce nu-i de fdcut ?
Cum s[ aleg Ia intimplare ?
CORUL
Antistrofa II
lnatld privirea spre cel
care priveqte din slavd la toate
Ei ii vegheazd pe muritorii
strivili de dureri;
ei's-agazi smeriti lingS-aproapeie lor
dar dreptul ce li se cuvine
nu-l dobindesc dupi 1ege.
Bagd de seamd : minia lui Zeus Rugd
ii ajunge pe cei care nu se-ndulcesc
la suspinele suferitorilor !
PELASGOS
Dacd feciorii lui Aigyptos se-nstdpinesc asupra v
prin insdgi legea ldrii 1or, rostindlr-se a fi atit de inr
cu voio cine ar fi in stare si li se-mpotriveasc[ ?
Va trebui sd dovedili, spre apdrare, ci legile
nu le dau nici o putere suverand peste voi 52.
ti,lrrrr:ul
50
CORUL
Strofa III
Si nu incdpem vreodatd pe mina
bdrbalilor stdpinitori ; mai bine fugim,
cllduzite numai de stele,
sd ne ferim de o nunti nesuferitd !
Cheamd Dreptatea sd 1upte-mpreund cu tine,
ia.hotirire cucernicd fald de zei.
PELASGOS
A hotdri nu e atit de lesne ; nu md alegeli drept ju-
rl,'r':rt.clr pemine.
Am spus-o mai devreme ; oricit sunt de puternic. n_as.
f I irr .stare sd infaptuiesc nimic fdrd popor 53.
lar dacd, din nenorocire, s-ar intimpia aceasta, n-ag
vl,';r cindva si mi-nvinovSleascd argienii, zicindu_mi i
,.1 :ri cinstit pe venetici, dar ,ai pierdut cetatea.,,
CORUL
Antistrofa II
Acelagi singe, strdbunul tbu gi al nostru, Zeus,
privegte-aceastd-nfruntare ;
el inclini balanla de-o parte sau alta,
socotindu-i, precum se cuvine,
pe cei ticdlogi vinovali,
pe cei trditori dupd noime sfinli.
Si dacd totul se cintdregte cu nepdrtinire,
de ce sd te umpli de griji,
cind impline;ti ce e drept ?
PELASGOS
Irni_ trebuie un gind profund, mintuitor ; sd-alunec ln
lui, ca un scufunddtor, cu ochiul limpede, neim_
51
 intii, aceste intimpliri s6
bitat de vin 5a pentru ca' maiapoi
ii vor piSti lui Ares despigubire
fie firi pagubi p"ttit" ""i"i", ca ele sd se-ncheie fru- un pre! pe potrivd 56.
Cumpdneqte-n minte aceasta :
mos pentru mine.
Ei e dreaptd domnia lui Zeus.
Sd nu se-abatd peste lari vreun rdzb,oi.,1" n"*p:i:
qi in u;Iugi tfmp Ja "" vi dau urmiritorilor' a$-l--:uT
Itii i"e""unchi aie iin ga':uY1".I"".1"']::l'iatotnimicitorul
il :uua' r:li'"iilXi.ii PELASGOS
i#o'ut"E-
ta,q""35ii,'ce' nu-i sloboade din strinsoare
;; ;i-e"h"*""i""tt"t-?opleqibor. Am cugetat temeinic, insi m-am impotmolit Ia mal.
ni"i iu mort "iin Hades 55'
"-- Nevoia mi sile;te sd pornesc un greu rdzbai sau im-
li; crezi ci-mi trebuie un gind mintuitor ? ;'r rl,r'iva unora sau impotriva altora; corabia mi-e ca bd-
trrl;i cu_,piroane .pe un grind; parcd au ridicat-o nigte
CORUL iltcfi 57.
.,'r
Si nu incape nici o dezlegare fdrd suferint5 58.
Strofa I Cind bunurile sunt impr[qtiate dintr-o cas[, pot altele
.,r lc inlocuiasci, mai scumpe decit cele care s-au pierdut,
Gindeqte qi, dupi dreptate,.fii pentru
noi
t,rrul se umple iar incdrcdtura, prin gralia lui Zeus, in-
un paznic.de oasPeli evlavios' r r I {.itorul bogSliiior.
r r r

Nu da din Argos fugarelepe ![rmul acesta Ia.r dacd limba ta a sdgetat nepotrivite vorbe ce zgv-
J"rtiit" din dJpirtare zeii ,lrrir' €rnsrnic inima gi o cdznesc,. tot prin cuvinte mol-
intr-un exil 'certat cu !
, ,,rrrr:sti durerea izvoritl, din cuvinte.

Antistrofa I In schimb, cind trebuie impiedicatd vdrsarea singelui

'1,. I'rate, e datina sd se aduca sacrificii, sd fie multor zei
Nu te-nvoi si vezi ci ne smulg rrr,l unghiate multe victime, in stare a molcomi ndpasta.

din sfintul silaq Sau poate md ingel prea tare cu privire la giiceava
atitor zei inchinat' r rrl.tlare.
o, iu stdPinul atoate in tard ! - As vrea sd fiu mai bine un grdting, decit rrn inlelept
d""oust'" purtarea sfruntatd a unor r , ,r
rl ind nenorociri.
ocoieqte minia divini ! Si se petreacd toate minunat, chiar impotriva minlii
Strofa II ',r,,1,,!

Nu te-nvoi sd vezi rugbtoarea'. CORIF'EUL

litita a" linga altar, ca 9 m-i1zi.'. pirului
,,
t*p"t*i'"-a?eptafii, de legSturile I)upi mullimea spuselor prin care te-am rugat, ascult6
:s6 vezi, cum ne-apuca rt rrvintul meu din urm5.
,a" noastr-e, cu deasi urzealS'
"i*iaf"
Antist"rofa II
PtrLASGOS
Orice ai face, s5 qtii Ascult, rostegte-I, nu imi va scipa
,c5. odraslele tale qi casa ta !

53
52
 PELASGOS
CORIFEUL
Aud cuvinte care mi lovesc in inimi ca niste bice.
veEmintele'
Port briu Ei legdturi care imi {in
CORIFtrUL
PELASGOS Ai inleles acurrra, te-am fdcut si vezi mai limpede.
portului femeilor'
Desigur lucruri potrivite
PELASGOS

CORiFEUL l)e pretutindeni. md-nconjoard griji de neinvins"

ajutor de seami' l{oian de rele trece peste mine ca un riu.
totodatd pentru mine' sd qtii' un Irlutesc in largul mdrii, deasupra unui hdu de chinuri
$i i rlrumul de intoarcere nu-i lesne de gdsit gi nici un port
,,rr :rtt imbie nenorocirii mele.
, PELASGOS
I)c nu voi implini dorinla voastr5, pingdrirea despre
vei face s5 rbsune ? , ,rr,' imi vorbili intrece oriqice inchipuire.
Ce fel de vorbe, spune-mi' IrLr d-acd, dimpotrivS, ajung la incheierea cd trebuie sd
,,':; in fala ziclurilor noastre Ei sd iupt cu neamurile taie,
CORIFEUL i,, iorii iui Aigyptos, n-ar fi risipa oare prea amard a sin-
r,, lrri b5.rbaliior scurs in cimpie di-n pricina unor femei ?
De nu-!i vei implini
cu cinste datoria fat5 de
l)ar sunt silit sd-mi fie teami de minia iui Zeus a1
tlrri;Llorilor, cdci nu se afld fricd rnai inaltd printre oa-
noastr6... rrrrtti-
PELASGOS I )cci tu, bdtrine, tatS aI acestor fete, ia ramurjl.e iute
,'r lrlriLe si ie-nchini pe celelaite capiEti a1e daimonilor
briie ?
lirr,
Ce ajtitor aEtepli de la centuri Ei ca oamenii cet6{ii, deslugind insemnul strdineior so-
rlr' :Lici ca ri.rgetoare, sd nu-mi arunce vorbe de ocard.
l.'lorodui este circotaq cu std.pinirea.
CORIFEUL I rr eI, vdzind aceasti mdrturie, se va stlrni desigur
de fa![ cu podoabe rare'
,,, 1,r I poporul argian urigte nemdsui:a glehtei bdrbiteqti
Acela de a ddrui statuile , ,' Vil dovedi fald de voi mai inciinat spre bine.
lirrnlvoinla sti mereu de partea celor slabi.
PELASGOS

vorbeqte fbrd ocoliquri

! DANAOS
lntorslturd enigmaticd :
l.l,ri trebuie sd preluim nespus de mult cE te avem pe
CORIFEUL ,! ,li'cpt ap5.r5tor al tregii gdzduirii, milostiv cu supli-
rirlll.
grabnic
de zeii voqtri' cit mai
Acela de-a ne spinzura
55

54
 CORIFEUL
Dd-mi strSii insolitoare dintre bdqtinaqi, sd imi arate
unde sunt altarele din fa{a templelor zidite zeilor cet6- Cum oare md va scoate din primejdie un sanctuar des_
!ii, silagurile lor de oaspeli primitoare ; sd fiu in sigu- ,'lris intrdrii origicui ?
ranld cind voi trece prin ora5.
Natura nu ne-a imbrdcat cu-ace1eagi chipuri'
Alt neam hrdneEte Nilul decit fluviul Inachos 60. PELASGOS
Sd ne pdzim; dup6 increderea pred mare si nu urmeze
teama. I'lu te voi da, nu-{i fie teamd, pdsdrilor rdpitoare.
Destui sunt cei care au omorit din negtiirrfd un prieten-
CORIFEUL
PELASGOS
(-r Ltnora mat groaznici decit cei mai crunli balauri-
(adr e s|'ndu-se str dji'Ior )
Pornili cu el, os,,teni, grdieEte cu temei strdinul' cilSu-
zr\i-I \a altarele cetSlii, la jeluriie zeTlor, iar celor care vi PELASGOS
intreabS, rispundeli-le fdrd vorbd lungi cd insolili un orn
al mdrii care cerEe;te mild de la zeii noqtri.
(lclui care-ti grdieqte ,,ai incredere,,, sd i te-ncrezi
(Danaos pleacd inso{it de strd'it")
CORIFEUL
CORIT'EUL
li;i nu te miri ci inima, de fricd, imi este rdvdsitd
I-ai spus acestuia porunca ta, sA plece intovir5;it de
strdj i.
i)at e,, ce trebuie sd fac, unde socoli cd m-aq afla in PtrLASGOS
siguranli ?
l ln I'ege pururi nu cunoagte frica.
PELASGOS

CORIFEUL
Aceste ramuri, semnele durerii tale, sd Ie lepezi !

l),'r'i rostul tdu e sd md intlreqti prin vorbe Ei prin

r,l,l'
CORIFEUL

Le las aici sd le pdzeascd bralr'rl ;i cuvintul tiu' PELASGOS

iI o sii te lase singurd pr:ea multd vreme tatdi tdu.

PELASGOS lrr' ('u chema-voi taotaltd norodul oamenilor ldrii, ca
., , , I irl de partea t-a pdrerea obgtii, apoi am sd_ii
Acum adipostegte-te in partea unde sanctuarul este lnvdl
i i'irrl{,lt: ce trebuie sd cuvinteze.
neted.

56
57
 taie strimtoarea brdzdatd de valuri
Rdmii gi zeilor cetilii cere-le in rugdciuni s5-!i impli-
- o mini
,qi trece ursita
neascl ceea ce pofteqti sd se intimple' peste hotarul -
a doud pdminturi
Mi duc sd pun Ia cale totul ; de-ar fi si ma aqezate fald in fatd 6e.
Peitho pi Tyche cea Prielnicd 61 !
(Pelasgos qi insolitorii lui' pleacd" Intre tzmp Corul Antistrofa II
cob'orit ii etaiul tnfertor aI scenei, in orchestra')
Se-avintd prin !6rile Asiei,
cutreierd, de Ia un capit Ia altul,
CORUL Frigia 61' plind de oi,
'i;i afli popas la cetatea lui Teuthras 65, in Mysia,
Strofa I pe urmi ajunge in vdile Lydiei 66,
peste qirul de munli din Kiiikia
Stdpin al stiPinilor, qi din Pamphylia 07,
Preafericit al fericililor Ia fluvii de-a pururi curgind 68,
cea mai deplina Putere intre depline in tdrimul belquguiui celui adinc 6e,
Bucurosule Zeus, ai mil6 de noi ! in vestitui meleag roditor de griu
lntoarce de la neamul tdu al Afroditei 70.
bdrbdteasca sfruntare, tie uritd !
Scufundi ndpasta - corabie neagri - Strofa III
in telazul mdrii asemenea purpurii !
Mereu sfredelitd de boldul
Antistro{a I bouarului inaripat 71,
soseqte in sfinta lunc5.-a lui Zeus
Privegte prielnic temeiul acestor femei, bogat6-n mul{ime de roade 72,
seminlia lor din vechime vestitd ; in zdvoiul hrdnit de topirea zdpeziiTs
strdtluna 1or ti=a fost dragd. peste care se-abate minia lui Typhon ?a ;
AC.u-!i aminte de bundtatea ta de pe la Niiui cu ape neturburate de molimi,
de cum,ai atins-o cu mina Pe Io. sosegte scoasi din minti
Ne lduddm a fi vidstarele tale ; de cazne umilitoare
noi am purces de Pe !5rmul acesta' de chinuri 1"p"tlf" Herei,
dezlanluiti-ca o thyadi 75.
Strofa II
Antistrofa III
Ne-am intors pe urmele vechi ale mamei
in paiiEtea florilor unde $i muritorii pe-atunci locuind
vegheatd Pdqtea 62, in acele meleaguri
in imasul de vaci hrinitor. simfird inima lor
Io, de-acolo, stirnind-o tdunul, tremurind de o galbend spaimd
fuge cu mintea PierdutS, in fala ciudatei priveliqti.
ajunge la multe Popoare qi neamurr,
59
5B
 Vdzurd o vitd si-!i facd siii, StSpinul ;i tatdl nostru,
imbinind trisdturi omeneqti, care cu miinile lui-ne-a sddit tuipina,
parte junincd, Parte femeie ; vechiul gi marele zdmislitor al neamului nostru,
minunea-i idsd nduci de uimire. leacul h toatd nevoia,
Cine atunci a fost vraciul care adierea prielnicS, ,Zeus !
a vindecat-o Pe rdtdcitoarea,
pe oropsita, Pe vdlStucita Antistrofa V
de zborul tiunului, Io ?
Nici o domnie nu e d.easupra tronuiui sdu,
Strofa IV nici o putere nu e mai tare decit a lui.
Nimenea nu-i agezat mai in slavd din cei
Cel ce domnegte in veacul fird sfirEit, cdrora li se aduce de jos inchinare.
Fapta pe loc ii urmeazd cuvintul
spre a-mplini hotdririle minlii sale 77.
(Se intoarce Danaos.)
vlaga lui, puterile saie blinde
gi dumnezeiasca-i suflare
DANAOS
i-au adus liniqtire.
Atunci sfiala ei suferindi tlgnilg]o1, fili
i s-a topit in lincede lacrirni. impdcate, toate-s bune in privinla oa-
lrr('lrilor !-r".
Sarcina o dobindise chiar de Ia Zeus, l'oporul a votat o hotdrire rdspicatd.
.spusa aceasta nu-i mincinoasi,
gi-a ndscut un fiu liPsit de cusur'
CORIFEUL
Antistrofa IV
. lline-ai venit, mognege, aducdtoarul unor ;tiri atit de,
c,are vrerne-ndelungd a vietuit fericit' rlr,r11i
!
intr-asta pdmintul intreg a strigat : (.lrrli9$-te;ne gi noud ce cuprinde hotdrirea
,l,,rr,Ji1, 'rr^ttdd gi cum a do-
,,Adevirat, ndscutul acesta, mina celor multri ?
attoi de viali, e al lui Zeus !"
Cine altul ar fi Putut sd aline
boala voiti de Hera ? DANAOS
Zeus a-mPlinit aceasta.
De-aceea suntem numite qi noi : Vrinla argienilor n-a stat in cumpdnd, ci a fost una ;
stirpea lui EPaPhos. ";,rrl r';i-mi intineregte sufletul bdtrin.
lrrlreg poporul, ridicindu-gi mina dreaptd, a zguduit
Strofa V ,,,',11111q1, dind putere urmitoarelor cuvinte : -
Vom ,,s51ag in !ard, liberi, Ei dreptul de azil
Ce zeu ar fi, dupd fapte, mai indrept[lit !i, '';r {eri{obindi
sd fim 1ua!i drept pradd ; nu vor putea sd ne.
s6-1 strigdm cu temei in rug[ ? i,i1,,;1l;1'f, nici bdgtinagurl gi nici veneticul, iar dacd
se va

60 61,
folosi puterea lmpotriva noastrd, tot argianul care nu
va sdri in ajutor, se va face vinovat de necredintl si va
surghiunit prin votul adundrii."
Aceasta e rostirea suslinutd pentru noi de regele
Iasgiior ; eI a-ndemnat cetatea nu cumva sd rdscoleal
,rrd-*"u viitoare ndprasnica minie a lui Zeus Ocroti
Rugdtoril'or Ei a griit desp-le o indoitd pingdrire, ce
lenEascd Ei striind totodat[
78, ce ar cddea peste oraq p
cum un monstru neinduplecat ;i lacom de durere'
La spuseie acestea, miinite poporului din Argos,
indemnit de nici un crainic, au hotirit a;a sd fie'
Obgtea peiasgilor ;i-a aplecat urechea la temeiurile u
iscusite ; dar Zeus a dus pin[ la capit ho
rirea 79. ",tiitttaii
CORIFEUL
Haide, cintali pentru Argos' menindu-i de bine, d
mullumire pentru aceste faceri de bine !
Iar Zeus Primitorul de Oaspeli sf, caute spre
nea rostitd din gur[ de oaspe gi intru totul s-o implin
fdri greEeald ! Din gurile noastre umbrite sub,crengi de mdslin,
CORUL
Strofa I
Asculte-ne zeii acum,
ndsculii lui Zeus,
in vreme ce vom inchina
menirile noastre de bine.
Nicicind si nu cadi pimintul pelasgic
in lui Ares,
seama
mistuitorul prin foc, miniosul ;
el d.estramS, cu lipdtul siu, orice dans
gi-i secerd Pe muritori, bintuind
prin holde striine ! Ia focul altarelor
62
Celor din Argos de noi le-a fost mild,
au votat sprJ bine.Le nostru,---'
---^^*'
pe noi ne-au cinstit, rugdtoare
incredinlate lui Zeus, o turmi mihnitd.
Antistrofa I
Nu Ei-au dat votul barbafilor,
nu au nepreluit a femeilor pricini ;
I-au avut in vedere pe Zeus,-
ochiul sdu treaz qi rdzbundtor
ce nu poate fi biruit !
Cine-ar putea si-l lind departe de casa-i,
cind vrea s5-i pdteze acoperigul ?
Cu multd povar5-l apasd !
Argienii cinstesc drept neamuri de singe
pe rugdtoarele incredinlate
preasfintului Zeus.
De-aceea, curate vor fi altarele lor
de unde cergesc priinla divind.
Strofa II
desprind5-se rugi iubitoare de stav"d.
Ciuma si nu ie goleascd
de bdrbali vreodatd cetatea !
Striinul sd nu Ie pdteze pdmintui
cu singele de bdgtinagi clzu\i in rdzboi.
Tinerii lor sd rdmlni
flori care nu pot fi rupte de pe tulpind !
Ares, pdrtaqul de pat al Kypiidei so
gi ucigagul de oameni,
sd nu Ie reteze splendoarea !
.A.ntistrofa II
Bdtrinii sd umple sdlagele sfinte,
in care se-adund
81 !
$i astfel, cetatea sd propdgeascd,
63
 Pe strdini s5-i imbie, mai inainte
rinstire-ndllind mdritului Zeus' de a purcede rizboiul lui Ares,
de oaspeli i"d,"9':ll:.^
;i;i'o";;iitor cSrunta-inat"apta ursita 82' cu prilej de-mpdcare prin inlelegeri ;
a ciruia lege astfel vor fi scutili de ndPaste !
h*il;-;;si neincetat
zbmisleasci
Iar zeii acestui pimint
cdp"etenii aceasti glie' sd fie de-a pururi stdviti
5?;;';"-1" "it"ii femeilor sale
Hecate 83 de oameni purtind pe cregtet frunze de lauri
;; ;t;; !
prin cultul jertfirii de boi
"rtemis rinduit din vechime !
Strofa III
Cinstirea pdrinlilor este
Nici o ndprasni mistuitoare de
oameni a treia poruncd inscrisd
ta nimiceascd orasul' in cartei DreptSlii multpreluitd 85.

""
ii"trir"a"-I p" at"t bin creqtet in tilpi'
#;;;i;;'ai" a" dans ei chitari' tl)unaos urcd din nou pe locul mai rtdtcat al scenei, pri-
t'r';te indelung spre mere, apoi se adreseazd. fiicelor sale.)
laducdtorul de lacrimi'
ffi;i;; l" l"'*aal rdzboiul Isuntric !

fit*f Potrivnic capul celor din

bolilor
; DANAOS
rsi nu impresoare -Argos
Ba
;;;;";;;-le bjne APolg -LYkeios
ttnen Nu pot decit si 1aud, copilelor, cele rostite in ruga
intregul norod de copii 9i de
t
,lrd infeleapta.
\ , ';r

Antistrola III \/oi, totusi, si nu tremurali de team5, cind tatal vos-

t, r, pe neagteplate, vi dd acum o veste nou5.
Aceast[ lirind rodeasci din Plin I)lr-r iocul pin"lei mele, din addpostul rugdto,rilor, z5-
seminle Ei Poame r,' ,, crtrabia.
prin griia lui Zer-is, de-a lungul intregului l'l lcsne de recunoscut : nu-mi scapd nici cite plnze-au
5i1; it;;"6toare Pe cimPuri ,,'.rl{rrt,nici puntea gi nici prora, de unde ochii taie di-
,a Ptoa"utcd-nmultit ! r,,rrli' calea navei ; aceasta e supusd cirmei, ce o c5l5u-
Snoreasc6 in totul ., t'' (lc la spate, mult prea supusd, dupd noi, pentru c5
;#j;i# i" iui*o"i' imbelqugarea !
,,, in r.lr:noasd nou5.
Evlavios sd rdsune \;ril limpede ndierii. cu brale qi picioare negre des-
litti"r--"*"iior iingi aitare :r 'r)(lu:se din straie albe 86.
ili"-"*ptlttinite guri ".u .l:-tt"I!",.',-. r,.

i."d;'";il"i"i ro? i*pletit cu a1 lirei !

l,rlri si celelalte nave, intreaga oaste in luminS.
\, rln corabia conducStoare e sub !5rm, vislegte zgo-
Strofa IV ii. r!, ,, ( Lr pinze coborite.
tr rr lntimplarea trebuie sd o privim cu liniqte qi preve-
Sfatui ce di hotdriri in cetate !.:. r lrrrl si uitdm de zeii locului.
Iarlrt"a-si puterile nezdruncinate' i, rluc si aflu pentru voi apdrdtori qi imputernicili ai
"";;rat*te domnie, veghind asupra i, 1,1rr1ilor VOaStfe.
obgtescului bine !

65
,64 I ! : ,' , lir r'('lc, Perqli, $apte contra Theboi
 Se poate ca un vestitor sau o solie si vind pentru ei au plutit peste mare,
vd ingfdca qi a vd duce inapoi ca pe o pradd cuvenitS. o numeroasd Ei neagrd oaste ;
Dar nu va fi aga, sd nu vd temeli. invergunarea i-a dus degrabd ia lintd.
Insd de vom intirzia cu aiutorul, ar fi mai bine to
sd vd pdstrali increderea nezdruncinatd in aceastd as DANAOS
zare sfintd.
Fili lin[tite, fiecSrui om necinstitor de zei, la vre Aici qi ei vor intilni o numeroasd oaste, cu brale1e ca-
;i in ziua hotdritd, i se dd pedeapsa. IrI r, rlc fiScdrile-amiezii.

CORIFEUL CORIFEIII,

Mi-e fric5, tatd, navele cu aripi iuti au ;i sosit l',1 ,r rnd ldsa, te rog fierbinte, tatd, singurd.
;
mai avem rdgaz. I,'r:meia singurd este nimic ; in ea nu locuiegte Ares 88

CORUL CORUL

Strofa I Strofa II

Ne cuprinde o turbure spaim6. {Jrzind ucigage, f5larnice ginduri,

La ce ne-ar sluji sd fugim pe toate cdrdrile cu inirni nesfinte, ca niqte corbi,
Iatd, ne pierdem de spaimS. lor nici nu le pasd de-aitare.
DA,NAOS
DANAOS
,'\r' fi o binecuvintare pentru noi, copila mea, de i-ar
Copild, votui argienilor e lege, fii pe pace ; ei pen ur r lxl verii t5i gi zeii precum tu insSli ii ur5gti.
voi se vor lupta, nu md-ndoiesc.
CORIFEUL
CORIFEUL
l'li cie tridenteie acestea nu se tem, nici de sldvitele sta-
r,rr ,lrrmnezeiegti; miinile lor vor cobori asupra noastrd,
Nelegiuitd e siminla tui Aigyptos, pofticioasS, de
Lrl,
tdlii nicicind situld, qtii gi tu 8i. r

CORUL
CORUL
Antistrofa II
Antistrofa I
Plini de-ngimfare, stirnili de mirgavd neobrdzare,
Pe vinete nave asemenea ciinilor fdrd ruqine,
cu scinduri virtos imbinate, nu vor s-audd vocile zeilor.

66 67
 DANAOS
Dar ciinii sunt invinqi de lupi 8!1, grdieqte un prover
iar dintre roade, griul nu e slugd la papyrus e0.
CORIFEUL
Mai mult : ei au porniri d-e fiare clestribdiate .si
gdritoare.
Pazimu-ne sd nu ajungrm sub P'Jrunca lor' !
DANAOS
Cstagii unei flote nu sunt gata s5 inceap5 chiar
de grabnic lupta, ie;irea din cordbii nu se face intr-o
treEuie trase pe pdmint od.goanele rnintuitoare.
$i chiar duci * fost infiptd ancora, mai-marii navel
uu-qi alta hnigtea ca prin minune, indeosebi cind nim
resc in lard fdrd port, la ora cind alunecd spre noap
soarele, cdci noaptba este mama fricii pentru cirmaci
in!elept.
' Nu poate cobori cu bine pe uscat nici o armatd ci
vreme nu-i adipostiti fiecare navd.
Iar dacd totu;i te cuprinde teama, ntt cumva sd u
de scutul zeilor.
...Am sdr md-ntorc lndatd ce voi face rost d,e ajutoa
Oraq;ui Argos nu-I va ponegri pe vestito:: ; de;i bd
de ani, Ia minte este tinir ;ii cuvinteaz5 pe potrivS.
(Danaos pteacd'et.)
CORUL
Strofa I
Tdrim deluros, rzenerat de noi cu dreptate
ce va fi dat s5-ndurim ?
lncotro si fugim ? Se afid-n pdmintul lui A
vreo pegteri intunecatd ? spre a scdpa de cdsdtorie ?
68
De ne-am preface-n negru fum,
vecine cu norii lui Zeus !
Cu totul de ne-am risipi,
de-am pieri ca o pulbere, care,
zburind fdrd aripi, se-mprSgtie !
Antistrofa I
Sufletul nostru nu e scutit de fiori,
inima noastr5,, neagrS, se zbate.
Cele zarite de tata ne-au zguduit ;
suntem rdpuse Ce spaim5.
Am d,ori, sp?nzurate, sd dobiredim
prin juva! destinul din unn5,
mai inainte ca nigte scirbavnici bdrbali
a
sd ne-atingd cu" miinile pielea e3.
cli1
Mai bine, murind, sd ne fie Hades stdpinul
Strofa II
De ce nu se-ntimpl5 sd locuim in eter
unde unrezii nouri se schimbd-n zdpadd?
De ce nr,r aflSm o stincd abruptd,
pdrdsiti de capre, ascunsi vederii,
sdlbatic-rdzleald, '
atirnati in hdu printre rzulturi,
prilej pentru noi de cddere adincd,
mai inainte sd fa-cem, silite,
nuntd ce sfigie inima cu rdpitorii ?
Antistrofa II
Apoi am mai vrea- sd firn aruncate pradd ia ciini,
osp6! la pds5r:i din imprejurime.
Cel care moare se izbdveqte
de vaier gi chinuri !
Moartea soseascd.-ne, mai inainte
sd ne agternem patui de nuntd !
Oare se afld vreo trecdtoare sd o str[batem
69
 Strofa III (Aleargd Ia al.tar inspdimintate. Intrii un sol urmat de
r':,lttfi in uegminte erotice.)
Sunati pin' la cer cintdrile voastre,
cergind de ia zei ;i zeite ! CRAINICUL
Cum oare se vor implini ?
Tati, priveqte spre noi sd ne mintui, Luali-o din loc, luali-o din loc,
chiar dacd ar fi nevoie de luPtd ! la luntre cu toati graba picioarelor voastre !
Nu rAsfifa, dupd cum e qi drePt, Atrtminteri vom smutrge,
cu prielnici ochi silnicia ! altminteri vom srnulge smocuri de pdr
CinsteEte-le pe rugdtoarele tale, din cregtetul vostru,
liitor al acestui pdmint, vi vom arde pielea cu fierul incins e5,
preaputernice Zeus !' vor cddea cdpdlini retezate,
singele rosu va gilgii.
,A,niistrofa III Luali-o din loc, luafi-o din ioc !...
Neamul de masculi sadit de $.igyptos
aleargS pe urmele noastre, CORUL
sfruntare de neindurat,
ne asupre$te, pribege, Strofa I
cu ;uriere, chiote destr5bdlate,
voind sd ne srnulgi cu sila. De ce n-ai pierit
Bralul cumpenei numai de tine ascultd pe drumul sdrat
Nimic nu-mplinesc muritorii intre valuri nenum5.rate,
fdri de tine. cu toatd sfruntarea stdpinilor tdi
in corabia lor virtc,s impdnatd ?
(Danaidele zdr e s c apr opiindu- se ceata egipt
Oh, oh, oh, ah, ah, ah !
Rdpitorul acolo 94 CRAINICUL
Corabia
glia .

lMai bine-ar pieri, in,aintea rdpirii ! Pdrdsili aceste sdlaquri,

purcedeli spre navd
Izbucnim intr-un lip5t aI nenorocirii'
Iatd, ne-agteaptd
preludiul caznelor siluitoare. CORUL
Vai, vai
Purcedeli in fugd spre addPost. Antistrofa I
Ticiloqie cu sufletul crud,
de neindurat Ei pe tdrm qi pe valuri ! Ba nu : sd nu mai zirim niciodatd
Domn al acestui pimint, ocroteqte-ne ! apele Nilului care sporesc rodnicia e6,

7A 77
 CRAINICUL
fdcind qi Ia oameni sd creascd
qi sii-nfloreascd un singe Vd-ndemn sd mergeti in corabia cu pintecele legdnat
pldmdditor de viald ! rl, vuluri, qi cit mai grabnic, fdrd-ntirziere.
Cind o tir5qti pe o femeie rdzvrdlitd, nu-i cruli pdrul.
CRAINICUL
(Crainicul qi pilcul inso{ttorr,Ior sui,e pe motsild, gi in-
t t'tt t'(d. sd ducd Danaidele cu sila.)
Mergeti pe nava, pe nava,
iute, CORUL
de bund vote sau de nevoie !
Cu sila, cu sila Strofa III
Vai, tatd, vai
addpostul zeiesc
CORUL a fost pierzania noastrd !
Ne trage cu sine, pas cu pas,
Strofa II ca un paianjen,
n5Iuca, neagra ndluc6.
Aiai, aiai ! Jale qi vai !
Sa pieri de-o ndpraznicd moarte,
O, mamb Glie, o, mamd Glie,
sorbit in sfintele mdrii talazuri dd-l ia o parte
dupd lungi pribegiri pe url5torul acesta de spaimS.
Ia cheremui inaltelor vinturi, O tat5, feciorul Gliei, Zeus ee !
in preaima mormintului unde
doarme surpat sub nisip Sarpedon fi7.

CRAINICUL
CRAINICUL
NLr md infricogeazd daimonii acestei !dr'i, nu ei m-au
RScniti, urlali, strigali Ia zei !
irrlir i.i it cind eram prunc gi nici nu m-au hrinit ia bd-
lt rrrr,{,e.
Cind veli pluti pe luntrea egipteand, nu veti sarl
ape...
CORUL
CORUL .
.A.ntistrofa II Antistr"ofa III
$arpele-n doud picioare
Vai, vai, vai, vai !
tigneEte aproape de noi.
Ca o ndpircd...
Marele NiI e8 stdvileasci-ti Jale qi vai !
nemisurata sfruntare !
73
72
 O, mamd GIie, o maml Glie, Sau poate crezi cd. ai sosit intr-o cetate de muieri ?
dd-l Ia o Parte Ilolborosind un grai strdin, te lii prea rnindru fald de
pe url[torul acesta de sPaim6. lrr,llcni.
O tatd, fecior aI Gliei. Zeus ! F'aci prea multe greqeli Ei nu te-arili de loc a fi cu-
nrirrte.

CRAINICUL
CRAINICLTL
De nu vi-nduplecafi Ei nu purcedeli Ia corabie,
sfigia imbrdcdmintea voastrS lucratd cu migal6. Cu ce-am greqit, cu ce am supdrat dreptatea ?

CORUI, PELASGOS

Suntem Pierdute, stiPine, ln primul rind cd nu gtii care sunt indatoririle unui
indurim o purtare neiegiuitd ! sI r';i in.

CRAINICUL
CRAINICUL
ln ce fe1 ? Am gdsit aici doar ceea ce pierdusem.
Nu peste multi vreme ve{i avea destui stdpini :

ciorii lui Aigyptos.

Fili linigtite, nu veli duce lipsd de cirmuitori. PELASGOS

(iarui ocrotitor de oaspeli dintre bSgtinagi i-ai cuvin-

lrrl '/
CORUL

Priviti cipetenii, fruntagi ai ldrii,

ne prdbuqim inaintea Puterii ! CRAINICUL
(lclui mai mare dintre toti ocrotitorii, lui Hermes, zeutr
CRAINICUL i.r.put in cdutdri 1oo.
;rr

Va trebui, socot, sd v5 inEfac de pdr, si vd tirdsc,

vreme ce nu ascultafi cuvintul meu. PELASGOS
(Intrd. regele Pelasgos insolt't de ostagi'.)
Vorbegti cu zeii, dar nu-i venerezi deloc pe zei.
PELASGOS

Ce faci, acolo, omule ? CRAINICUL

Ce ingimfare te impinge sd nesocoteqti |ara bdrba
pelasgi ?
Ii venerez numai pe daimonii din preajma Nilului.

74 75
 Ares e cel ce judecd astfel de pricini, lipsindu-se de
PELASGOS martori ; asemenea gilceavd nu se poate stinge cu argint.
Cidea-vor mai intii mullime de birbati, imprdgtiin-
Ai noEtri pentru tine sunt nimic, chiar tu ai spus-o t

du-qi vietile in bdt[lii.

CRAINICUL
PELASGOS

Cu mine voi lua fugarele acestea, de nu mi le va smu De ce s5-!i fac gtiut numete meu Z
cineva. Ii vefi
afLa cu vremea, tu gi cei care te-au intovirSgit
1lc drum.
- PELASGOS Pribegele acestea Ie vei lua cu tine, doar dac5 eie vor
pleca de buni voie qi vei gdsi temeiuri de induplecare iz-
Atinge-Ie, nu va fi pentru multd vreme' 9i te vei volite din evlavie.
ln adunarea lirii, intr-un singur glbs, am hotirit:
nicicind sd nu fie ldsatd o ceati de femei in seama silni-
CRAINICUL cici.
Acesta-i un piron bdtut virtos, infipt in lemn, sE nu
Aud cuvinte prea putin de oaspeti iubitoare' mui poatd fi clintit.
Nu-i vorba de poveEti inscrise pe tiblife qi nici pecet-
luite-n faldurile unei c[r!i.
PELASGOS Rostirea ce-o auzi, din gurd liberS, e rdspicati 101.
$i-acuma, piei din ochii mei, cit mai degrabd !
i' Nu-i recunosc drept oaspeli pe jefuitorii zeilor'
CRAINICUL
CRAINICUL i

Sd gtii, dintr-asta se aprinde un rdzboi neprevdzut !

Am sI mi pling de asta 1a fiii lui Aigyptos' De-ar cigtiga bdrbatii biruinta qi puterea !

PELASGOS PELASGOS

Nu-i pasd sufletului meu de grija voastrd !

Vefi intilni bdrbali locuitori qi in aceasti !ard, ce nu
lrt.iruvinul pregetit din orz t02.
CRAINICUL (Craini.cul ;i, ai sd.i. pleacd. Pelasgos se ailreseazd' Co-
r ul u,i.)
Dar, pentru ca rostirea mea cdtre stdpini si- fie Iur voi sd dobindili din nou'incredere, qi toate; laolalti
o.au si cit mai ldmuriti - e datoria crainicului sd
r,rr insotitoarele 1a care tinefi, purcedeti in cetatea fird
I*r"i tr".-t" trr.* rispipat - cum sd Ie spun ?
jrr.; inchisd, pdziti de zidirea meterezelor inalte !
Cine mi-a smuls pilcril acesta de femei' de
77
76
 Obqtea poporului are sdiaEuri numeroase ; eu insumi
am primit, qi nu cu mini strimtS, case.
Acol.o vd aqteaptd locuinle pe care sd Je implrtili
allii.
D"l. su_nteli slobode, dacd aqa vd place, sd vd mutali
^ asezdri
in ldsate numai pentru voi.
lr
ir
Alegeli ceea ce poftili, in iibertate, dupd placul inimii,
Rdspunz6tor de voi sunt eu Ei tot poporul a cdrui ho-
tdrire trebuie sd se-mplineasce 103.
I
i,r Ori v-ati dori chezagi cumva gi mai puternici ?
CORIFEUL
Pentru atitea faceri de bine, sd te scalde belgug de
bine, stdpin luminos al Pelasgilor !
Trimite-I, cu inimd bun5, aici pe pdrintele nostru, pe
neinfricatul Danaos ; el pentru noi este gind gi voinld
Mai intii sd ia hotdrire in care s5lasuri trebuie sd vie
fuim qi care alegere fi-va mai primitoare.
Oricine e gata oricind sd-L vorbeascd de rdu pe strdin;
si stdm de veghe si noi ca totul sd se intimple cit m
spre bine !
(Regele pleacd.)
in numele faimei noastre curate, pentru ca locuito
acestui pdmint sd nu ne facd de ris, rinduiti-vd, roabel
scumpe, in felui in care Danaos ne-a dat fiecdreia o slu
toare drept zestre.
(Intrd Danaos urmat de strdjile regelui.)
DANAOS
Fiicelor, se cade sd. le-aduceli argienilor prinos de
gdciuni, de jertfe gi libalii, ca unor zei olimpieni, cdci
sd se drdmuiascS, ei au fost mintuitorii nogtri.
Astfel, m-au ascultat prietenegte, ca pe-o rudd., cu
rii vogtri s-au purtat amarnic, iar mie, ca un semn de
tuire Ei de cinste, mi-au dat insolitori, o ceatl de og
ca nu cumva vreo sulild ucigd.toare sd mi loveasci pe
lo
a;;teptate
x-.ir
;i de moarte, aducind minjire veqnici acestei
r
li4r 104
cu
Iar pentru cele petrecute, drept rdsplatd, daci in inimi
,,vem un bun cirmaci, sd le-nchindm o mullumire care sd-i
ridice-n slavd.
$i-acum, pe lingd multe sfaturi despre cumpdtare pri-
rnite cle Ia taiil vostru, sd-l inscrieti 9i pe-acesta : un pilc
necunoscut, in orice !ard, e preluit numai cu timpul.
Oricine pentru venetici sti gata cu limba-nveninatd,
si-i improagte.
Nimic nu zboari mai ugor decit cuvintele ce spurcS.
Vd rog sd nu md umpleli de ruEine' cum vi afla{i la
virsta tinerelii, spre care igi indreaptd ochii muritorii.
Nu e ugoar6. paza fragedelor fructe la sfirEitul -verii ;
r,;i fiarele gi oamenii le dduneazS' precum ;titi, jivinele ina-
ripate sau umbldtoare Pe Pdmint.
Tot astfel preluieqte Kypris fdpturiie la vrerr'rea verii
i cheamd dragostea si le culeagd tineretea.
r,;
Asupra frumuselii albe de fecioard, invinEi de patimS,
lrrti trecdtorii iSi azvirl sdgelile privirilor.ispititoare.
Si nu ni se intimple asta tocmai noui, care, spre a
r;r'iipa de-o soartd asemdndtoare, am suferit nespus de
rrruit gi am arat cu virful navei largurile mdrii !
SA nu ne facem d.e rugine, veselindu-i pe duEmanii
rro5tri !
I)e casi nu vom duce iipsi, primim din doui pdrJi, una
rr,'-o dd Peiasgos, cetatea ceealaltd ; vom locui tn ele fdrl
r;r vd.rsdm dobindS.
Cdderea zarurilor a fost norocoasd.
RS.mine numai ;sd: urmali invdldtura pdrinteasci de a
,'rrrs;Li, mai tare decit insdqi viafa, cumpitarea
10i.
CORIFEUL
Si facem alte legdminte zeiior olimpieni !
ln ce privegte tinere{ea noastr5, tatd, fii pe pace'
79
 De nu ne hirdzesc nemuritorii vreo n6pastd noud, Astfel proslivim zeila
nu ne vom intoarce inima de pe cdrarea dinainte. gindurilor iscusite
I
pentru faptele-i auguste'
(Danaq pdrdsegte scena. Corul Danaidelor gi slui Stau in preajm6-i, s5-Pi ajute mama,
,I rele lor se pregdtesc sd,-l urmeze.) Pothos qi fermecdtoarea Peitho
cSreia nu-i std-mPotrivd
CORUL nimeni; mai Primesc tainuri
de la Kypris Harmonia,
-gingag
Strofa I Erogii cu cintec 1oe.

Haidem, sd-i sirbdtorim Pe zeii Antistrofa II

fericifi, domnind in {ar5,
in cetate gi pe malul
riului Er6sinos 106, strdvechiul.
Hai, insofitoarelor, risPundeti
cintecului nostru !
Si sldvim oragul iui Pelasgos !
Nu vom mai cinsti de-acuma Nilul
qi-aie sale guri prin imne,
Antistrofa I
ci doar riurile, care
trec prin lara argiand
gi o scald6-n blinde ape gi-o
zdmislind piraie multe
rodnice, molcomitoare.
S5-qi indrepte ochii milostivi Artemis
cea neprihdnitd cdtre pilcul nostru !
Sd ne crule Kythereia 107
pururea de jugul nunlii !
Deie-le aceastd lncercare
celora pe care ii urim tos !
SLUJITOARELE
Strofa II
In smerita-ne chemare
nu o vom uita pe Kypris.
Ea, cu Hera, ca putere
vine-ndatd dupd Zeus.
80
Presimlim cu teami Pentru Danaide
vint potrivnic, rele chinuri
si rdiboaie singeroase 110.
Cum de au,avut Prigonitorii
parte de Plutire buni,
grabnice-adieri insolitoare ?
eeea ce urzeqte soarta
pururea se lmPlineqte.
N,-, se poate trece de gindirea
nepdtrunsi, mare, a lui Zeus.
Veli nunti Ei voi Pind Ia urmd
ca femeile de totdeaunaLt'r.
adap5,
CORUL
Strofa III
O, mdrite Zeus, fereEte-ne de
nunta cu feciorii lui AigYPtos !
SLUJITOARELE
TotuEi ar fi calea cea mai bund.
CORUL
Vreli sd indulcili fiinle
care nu pot fi-ndulcite-
81
 SLUJITOARELE gi cu numai doud pdrli de fericire 113'

Dar voi nu gtili ce v-agteaptd.

Daci tii de ruga noastrd seame,
dd o hotdrire dreaPtd'
cum drePtatea ins69i cere !
CORUL
Po,artd-ne Pe ale tale
cdi dumnezeieqti mintuitoare !
Antistrofa III (Corul Danaldelor, trrnttt de sluiitoare, pdrd,seqte scena.)
Nu-i putem scruta lui Zeus gindirea,
nici pdtrunde cu privirea in abis.

SLUJITOARELE

Fiti mai cu mdsurd-n ruga voastrd !

CORUL

Vre{i si ne-nv5{a!i cumva un lucru no-u ?

SLUJITOARELE

Chiar qi-n ceie ale zeilor ,,nimic prea mult"

CORUL

Strofa IV

Crut6-ne, stdpine Zeus, de nuntd

crincenS, de miri nesuferiti,
dupd cum ai dezlegat cu
mina ta vindecdtoare
de durere grea pe Io
qi-ai silit-o sd-nfeleagd
blinda ta putere.
Antistrofa IV

Hdrf,zegte-le femeilor izbind6,

noi ne mullumim chiar qi c-un dram de

82
Per;ii
 PERSOANELE
(in ordinea intrdrii in scend)

CORUL bdtrinilor pergi, inaltul Sfat at regelui Ittcrft' desfd'Furd'rxi, d'ramei este capi'to'Ia persand' Su'sa, .?'r'r'
I REGINA ATOSSA, mama lui Xerres, udd,uua lui Dareios ,,rrit qaO.becorul tnfd'li'qeazd' o cld:dLre, eDentual un port?c'
I t,i, i"i"p"t sed,xu al, iJdt"t"l. le,gesc, mai. t1rztu simboli,zi.nd
CRAINICUL
I
,,,.,rrmi;ttul, tui, Daret'os. Corul bdtrinilor sfetnzci ai' Marelui
i UMBRA LUI DAREIOS e, C r e d.t n cio qtt', inat'nt e azd, cu p aqi' s ol emnt"
I lcg

XERXES, Nlarele Rege a'1, per1i,lor

CORIFEUL

Dintre pergii, astdzi plecali in tirimul Helladei, noi

:rtrntem ttrr'''i1i'iredinciogli, pizitorii acestui licaE de co-
rnori qi belqug de aur, aleqi' dupi- cum ne dd bdtrinetea
,t."pt,lt, de'ifrsuqi domnul'qi regele Xerxes, vlsstarul lui
l)irreios, sd veghem Peste tare.
Stat,titta c"u gindul
-^i la intoarcerea regelui gi-a oqtirii
:rclipinci de ,aur, zbuciumd inima mulf p'rea grabita
".
sli proroceasc[ ndPaste.
E dus5 depart"e intreaga tirie niscuti in Asia 9i inima
rroastri, zvicn^ind, agteapti un om cu veqti ; dar nu se aratd
rrici crainic, nici vestilor c6ltiret in cetatea de scaun a
pt,rEilor 1.
' i"a"eri^d Ecbatana 2 si Susa Ei meterezele vechi aIe
liissiei3, pornit-au unii c6lare, allii pe nave, qi pedestraEii
pc drum, terneiul mullimii de luptitori.
' intr-astfel purced'ia rdzboi Amistres a qi Artaphrenes 5,
Megabates, Aitaspes, cdpetenii persane 9i regi lnchinali
rri lilarelui'Rege, comandanlii arrnatei uriaEe ; laolalti. cu
r,i arcaEi ce slrfutt dugrnanul 9i cdldra,si, de spaimd privirii,
(lc groazi in bdtilie,-cu hotdrire 9i indrizneali in suflet'
ta fe1, Artembares luptdtorul cdtrare, Masistr-es, cinsti-
I.nl Imaios, arcagul care supune duqmanul, qi cel ce-Ei in-
rlcamn[ sirepii, Sosthanes'
Pe allii irimisu-i-a Nilul puternic, hrdnitor a mulJime
rlt' oameni : Susikanes, Pegasiagon, ndsculi din Aigyptos6,
B7
 Arsames cel stdpinitorul sfintuiui Memphis 7
'" - -Mare,
ao-""r'iri"""rrir i"#; ca s5 cuprindd Pimintul intreg'
f-'jyf +"ao',
hdldduind prin mlagtini cu ;i ;"#'Ji?ili"; turme de oameni imPinge
iunt"it" n, cumpl
fdrd de numir. "t"irrsurd pe doui cdrdri dintr-o datd,
Le yym.eazd puzderie de lydieni molegifi, ddtdtori in fruntea ogtirii gi flotei
porunci la toate popoarele de pe uscatut toi.io. avind cdpetenii dirze, virtoase,
rh:kteus viteazul gi Metrogathes, regi cdpetenii in care se-ncrede,
oaste, qi Sar.des, oragul bogat in au;11, ii mine la
lu el, muritorul de-o seamd cu zeii
pe numeroase care cu patru gi qase cai, rinduite
in pil ndscut din sdminla Ploii de aur 17.
o priveligte ingrozitoare vederii.
Vecinii sfintului munte Tmolos t2, de_asemeni. sustin Strofa II
cd aruncd peste Henada jugul M;;;;;-ih#;i;;
care sunt pentru idnci nicov"lu ipbiei,tt, gi julilarii Ai" Myrla ri Ochii iui strdfulger5, vineli,
priviri de balaur care ucide.
, .Babilonul, cetate scdldatd in'aur, tiimite, stof dup!
.stol,. o mutlime pestrifd, Multe brale migcind ;i multe cordbii,
.ndieri p. jR,
arcul, increzdtori in puterile
-Asia lor. ' "oi.atii-iljr;g;;";-5; din car imboldindu-qi caii arabi
1I conduce pe Ares, neintrecutul arca9,
far in -urm5, din toatd, pigegte norodul celor lup_
tind^ c u sabia scurtd,_ supus porrrr-"ilor' impotriva celor vestili in lupta cu lancea.
A$a-s-a urnit, din-tari persidei, "prig"
l;;;r;;
.
geme ndvalnic de dorul lor intregul pdmint
fioarea"1"bdrbatiior si Antistrofa II
ari"i
crescut. "i ""'i-'a' Cine ar fi in stare sd lini PiePt
Pdrinli gi neveste, zi dupd zi numdrind, se_nfioard cind
.l
j' curge atita vreme. acestui ;uvoi uriaE de rizboinici ?
i
Cum sd opreEti cu stragnice diguri
talazul de nebiruit al mdrii ?
'I CORUL
ilr De nestivilit sunt armatele Persiei,
Strofa I popoarele sale rdzboinice !

Oastea_regald ce nimicegte oragele III

Strofa
a qi coborit in meleagul vecin, Dar nu-i muritor s5 aibd scdPare
peste ape, din capcana intinsi
a qi strdtidtut pe alcdtuirea de vase de gindul in;eldtor al dumnezeirii.
lergatd cu funii de in strimtoarea Cine ar gti, cu picioarele iu{i,
Athamantidei Heile lb sd se desprindd in salt izbutit ?
azvirlind,- ;G /" grr,-"rrrl mdrii,
drlrmul sdu,""-'";-
intdrit cu nenumdrate piroane 16 Antistrofa III

Antistrofa I Ate, pirind mai intii mingiioasS,

pe om il incurci in laluri
Ndvalnicul domn al gi-apoi trditorul nu Poate
Asiei, celei bogate-n bdrbali, si se mai smulgd;
nu mai gdsegte nimeni ieqire le.
BB
Bg
 Strof,a IV Antistrofa II
Moira 20, din vremi de demult, prin voia
divi Dorul de soli umezegte
per5ilor le-a hdrdzit cu lacrimi atitea culcu$url'
sa poarte rdzboaie ddrimdtoare de
metereze, Fi"""t" femeie Persane'
sd se ciocneascd in vraigtea fuptefor-Je
cdldre cu jale duioasS' ti.njglle
sd rdstoarne cetd{i. J.tPa Uatn"tul rizboinic
iute Ia hartd,
Antistrofa IV rdmasd aoli din perechea de ieri'
"u
Au..invd{at pe cdile largi ale mdrii
albrte cu spumd de vintul ndprasnic CORIFEUL
sa scruteze intinsele ape,
strdveche2l" sd
. rn
I"::11!"ri in qubrede ^case de fringhii, Pergilor, sd intrdm in aceastS.clddire
adinc" nrecum ne sileqte
rAuririie lor purtdtoare de o"_"".ri dr. (:ugetem cu bigare ;;;;;#; Xerxes' vlsstarul
imprejurarea, Ia "" i*;-;l;;;iq-t;*"i:l nostru 25'
lui Dareios, dStitorul ;; ;;-;
Strofa I al neimului

De-aceea inima noastrd. in negru vegmint

Arculinvinge,armace-^azvirles[ge!i,saulanceacu
%?
e sfisiatd de spaimd. uirzui-du fier
"sT"'biruitoare lignind din ochii dumnezeirii'
Dar iat-o,
,,Vai, pentru oastea persand !,, ,,' apropie maiea ", "t'aittti'ea
rege"ui nostru'
-irrcf rcglna'
Oare va fi s-auzim asemenea plineeri inatri-l cu tolii cinstiriie de
in marea cetate a Susei, r-----o"' Md a$tern t" paiii'ii,
dqartd de oameni ? t:uviinti ! regi'na Atossa'
(Bd'tr?'niz Corulur' se prosternd" !:.!'d arai")
d'e un nwmeros
. Antistrofa I intr-un c(fi sornptllit,"{"ii9ita
persane care poartd
O, stdpina pre#altl a femeilor i gi-a lui
Oare va fi s-auzim, acela;i ecou l.rriie joase, utr, ,ru"ii]'ffitir"a
*"*a tui Xerxes
din inalta cetate a Kissiei ? - l)areios nevastd.
,,Vai !" Oare astfel striga-va cu glas asculit Ai impdrtSgit culcuqul unui.zeunostru al persilor Ei tu tnsdti
multimea femeilor daimon ne mar
in vreme ;iiJL lor vor cidea ai ndscu[ un zeu -1, aice vechiul
"" scumpe ae in jz i-- ocrotegte oastea.
sd rupd straie

Strofa II REGINA
Un_norod intreg de oameni cdldri
palatul incircat cu aur'
$r de oameni umblind pe pdmint Am venit, tocmai de-aceea' din meu'
au purces, ca un roi de albine, qi-al
rlin iaiacul nostru, al lui Dareios
urmind cipetenia oastei. Grija-mi sfarmd inima qi mie'.
ast6zi cind
Voui vreau t- *a-Jti*teinuiesc' prieteni'
El .a trecul promontorii azi injugate, i
f inind in fetut acesta d" do;t"d;l;turi zs.
rni-e ieami Pentru mine ins6mi'
90 91
 ffilIIITt

Nu cumva prea marea noastrd bogitie sd rdstoarne I

-piciorul gi sd spulbere norocul nostru ridicat de Dare$ :i*r"ir-j'l':iii*
j:ffi
nu fdrd sprijinul vreunui zeu28.
DouS-griji imi stdruie in minte qi md turburd nespi
I m#,gru*'3fiTji:+ii'l;'r' \ffi
de mult.
Gloata nu cinstegte gi nu pune pre! pe bogdtiile lipsl

l[rui****lmd**l
de bdrbali care sd le pdzeascd, dar nici oamenii lipsi{i i
bogdlii nu strSlucesc de o lumind pe mesura strdqn
ciei ior.
Bogdlia noastrd este neatinsd, dar mi-e fricd pentl \\\\ffi
ochii noqtri ; dupb mine ochiul unei case e stdpinul afldti
intr-insa.
Cumpdnili in voi temeinic mai intii despre aceasta, pe
qiior, pe urmd. sfdtuili-rn5, sprijinitorii mei bitrini
credinciogi I i

De la voi aEtept s5-mi vind toate sfaturile potrivit

/
CORIFEUL
Afl6 dar, stdpina ldrii, nu-i nevoie sd imi ceri de dcrl
ori fie un cuvint fie o faptd, de-ar putea si-ti foloseasc
Cind grdiegti cu noi primeqti rdspunsul unor sfetnl
binevoitori

R,EGINA I
.t
Petrec in fiecare noapte in mijlocul atitor vise, i
cind feciorul meu, sculind oqtirea, a plecat sd pustiiadi
lara Ioniei 2e. 1

Dar niciodatd n-am vdzut mai desluqit decit in noapt{

care tocmai a luat sfirgit : am sd vd povestesc.
Pdrea cd s-au ivit in fala mea doud femei cu stral
minunate, una in rochie persdnd gi ceealaltd in veqmin'l
doriene 30.

Dar amindoud intreceau cu mult ferneile de-acum

.s_
prin mdrirne gi prin frumuselea lor f6rd cusur. {

Degi surori de-un neam, trdiau in tEri deosebite : una{

pdmintul hdr6,zit de sorli al .Greciei, iar ceealaltd in ml
leag barbar 31. ,,,1
,1

92
 Dimpotrivd, numai cele bune si vi se intimple, !ie, REGINA
copiilor ndsculi de tine, gi cetSfii, tuturor care fi-s
Apoi trebuie sd torni pdmintului qi morlilor li Oastea ior este destul6, in privinla num5rului de
Roagd-l din tot sufletul pe Dareios, birbatul tbu, bdrbati ?
care spui cd I-ai vdzut in vis, numai bucurie sd
din adincul gliei la lumind, pentru tine qi pentru
tAu ; prevestirile de rdu in schimb si le opreasci, v CORIFEUL
subpdmint, in beznd.
Iatd-mi sfatul, din tot sufletul !i-l dau, ascultind Spune. mai degrab5, o armatd care le-a iscat noian
prorocegte inima. ,le reie mezilor 36.
Credem cd aceste semne se vor implini numai spre
intru totul.
R,EGII{A

REGINA
Ce rnai au pe iingd asta ? Case grele deaveri ?

Nu md indoiesc, bundvoinla ta pentru vISstaruI

qi pentru casa mea te-a fdcut, pe iine cel dintii, CORIFEUL
spui parerea, talmAcind aceste vise.
Cit mai bine sd se implineasci ! 37'
Toate le voi rindui pr,ecum doregti, cele ale zellor Un izvor de-argint, comoard inveliti de pdmint
ale morlilor de sub fdrind, de indatd ce mi voi intoar REGIiNA
in paiat.
-Dgr aq vrea sd aflu mai
e cldditd, zice-se, Atena ?
intii, prieteni,
- in ce loc al l Folosesc in lupte arcuri trdgdtoare de sdgeli ?

CORIFEUL
CORIFEUL

lntr-un loc indep[rtat, c5tre apus, unde piei:e Niciodati ; ei sunt inarmali cu sdbii pentru lupta de
stdpinul nostru. Al)r'oape gi cu scuturi.

BIEGIATA
R,EGINA

Fiul meu pofteEte ,oare sd vineze-,acest ora; ?

()e plstor de oameni e atotporuncitor peste armata lor ?

CORIFEUL ,CORIFEUL

Astfel i s-ar inchina toatd Hellada regelui. Nu sunt robii nimdnui, nu se supun nici unui muritor'
94 95
 Perqilor' plingeli, vai, plingeli la vestea
REGINA unei dureri atit de amare'
Cum sd poati lind piept unor ndvale de r
CRAiNICUL

CORIFEUL toti care au purces acolo nu mai sunt'

Aga,
bT il;'il;;;i; ;;:*i vine
sd *ed cd mai zsresc lu-
Astfel incit i-au zdrobit lui Dareios o oaste mare mina soarelui intoarcerii.
frumoasd.

REGINA CORUL

Groaznic sund spusele acestea pentru mamele bdr Antistrofa I

lilor porniti sd lupte.
Lungil Prelung[ ne Pare astlzi
CORIFEUL nou5, betrinilor, viata:. -.
De ce ne-a fost dat si tr6im
Cred ci vei afla indatd adevdrul fdrd greg. aceasti durere neagtePtati ?
Vdd un om a cirui fugd it aratd-a fi perian.
EI ne-aduce veste clard, fie ci e rea sau bund.
CRAINICUL
(Intrd, cldtinlndu-se d.e oboseald, un crainic.)
Ca unul care m-am aflat de fa!5, 9i nu
din vorbe au.
,ite-de- la altul, perqilor, am si v[ spun n[pastele care
CR,AINI'CUL zoresc de-acolo cdtre voi.

O, voi cetdfi din tot intinsul

.liman Asiei, tdrim a1 perr
al multor bogd{ii, vai, cum a fost, doar dintr_o CORUL
viturS, atita propdqire nimicitd, cum floarea persiei a f
culcatd la pdmint 5i mdturatd ! Strota II
Vai mie, datorie rea, sd fiu intiiul vestitor al r6ului, Jale qi vai ! Amestecul armelor' --
. . $i totugi e nevoie sd vd arunc in fald intregul
chin.
firi de numdr in van a trecut din
Asia intr-un meleag dugmdnos'
O, per5ilor, toatd armata noastrd a pierit ! in lara Helladei !
CORUL
CRAINICUL
Strofa I
Acum pe lirmul Salaminei, 9i-n .locurile dimprej'ur
Rele cumplite, cumplite, r"-;;#;i5*"rii" a" .ir"vuri ale acestor vitregili ai sorlii'
neaEteptate qi pustiitoare.
97
96 '?
- Rugatoarele, Per$ii, $apte contra:fhebel
 CORUL
R,EGINA
Antistrofu II lovitd de
Pistrez, biata de mine, de-atita timp ticere'
Jale qi vai ! Tu ne spui despre ndnast[.
oamenii noqtri cei_dragi sdltali d.e talazuri, "'offuil"o"irea depageEte orice m-argini' nu mai incape
mereu scufunda{i 9i fare suflare-plutind, ,-,i"i"r-tnittt, nici intfebare despre suferinte'
il "dll:
infdgurafi in mantale rdtdcitoare. Dar murito"ii ,e-",,,,itte 'je it'dt'"u mlhnirile trimise
de
rlumnezeire oo !
Deci scuip[ inaintea noastri tot amarul pentru atitea
CRAINICUL Craiuqt"-tt" turnui"ii oricit ai suspina
,'"1;;;;;;Lmandanti trdiesc, pe care sd-i ielim si care' din
De nici un ajutor nu.ne_a fost arcul, ogtirea ;;:;;;'#"1-^"ti"a, ldsara locurile lor
sfirgit, pieritd in tiocnirea navelor. toatd s_ rindul purtdtorilot
tle;arte.

CORUL CRAINICUL
Strofa III Xerxes e viu, el vede raza soarelui'
Plingeli acuma pentru ndpasta noastrd
bocet amarnic, tinguitor. REGINA
-l"'ot ce-i mai rdu pe lume cdzu peste persi
din voia divini-
Aiai, pentru oastea pierdutd ! Ai revdrsat lumind mare peste casa mea !
;""* ;;"J;i;;ii";re, dirpi o noapte-ntunecati !

CRAINICUL CRAINICUL
9, numele cel mai cumplit de auzit, al Salaminei !, Dar Artembares, care da porunci la-zece rnii
de cildreli
Vai, eit de greu suspin, l-i-ljul aminte de Atena de iiecare col! de stinc5 al !5r-
"i"A ! ,a"ori"9t"
"d#;;;;-t"
'mului silenian 39.

Dadakes, comandantul a o mie de ostaqi,ao'pe izbit de-o

corabie'
CORUL r"rif,a]i"l'ta"ut d;;it; salt ugor,
4t,
c[zind de
i"n"gorr, nobilul din Bactria uitedz de spild veche'
Antistrofa III i". iit"ia lui Aias 1*2
spilat6 de talazuri'
"--Lii;i;t se-nvirt in
"""u ^i"r"r;i9i Arsames gilal treilea,..Aroestes'
Nume urit al obidei noastre : Atena ! ii;1#i;"4 ; i'"p"'it" 15r, sffrqite' se n5-
Pururea ne va rdmlne in minte. ----' i,rr'.,i
pustesc Pe malul aspru.
Multe femei persane
in van a lipsit de copii, Vecinii apei curgdtoare a Nilului egiptenesc' sdu' $rkteus'
s-au
multe a vdduvit ae 6arbatri. Adetles si Pirarnuclio., .u,t se bizuia pe scutul
pribugit toli trei de pe aceeaqi nav6'
98 99
 Cdzn qi Mritallos din Chrysa 44,
c&p a zece mii, privind,
^ tiqg c-e se stingea, cum barba lui ioqcatd, lungd-, deasd,
in
igi schimba culoarea, de parcd era scufundatd iri porfird!
_ Arabos magul qi Artames bactrianul, mai-maii peste
a5
de trei ori zece mii de cdldreli cu negre fe!e, stau lepeni
pe tdrina dur5, pe care au murit.
- Pieri Amestris qi minuitorul unei sulile ucigdtoare,
Amphitreus, Ei Ari6mardos, viteazul, pentru care*cetatea
Sardes poartd doliu, Ei mysianul Seisames.
Tharybis, cornandant peste de cinci ori cincizeci de
cordbii, bdrbat ptScut la-nfetri;are, ndscut la Lyrna 46, zace
prdbuqit de-o soartd neprielnicd, nefericitul. -
Sy6_nnesis de-asemeni, cdpitanul luptdtorilor kili-
kieni 47, intiiul dintre cei mai vajnici, gi-a dat in slav6
ultima suflare, dupl ce, de unul i;r,g,rr, a rdspindit prin-
tre dugmani atita moarte.
Numai de-aceste cdpetenii imi aduc aminte.
Nespus mai numeroase sunt chinurile noastre, ci doar
o micd parte ti-am depdnat din e1e.
REG]NA
Aiai, imi sund in ureche cele mai lnalte rele, rugine
pentru perqi, prilej de vaiete pdtrunzdtoare !
Intoarce-te cu vorba, totugi, inapoi gi spune_mi cite
erau navele hellenilor, de-au cutezatld se m-dsoar" in bd-
taie cu oastea pergilor, iscind invdlmdgeala de cordbii ?
CRAINICUL
DacS-ar fi cintdrit numai mulfimea, fii sigurd cd ar fl
biruit puterea noastrd.
. In ceea ce-i privegte pe helleni, intreaga flotd cupr:in.
dea de zece ori treizeci de nave, qi incd alte"zece te p;strau
de-o parte.
fn schirnb, qtiu bine, Xerxes conducea o mie, nemai-
vorbind de navele cu visle repezi, doud sute gapte 1b.
Aga stdteam unii fa{d de allii.
Gdse;ti cumva cd noi porneam mai slabi la luptd ?
100
Nu ! Asadar un daimon a zdrobit armata noastrS' des-
cumpdnind platanele balanlei sorlii'
Cdci zeii inqigi oqrotesc oraqul scump zeilei Pallas'
REGINA
Atena, deci, e incd neqtirbitd ?
CRAINICUL
Atita vreme cit acolo sunt bdrbafi, cetatea are cel mai
r;l.ra;nic meterez.
REGINA
Sd-mi spui care a fost pentru cordbii semnalul de-n-
ccput al bdtdliei ?
La luptd cine au purces intii, hellenii sau fiul meu,
llufaE de flota-i numeroasd ?
CRAINICUL
Tot nenorocul nostru a inceput' stdpinS, cind s-a stirnit,
rrrr $tiu de unde un duh rdzbundtor, un daimon rdu'
Intr-adevdr, un grec veni din oastea atenienilor, la
Xcrges, fiul tdu, s6-i spund c5, de indatd ce se va agterne
lrt'zna noplii negre, hellenii nu vor mai intirzia, ci se vor
rr;ipusti pl'scindurile n;rvelor Ia visle s5-si mintuiascd viala,
4e.
ti,,Lare pentru sine, ;i vor fugi pe-ascuns
Cum auzi aceastd Etire, fdrd sd bdnuiascd viclenia
lr{'llenului -qi nici invidia clivin5, regele fdcu 9t'iut cuvintul
r:;irr la to!i'mai-marii vaselor : cind soarele va inceta s*
irrt'ierbinte cu razele-i pirnintul Ei in eterul sfint va fi
r;lripind ltezna, vor rindui temeiul flotei in trei rinduri
,'1,,'L u pdzi plecdrile de vase 9i trecdtorile vuinde, in timp
,',, ,r,,, invaiui cu alte nave insula lui Aias 50.
101
 Daci hellenii totugi de moartea crunti scapd, tdin
printre- valuri un d.rum furiq de fugd, cu cipl-rl va
pr{" fiecare ; aqa suna porunca regelui.
Rostea din suflet prea increzdtor aceste spuse, n
noscind ceea ce zeii puseseri la cale 51.
- Atunci, in bund rinduiald, perqii, cu inimile asculj
de cdpetenii, cineazi gi-apoi fiecare marinar innoadd
strapazan curelele ce leagi visla.
. ..I?" cind vdpaia soarelui apune gi se intinde noa
toli lg^pdtarii suie ln cordbii qi toli'birbafii purtdtor^i
arme 52.
Se-ndeamnd qir pe qir in nave lungi.
Plutegte fiecare in rinciul hdrdzit.
Intreag-a
" . norodul _noapte cipeteniile flotei fac sd se desfdqoare
tot de cordbii.
Dar ceasurile intunericului trec qi vasele hellenilor nu
eautd sd-,gi taie prin talazuri ieqire intr-ascuns.
, . I", schimb, cind vine ziua cu arm5sarii albi gi peste
t-ot pdmintul irnprdgtie lumind, un nor de tipete ;"_;;iI
dinspre greci, intocmai unui cint evlavios a* iatal". ----'"
Ecoul insulei stincoase fi dd rdspunsul asculit. --
. Pe toli ai nogtri, lnqelali in aqteptdri, ti ndpd.degte
teama.
Nu imnuiau hellenji, pentru a fugi, peanul b3 sacru, cl
pgntly a porni, cu suflete fncrezdtoari,' lupta qi sunedt'de
trimtit5-i infl5cdra pe to!i.
,,.azul
9"ril4, lopelile cazind c-r.rn singur zgomot, lovesc ta-
maru cel adinc,_a$a cum poruncegte ritmul, gi tofi
se-aratd dintr-o datd ia vedere.
in migcare mai intii aripa dreaiptd 5a , ln bund i
^ F". py"unavd
rinduialS-, lingl navd, apoi intreaga ilota pornegte
inainte.
Se auze-a in preajmd o chemare inmullitd :
...,,Purcedefi, fii ai grecilor, elibera{i pdmintul p,atriei,
eliberati-vd copiii 9i femeile, rdcaqurile zeilor ra t"re-vi
s-au inchinat pdrinfii, mormintele sirdbunilor !
f.c9a9.!a-i lupta pentru tot qi toate !,,
.$i iat5. cd din partea noasird ii rdspunde un vuiet zgo-
motos in limba perpilor.
!a4nu incape nici o clipd de zdbavl.
Cordbii igi infig indatd in cordbii pintenii de bronz.
L02
onavide-ahellenilorssatnceputciocnirea,spSrgin-
rlu-i prora-mpodobiti unui vas fenician'
Sire cite in duqman se-ndreapti fiecare'
La inceput, ca un puhoi, periana-oastg tit".pi"Pt: ---,-
Dar cind mullimeg'. vaselor se-nghesuie ln locul unoe
Ilecitoarea e mai strillte Ei nu pot si se-ajute intre ele'
iii-ru ton"tc una in alta, irosnind din gurile- de-aram6'
irr"gl"J"-ii rindurite de'lopefi, atuncea navele greceqti"
nu f"dr[ dibd'cie, se nipusteso-i,o ouo" asupra lor 56'
Cordbiile se ristoarni pintecoase'
l,tr, r. mai vede. fafa'mdrii acoperiti de epave 9i de
lcquri sfirtecate.
Zac mor\ir in gr&mezi, pe firmuri, pe spindri de stincd'
In fugn revdqlti, din ioate visiele trdgind, se-ndepdr-
l.cazd navele cite ne-au mai rimas.
Estimp vrbjmaqii dau in noi precurn in toni,,pregyq
i. p.Eii-6tfi1i din plasi, ne rdpun cu cioturi de iopeti qi
<:u crimpeie de cordbii.
O pllngere numai Ei un suspin domnesc peste intinsul
,ndrii,^ pin? cind privirea nopli1 neagri invdluie ndpasta"
Amdriciune fdri caPit !
O"--"S cuvinta cu grlla de-a rindul zece zile, n-aE iz-
buti sd numir pierderile noastre.
Fil siguri cd niciodati nu s-a intimplat sd piard o mul-
time de riuritori mai nurneroasd, numai intr-o zi'
REGINA
Aiai, o rnare vasti de dureri a ndvSlit asupra perqilor
gi-a tot norodului de alia{i !
CRAINICUL
Dar af15, din ndpasta noastrd nu !i-am depdnat nici,
jumdtate.
,
S-a pribuqit 4suprd-ne o pustiire dureroasi ce trage-n
cumpini de doui ori mai greu decit necazurile ardtate
inainte.
103
 REGINA
I Lung plinge-n hohot Xerxes din genunea de dureri.
'9: {,11.:","ti ar putea sd fie mai cumplitd incd ? Isi infipseie jelul intr-un loc, de unde cuprinde.a cq
,,r:hii toatd oaste-a,-pe-un deal inalt, aproape de intinsul
jos platanul de balanfd al ch nririi 60. i

nurilor noastre ?
Scolind un strigdt asculit, igi rupe-mbrdcdmintea, apoi,
<k'odat5, dd poruncdL luptdtorilor pedeqtri gi se agterne pe
CRAINICUL o fugi aiuriti 61.

Acesta e prdpdclul, Pe lingd cele aritate inainte, prilej

Aceia dintre pergi care erau in ptinul firii rlc tinguire pentru tine.
cei mai de seame^ i tin
nnhlaroq c*i-*^: 1'p11"i1!a,vitejiei, cei mai alegi
l?bt:J"? ^.
stirpei $i aintii ae_a-p"J""i^r" ;;;'i=,j;-f:
de stdpin, pierit-au":i_
ruginos a" -oi"i"" cea mai u"giri REGINA

O, daimon duqmdnos al sorlii, cum i-ai amdgit, in ini-

REGiNA nrile lor, pe pergi !
Vai mie, oropsiti sunt, prieteni, cit pripdd Amarnic s-a intors pentru feciorul meu pedeapsa ce-o
Ce fel de moiarte, spune-mi totu;i, de rele ! lrirdzise el Atenei, strdlucitei.
i_a rdpus ? N-au fost destui atifia, mezi ;i perEi ucigi la Marathon !'
El a crezut, copilul meu, s[ se rdzbune dar qi-a stirnit
irsupra lui mullime de dureri.
CRAINICUL Gr6iegte-mi, totugi, unde ai l5sat cordbiile care-au fost
In fata coastei Salaminei se afld un ostrov 57, icrtate de pieire ?
neprimitor de nave,.pe_qt mdrunt. $tii oare sd ne spui in amdnunt ?
intirzie doar zeul iubiior d" "ar"i !l"r'bii;;;e
;;;t;i'Fan ;p;;Hii
Acoto trimisese regele ;$;ili-t; sd"0. CRAINiCUL
vrd.imas'or, usoi'de bTruit abcJ"*i'ri ucidd rdmdsitete
ttitl p#rti;
din navele sfdrmate, i" ."ni-[-sd_"i mintuiascd Nu qtiu, mai-marii navelor scdpate s-au gribit si fug6
rentii mdrii pe ai noqtri. din cu_ in neorinduial5, minati de-un vint prielnic.
lar el vdzuse strimb ceea ce viitorul ascundea. ' Dar ceea ce mai rdmdsese din armata de uscat se spul-
Cdci, dupd ce un zeu. a ddruit frettenitor in larina Beoliei 62.
lupta de cor-dbii. aceqtia, i"tr_a""""qi victorie in bera
straqnice de-aramd, se_ncing cu arme Unii se mistuiau de sete, in jurul strdlucirii de izvoare,
vul, inl5turind iiq;;" ai;ll?"";i"i, inconjurd ostro- itlfii, cu rSsuflarea retezatd..
orice putinfd.del"ri*
Ii ientru pergi 5r.
potopesc cu sumede"1. a"'pi"ti! Noi mergem prin pdmintul phokeenilor 6s $i prin Do-
azvirlite, apoi sd- rida 6a, iegim la Golful Maliac 65, unde cimpia e udati de
g:Jll: zburind din corzi i;ti;;, frpraqrr" in pilcurile tor
pterr€. riul Spercheios 66 cu ape binefdcitoare.
Sdrind, la urmd,, intr_,o singurd
pornire, lovesc in ei. Intrdm apoi, lipsiti de ale gurii, in gesurile din
le taie trupurite in bucdfi,
surpd viala.
.a'i""ii,'ii;t;ilJ'd#;::i Achaia 67 gi in cet6{i1e thessaliene.
Acolo mulli se sting de sete gi de'foame; aceste chi-
nuri ne sint hdrdzite, amindouS'
104
105
 Intr-asta nimerim ln altd !ard, in Magnesia 6s, qi in Iar voi, voi mult prea rdu ati judecat'
Tlfrtut Macedoniei, la calea fluviului Axios, la Bolbe,l a""*, i" primul rind, vreau s1 md rog de zei deoarece
plin trestii, Ia muntele pangaios, in meieag eAorrlar"d -
intr-asta miati dat un sfat cuminte'
_de
Ifn zeu, in- noaptea-aceea, igternu o iarnitimpurie ql
'*"i- i Afii ** ti inchin pdmintuiui 9i mortilor prinoase'
undele sfintului Strymon inghelard de Ia - din palatul meu.
luate
altul70. "" Sti" di trecutul nu mai poate fi schimbat, dar oare
Atunci destui care mai inainte socoteau cd zeii --"V"t, nostr\-r nu va fi mai bun ?
viitorul
nimicuri inalti rugi de-ajutorare, se-nchind Aetpt" cele intimplate, treb.uie sd vi rostili ci'l
gliei. """"f"i-ii sfaturi'credincioase
^" cuvenite unor clpetenii credincioase"
Iar dupd ce armata contenegte sS se roage, incepe str $i A""e ]i.ti ttt".t soseEte inaintea mea, s5--1 rningiiati
strdbatS calea inghefatb. ;i s6-1 c515uzi!i in casd, ca nu cumva sd se adauge la tot
- Pur am scdpat numai aeeia dintre noi care am izbutit amarul nostru incd un amar 71.
sd trecem_ pinl ce zeul nu gi-a rdspindit vdpaia ;;i;;: (Regi,na qi' inso[ztoarele sale i'es')
Rotundul soarelui strrilucitor pitrunde,
lui de raze, in miezul drumului db gheat5, cu "" nacari-t-J
"if"aTaia
infierbintS,_ Ei cad in fluviu fugarii, unii dupi alfii. CORIFEUL
Noroc de cei care-;i dideiu suflarea vietrii 'mai de-
grabd ! O, rege Zeus, aceasta e ziua in care, nimicindu-le
Iul ceialalli, cei mlntui{i de la pieire, tirindu_se incet, oastea peiqilor plini de trufie 9i f6ri de numdr, ai ascuns
anevoios, prin Tracia, ajung, nu mulfi ia numd.r, in plJ intr-un'doiiu sumbru cetdli1e Susa 9i Ecbatana !
mintul vetrelor stribune. -^-"-Si;.;;ttarate
femei igi rup cu firave brale straiul'de
- Sd geamd statul perqilor, sd-Ei plingd preaiubita tine_
nime a ldrinii sale.
pinl5 sublire, igi scald5' in riuri de lacrimi sinii, bintuite
Aceste sunt adevdrate, dar multe ie_am ldsat -
de-atita durere.
" parte,spuse
qe-o Solii1e perqilor tinguitoare, tinjind dupS- oamenii. loro
peste perqi
povestind ndpastele rostogolite de durnnezeire dupd cei cu care abii se prinseserd-1 j,ugul.auntirii, s.e
despart de crivatul cu moi aEternuturi, de cuibul pl6ceri-
io" qi-tl tinerelii ior desfdtate, izbucnesc in suspinele cele
(Crainicul iese.) mai neistovite de doliu.
Eu insumi jelesc aici ursitele celor pieriti, prilej pen-
CORIr'EUL tru noi de neistovitd durere'
'O, daimon ddt6tor de chinuri, atit de greu te_ai nd-
p,Ttj1 peste intregul neam at perqilor, cefiindu_i i; pi_ CORUL
eloare...
Strofa I

REGINA Asia toatA geme acuma

golitd de oameni'
Nenorocire mie, armata noastrd e sfdrmatd ! k*"*"t i-a dus 9u sine, alei ! !
vedenie prea deslugitd, ivitd noaptea_n visurile ,mele,
-. de X"r*"t i-a dus la PrdPdd, alelei
clt adevdrat mi-ai tilmicit aceste'rele ! Xerxes a cdl[uzit nebuneEte totul,
106 / 10?
 el gi cafcele zs lui pJutitoare pe mare ! Strofa III
De ce a fost Dareios odinioani
cdpetenie_fdr6 gregeald pentru ai s5i, Asia nu va mai sta si asculte
mai-marele-arcaqilor,
' domnui iubit al'susidei rs ?
de legiIe Pergilor'
,rtt'-* *ui tiu si Pl5teasci biruri
smulse de sila stdPinilor'
Antistrofa I nimenea nu va cedea la Pimint'
aqtePtind vreo Porunca'
Oameni pedeqtri qi oameni ai mdrii Regeasca pr-rter6-i acum sivirqiti'
dus-au navele noastre, alei,
stoiuri de vinete pisdri; Antistrofa III
navele i-au prdpddit, alelei,
navele nimicitoarelor incd.ierdri. Gurii umane nu-i vor mai
ele Ei braful iaonilor ;a ! e
Pune cd'1u9' Dezlegat PoPorul'
Regele insugi abia izbuti, itoboa sd sPuni ce-i Place'
dupd cum auzird.m, sd fugd inaaia ce s^cuturS jugul Puterii'
de-a lungul cimpiilor Triciei Petec de qes, lmbibat cu singe'
pe vremuite clrdri. ostrovul lui Aias' bdtut
imPrejur de valuri'
Strofa II Paitre"azb cadavrele Pergilor'
(Reaina se intoarce pe jos, in straie urnile, insolitd'
de
Ceialalfi, vai ! pieri{i mai'nainte,
primii lovili de ursitd, valei ! ,,Luiitoire purtd'toare de prinoase')
se-nvjrt, lingd tdrmul ripos
oc-rotit de Kychreus, oh ! ah !
Sfigia!i-vd, gemefi, F,EGITN^A
ndvalnic urlati-v[
stie ci rnuritorii
chinul la cer, oh ! ah ! Prieteni, orice om supus nenorocirii ei s-a rds-
Intindefi.glasul voslru, sErmanul, sunt mereu i"rpai-i"t"ti"# ;;i;i;"; cind'peste
intr-un tipdt de tinguiioare durere pindit chinuri'
t"'T; un val de-"i"i'Hui-o""1
!
I"rri*u, ursitei le aduce proplqire'
e-i de-a pururi'
socot cd duhul,o,o"o'-"" zEtbovi la de spaimi'
-
Antistrofa II Acuma pentru *itt" tot"t este incdrcat
ln ochi mi se videqte duEmdnia zellor' imi sund in
Cumplit_ sunt, vai ! morlii pleznili de talazuri, grijii mele' atit de tare-mi
jupiliti urechi un lipdt ai
de odraslele mute,,vilei, """i"a"tl1or
groazS'
ale Nepingdritci 76, ,guauiti inima de
oh, ah ! "sieDe-aceea m[ intorc din casi firi car si fdr6 strilucirea
Casa degartd e-n doliu dupd bdrbati.
Fdra copii, ndscdtorii bdtrini ''--
dinainte ca s[-i ";;"" ;***i"i ti"r"i'meu' -din suflet
pling pentru chinul trimis de un daimon, ffi;;;";, rinuiil" ? 'ff;- morlii : laptele 11! ?i, dy]::
Atita durere-i incearcd ! oh, ahl la bdut al unei vaci-neprifrdnite-n juq, atotscinteietoarea
a" l"*iiout"" florilor' albina' prinos de api
tiiJo tt".tta
108 109
 curgd.tor din gipot feciorelnic, gi-aceastd bduturd nea Jalnic liPa-vom durerile
tecatS, luminoasS, din mumd cimpeneascd, dintr-o noastre neistovite'
veche, qi rodul cu mireasmd bund al mdslinului be i;;;;;-ffie din lurnea na1ucilor ?
care-qi intinde viata frunzelor tot anul, ,si impletite fl
vldstare ale gliei roditoare 77. Antistrofa I
Pentru aceste daruri menite morlilor, prieteni,
sati-vd ln imne. Glie si voi domnitori
Chemati-l pe dumnezeiescul Dareios in timp ce g ai tirimului subPdmintesc'
va sorbi prinoasele de mine inchinate zeilor sufpa"i ingAduili sd Plece
teni !
.din casele voastre
d"n"f cu fruntea mlreall,
'zeul cinstit de PerEi,
_ (In timp ce regi,na oferd, prinoasele, cuuin,teazd, sr
dat corifeul, apoi, corul cnntd, inuoctnd. duhul lui, Dart vldstarul oraqului Susa'
Ctntecul sdu lugubru, \ntt eruytt de suspine qi tti*it"1i-t sus, Printre noi'
tdrit de o gesticulagie nestd,pinitd, dezord.onatali,pete,
e tarina Persiei nu a-nvelit
i UAial, niciodatd un altul ca el'
palme, izbiri, in piept, etc.)
Strofa II
CORIFEUL Drag Pentrd noi e bdrbatul acesta'
atu-S'a- t"o"ila mormintuluisdu'
Femeie, regind, cunund a perqiior, revarsi-fi prihoa. p""T"" cd dragl ne este 9i
-
seie in a;ezdrile de subpdmint, iar noi, prin imne vom i"-i; dreaPta'care-o ascunde'
cere_ cdlduzelor morlilor sd aibd-ndurare de rdposalii
nogt?i sub glie. Aidoneus 80, fii c5'liruza
oaite lumina de sus, Aidoneus'
Vai, sfinte puteri divine din lumea de umbr:i. o, Glie. a lui Darianas 81,
Hermes- 78 $j trr, pasil-er1 al celor aflali dedesubt zs, trirrri6ii
sus, in lumind, duhul lui Dareios.
; ;AJ"i fbr[ de seamen' alei !

. De-cu_noaqte vreun leac mai bun la ndpastele noastre, Antistrofa II

doar el, dintre oameni, poate si ne vesteaicd sfirqitul lorl
Nu i-a fost dat niciodatl
se Piarde barbali luPt5tori
r" iaia"iiile nimicitoare ale rizboaielor'
coRu-L Persii spuneau cd era-nsuflelit
Strofa I
de gindirea divin6,-. r ^ 1!L^-
si-nlocmai, ca un divin gindrtor'
Oare ne-aude acum fericitul el cirmuia corabia
rege de-o seamd cu daimonii ,ogtilor sale, alei !
cum ii strigdm rdspicat
in limba persan5 Strofa III
aceste amarnice spuse, bocite Balen 82, o vrednic de cinste BaJ6n,
cu-atitea feluri de plinsete ? vino. ive-ste-te sus,

110 111
 pentru cd zeii din
pe inaltul gurgui al acestui mormint De-acolo nu se pleaci prea ugor'
salt5-{i picioarele pind acolo ,,airi.irr] qti" mai biire si aiuce' decit
si sloboad5'
I'a ei'
cu incdl!5ri de culoarea qofranului ! Eu, totuqi, am venit, avind destuld trecere
Grdbili-vd, si nu mi-nvinuiascl de
Fd s5 luceasc5-naintea noastri zdbav6'
bumbul regalei tiare ! peste perqi
InainteazS, tatd preabun, Darianas, vai !
Ce suferinld noud apas[ ?

Antistrofa III CORUL

Vino sd afii despre dureri
incd neauzite ! Strofd
Stdpine-al stdpinului nostru,
Suntem prea smeriti sA !.e privim in
te infiripd ! fa!d'
Aici, stygialS, se-ntinde o ceat6 suntem prea srrerili s1--ti cuvrntam'
ce-ntunecd ochii. ;;^;; dprinde teama de tine' cea veche'
Pierit-a cu totul
norodul bdrbatilor tineri.
Inainteazd, tatd preabun, Darianas, vai DAREIOS
!
din nou sub soare'
Epoda Ascultind de plinsul vostru am urcat scurt'
Aiai, aiai ! Nu vd risipili cuvintul qi rostili
veste
9"-" dreptul'
despre totul'
O moarte plinsd de-atilia prieteni 83... ilJpid^t,t*i-'ttlut",- datri-mi

CORUL
Sunt nimicite trierele noastre,
cordbii acum necordbii, acum necoribii lr Antistrofi
(Umbra lui Dareios se aratd deasupra monumentulul
funerar.) Ne e teami s5-!i indeplinim dorinla'
t u1""*a s[-!i grdim in fa!d'
UMBRA LUI DAREIOS 84
'#;ffi;
" ilt'[u-"-ut" ac"iot care ni-s dragi"
O dintre credincioqi voi cei mai credinciogi, insolitoril DAREIOS
tinerelii mele, azi bitrinii Persiei, ce fel de chin imi chi-
nuie cetatea ? in suflet' ince-
Ea geme, iqi loveqte pieptul gi, iatd, lutul se despicd. Daci voud teanla de demult vi stdruie
de-asternut si nobila
Chiar pe solia mea o v5d lingd morryint, md tuibur t,<:azh tu, bStrina
gi-i primesc libaliile binevoitor. "t";";;;iii;tt;.
fcmeie, s5 mai s"*r:3a ;;;;ret;i 9i spl"e-mi adevdrul!
muritori; multe
Chinurile o*",t"gti sunt zestrea,celormulte' pentru cei
_ Iar nu departe de mormintul meu vd tingui{i gi voi, 9i
plinsetele voastre asculite, care degteaptd duhurile mor- sc stirnesc ain marE,'dil;; t" 1::evreme'
filor, md cheamS jainic. i"""iti- pl"irii, cind trliesc prea multa
tt*
172
*
 DAREIOS
REGINA
peste mare ?
O, din toatd omenirea cel rnai ddruit Cum a izbutit sd-Ei treacd pedestraqii
atita vreme. cit a,i stdruit sub soare,-"i de soartd, tu,
j"?fiT"i
blagoslovit, precum rlo ,"u, """i,
tu, pe care as.
P:::i,.:"..i:?i
incd te invidiem, deoarece te_ai siins- inainie d REGINA
genunea chinurilor noastre, Dareios, n"i
,ai,
ca s6-qi
afla_vei Injugind cu meqtequg strimtoarea Hellespont,
depdnare scurtd : slava pu"qil;r;-;J"i!ta pottoi"f
spulberatd. ;;-r;;;; tlt:schidi cale.
DAREIOS

Cum, a cutezat s5 zivorascd marele Bosfor

DARtrIOS ?

-Cyp
85 ?
,-" petrecut,
' a izbucnit in lard ciuma sau rds-
coala REGTNA

REGINA Da, un daimon i-a atins desigur mintea'

Nu, dar toatd oastea noastrd a pierit lingd Atena.
DARElOS

Ah, un straqnic daimon l-a lovi t, incit. i-a

DAREIOS turburat
gindirea 87 !
,Care dintre fiii mei s-a rizboit acolo, spune_mi s6 1

RtrGINA

REGINA Lesne Poli s5 inlelegi urmarea : o amarnicS ndPast[ !

Xerxes cel ndvalnic, degertind de oameni

rile unui continent. toate gesu-
DAREIOS

DAREIOS Ce s-a intimplat cu oastea de vi tinguiti atita ?

. A-ncercat,. sdrmanul, nebunia, cu armata pe uscat
cu navele pe mare ? sau R,EGINA

Risipirea flotei a fdcut sd cadi 9i armata

de uscat'
REGINA
DAREIOS
A-ncer,cat cu amindoui ; azvirlindu_qi oamenii pi na-
vele pe doui laturi
Astfel incit un popor intreg a fost ripus de
lance ?

174 115
 REGINA
REGINA

Astfel incit plinge-ntreaga Susa, degertatd de bdrba A trecut, avem despre aceasta Etiri intemeiate ; nu in-
<:ape indoialS.

DAREIOS
' D'AREIOS
Vai, pentru armata noastrd, sprijinul qi aj
alostru ! Vai, qracolele grabnic s-au schimbat.in fup-'-u l- ^^,.^,,^-
Z"rki-" copleg'it pe fiul meu cu implinirea prorocrrrlor
88.
<lc rele
Eu credeam c6' zeli, qa sd le-mplineasci' au nevoie
de
REGINA
^' timp indelungat.
rrn
Neamul bactrienilor gi el se stinse, nimicit de moarte ; b;p";*, sirguieEte s6 se piar'di' il ajutS qi dum-
nu va mai avea bdtrini. rrczeirea,
"i"a
-lstnzi ceior mie dragi 1i s-a-ntimplat si afle un izvor
rlc
' suferinfe.
DAREIOS i';;1 ;;r, t5te si deslugeascf, bine, -a pricinuit 1dlT^t-l'
ca pe-un sclav'
irr necugetarea tinerelii sale : a voit s6^J'ege,
A pierdut, nipdstuitul Xerxes, fruntea tinerimii aiiatel ;;I"ti tnt
;fitti.tt Hell'espont, Bosforul "Y9lt""-19:.:qu:l
;;
rrnui zeu, a linut si schimbe-nfdfigarea uner trecatorl $r'
larg5
sd deschidi cale
REGINA ;;;;;i"A;:i pl.ai"i fdurite cu barosul,
rr,'ntru oastea-i numeroas5.
Xerxes, singur, pdr6sit, se spune, gi '"'Mil;;; firitJ, riu sfdtuit {9 gindul lui' si
cu el pulini "l-"-iiezut,
rroat[ birui toti zeii, chiar 9i pe Poseidon90'
numir...
'"' cL#'; p"t""ligadui cd iiul nostru n-are mintea r5-
tiit:ita ?
Sunt ingrijorat cd bogitia mea cea r rulti, cu atita
trudi
DAREIOS prea lacomi si
'rllinsd, nu cumva .-u:li"ga pradd unora
Cum i-a fost sfirqitul, unde ? Nu-i speran!6 de Jll)trce.
scdpare ?
REGINA

REGINA Astfel de invildturi a dobindit, din gura unor.oameni

rii,'I-;;
nest[pinitul Xerxes'
tdi. cu lancea
....a ajuns nevdtdmat 1a podul ce lega doud piminturl.' g;tit ci tu ai cucerit pentlu. copiiipricina nevite-
rlriaq6, pe cind el purta^rizboi, din
-nrr.r"i'prin
'r ;rvere fdri s[ mai creascd pirin-
r,,,i, iatacuri,
91.
i,,,r*"a-mb"lEugare
DAREIOS
auzind ticdloii' -!ota1i
*ur", batjocuri de la sfetnicicontra
A trecut pe continentul nostru teafdr, care-i adevlrul l'1",i-T;'^;;;;-J;;;i' ridicarea oqtilor Helladei'

117
i.16

l
 DAREIOS
DAREIOS

,. Deci ei sunt pricina ruinii uriaqe, de negters d.in a

tire,.care a pustiit cetatea Susei, cum nu a mai cdzut S[ nu porneasci niciodatd cu' rdzboi in pdrlile -Hglll;
pra-i niciodatd din vremea cind stdplnul Zeus a dat rl,.i, chiar &aci oastea mezilor ar fi 9i mai puterniga 9.","it
dreptdtire.unui singur om sd p"rrrr""ur"t-p;rL -i; n l'ost ; acolo ins*gi glia lupti impreuni cu hellenii luu'
pdmlntul hrdnitor de oi al Asiei,
linind i;
guvern5rii bune e2. "ii;; CORIFEUL
Intiiul care a condus armata ldrii a fost Medos eg-
. _Al doilea, feciorul -!dr en, i-a intregit lucrarea, Ce-ai vrut si spui, cum lupta impreun6 ?
indu-qi patimile inimii cu-nfelepciuni.
s5, dobindind put_erea,
,^ soarta,
l^"^yl*1a {Vr"; bdrbatul sprij DAR,EIOS,
de impdcat popoare inrudite, a biruit loiuii
Lydiei gi-ai Frygiei, a-potolit cu sila lJnia intreagb. -
Mullimile prea numeroase le ucide prin infometare'
, .,El n-a fost dugmdnit de nici un zeu, deoarece a
lult mesura.
_ In fruntea oamenilor inarmali a stat, al patrulea, CORIFEUL
lui. Kyros e6, iar Mardis a luat ai'cincilea put^erea, rui
patriei $i-a tronului strdvechi ez ; pe_adesta, iii paft Dar noi vom ridica o ceati de lupt5tori aleqi cu griji,
sdu, l-a omorit prin viclenie Artaphrenes cel vitlaz lrinc inarmatS.
ajutorulcitorva prieteni legali s6-;i'implin"rs"a jaiori
Iaq eu, cind zarul sorlii m-a-nzestrat cu ceea ce
team, rdzboaie multe cu armate multe am pornit, gi DAREIOS
niciodatd peste lara mea n-am revdrsat asemenea 1

paste ee. A'cum nicl pllcurile care au intirziat prin pdr{ile

101'
Hella-
<lci nu .rro" m"i dobindi scdparea 9i intoarcerea
Ci Xerxes, fiul meu, insuflelit ca tinerii de ginduri'i
neregti, nu a pdstrat in minte sfaturile mele.
Sd gtifi aceasta limpede, insolitorii mei de_odinioa COR.IFEUL
toti cei care am stdpinit impirilia, noi, laolaltl,
putea fi socotiti aducdtori de-atita suferinld. Ce-ai spus Oqtirea asiatici n-a izbutit in intregime
?
:;I treacE Peste, Hellespont, si Piriseasci EuroPa ?

CORIFEUL DAREIOS

Atunci, mdrite Dareios, la ce fel de-ncheiere duce cu- Nu, doar un pumn de luptdtori dintr-o mullime, daci
vintarea ta ? c dat sd credem, in privinla celor intimplate pind azi, ota-
--- zeilor ; nu pot-si fie unele adevdrate
ooi"iu iar celelalte nu.
Cum trebuie poporul pergilor, dupi aeestea toatg sd se meu iqi lasd acolo cei mai buni
$i "fti*. dac#'feciorul
poarte cit mai bine ? goale'
ostaji, lnseamn* ci se amdgeqte cu speranle
118 119

Acegti soldali intirzie in locurile unde riul Asop6s
imparte apele-n cimpie, scump hrdnitor al tarinei
!iene.
4"o19 ii c-uprind cele mai crunte suferinle, rdspli
pentru lipsa de m5sur6 gi trufia lor nelegiuitd,'pe ei ca
sosind in-glia-grecilor, s-au bucurat sd
vine, sd dea foc templelor, sd spuibLre frade'slatuile
altare, sA I
vraiqte gi si rdstoarne de pe socluri chipurile'
A$a, purtindu-se ca ticdloqii, primesc pedepse"iitoinu r
mici decit le-au fost ticdrogiile, qi ble nu sunt iricd istovit,
Abia dacS-i turnatd temelia casei lor de chinuri
aceasta se va ridica intruna.
Nespus de greu va fi prinosul singelui vdrsat de
cea doriand la Plataia lo3.
Mormanele de oase, nefolosind cuvinte, vor face
nilor cunoscut, chiar celor semEnali in'generali"oame. O"_f
treia, cd nici un muritor nu trebuie sd aibd "gi"A""i .iml
tiri prea mindre. fi
I
Chiar in virtejul relelor dali sufletelor voastre veselia
lr,rr de toate zilele, cdci pentru morti belEugul aurului nu
rrr;ri irre pret.
(Umbraluz Dareios se mistui'e.)
CORIFEUL
Md doare cind aud despre atitea patimi hdrdzite nou5,
lr;rrbarilor, qi azi Ei miine.
REGiNA
O, daimon aI ursitei, clte suferinle md strdbat cind
lui gindesc la toati nenorocirea noastri !
Dar pacostea ce mi trudeEte mai cu seamd este ruqinea
',lritielor care-I imbracd pe copilui meu acum.
Merg in palat sd aflu altd-mbrdcdminte qi voi cerca
lrl urmd s5-mi intimpin fiul.
Nu mi voi lepdda, 1a nenoroc, de tot ce am mai drag

Cind. d? il pirgd, nemdsura rodegte spicul

qi. seceriqul, drept bucate, aduce doar'inldcrimare.rdtdciril pt, lume.
(Regina se i,ntoarce tn palat.)
.Pdstrafi osinda-aceasta mereu in ochii vogtri, adu-
ceti-v5-aminte de Atena, de Hellada !
Nici unul dintre voi, dispreluindu_qi daimonul ursitcl
sale, sd nu pofteascd bunul -altuia, sd nu_gi ddrime ;;ii;i
CORUL
o mare prop5gire. Strofa I
Rdzbundtor-ul gindu,rilor mult prea mindre este Zeus,
un same$ neinduplecat loa. Aiei, ce viali larg5 gi buni
Deoarece feciorul rneu este atit de slab la minte, sd-l era in cetdlile noastre,
fie. spre invd!5turd dojana voastr5 inleleaptd, ,a pe vremea cind regele alb de ani,
vateme pe zei, cu indrdzneald nestrunitd.
*ai stdpin peste toate, neticdlos gi nebiruit,
""li Dareios, ce1 de o seami cu zeii,
_ far tu, bdtrina or-"-l a lui Xerxes, care te iubegte, mer_ domnea in pdmintul acesta !
gind.in casele regale, ia cele mai impodrbit" ;1;;l;
timpinS-l pe fiul tdu. $i-'n-
- Din pricina durerilor iscate de atitea rele, Antistrofa I
sdu cel colorat acurn pe trup i-atirnd, zdrenlevegmintul
_
AlinS{, cuvinteazd-i mo}corn, qtiu, doar pe "ifqi"i;.
tine va, Ne lSudam tuturor mai ales
primi sd te asculte. cu slava ogtirilor noastre;
Eu md intorc in beznele de sub pdmint. ele-n rdzboi foloseau iscusinla
Pe voi, bdtrinilor, vd las cu bine. ' obiqnuitd a-mpresurdrii 105 '

120 LzL
 nesuferind qi nepdtimind,
se intorceau lupidtorii
la casele lor norocoase.
Strofa II
Cite cet5li a cuprins
fdrd sd treacd de matca riului Halys 106"
fdrd mdcar si purceadd din vatra lui,
atitea oraqe pe maiul
iacului strymonidn 107,
vecine tdrimului tracilor !
Antistrofa II
Dar gi rnai departe de laoul acesta,
pe uscatul virtos,
atitea oraqe incinse cu metereze
fost-au supuse, de-asemen! regelui nostrus
Ei cele infipte-mprejurul
largului drum de apd al Hellei,
gi-adincul intortocheat, Propontida 108,
gi gurile Pontului foe.
Str,ofa III
$i insule multe spdlate de valuri,
cele de iingd abruptele piepturi marine
ale pdmintului Asiei :
Lesbos, {e pildd, qi hrdnitoarea rndslinului,
S_amos, Chios, de-asemenea paros,
Naxos, Myconos gi Andros,
aflat6 in strfns[ vecin6tate cu Tenos 1{0 I
Antistrofa III
EI stdpinea totodatd qi cele
sdltate in mijlocul mdrii,
lntre doud fdrmuri de continente,
Lemnos, apoi sdlaqul lui lcaros rlj,
L22
Rhodos, Cnidos, oraqele insulei Kypros
Paphos, Soloi. gi Salamina rr2,
a cdrei cetate-mama
trezegte acum tinguirile noastre.
E!oda
$i aEezdrile imbelqugate
din pdrlile Ioniei, unde.
foiesc numeroqi helleni tt3.
Totul, doar mullumitd gindului sdu,
slujit de tdria neistovitd
a luptitorilor sdi inarmali,
cie gloata pestrili a oqtilor ajutdtoare !
Noi acum indurdm o cddere
fir[-ndoialS voitd de zei,
frinli de ndPrasniceie lovituri
in rdzboiul Purtat Pe mare.
(Intrd. Xerces i.ntr-un car cu patru roli'
qi' baldachi'n'
Vr:qmintele ?.i. sunt sfiqi'ate. Cu paqi, nesiguri inainteazd
$pre cor, urrnl,t de clfii'ua i'nsofi'tori.)
XERXES
' Vai mie, ndpdstuitul, cruntd ursitS, am p6timit, dintre
loate cea mai neagtePtati !
Cu inimi crud'[, daimonul sorlii a nivdlit peste-al perqi-
Ior neam !
Sbrmanul de mine' ce-mi va fi dat sd indur ?
Vigoarea trupului mi se topeEte, cind ii privesc in fa!5,
;Lici, pe bdtrinii oraqului.
'd,2"u", de ce nu mi-a fost hdrdzit, iaolaltd cu oamenii
rnei sivlrqifi, si fiu invelit in moarte gi eu !
CORIFEUL
Vai, regele meu, pentru mindra noas-tri oqtir;e !
Vai, pentru cinstea cea mare' sfdrmat5, a legii p9rs1n9'
pentru'a'ceastd podoabi de luptitori acum secerali de dai-
rnonul sortii !
123

CORUL r11
Pdmintul suspind dupd vlSstarele sale
dupd tinerii sii cdsdpi{i de Xerxes,
el care indoapd Infernul cu pergi.
Coborind in lumea lui Hades,
mullime de oameni, florile tdrii,
arcagi iscusifi, sumedenie deasi
gi nenumdratS, s-au stins din lqmind.
Aiai, aiai, pentru oastea noastri viteazd !
Tdrim asiatic, basiieu al pdmintului,
chip rusinos, ru;inos, ti-ai plecat genunchii
.in
XERXES
Strofa I
Eu sunt, vai, ndpdstuitul,
eu, nemernicul, ndscut spre pacostea
neamului meu gi-a !5rii pdrintilor mei !
CORUL
Drept agrdire la-ntoarcere, te vom primi
cu lipdtul cuvintitor de nenorocire,
cu plinsul de nenorocire tinguitor
aI bocitorului mariandynian {15,
un vaier bogat in lacrimi.
XERXES
Antistrofa I
Izbucni{i in strigdte jalnice,
in suspine stridente. Daimonul sorlii
iat5, s-a-ntors impotrivd*mi !
124
CORUL
Vom izbucni in strigite jalnice
ca sd cinstim suferintele nebdnuite
ce te-au cuprins pe apele mdrii.
Ne vom tingui pentru neam qi cetate,
piingerea noastrd suna-o-vom inldcrimatd-
XERXES
Strofa II
Ares al Ioniei ne-a jefuit, ,
Ares cel inzestrat cu nave al Ioniei
a hotdrit ursita noastrd de moarte,
secerind cimpia-nnoptati a mdrii
gi malul de stincd lndurerat 116.
CORUL
Oi-oi, strigali qi totr/l afla!,i !
Unde-i multimea insotitorilor tdi credinciogi,
unde !i-s loctiitorii,
cum erau Pharandakes,
Susas, Pelagon,
Dotamas gi Agdabatas, Psammis,
qi Susikanes ce pirdsea Ecbatana 117 !
XERXES
Antistrofa II
I-am lSsat nimiciti departe.
Cdzuli de pe puntea unei cordbii din Tyr 118,,
la Salamina, sub \6rmuri,
se izbeau de ripa mdrii stincoasd !
CORUL
Oi-oi, unde-i Pharnuchos al tdu
gi vajnicul Ariomardos,
t25
 Strig6, ah, strigd inima mea dinSuntru,
unde-i stdpinul Seuakes, din toate pdrfile trupului meu !
Lilaios din nobilS stirpe,
Memphis, Tharybis,
Masistras qi Artembares,
CORUL
unde Hystaichmas ? iard qi iar te-ntrebdm"
Iar noud qi allii ne mai lipsesc :
XERXES Xanthis, cdpetenie a zece mii de marzir2r,
vrednicul Anchares,
Strofa III Diaixis gi Arsarnes,
domnii cdldretilor,
Io, i.o, pentru mine ! Dadakas gi Lythimnas,
Ei au cuprins cu privirea oragul neobositul luptdtor cu lancea, Tmolos.
strdvechi al Atenei, vrednic de urd, Ne minunim, ne minundm cd nu-i vedern
apoi mdturati, ca de o singuri vis1d, vai, ln urma cortului tdu
s-au prdpddit pe uscat, sdrmanii ! purtat de roti 122.

CORUL XERXES
t
Unde-i al perqilor socotitor, Strofa JV 12e
ce numdra cite zece mii dintr-o datd 11e,
,Ochiul 120 tdu credincios de-a pururi,
fiul lui Batan6chos, Alpistos, Toli au pierit, mai-marii oqtirii !

CORUL
al lui Sesanlas, din neamul lui Megabatas ?
Unde sunt Parthos, Oibares cel mare ? Vai, au pierit fdrd slavi !

I-ai pirdsit, pdrlsit !

O, suferin{e ale slivililor Perqi,
o, rele mai mult decit rele ! XERXES

Ai ai, io, io !
XERXES

Antistr,ofa III CORUL

Voi imi stirniti ca un dor amintirea
bunilor mei ostagi Io, daimonii ne-au c5gunat
cu vorbele voastre cumplite, cumplite, un rdu intrecind aqteptirile !
crude qi preadureroase. Cit de vddit ne strdfulgeri Ate !

126 TzE
 ll

ii;
ti

ir
XERXES XERXES

" Antistrofa IV I
Numai aceastd tolb6.
Suntem tovili de o pacoste veqnicS.
CORUL

CORUL Ce-am auzit, ai salvat doar atita ?'

Suntem lovili, este neindoielnic !
XERXES
. XERXES Addpostul sdgetilor mele.
De o durere, durere necunoscutS, necunoscu
CORUL

.CORUL Mult prea pulin din atita multime de oarneni !

Nu spre norocul nostru ne-am infruntat

cu nbierii iaonilor.
XERXES
Neamul persan a fost oropsit in rdzboi'
Iatd ci ducem lipsd de apdritori.
XERXES

I
Strofa V CORUL

Cum si nu fie ? Ce oaste multi aveam, Iaonii sunt neinfricafi ln lupta cu lancea.
Ei-am fost lovit, sdrmanul de mine !
CORUL XERXES

Cine, dintre ai noqtri, nu a murit ?

Pergii erau o Putere mdrelatd !
XERXES
Vedeli ce-a rdmas din cetele mele
Antistnofa V
Nespus de viteji ! Mi-a fost dat
sd privesc o neaqteptatd ruind.
!

CORUL
coR(iL
Vedem, vedem.
" Clnd ? Cind oamenii flotei de-lupti s-au risipit ?

729
128 g- Rugatoarele, Per$ii, $apte contra. Thebel
 XERXES
CORUL
Mi-am sfipiat veqmintul aflind de pacostea rdul
Aiai, aiai, ndpastS, nbpastd !

CORUL
XERXES
Vai-vai ! Vai-vai !
fipali, in chip de rdspuns la lipitul meu !

XERXES
CORUL
E mult mai amarnic decit acest vai-vai !
!
Chinul nostru se ddruie chinului t5u.
CORUL
t,
XERXES
Nipastd de doud, de trei ori mai crunti !
Cintecul tdu sd urle-mpreund cu cintecul meu
Ototototoi !
XERXES
CORUL
Chin pentru noi, bucurie pentru duqmani.

coRUL f [L#Ti"*'"1#fffx'i;neror noastre

Tdria ne-a fost nimicitd...

XERXES
XERXES
Antistrofa VI
IatA-md neinsotit de alai !
de visle'
coRUL il "-$iiii fJti#"i'*:ttd
Dragii noEtri rdzboinici au fost risipiti de ma{E coRUL

5ERXES Ne podideEte plinsul, amarnic.

I

I
Strofa VI - XERXES
Plingefi, plingeti prdpddul, porniti spre
I

Tipati, in chip de rdspuns Ia lipitul meu !

l

130
131
t.
1
F
I
 ' XERXES
CORUL
Slobozili asculit[ strigare !
Avem temeiuri destule sd hohotim, stdpine !

CORUL
XERXES
l1i vom urma pi indemnul acesta, tipind"
Faceti sd sune qi mai inait suspinele voastre
Ototototoi !
XERXES

CORUL Antistrofa VII

Ototototoi ! Runeti cu virful miinilor Pinza

$i negre, geminde izbiri lnsofi-vor, ah, ""
,ra'acoPera sinul !
bocetul nostru.
CORUL

XERXES Durere, dureri !

Strofa VII
XERXES
Lovili*vii pieptul, strigali,
tinguindu-vd ca mysienii ! Piivili-vi Pdrul din caP,
hohotifl pentru soarta oqtirii !

CORUL
CORUL
Durere, dureri !
Cu indirjire, cu indirjire.
pini la ultimul fir, sporinCu-ne chinul'
XERXES
XERXES
Pustiiti-vd bdrbile, smulgeli
firele voastre albite !
Scdldali-vd ochii in lacrimi"

CORUL CORUIi
Cu lndirjire, cu indirjire, In lacrimi ne sunt inecati.
pind la ultimul fir, sporindu-ne chinul.
133
t32
 XERXES XERXES

Epoda JaIe qi vai, pentru cei sdvirgiti

datoritd navelor noaslre
fipafi, in chip de rdspuns la lipdtul meu ! cu trei giraguri de visle, jale Ei vai !

CORUL CORUL
,.
Oioi, oioi ! I1i vom face alai, cu suspinele noastre tinguitoare.
(Xerres qi., dupd. el Corul, cu mi,gcdri uiolente, yileacd'
XERXES ln pagi d.e dans lugubru.)

Pornifi, gemind spre palat.

, CORUL

Io, io !

XERXES

Vditafi-vd, vai, prin cetate !

conur,
Vai, ne vditdm, ne viitdm !

XER)(ES

Gemefi ln linced alai !

CORUL

fo, io, pS.mint al Persiei,

atit de amarnic mersului nostru !

134
$apte contra Thebei
 PERSOANELE

(In ordi,nea intrdrii, in scend)

l,trt'trl acfrunzr, este agora Th,ebei. In fundul scenei'.'-pe un

tltrtt mai rid.icat, se aftd altare gi' statui, ale zei'td'$iloT -9e:
ETEOCLES, regele Thebei ir\lti. Armata std. de ueghe la rietereze; i'n pi'gfa publi'ed'
VESTITORUL rl,i,rr bdtrinr, qi, copii. Ibse d'i.n palat, inso],;r't de ogteni',
CORUL lecioarelor Si temeilor thebane Eteocles.
ANTIGONA )
ISMENA surorile lui Eteocles
I ETEOCLES
UN CRAINIC

l)opor theban t, mai-marele este dator sd cuvinteze pe

,,,,,ruri clipei, acel care vegheazd peste treburile obqtii
y {,ine cirma ldrii, neldsind sd-i fie cotropite pleoapele
rlr,somn.
Cici dacd totul merge bine, pricina este divinitatea.
Iar dacd, dimpotriv5, ne cade vreo ndpastd - sd nu
:rr,-ntimple niciodbti ! atunci numai un nume,l al lui
l,llcciclei2, va rdsuna de- multe ori pe toate strdzile cetdlii,
plctutindeni, ln imnuri miriite $!-l tipete de jale, de care
irir fereasc[ Zeus Apdrdtorul-de-Nevoi cetatea strdnepofi-
lor lui Cadmos, vadind cd nu poartd zadarnic numele
lrr't:sta !

De-asemeni voi, acum, 9i cei- ce inc{: agteptati sd vi

sc implineascd toiul tineretii qi cei cirora vlaga vi !-a
risipit cu virsta, trebuie, invirtoglnd puterea trupurilor
voaitre, ficindu-vi cu totii datoria pe potrivd, sd ajutati
r:ctatea, altarele divinitd{ilor acestei tiri la care s5 vi
inchinali de-a pururi ! sd v-ajutati -
odraslele gi Glia,
-
rnaica voastr6, cea mai scumpd doici.
Cind voi, copii fiind, umblati tiriq in primitoarea sa
[drini, ea qi-a luat asuprd-i toatd grija hranei voastre !i
r'r crescut din voi locuitorii inarmali cu scuturi, tn care sd
te poli increde la o nevoie cum este aceasta.
Din fericire, zeii se apleacS, pind astdzi, cdtre noi.
139
 Pdreau cd-s Iei, cu Ares in Priviri'
De-atita vreme de cind stdm impresurati in turnuri, il;;;tce gi-au pus in gind e sigur cd se va-mplini'
rizboiul s-a urmat, prin voia zeilor, cel mai ades cu bine i I'dr[ aminare.
pentru Theba. Trdgeau Ia sorli, cind i-am 15sat, sd hotdra'scd zarurile
Dar iatd cd acum vorbeqte ghicitorul, pdstorul pisdrilor, ;rluncate Poarta la care si-qi conducS. fiecare
pilcul lnar-
care, nefolosindu-se de prevestirile ce joac6-n flicdri, nu- r rr;tt...
rnai cu auzul qi cu mintea cumpdneqte semnele profetice,
artd in care n-a mintit vreodati 3. Alege-i aqadar, degrabS, Pe. cei mai buni bdrbati, Pe
Ei spune, domnul prevestirilor nemineinoase, cd*n timp .',,i mal vrednici din cetate, qi rinduiegte-i cdPetenii la
de noapte, adineauri, a fost porunciti o mare nivdlire dl ir.sirea fiecirei Porli.
ahei4, sd potopeascd Theba. C[ci iatd, se apropie ostaqii argieni cu arme grele' alba
Dali fuga la creneluri, ia porfiie-ntdrite, cu tofii, grab- ni in nori^de'praf 9i'cimpi-rrile sunt pdtate de
inarmali din creqtet pind-n tdlpi !
nic,- ' "i"
,,1,uiid-pLurind din nariie-armdsariior sforiitori'
ingrdmdditi-vd in pieptul meterezelor, urcali pe-aco- Tu, ca pitotul in{elept la 9i1m1 navei, sd-!i intdrepti ce-
perigul turielor de apdrare, stati dirz la locurile de ieqire lrrtea, pindhu lncepe Ares vijelia !
ale porfilor, qi agteptati increzitori, neinfricali de marea Se gi aude mugetul talazului de pulbere stirnit de
gloatS a ndvdlitorilor, cdci zeii vor sfirqi cu bine lupta. lrrptd.tori.
Arn strecurat iscoade militare qi cercetaqi printre dug- Nu pierde clipa de 'a tre'ce ta fapte cit mai iute' cre-
nnani ; sunt sigur cd ei nu vor bate drumul in zadar. ii; ;;i pa.t"" qi mai departe pentru tine octriul
Iar ascultindu-ie cuvintul, nu mi va surprinde nici o ,ti'",cios, Ltt strijer care vegheazd toatd ziua'
vicLenie. ""
Avind inqtiinlare, in cuvinte limpezi, despre ce se-ntim-
(Paporul se imprd.gti.e. Intrd, un uesti,tor.) 1,tii Jincolo de ziduri, vei fi ferit de orice vitdmare'

ETEOCLES
VESTITORUL
s
O Zeus,o Glie, zei ocrotitori ai firii, Urgisire gi Erinie
a
Eteoclees 5, domnul ce1 mai vajnic al cadmeilor, So-
sesc din rindurile ogtii de potrivnici gi iti aduc inqtiinfare lrrcaputernici a tatii, mintuiti cetatea !
nesrnintitd ; am vdzut cu ochii mei ce se petrece-n tabdra iri,, smuigeli, retezindu-i temeliile, atotsurpatd' l5L-
grarul
r;rrrd-o pradi de tdzboi, o a$ezare-n.care se revarsa
duqmanS.
$apte bdrbali ndprasnici, capi de pilcuri, au jertfit un ,'linesci atitea case inzestrate cu aitare !
S5. fie libere pAmintul 9i oraqul ridicat de Cadrnos'
sd
taur pe un negru scut, gi-au cufundat ln tdurescui singe
miinile gi s-au jurat, pe Ares, Eny6 gi Phobos iubitorul rrrr incapS-n jugul robiei niciodatd'
de omoruri 6, s[ ndruie cetatea, oragul ridicat de Cadmog Veniti-ne in ajutor.
s5-l despoaie, iar, dacA nu, sd piar5, amestecindu-qi cu Sper cd vorbesc qi ln folosul vostru qi-n aI meu'
aceastd glie singele.
Doar o cetate norocoasd $i cinsteqte zeii'
Apoi au atirnat, cu mina lor, de carul lui Adrastos 7
amintiri pentru pdrintii de acasi ; au ldcrimat, dar nici (Eteocles pleacd, insoi;tt d'e bdrbalt"-Intrd' -cu grubd' -qi
un singur vaiet nu le-a scSpat din gurd. irr, iezord.zne Torul'feci'oarelor Sr' femeilor thebane
inspdi'-
Doar inimile lor de fier pufneau, cuprinse de fldcdrile rfintate.)
vitejiei.
141
140
 CORUL
S_trigdm uriagele noastre, de spaimd, dureri.
Urnitd-i armata.
Pdrdsindu-qi tabdra, curge nestdviiit
norodul acesta de luptdtori,
c515re!ii in frunte.
Ne-ncredinleazd praful suit in vdzduh,
vestitor fdrd gias, idmurit qi neindoielnic.
A qi cotropit cimpiile noastre.
Se-apropie zgomotul armelor,
zboard. gi bubuie
ca un quvoi de nebiruit
ce izbegte un munte.
fo, io, zei qi zeile, rdul
care ne-arneninld inldturafi_l !
Un rdcnet s-a rostogolit peste ziduri !
E nd.vala ogtirii cu albe scuturi ;
gata de lupti zoregte asupra cetdlii.
Cine va fi scdparea noastid ?
Ce zeu sau zeild ne va sdri_n ajutor ?
Nu ne rdmine decit sd cuprind.em in brale
statuile divinitdlilor noastre.
Io, fericitilor stind pe jeluri de siavd,
trebuie sd ne-atirndm de
intruchipdrile voastre cioplite !
De ce ne-am petrece-n suspine deqarte ?
Auzili sau nu auzi\i ciocniiea de icuturi ?
Cind sd cergim indurare,
dacd nu in clipa de-acum,
inchinind tesdturi qi cununi ?
Zgomotul noi il vedem,
izbitura multelor sulili.
Ares, ce pui la cale ?'
I1i vei trdda mogia strdveche 10 ?
Daimon cu coiful de aur, coboard-ti privirea,
coboarili privirea peste oragul pe'cire
l-ai ddruit odatd
cu insdqi dragostea ta.
(Corul se mutd. de la o statui:e d.e zeu la alta, inuo_
cindu-le.)
742
Zei domnitori in cetate qi g1ie,
venili qi priviti cu tolii
ia ceata fbcioarelor care vd roage
fierbinte sd nu cadd roabe'
b-fo"oilEt" in jurul cet5lii un val de birbali
cu egretele cdqtilor fremitdtoare,
miscite de vintul lui Ares'
Zeis, o, Zeus,' pirinte atotimplinitor,
nu ne lisa niciodatd s-ajungem
dusmanului Pradi !
orl.d lui Cidmos e-ncercuit de argei'
Ne iemem de armele ucigdtoare'
Din filcile cailor,
zibalele-mprdEtie clinchet de moarte'
$apte viteji cdpitani de o9ti-re,....
in'armuri iucitoare, cu sulili siltate,
se-ndreaptd sPre gaPte Porli,
precum i-au cdzut fiecAruia sortlr'
3i 1". o"t"te tisnit[ din Zeus, iubitoare de lupte,
Fittu.'at"nalt fii mintuirea cetSlii !
Si tu. Poseidon, zeu cilldre\t2,
Jtapi" peste mdri cu tridentul
care se-nfige in Peqti,
dezleagd-ne de infricare, dezleagi-ne !
Si tu, Ares, vai, vai, vegheazd
peste oraEul purtind al lui Cadmos nume ;
itui, ir. chip idspicat' alituri de noi !
ocroteqte-ne, KYPris,
$i tu, t3
strebund prin mamd i stirpei noastre !
Din singele tdu ne-am ivit;
venim lTngl tine sd-!i cerem, sd te rugdm,
dumnezeirii tale cerqindu-i.
$i tu Apolo, stdPln Peste IuPi'
ucigag de IuPi sA fii Pentru oastea
dugminilor noqtri Ia !
Si i". fecioard ndscut5 de Leto
15,
potrive5te-di sdgelile-n arc !
Strota I
Vai, vai !
Auzim huruind imprejurul oraqului carele'
743
 Puternicd Hera ! ETEOCLES
fip5, scriqnesc din osii greu incdrcate.
Artemis iubitd ! Pe voi vi-ntreb, vldstare greu de indurat, dacd. purtarea
9terul.16 rdspunde nduc zguduirii de suliti. voerstrd este cea mai potriviti gi va salva oragui, dacd
ue chtn mai pindegte cetatea ? rr;a-n!elegeli sd imbdrbdta!i oqtirea-mpresuratS, cdzind
Ce soartd-o aqteap[d ? irsupra chipurilor zeilor cetilii, cu {ipete Ei urlete ; spre-n-
Spre ce incheiere o poartd dumnezeirea ? I iol's1"sr celor cumpdnili.
Pdzeasc6-m5, qi Ia nS.pastd gi in zile bune, soarta si
Antistrofa I l'iu iegat de neamul femeiesc !
Cind biruie, femeia nu-i decit neobrdzare, gi nu te
Vai, vai ! lroti apropia de ea cu vorba.
Din depdrtare ploaia de pietre bate_n creneluri. Cind o cuprinde teama, pacostea e ;i mai mare pentru
Iubite Apolo ! r:rrs5, pentru obpte.
Scuturi de-aramd zdngdnitoare sund la porfi. La fel qi astdzi, frdmintarea voastrd prin orag, incolo
Apleacd-fi urechea, filca lui Zeis ' rli incoace, inseamnd un indemn la sldbiciune qi la fricd
ce hotdrdqti cu sfintd voinfd sfirgitul pcntru ai nogtri iari pentru cei de dincolo de porti, care
rdzboiului 17 ! rrc impresoard, un stragnic ajutor, in timp ce induntru ne
$j O.nka 18, tu, fericitd stdpind r;urpdm noi ingine.
cdreia ne inchindm, Acesta e ciqtigul cind faci casd cu muierile.
ocrotegte-li oraqul de scaun cu gapte porli ! Dar cine nu va asculta porunca mea, orice ar fi, bdrbat,
StrofaII ftrmeie sau la mijloc, va fi prin hotdrirea judecdtii osindit
la moarte gi nu va izbuti si se fereasce de poporul care-I
Io, zei atotputernici, vl zdrobi cu pietre.
io, desdvirgitilor, zei gi zeife, Bdrbatul e rispunzdtor de cele ce se pun la cale in
paznici de turnuri in lara Thebei ! lrl.ara casei, aici femeia nu are nici un cuvint.
Cetate-a noastrd, cdznlid de lance, Rdmineti induntru gi incetali a ne mai vdtima.
n-o ddruili unei o$ti M5 auzili sau nu md auzili, ori sunteti toate surde ?
ce vorbeqte un grai strdin le.
Implin-ifi-le ruga unor fecioare,
intr-adevdr implinifi-le ruga CORUL
miinilor care se-ntind, cerqeloare spre voi !
Strofa I
Antistrofa II
Io, daimoni prieteni, Fecior al lui Edip, ne cuprinde teama
inconjurati cu mersul vostru mintuitor cetatea, cind auzim huruitul,
dovediti cit de mult indrdgili oraqele voastre ! huruitul gdl5gioaselor care de lupt5,
T,uati la jertfele ce vi le-ndhini poporul seama tipdtul osiilor,
zgomotul rolilor ce se-nvirtesc
ql sgama luind, sd-i dali ajutor. qi-al frlielor neadormite
Gindili-vd cite misterii. in gurile cailor,
bogate-n prinoase au loc ln Theba ! al zdbalelor cele in foc fSurite !
t44
145
l0
 ETEOCLES

$icum ? Navigatorul, de la pupd la prord ale

(iind ii chemali," J;T:i; de sus, remenor, nu
"", muma vremurilor
vrr yrurtati prostegte ! Ascultarea este
gdsi-va oare mijloc de scdpare, cind corabia trudeqte lrurrc gi singur ele izbdvesc ; aga spune proverbul.
tuitS de talazul mdrii ?

CORUL
CORUL
Antistrofa II
Antistrofa I
Aga e, dar gi mai inaltd
este puterea dumnezeirii.
Nu, dar noi, sirguind la statuile Adesea cind omui se zbate
vechi ale nemuritorilor, in rele fdrd scdpare,
ne-am incredinlat puterii divine. in suferintd cumplitS l
Cind a vuit spre porlile noastre qi peste ochi i se lasd o ceatd.,
ca un potop ucigaq de zapadd, zeii deodatd-l ridic6.
bintuite de spaimd,
am cdutat addpost la Preaferici{i, ETEOCLES
rugindu-i fierbinte
si-qi intindd asupra cetdtii obldduirea. I3drbalii trebuie sd-aducd jertfe junghiate zeilor, sd le
lrrchine drept prinos de ispdqire, inainte de-nclegtarea cu
rlrriimanul.
ETEOCLES Iar voi sunteli datoare sd pdstrali tdcere qi sd stali
ilr case.
Rugali-vd ca zidurile noastre sd abatd ldncile vrdjmaqg.
Nu e aceasta oare Ei spre faima zeilor ? CORUL
Se spune cd dintr-o cetate cuceritd zeii pleacd. Strofa III
' Locuim, prin grija celor de sus,
CORUL o cetate nebiruitS;
meterezele sale ne apdrd incd
de gloata vrdjmaq5.
Strofa II Ce ascunsd nelinigte poate
sd ne intunece ruga ?
Sd nu apuc5m a vedea pdrdsit
i,n zilele vielii noastre oragul
ETEOCLES
de cdtre soborul acesta de zei !
Sd ne lipsim de priveliqtea vetrei lui Cadmos Eu nu md-mpotrivesc, cinstili cum se cuvine neamul
cutreieratd ln lat qi in lung de oqtime, zcilor, dar dacd vre$i sd nu imprSgtiali teama nemernicd
cuprinsd de fidcdri dugmane pustiitoare !

146 147
in inimiie cetdfenilor, stali potolite, nu vd-nspdim CORIFEUL
prea tare !
.Mi-e fricd, larma creqte la portile izbtte'
CORUL
ETEOCL,ES
Antistrofa III
Am auzit rdbufnind de curind De ce nu vrei deioc sd taci qi urli astfel prin oraq ?
un arnestec de vuiete ;
turburate de fricd CORIFEUL
am fugit la acropola 20 noastrd,
la locul de scaun pe care-l cinstim. 'Sobor al zeilor de-aici, pdstreazd turnurile noastre !

ETEOCLES ETEOCLES

Acuma voi, cind veli afla despre riniti qi morli, sd f-oveasci-te pierzania ! Nu vrei s[ taci ?
lncepeli a boci s5lbatic.
Cu singele vdrsat ai oamenilor se hrdnegte Ares. CORIFEUL

CORIFEUL Scutili-ne sd-ajungem in sclavie, zei thebani !

Vai, nechezatul cailor ne suni in urechi ! ETEOCLES

ETEOCLES
Chiar tu ne ddruieqti robiei, pe mine qi intreg oraqul'

Chiar de vi suni in urechi, si nu vd aritali prea mult CORIFtrUL

cd-L auzili.
O, Zeus, atotPuternice, intoarce-li loviturile peste dug-
CORIFEUL r, nani !
ETEOCLES
Cetatea geme din adincul gliei sale, potrivnicii ne im-
presoarS.
Zeus, ce ai Pl5midit cind ai fdcut femeia ?

ETEOCLES
CORIFEUL
Nu ili ajunge cd eu suni aici pentru a hotdri mdsurile
o jalnicS fdptur6, precum e 9i bdrbatul, dacd oraqul
de cuviinli ?
liade prins.
148 r49
 ETEOCLES
lrr [a!a voastrd, zei de bagtini ai tirii, zei ^domnitori
."Iar,spui prdpdstii, tocmai cind te_atingi de Il rrrnpuri qi veghetori in piele, fintind Dirke 23, ape ale
zellor 2r-
rtrrlrri ismenos2a, fdgdduiesc, de se vor incheia cu bine
tn;rlt'$i cle va fi cetatea mintuitd, sd rdspindesc peste alta-
rr,l,,rlivine singele de oaie, in semn de biruin!5, iar hainele
CORIFEUL lrrrlrivnicilor, ptdzi de lance sfiqiate, sd le atirn, pe zidul
arrllclor ldcage, drept prinoase !
Md vldguiegte spaima qi*mi smulge vorbele din gu Astfel rugali-vd de zei, in loc si-ntirziali in gemete,
Irr {ipcrte hohotitoare, sdlbatice 9i fdrd rost, prin care nu
vr.(r izbuti sd ocolili mai lesne soarta.
ETEOCLES
l,lu la ieEirile din cele gapte metereze voi rindui, sd
Ascultd-md, ili fac o rugdminte u$or de implinit. lirr;r piept duEmanilor, sase bdrbafi, din croiul celor mari,
lr nrine qapte, inainte sA ne vind vestitori cu mintea rdvi-
r,il;r ;i zvonuri mult prea tepezi, care sub nevoia unei clipe,
..;r rlcii foc Ia totul.
CORIFEUL
(lileocles pleacd,.)
Vorbegte cit rnai iute qi-!i voi da rdspunsul iute.
CORUL

ETEOCLES Strofa I
S-a taci, nefericito, sd nu mai semeni frica '1", irm asculta, dar sufletul nostru, de spaim6, nu doarme;
in cei care
!i-s dragi. vr,r'ina inimii, grija,
lrninc;te flacdra infricoEdrii
Nr, Lemem de-atita ogtire ce-nconjuri zidul.
CORIF'EUL l,;r tel porumbila cu pui, tremurind,
Am sd pdstrez t5cere, md voi supune sorlii celorlalfi. ',r, l,cme de garpele
;r,lrrc5.tor de moarte in cuib.
tlrrii aieargd spre rnetereze,
ETEOCLES
rrr 1;loatd, in cete.
('rr noi ce va fi sd se-ntlmPle ?
Numai aceastd spunere a ta o !in, le uit pe celelalte- A![ii azvirl colluroase pietroaie
.r ;upra cetdlii impresurate.
, ?utcummai adaug, dezlipifi-vd de_aceste chipuri. rusati*vi Z,'i zdmisliti de Zeus,
qupa este gi nevoie: zeii sd fie aiialii riogtriniufta
i ,riLrl.a!i pe origice cale
Pe urmd, ascultindu-mi rugdminte-a, slobozifi, aseLe_ rr,rrodul celor din stirpea lui Cadmos !
nea unui pean prielnic, sfintul itrigat 22, cum
cere ritualul
sd se {ipe la doborirea victimelor inEeUaAa Antistrofa I
Aceasta-i va imbdrbdta pe dragii nogtri luptdtori,
risipi dintr-ingii " va ('r, alti lard v-ar ddrui
teama de dugman.
,' uLie mai scumpd decit a Thebei,
150
15X

de-afi ld.sa duqrnanilor vogtri
acest meleag cu ldrind adincd
;i apa lintinii Dirke,
cea mai rodnicd undd
din cite-au fdcut sd curgd
cel care cuprinde .pdmintul, Poseidon,
;i vlSstarele mdrii, Okeanidele 25.
De-aieea, o zei liitori ai oraqului nostru,
rdspindili in cei de dincolo de metereze
migelia ce pierde bdrbalii,
orbirea ce-i mind s5-gi lepede armele,
cigtiga{i biruinld gi slavd pentru cetate,
ocrotitori. ai vetrei lui Cadmos rdminefi,
nestrdmutati din frumoasele voastre jeluri !
Gemind ascutrit, vd rugdm fierbinte !
Strofa II
Jalnic ar fi ca oragul strdvechi
si fie surpat in Hades,
un vinat inrobit de lance,
spulberat in rnoale cenuqd
gi, prin insdqi voinla divind,
pustiit de aheu 26 cu necinste ;
jalnic ar fi ca femeile vdduve
Iaolalti bdtrine cu tinere, ah,
cu hainele-n zdrenle,
sd fie tirite de plete
precum nigte iepe,
in timp ce oragul, tiplnd, se goleqten
prdzi de rdzboi hdrdzite morlii
in amestec de strigdte
Ne temem de grele ndpaste.
Antistrofa II
Ar fi dureros ca nepirguite copile,
fdrS-mplinirea cerutelor datini,
sd se vadi culese de crude,
s-o apuce pe drumul vrednic de urd
spre case strdine.
Morlii, putem rosti finainte,
152
o duc rnai bine !
Multe sunt nenorocirile
unei cetSli subjugate !
Unul ia pringi, un altul ucide,
aidturi se Pune foc.
Fumul minjegte intreaga cetate.
Ares risufid ca un smintit,
inrobitorul noroadelor,
gi prihineqte tot ce e piin de evlavie'
Strofa III
Vuiete surde se-niind Prin orag'
Imprejur un ndvod va cuPrinde
zidiri intdrite.
Birbat pe bdrbat
iI strdpunge de moarte cu lancea.
f,ipd sugacii, inc[ Ia sinul matern,
Uehdltut lor se ineaci in singe'
Pretutindenea bintuie jaful, fratele goanei !
Priddtor se-ntiineqte cu prdddtor'
tilhar pe tilhar i1 chearn6, cu miinile goale
sa fure-mpreun5,
vrind fiecbre mai mult decit o firim6'
Mintea.-gi inchipuie lesne urmarea.
. Antistrofa III
Tot felul de roade zac pe pimint rdsfirate,
dureroasd priveliEte.
Amar este ochiul cimdrdqilei'
Multele, amestecatele
daruri ale lirinii
se pierd in giroaie becisnice.
Copilele prinse, neinvilate
sd-ndure, sdrmanele, gem
cu gindut la Patu1 de roabe,
in care vor fi aruncate
din intimplare vreunui bdrbat
;i domn al chinului Ior.
153
 N-au alt6 speranli, vai, decit sd purceadd
spre un noptatic slirqit,
alindtor de dureri gi de lacrimi !
CORIFEIIJL e7
Prietene, se-ndreaptd cercetaqul nostru, mi se pare,
cdtre noi,.cu veste noud ; el vine-adus in fugd de resorturile
gleznelor.
_ Iar insugi regele, vlSstarul iui, Edip, tocmai ia timp
aleargd sd asculte spusa vestitorului ; de prea mult zor nu
face pa;ii cum i-ar cere rangul.
_ (Dintr-o parte intrd uestitorul, in fugd, dzn partea
Et cle s, int ou dr dgit de r dzb oinici.)
e o
ETEOCLES
Podoabele unui rdzboinic pe rnine nu md inspdimintd.
Nu e in stare nici o stemd sd rdneascS, nici moluri sau
lrrli.ngi sd facd ferfeni!5 totul firi lance.
$i iardqi, in privin{a noptii, ce'ne-ai zugrivit-o, de pe
rrr:utu1 s5.u, cu astrele cereqti ilurninind, sminteala repede
lr.j unge prorocul unora.
Deci cadd noaptea peste ochii sdi pe cale sd se stingd !
Sa-i fie stema preasemeati insugi purt5torului intr-ade-
viir qi-ntocmai pe potrivd !
$i-atunci va fi fdcut chiar pentru sine profelia cea ne-
''rrmpdnitS.
opusd, Eu, impotriva lui Tydeus, voi rindui apdrdtor al porlii
1,rr fiul vajnic aI lui Astacos
31.

De neam ales, cinste;te cu evlavie tronul Sfielii, urSgte

VESTITORUL vorbele umflate, nu-i plac nemerniciile, nu intri-n firea
lrri si fie ticdlos.
Vd pot vesti, gtiu limpede ce se intimpld la dugmani, Igi trage rdddcina din bSrbalii semdnali in brazde pe
cum pentru fiecare s-a tras Ia sorti o poartd. ,'rrrr: Ares i-a crulat ; astfel Meldnippos este lntr-adevdr de
Tydeus 28 a gi-nceput a face larmi- in fala por,fii lui lrrrstind din Theba.
Proitos 2e ; ghicitorul s0 hsd nu-i ingdduie si treaid fiuviul Izbinda-n lupt5 o va hotdri cu zarurile Ares.
Ismenos, cdci animalele jertfite nu dau semn prielnic. Intr-adevdr, il mind dreptut singelui sd-alunge lincile
Tydeus, descreierat qi spumegind de pofta bdtdliei, lipd vlijmaEe din glia-mam5, care l-a ndscut 32.
aseme-ni;arpelui guierdtor in soarele amiezii, huleqte glii-
citorul, feciorul inlelept al lui Oikies, care s-ar str6Eui, CORUL
,,din pricina nevitejiei, sd amdgeascd moartea, si amine
lupta". Strofa I
Acestea-i sunt rostirile ; iqi saltd coama coifului cu
trei urnbroase mofuri, iar de sub scutul sdu tdl{ngi Celui de partea noastrd luptind
de-aramd sund, rdspindind infiorare. sd-i d6ruiascd zeii noroc;
Pe scut are o steml preasemeald, infdliglnd un cer e1 sare, cum este gi drept,
lucrat cu meqtegug, invilvorat de astre, gi'din rnijl6cul sd apere Theba.
pavezei, strdlucitoare, ,imprdqtie lumind iuna plind,' cea Tremurdm la gindul
mai de seamb dintre stele, ochiul nopfii. cd am putea privi vreodatd
Aceasta-i cdpiaia preaimpodobitei lui armuri ; iar el, singerosul sfirgit al ceior pierili pentru rudele lor.
pe tdrmul fluviului face larmd, dornic sd se batd, precum
VESTITORUL
u_1
rymgsqr care agteaptd incordat sd sune trimbi{a, um-
plindu-qi de minie friiele cu bale.
S5-i ddruiasci zeii luptdtorului noroc !
Cine-i va sta-mpotrivd, cine, cind vor cddea zdvoarele, Pe urmi, lui Capdneus 33 i-a fost sortit si stea la poarta
e pregetit sd fie straja porlii lui Proitos ? rlcnumitd a Electrei 34, un uriag de-asemeni, mai niprasnic
154
155
decit cel dintii, a cdrui grozdveald trece dincolo de O izbire de trisnet s5-I lintuiascS,
farea omeneasc5. pind nu nivileqte in casele noastre'
EI ceartd zidurile cu ameninfdri cumplite ; fereascd- pini nu ne alungd
ursita sd se implineascd ! cu sulila lui preasemea![
Fie cd vor sau nu vor cei de sus, el spune ca va din incdperile noastre de fete.
cetatea Ei cd nici potrivnicia lui Zeus, ,cdzind asupra luin
nu ii va pune piedici.
Iar fulgerele, .pentru el, qi ioviturile de trdsnet sunt VESTITORUL
totuna cu ar;i{ele de amiazd.
Ca sternd are Lln om gol, un purtdtor de foc, linind in sd ne loveasci
miini, drept armd, o torld-nfiScdratd 35 qi gldsuind cu jitere Vi-I spun acum pe cel ales dupd aceea
de aur : ,,Voi aprinde Theba !" 1ror'!ile.
In fala unui astfel de rdzboinic sd trimi!i..., dar cine Din casca rdsturnatd de arami, a treia oard sor{ul i-a
'rrrrit celui de-al treilea, iui
37.
poate sd-l infrunte, cine sd se mdsoare eu acest bdrbat Eteoklos
nesdbuit de mindru ? El ceata trebuie sd gi-o arunce impotriva Porlii Noi 38'
Deci i;i intoarce iepele' fremdtdtoare sub cdpestre, e1e
ETEOCLES ;rr';ii voi *e.u tep"udi cdtre porli qi-forniie prin botnile
Ceea ce-mi spui inseamnd pentru noi cigtig dupd ciqtig.
rr cint barbar, uirplindu-se de rdsuflarea nArilor trufaqe'
Cind mintea oamenilor se intunecd de inglmfare, chiar Un herb e insemnat pe scutul sdu 9i nu in chip mdrunt :
l)(,-o scar6Sg rezematd de un meterez duqman,.
un om in
limba lor cu-adevdrat ii dd-n vileag.
Ne-ameninln cd-i gata Capdneus de fapte ; pe zei ne- i,me suie treptele cu gind sd il rdstoarle Ei strigd,.o-sPul
lil,crele potriv:ite : ,,Nu-md va pribuqi din turn nici lnsqi
socotindu-i qi revdrsind din gurd o trufie cdpiat6, el, muri-
,\r'cs !"
tor fiind, aruncd pin' la cer, pind La Zeus, cuvinte zgomo- si
toase, umflate ca talazurile mdrii. Trirnite impotrivd-i un luptdtor in stare apere ce-
Dar sunt incredin{at cd fulgerul aducdtor de foc il va I jugul inrobirii.
rrt,ca de
lovi pe el, precum i se cuvine, gi nu va semdna de fei cu
ar;ila de soare ia arnia-zd.
Chiar in pofida gurii lui neruginate, eu am gi hotd- ETtrOCI,ES
rit bdrbatul care sd-l infrunte, dirzul Polyphontes 36,
vointS-nfl5cdratd-n lupt5, meterez nestrSmutat, pe care-i Trimite--roi indatb un rizboinic, de nu cumva' din fe-
sprijind Ar'cemis cea ocrotitoare cu harul sdu si zeii ceia- a-qi fost trimis, un olri ce nu-line l5udilroqenia in
1a1{i. 'i,,lre,
;,; ,,F; rvlJgut""., vlasiar lui Creon, din siminla
celor r5-
Numeste-mi altd cdpetenie gi aItS poartd hdrdzitd" ;iriii'din b'razde ao.
E1 nu se va infricoqa de larma unor iepe cu.nechez
CORUL rrcstdpinit gi nu va parasi vreodatS.portile oraqului.ci, sall
,',iriila, iEi va-mplini tap de glia hrdnitoare datoria, sau'
Antistrofa I doi'natnuli'9i -cetiluia de pe pavdz3, .o ya lu-a
'','';;;dd;ei
,r':i,pi p*uad de rdzboi,'podoab[ pentru casa pdrinteascd'
Sd moar5. acel care face Vorbegte-ne despre-ngimfarea altuia, nu fi zgircit in
urdri atit de cumplite cetdlii ! ,r ne spune.

156 1"57
 I,)l nu aEteapti decit s5-9i incerce, la vreme de nevoieo
CORUL ,,or rrta.
Strofa II Nici chipul sdu, nici inima 9i nici armura n-au cusur'
Cu bun temei Hermes a5 ii pune si se-nfrunte, c5ci, om
Cerem in_rugdciuni biruinld rlrrriman cu om se va lupta Ei prin ciocnirea pavezelor se
pentru cel,care apdrd caseie noastre, r,,rr r'5zboi doi zei potrivnici.
^cerem
pentru potrivnici infringere. Unul e Typhon, cel care risufli foc, iar ce151alt, pe
In nebunia minlii lor, rrcrrtul lui HiperUios, e tat5l Zeus, infipt pe tron, -cu fuige-
Jlgnesc o_ru$ul cu mult preasemele cuvinte. rtrl invilvoral in mindi qi nimeni pind azi nu l-a vdzut
t'rrveasca spre ei cu minie Zeus
rrrvins pe Zeus.
Drdmuitorul ai dreptdfii I
[Acegtia, pentru fiecare, sunt daimonii sprijinitori.
$i dacd-n bdtdlie Zeus e mai puternic decit Typhon,
VESTITORUL rroi suntem cu invingdtorul, iar ceilalli sunt cu invinsul'
FireEte, lupta celor doi bdrbali astfel se va sfir;i :
.
A1 patrulea se afli. rinduit la poarta urmdtoare, a Athe- lliperbios, agJ cum il aratd stern-a, va gesi pe ins65i pa-
nei Cnka. vriia-i un salvator, anume Zeus.1
t'0
Se-apropie strigind, este fdptura inalt crescutd_a lui
-_.
HiPP6medon
"2.
Cind el a-nvirtejit rotundul scutului cit un arman, am CORUL
inceput si tremur, nu tdgdduiesc.
Desigur faurul de steme nu era din cei neiscusili qi i_a Antistrofa II
-lucrat cu mdiestrie scutul, inchipuind un TyphonZe'"6:-i11_
pr.oagcd din gura cu sufldri de fldcdri, un n"eg*u abur, Credem cd insul Pe-aI cdrui scut
fra- se afld vrd'ima$uI iui Zeus,
tele vSldtucit al focului, in timp ce gerpi iricota.iti
tuiesc chenarul pintecoasei paveie. "i"a- neindrdgita fdPturi a unui daimon
ndscut din !5rin5,
de bdtaie, pdtruns de zeul Ares, ca iazma urit5 deoPotrivi de oameni
o ,,S"oli"d_un.strigit
thyada ravd;itd se repecle-n luptd ; privirea lui stirneqte
groaza. ;i zei indelung-trditori,
igi va sflrma inaintea porlilor capul !
Ridici pazd bund impotriva ndpustirii unui astfel
potrivnic, cdci laudele lui de sine inaintea po"iifo" de
gi-nceput sd inspdiminte ! "" VESTITORUL

Aqa si fie I Si vd spun acum despre al cincilea, despre

ETEOCLES
potrivnicul lignit in fala celei, de a. cincea porti, -q Miazd-
nbscut din Zeus'
,,1" primul rind, vecina Thebei qi ocrotitoarea porfii, -Pe Ia mormintul lui Amphionl*7-cel
iroplii,
- sulila din mina 1ui, ia care se inchind ca unui dum-
Y:lt:r-
de
O.,"k", urdqte nemdsura tuptdtorutui
la curbul sdu ca pe un $arpe ameninldtor.
9i il ;;.;i;; nezeu, in care crede mai virtos decit in ochi, se jurd cA va
pustii cetatea celor ce se trag din Cadmos, deqi nu se-nvo-
De altfel a fost si ales Hiperbios 4a, fecio.rul vajnic al iegte Zeus.
iui Oinops, rdzboinic pe potri,jd cu rdzboinic.
159
158
 - Aqa dd chip,
frumos_la
g'1as acest vlSstar al unei malrre de la munte /'8,
bdrbat qi copilandru, abia dacd-i mijepte auzind f[loasele sPuneri
puful tineretii pe obraji, cresclnd, ici-colo, in tuleie dese. ale acestor filogi vorbitori
Dar n-are sr_lflet de fecioard., precum i_ar cere numele. qi nemernici bdrbafi.
_Cu ochi ndprasnici se apropi-e
parthenopaios din Ar- irie sa-i piardd zeii-n pSmintul acesta !
cadia.
Rdzboinicul acesta-i doar un venetic in Argos, unde a
fost hrdnit, gi socotegte si-gi pldteascd datoria din belqug; VESTITORUL
el n-a venit aici sd negugdtoreascd bdtdlia, ci mai degia6e
spre cinstirea cdii strdbdtute. vi-1 soun acuma pe al $aselea' birbatul cel mai in!e-
lcpt, in lirpia cel mai nobil, puternicul profet, Amphia-
- Cu semelie se infdligeazd inaintea porlii : pe pavdza
de-aram6, addpostul sbu rotund, el flutufd ocar" idrii noar- nros 51.

tre, pe Sfinx',9, care mdnincd. numai curne a cdrei Proptit in fala porlii Homolois 52 il ceartd-pe puterni-
"rudd,
formd prinsS-n cuie, lucratd-n relief, strilucitoare, ,'"t Cy&."t, zicindu-i ,,ucigaq de unul ce turburd
line sub -oameni,
-mare dascil de nenorocire, fui-
ea in gheare un theban, ca si coboare peste om o grindind ,'t,late"a, in Argos cel mai
de lovituri. crimei, ;i sfetnicul de rdutili al lui
"ri;;i'Eti"yeiisluga
Aclrastos."
ETEOCLES Pe urmi eI priveqte spre puternicul tdu frate Polynei-
t,,'r13, igi ridice ochii 9i' ia sfir'9it, de doui ori il cheam6'
. Loveascd-i zeii pe nemernici, dupd cum li-s gindurile liispicindu-i numele, 9i gura lui rosteqte asemenea cu-
qi trufia lor nesfintd ! v inte :
Astfel i-ar nimici o moarte-ngrozitoare gi nespus de rea. ,,StraEnicd faptd ! scumpd zeilor,.
ptdcutd s-o auzi, s-o
. Cit il privegte pe arcadianul despre care n^e vorbeai, ,t.,p[ni la urmagi, e straEnici zdrobirea cetdtii pbrinteqti'
qtru un bdrbat neingimfat, a cirui mind vede ce are de i"iio" tatinii'tale, cu ajutorul unor cete asmulite din
fdcut : e fratele rdzboinic'-rlui dinainte, Aktor 50. ',
;r ['lird !
Acesta nLi va incuviinla ca un guvoi de vorbe goale, Se af15 vrun temei ce te-ar putea indreptdli sd seci
fdrd implinire, s5. nSv5leascd dincoace de porfi, sporind rrurternul gipot ?
nenorocirea noastr6, gi nici sd intre in cetate omul ce aduce Oare pdmintul patriei supus de rivna iSncii tple' te va
dihania cumplitd., vrednicd de urd, zugrdvitl. pe un scut rluji in luptd cu credinti ?
vrajmag.
Ea insdgi dinafard va urla-mpoLriva purtdtorului add- Cit despre mine, eu voi ingriga pimintul Thebei, un
postit, cind va fi ciocdniti indes-at sub metereze. lllricitor asCuns adinc in larina duqmand'
Cu voia zeiior, si se adevereasc6 tot ce am rostit ! La 1upt5 deci, nidejdea mea este si mor in slavd !"
Aqa vorbi profetul, purtind cuviincios o pavdzd cu to-
lrrl de aramd.
CORUL Dar pe rotundul scutului'nu se zdreqte nici o stemi'
El nu vrea doar si pard cel mai nobil, ci sd fie, purtind
Strofa III ,,, l"i*a de grijd braidelor adinci din care cresc listarii
in piept ni se-mplintd cuvinteie, r rrdurilor cumPdnite.
i i

pletele pdrului ni se zburlesc, Te sfituiesc sd afli impotrivS-i un apdritor 9i lnleiept

:,,i vred.nic ; si-!i fie teamd de acel care cinsteqte zeii'
160
161
| |- Rugatoarele, PerFii, $apte contra Thebel

ETEOCLES
. Ce semn prevestitor, vai, il aliiturd pe omul drept
cei necredincioqi ?
In orice fel de lucru nimic nu e mai rdu decit tov
ticilogilor; aceasta nu dd niciodati roade bune.
Cind un bdrbat evlavios urcd intr-o corabie cu
nari ce ard sd sivirpeascd vreo nemernicie, qi el e n
odatd cu stirpea lor respinsi de nemuritori.
Numai si se amestece un drept ctr oameni din ce
neprimitori de oaspeti, nepdsdtori fa{d de zei, Ei se
pl+q"- fdri greg intru aceeaqi plasd j el piere-atins
virful biciului divin, acelaqi pentru to1i.
_.
La-fel gi inainte-vdzdtorul, fiul lui'Oikles, om cumpdl
p]in de dreptate, viteaz, evlavios, profet vestit, anies
cindu-se fdrh sd vrea cu oameni car6 n-au nimi,ca sfint,
guri obraznice, plecali pe-un drum de-ntoarcere atit
lung, va fi tirit gi el, dacd se invoiegte Zeus, intru
plasd 5a.
Cred cd Amphiaraos nici m5car nu va inainta sr
porfi, qi nu din lipsd de curaj, nu din voin{d qubredd,
cunoscind cd trebuie sd moard. in aceastd luptd, dacd o
colele lui Loxias 55 poartd. road.e, iar el obigiruiegte ori
tacd ori sd grSiascd doar cind e nevoie.
Totugi vom a$eza gi-n fala lui un luptdtor, pe straqni
Lasthenes uur ,l portar neprimitor de baspeii^; a"*sta r
mintea unui virstnic, dar carnea ^tindrd, -privirea iute
bralul sdu nu zdboveste sd loveascd, in'l6cul dezgolii
pavdzd,, cu lancea.
Dar pentru muritori izbinda este darul zeijor.
CORUL
Antistrofa III
Audd-ne zeii ;i implineasci-ne
dreptele rugi:
izbinda sd fie-a cetdlii lui Cadmos ! Dar nu se cade nici si plingem, nici sd ne vditim pentru
IntoarcS-se caznele,
cele stirnite de sulifi, asupra
ndvilitorilor noqtri !
162
Inainte s-ajungi la ziduri,
Ioveascd-i, ucid5-i cu fulgerul Zeus !
\/F':STITORUT,
Acum voi spune, Ia sfirgit, degpre aI gaptelea, fratele
liru, din fata celei de a Eaptea porii 57, qi despre soarta hdrS^-
zilir Thebei de el prin rugeciuni gi prin blesteme.
Acesta, dupi ce va trece peste metereze, vestindu-se a
fi stdpinul {drii 9i chiuind peanul biruin{ei, doregte si se
prindd cu tine-n lupti dreaptd, si te ucidi Ei si moari-n
pt'ajma ta, iar dacd scapi cu viat5, tu care l-ai lipsit de
rlrr:pturile sale 58, sA te alunge in exii din vatra ta, Ei astfel
rn pldtegti pentru surghiunul sdu.
iatd ce strigi tare Polyneikes cel puternic, rugindu-se
rk. zeii stirpei gi ai gliei pdrintepti si stea de veghe ia-mpli-
trirea fdrd gre$ a cererilor sale.
El poartd pavEuit. nou fdurit5, frumos-rotundd, cu o
rlrrbld stemi prinsi iscusit : se vede un rdzboinic din aur
rizclat gi-aiituri o femeie care-l cil6uzegte cuviincios pe
rlrrrmul lui.
Ea spune cd ar fi Dreptatea, dovadd literele cuvintind :
,,Il voi aduce pe bdrbat sd locui,ascd in cetatea lui, s5 se
Irrl,oarci in ldcagul pdrintesc."
fi-am ardtat intocmai preg6tirile duqmanilor.
Nicicind nu vei afla vreo vind, omului care !i-a dat
rr{'('sle ve$ti.
Cunoaqte singur cum si cirmuieqti corabia cetSlii !
(Pleacd)
ETEOCLES
O neiam al lui Edip, al meu, lovit de zei cu nebunie,
ru il. n6prasnic de nemuritori gi-acoperit de lacrimi !
Azi, vai, blestemele pirintelui s-au implinit 59 !
r',r plinsetele noastre nu cumva, sporind si-ajungi qi mai
lgrcu de indurat.
163
 CORUL
Vom qti indatd despre Polyneikes, al cirui nume i se
potriveqte-atit de bine, dac5-ntimpldrile se vor sfirgi ca Strofa I
in emblema lui, dacd il vor aduce-n lard nigte litere de
aur, liqnite dintr-o inimd semeald gi a;ternute cu migal[ Ce !i se-ntimPlS in minte, coPile ?
pe un scut. Nu te 15sa tirit de orbire,
Da, poate, dacd peste faptele gi mintea lui ar fi domnit s5 nu-!i ndvdleascd in suflet
fiica fecioard a lui Zeus, Dreptatea. sminteala lincilor care ucid !
Dar niciodatS, nici clnd a scdpat din bezna pintecului Leapddd pofta rdului, de la obirqie !
mamei, nici cind, fiind copil, creqtea, nici cind ii da in .: :

floare tinerelea qi pe bdrbia lui mijeau tuleiele in smocuri,

Dreptatea nu l-a agrdit baremi cu un cuvint gi nici acum ETEOCLES
nu cred cd std in preajma lui, cind. el batjocoregte pdmintul
pirintesc 60. Cum lucrurile le grdbeqte chiar dumnezeirea, purcead5,
Astfel Dreptatea nu ar fi, intr-adevdr, decit un nume trr b6'tat vintului, sfre loiul 15rdzit, intreaga s-tirpe a lui
ur
mincinos, dacd ar face cirdSgie cu un muritor in stare s6 Laios, uriti de Apolo, spre unda fluviului Kokytos !
cuteze origice.
Intr-asta md incred qi md voi duce sd-l infrunt eu
insumi. CORUL
Pe cine altul am trimite mai potrivit decit pe mine ?
Ne vom cuprinde-n iuptd, rege contra rege gi frate Antistrofa I
contra frate, dugman contra dugman.
Aducefi-mi cnemidele, degrab5, apirdtoarele-mpotriva Cu muqcdturi Prea crudd
lSncilor gi pietrelor. te mlni dorinla vdrsdrii de singe
neinvoiti de noima divin6,
gi-!i ddruieqte roade amare'
CORIFEUL

Ba nu, tu omul cel mai drag'qi fiul lui Edip, sd nu ETEOCLES

ajungi, in clocotul miniei, asemenea lui Polyneikes" ne-
mernic qi sfruntat la vorbd : Dar, neagri qi cumplitd, Urgisirea tatii, fdrd o lacrim&
Destul e cd argeii gi cadmeii au pus mina pe arme sd in- ochii sdi-uscali, se-apropie, spunindu-mi :
se lupte ; de singele acesta lesne te purifici. 'acel ce *bare mai devreme decit mai
Dar omorirea intre ei a doi bdrbati avind acelagi singe
,,f i" ciqtig
Lirziu-" 62
e o minjire care nu se invechegte niciodatd.
CORUL
ETEOCLES Strofa II
A indura un rdu ce nu ne umple de rugine, treacd, Nu te l6sa tirit, nu vei fi
deoarece in lumea morlilor atita ne va fi
dobinda. socotit migel, alegind s5 triieEti !
Dar relele urmate de rugine nu sunt spre buna noastrd
faim5. Erinys cu neagrd egidd
165
164
 va pdrdsi ldcaqul acesta,
cind zeii vor fi-nduplecali ETEOCLES
prin jertfe aduse de miinile tale ?

Voinla mea e asculit5, n-o vor toci niqte cuvinte.

ETEOCLES
CORIFEUL
Cit pref mai am in fala zeilor ?
Doar darul nimicirii mele preluieqte pentru ei.
De ce aq linguqi ursita care md'stiipegte ? Izbinda, chiar cind e mdruntd, vddeqte harul zeilor.

ETEOCLES
CORUL

Antistrofa II Atare spunere nu poate fi pe placul'unui bdrbat cu

ilrmele in miini.
Astfel ifi pare azi, cit se afld in preajmd.
Daimonul sor{ii dupd o vreme
se poate schimba, venind cdtre tine CORIFEUL
cu o suflare mai blindd.
Acum incd fierbe. Cum, vrei si seceri zilele fratelui tdu ?

ETEOCLES !]'I'!jO,CL!A;
Aceastd fierbere-au stirnit-o blestemele tatdlui meu.
O, cit au fost vedeniile mele de adevdrate, ndlucile care_mi De pacoste, cind !i-o trimite cerul, n-ai scdpare'
vesteau in vis cd moqtenirea tatii va fi impirlitd ! !
(Eteocles pleacd in grabd.)

CORIFEUL
CORUL
Ascultd'du f"*"i, oricit !i-ar fi de nepld-cut,
Strofa I I

ETEOCLES Ne temem de divinitatea

ce spulberd casele,
Rostiti ce vi se pare drept, dar nu lungili cuvintul ! atit de pulin asemenea celorlalti zei,
cu-adevdrat prorocili de-rdu-vestitoare,
Erinys, infiripatd din rugile unui pirinte ;
CORIFEUL ne temern sd nu imPlineasc[
Sd nu pornegti pe drumul spre a gaptea poarti.
menirile nestdpinite
ale celui cu mintea pierduti, Edip.
Aceastd gilceavd aduce moartea copiilor sii.
166
167
 Antistrofa I
Chalybos 63,
' strdinul venitcel care scuturd sorfii,
din pdrlile scililor,
amarnicul drdmuitor de bunuri,
n'ierul cu inima necruldtoare,
amestecitorul de zarurl
a gi hotdrit pdmintul in care
vor locui de azi inainte,
atita_ cit poate cuprinde un mort
i-a dezmoqtenit de marile gesuri. ;
Strofa II
Cind vor fi fdrd viafd, ucigi amindoi,
sfigiati amindoi, fiecare de celilalt frate,
cind praful ldrinei le va fi sorbit
innegriteJe cheaguri, singele crimei.
cine va sta sd le-nchine purificdrilg
cine va sta sd-i mai spele , deodatd cu basileii qi !ara.
O, noi suferinfe-mpGtite
cu ndpastele vechi ale casei !
Antistrofa II
Vorbim despre vechea gregeali,
grabnic atunci pedepsitS,
ce stdruie pinS-n al treilea neam,
neascultarea lui Laios
fatd de-Apolo,
care i-a dat in trei rinduri de veste,
din sacrul lScas prorocesc,
din pythianul buric al lumii Ga,
ci e hdrdzit sd moard fdrd urmagi,
dacd vrea sd mintuie Theba.
Strofa III
Dar T.,aios, ingenuncheat de-o pldcutd sminteall,
moartea gi-a zdmislit-o siegi,
16E
pe ucigagul de tatd Edip ;
acesta n-,a pregetat sd-gi arunce sdrninta
in sfinta brazdd maternd ce l-a hrdnit,
sddind singeroasd tulpini.
O dragoste nesdbuiti-i
apropia pe miri, pereche nebund 65 !
Antistr,of,a III
$i-acuma, o mare de rele
rostogoleqte talazuri spre noi :
cind unul se sfarm5., altul
de trei ori mai straqnic se-nalld,
clocotind zgomotos in jurul cetdfii.
Intre noi qi ele, drept apdrare, se-ntinde
numai grosimea acestor gubrede ziduri.
Ne temem sd nu se sflrgeascd
Strofa IV
Grea .este clipa ce dd socoteald
de implinirea blestemelor vechi !
Pe nevoiaEi pustiirile ii ocolesc.
Dar oamenii harnici,
cind li se-ngragd prea tare belgugul,
sd-qi azvirle prisosul poverii din navA.
Antistrofa IV
.
Ce alt erou a fost mai sldvit cindva
de zeii vetrelor tdrii,
de adunarea cetdlii bogatS-n vldstare,
decit era venerat Edip,
dupd ce dezrobise pdmintul Thebei de Sfinx,
de pacostea qi rdpitoarea de oarneni ffi ?
16S
 Strofa V
CORIFEUL
Dar cind in mintea lui
se ficu lumind 67, sdrmanul, Ce noud incercare i-a fost hdrdzitd iardqi Thebei ?
despre nemernica nunt5,
impins de durerea cumplitS,
de nebunia inimii sale, CRAINICUL
sdvirqi dintr-o dati doud nipaste:
se despirfi de ochi, smulgindu-i r Cetatea e scdpatS, insi basileii de-o sdmin|d...
cu miinile ucigitoare de tatd,
ochii mai dragi pentru el decit fiii, CORItr'EUL

Antistrofa V
Cum ? Ce grdiegti ? lmi ies din minli de spaimd, au-
zindu-te.
iar impotriva fecioriior s5i, miniat
pe felul in care-i purtau de grijd, CRAINICUL
aiai, aruncd blesteme
din guri amar5. : '

moqtenitele bunuri si gi le-mparti Strunegte-li mintea Ei ascultd-mi : copiii lui Edip...

cu spada in mind.
Acum tremurdm, nu cumva
Erinys 68 cu gleznele iuli CORIFEUL
si-mplineasci afurisirea.
Biata de mine, vai, sunt o prevestitoare de nenorociri !
(Intrd un craini.c.)
CRAINICUL
€RAINICUL
neindoielnic, prdbugili in pulbere...
Prindeti curaj, copilelor, de mame inci nedesprinse,
cetatea noastrS. a scdpat de jugul inrobirii.
S-a spulberat infumurarea stragnicilor asediatori. CORTFEUL
Plutegte Theba ca o nav5 in senin, nescufundatd de
izbirea multelor talazuri. Ei zac oare acolo, fdrd viald ? Oricit de greu !i-ar fi
Ii stau de strajd meterezele Ei porlile-apdrate de rdlboi- cuvintul, spune-I !
nici neintreculi ln lupta om cu om.
Aproape pretutindeni toate-s bune, la sase porti, dar
pe a qaptea qi-a ales-o domnul venerat al celei de a gaptea CRAINICUL
zile, mai-marele Apo1o, sd pedepseascd neamul lui Edip
pentru rdtdcirile lui Laios de odinioari 6e. Atit de crunt s-au junghiat cu miini frdtegti unul pe
irltul !

170
171.

CORIFEUL
Atit le-a fost amindurora daimonul T0 de asemdn6tor
EI singur a stirpit neamul acesta incercat de nenoroc.
" CRAINICUL
Avem temeiuri si ne veselim, dar gi sd plingem.
Cetatea e biruitoare, dar mai-marii, cei doi cond
tori de oaste, gi-au impirlit averea toati cu fierul scifilor
bitut de faur cu barosul 7't.
Pdmint ei nu vor mai avea, declt mormlntul, ip
i-au surpat blestemeie pdrintelui nefericite.
(Cr ai,ni,cul pL e ac d.. )
CORIFEUL
O Zeus, mdrite, o zei ce lineli oragul, voi care
ziduri intSrite'de Cadmos... Ie-ati apdrat, cuvine-se
s5 md veselesc, indllind ritualul strigSt spre Mint
cetatii ? Dragelor, haideli, sub vintul suspinelor,
Ori, dimpotrivS, sd pling pentru capii acestul rdz
Iipsiti
- Ei de urmagio sirmanii gi nefericilii ?
parci spre indreptitirea numelui 1or, acela de
tdtori de gilcevi" au pierit dintr-o sfadd nelegiuitd 72.
CORUL
Strofa I
Neagri Urgisire, desdvir9it6,
. a lui Edip pi a stirPei sale,
un ger niprasnic invSluie inima npastrS !
Strigim un cintec de groaPi,
aiurim ca thyadele,
aflind de aceste lequri minjite cu singe
cdzute-n puterea morlii in chip atit de amarnic.
Ah, semnul riu-vestitor,
ciocnirea de sulili !
17.2
Antistrofa I
Adeveritu-s-a fdr6 greEeal5
biestemul pSrintelui, tot ce-a rostit'
Ddinuie Parc6 urmirile
neascultirii lui Laios.
Grija inconjurd Theba ;
profetiite nu se inmoaie.
io, vrednici de Plins luPtitori,
ali implinit necrezutul !
S-au revdrsat ndPaste de jale
gi-acestea nu sunt cuvinte goale'
(Sunt ad'use inainte cad'aurele lui' Eteocles qi' Polgnei'-
l':r'.S. )
Iati dgvada grdind de Ia sine,
sub ochii noq*tti se afli cele rostite de crainic !
Cei doi rizboinici, grijile noastre gemene'
omoritorii nemernici de frate,
pArtagii aceloraqi chinuri, s-au sivirgit'!
ee s5-ngindm ? Doar atit ci
"vatrd qi-n
aici in casd durerea urmeazi durerii'
l*pi":"t"r truniiior voastre miqcatri-vd bralele 73,
in ritmul ce cdlduzeqte de-a purun
luntrea cu negre pinre, treiind Acheronul
74,
pind Ia 1[rmut strdin lui Apolo, neinsorit,
primitor Pentru toli 9i beznatic..
OORIFEUtTs
[Dar iatS-le, pe Antigona 9i pe Ismena?6, venind sd-mp1i-
lr,,usci o datorie amardl cintar-ea de mort pentru fralii lor.
nesigut, din pieptul gingag, cuprins in veqminte cutate
;rrlinc, irr..""" va izbucni pe potriva nipastei'
Pe noi obiceiul ne-nd.eafon5,'inainte de toate, si stri-
pea-
lirim tinguietorul imn cerut de Rrinys, apoi s5 cintdm
rrrrl lui Hades 77, vrednic de uri'.
O, voi, din pricina fralilor voqtri cele mai greu lncer-
r';rte din cite temei igi leagd cu briie veqmintul, noi plin-
173
 gem, noi gemem $i nu-s prefecute inaltele lipete smulse Aiai, nipistuitii, .
din inima noastrd !l aiai, blestemele ce i-au tirit
(Corul se imparte in doud, hemtcoruri ce-Si, rdspunil si se ucidd unul Pe aitul !
pl.nd la sftrgitul d"ramer,.)

INTIIUL HEMICOR AL DOILEA HEMICOR

Skofa I Pacostea cind i-a lovit

le-a stripuns, odatd cu trupul, qi casa,
Io, io, smintitilor, urmarea miniei de nePovestit
necrezdtori in prieteni 78, lacomi de chinuri, pi a gilcevii stirnj.te
ali dobindit, sirmanii de voi, de urgisirea tatdlui 1or.
l5caqul tatdlui vostru cu spada !
INTIIUL HEMICOR
AL DOILEA HEMICOR A"ntistrofa II
SSrmanii, da, gi-au aflat,' Prin cetate umblS un geamdt'
spre paguba casei, o moarte nefericitd. Gem meterezele, geme Pimintul
dupi birbalii la care tineau.
Urmagilor le vor rdmine
INTIIUL HEMICOR ace;6' averi, mogtenire mihnitd
7e'

Le-a fost hdtdzit sd se certe

Antistrofa I
Io, io, niruitori de ziduri,
ali nimicit sdlaqele voastre.
Monarhi ddruili cu domnii amare,
iatd cum fierul armelor v-a impdcat
AL DOILEA HEMICOR
Astfel, intr-adevir, si-a-mpiinit hotdrirea
sfinta Erinys a tatdlui lor Edip.
1NTIIUL HEMICOR
Strofa II
gi, drept incheiere, si moard.
AL DOILEA HEMICOR
! Cu miniate inimi
si-au impirlit in p6r!i egale moqia'
bar rudele 1or il socot vinovat
pe mijlocitorul zavistiei, Ares ;
tri-i" pidcut nu se isci Prin eI'
1NTIIUL HEMICOR
Strofa III
Loviti de fier' priviti ce-au ajuns !

Izbili lntre coaste, in stinga, Ce-au ci;tigat, lovili de fier,

izbili in trupul cu vintre frdtegti,
r75
774
 vom fi intrebate ? in impdrleaia Purceasi din vrajb6,
Numai un loc in gropnila tat5lui !
in lupta nebun6,
I sfirqit ai zavistiei lor !

AL DOILEA HEMICOR
AL DOILEA HEMICOR
Valul de bocete-al casei, inalt,
ii insoleqte, sfiqietor, Ura 1or a-ncetat.
numai suspin despre sine qi chin pentru sine, in lirina-nmuiatd de singe
posomorit gi neindrdgind veselia, vieliIe Ii s-au amestecat ;
fdcind sd ligneasci lacrimi adevdrate cu-adevdrat sunt acum un singur singe !

din inima noastrd, care se irosegte plingind Arbitrul gilcevei le-a fost a^marnic
pentru aceasti pereche de regi. strdinui din Pdrfile Pontice 80,
Fierul tiios c6lit in fldcdri !

Amarnic a fost cumPlitul

TNTIiUL HEMICOR imPdrlitor al averii,
Antistrofa III Ares ce face si biruie astdzi
blestemul Pdrintelui 1or.
Cuvine-se a ne rosti
despre destinul acestor nefericili : TNTIIUL HEMICOR
ei le-au adus cetSlenilor Thebei multd ruind,
multi, de-asemeni, vrdjma;elor rinduri Antistrofa IV
rapuse-n rdzboi,
Primitu-qi-au Partea, sf,rmanii,
AL DOTLEA HEMICOR partea de chinuri voite de Zets !
I

Adincul comorilor gliei

Cea mai lovitd de soartd le-a fost ndscdtoarea, le va zicea de-acuma sub truPuri.
dintre toate femeile cite-au niscut !
I-a zdmislit cu insuqi feciorul sdu
pe care-l luase de so! ! AL DOILEA HEMICOR
Iati cum au sfirEit copiii sdi,
surpindu-se unul pe altul Ei Pentru stirPe au imPletit
cu miini de-o sdminld qi ucigaqe. durerilor nenum5rate !
"utt^rtta
Pind la urmA, Blestemele au slobozit
chiotul lor de izbinda'
INTIiUL HEMICOR Neamul goneqte in vSlmdqagul pieirii'
La poaria la care mai adineauri luptau,
Strofa IV Ate:Si ridici trofeul 81
;
acum pe cei doi, prdbuqili, daimonul ii pdrdseqte'
lntr-adevir, de-o sdmintd au fost (Se inJirzpd' Zortegi'ul iunebru, care se pwne lent in
pini 9i in nimicirea de tot, Itt t:,:t'tffe.)

176 t17
 ANTIGONA
ISMENA
Lovit fiind, lovit-ai.
Dupd ce ai ucis.
ISMENA ANTIGONA
I $i tu, omorind, ai pierit. Strofi
Alelei !
ANTIGONA
ISMENA
Ai ucis cu lancea.
Alelei !

ISMENA
ANTIGONA
De lance ai fost omorit.
Strofd

ANTIGONA Nebuneqte susPind sufletul meu.

Ai pricinuit suferin!e. ISMENA

Inima-rni geme adinc in PiePt.

ISMENA

Ai indurat suferinfe. ANTIGONA

Vai !ie, cel vrednic de-atita plinset !

ANTIGONA
ISMENA
Revdrsafi-v5, lacrimi !
Vai {ie, cel vrednic de-atita mi15 !
ISMENA
ANTIGONA
Curgefi, suspine
Ai cd.zut prin mina fratelui tdu.

ANTIGONA
ISMENA
Iati-te zdcind.
Ai fdcut sd Piari fratele tlu.
178
179
 . ANTIGONA ANTIGONA
Indoitd durere, greu de. rostit.
Oare s.a-ntors ucigaqul acasd ?

ISMENA ISMENA
Indoitd durere, greu de privit. i;i dete suflarea'
Abia mintuit de surghiun,

ANTIGONA

S-a priPidit ; cine nu ar vedea ?

CORUL
ISMENA
O, cruntd drdmuitoare de cazne, Moira !
O, umbrd slSviti a lui Edip ! I-a prrdpugit cu sine 9i pe acestasz' .

O, neagr5. Erinys, mare ili este puterea !

ANTIGONA
ANTIGONA
E cumplit s[ griieqti.
Antistrofd,
ISMENA

Alelei ! E cumplit s5'Priveqti.

ISMENA
:;..
CORUL
Alelei !

" ANTIGONA O. crunt5 drdmuitoare de cazne, Moira t

O. umbri slSvitl a lui EdiP !

o: ;E;t ErinYs, mare ili'este Puterea t

Suferinfe cumplite privirii.

ANTIGONA
ISMENA Epordi

Mie vddite, cind s-a intors din exil Polyneikes.

"Acum o cunogti, cind ai incercat-o'
180 181
 ANTIGONA
ISMENA

$i tu te-ai grdbit s-o inve!i. lu, r'r'ge-al susPinelor gi-al suferinfelor !

ISMENA
ANTIGONA
In clipa intoarcerii-n lrr, rlintre toti cel mal vrednic de Plins !
tard.

ANTIGONA
ISMENA

Sulila ta s-a ciocnit cu a lui.

ln, riiirmani riticiti de Ate !

ISMENA
ANTIGONA
Stirpe indureratd !
ln, rrnde ii vom aqterne-n Pdmint ?

ANTIGONA
ISMENA

Indureratd de chinuri tr, rrnd€ afla-vor mai multi cinstire ?

!

ISMENA
ANTIGONA
Io, suferinle ! tr,, sir-gi aline durerea lingd pdrintele lor !
(Intrit' un craini,c qi cift'ua frunta;i' ai' Thebei")
ISMENA

Io, obidiri luN CRAINIC 83

!

l'l datoria mea s5. dau de qtire despre ce au chibzuit

ANTIGONA , ,,,, notatit aleqii poporului cetSlii Theba' au. socotit
l,lt6oc1es, p""trir-it"jirea -lirii -cu credinla,
Pentru palat qi pentru pdmint. .,,' ,,it a p"rie^de mormittt 9i a" indurerate funeralii'
il.i"h"-i pe ar.t,.*atti, n-a, pregetat sidemoari peqlrY
pdrinli' fdr6
gr,,,';'r,"p"iltt'"it r"iJ a"'t"*pt"te-ialpte si
e frumos cei tineri se
ISMENA il,:, ,"ura'; s-a stins'a.olo ttttdu
:lrrtfl6.
$i pentru mine, de-asemeni,
183
782
 Atita, despre el, aveam,sE cuvintez. CRAINICUL"
Cit despre frate-sdu, stirvul lui polyneikes va fi az- si nu infrunti cetatea !
viriit afar5, peste ziduri, neingropat, piadd la ciini, cdcl Itri dau un sfat :
el ar fi ajuns pustiitorul {arinei lui Cadrnos, de nu i se
impotrivea cu sulita un zeu. ANTIGONA
Acum, degi e mort, va trebui sd ispdqeascd vina de a_i
fi- jignit pe zeii patriei, cind a minat puhoi, ogtirea de strdini Itri dau un sfat, scuteqte-mi de-ndemnurile tale crii-
rr i t'cgti.
peste cetate,
Au hotdrit inmormintarea sd i-o facd rdpitoarele vdz-
duhului, sd fie astfel rdspldtit pentru ticdloqie, sd nu-l CRAINICUL
urmeze nimeni spre a-i inchina libaliile morlilor, spre a_l
cinsti cu tinguirea cintecelor ascu{ite, nevrednicul sd n_aib[ Poporul este aspru, cind tocmai a scdpat de Ia prdpdd.
parte de alaiul funerar ai rudelor.
Astfel a hotdrit noua putere a cadmeilor. ANTIGONA

N-are decit si fie aspru; eu nu il voi ldsa neingropat

ANTIGONA Ir' Polyneikes.

Iar eu Ie spun fruntagilor cad,mei : eu insdmi il voi in_ CRAINICUL

gropa, voi infrunta primejdia de-a cobori un frate in mor-
mint, neruqinindu-m'd c-aq fi necredincioasd gi rdzvrdtitd. Cetatea il urigte iar tu-1 cinsteqti, inmormintindu-I.
fald de cetate.
Puternic ne uneqte pintecul din care ne-am ivit, copiii ANTIGONA
unei mame urgisite qi-ai unui tatd fdrA de noroc.
ImpdrtSgegte-te din chinurile sale, suflete al meu, de. I)ar zeii oare nu i-au hdrilzit qi partea lui de cinste 8a ?

bund voie, pentru cel acum lipsit de orice voie, fiind in

via!5, pentru cel care acum e mort, a$a cum trebuie o sord CRAINICUL
sd-ndrdzneascd !
er.
Lupii cu burlile scobite nu vor infuleca din carnea lui ; I )a, inainte de a-qi fi primejduit pimintul tirii
sd nu-qi inchipuie aceasta nimeni !
Voi gti sd-i pregdtesc mormint gi sd-l inmormintez aga. ANTIGON.A,
cum sunt, femeie, de-ar trebui sd-i car pirnint in poaia
rochiei de in gi sd-l acopdr singurd, cu mina. I-,a relele-ndu.rate, el a rispuns prin rele'
Sd nu socoatd nimeni cd voi face altfel.
Gdsegte indrdzneala cdi sd fdptuiascd.

784 185
 CONDUCATOAREA HEMIOOR,ULUI AL DOILEA
CRAINICUL
lirr cu Et6ocles noi ne vom duce, precum ne iqdeamni
Pentru greqeala unuia lovind in to{i. Dreptul.
(',,1 rrl.ca gi
Acestuia, dupi puterea lui Zeus gi-a zeilor preafericiti,
rliriiLrl lui Cadmos ii datoreazi cd nu a fost nS,p6dit gi-necat
ANTIGONA rlr. I alazul dugmanilor.]

Zeita Eris 86 are vegnic ultimul cuvint. (Cele d,oud, cortegii funerare pdrd.sesc scena.)
Am s5-1 ingrop, deci mai scurteazd-ti vorba !

CRAINICUL

Dd-!i sfaturi singurd, dar te previn sd nu le

(Crainicul pleacd.)

CORIFEUL

Vai vai, Erinii, puteri ale mortii, trufaqe, de ne

nimicitoare, voi stirpea lui Edip ati sfdrmat-o din temel
Cu mine ce se intimpI5, ce md voi face, incotro
md-ndrept ?
Gdsi-voi in mine putere sd nu te jelesc, sd nu te-
lesc Ia mormint 87 ?
$i totugi mi-e fric5, de groaza poporului dau in
Et6ocles, tu vei avea bocitoare destule, pe cind P
neikes, nejeluit, se va duce, sdrmanul, urmat doar de
cetul tinguitoarei surori.
Dar cine-ar putea sd indure aceasta ?

CONDUCATOAREA INTiIULUI I{EMICOR

PedepseasbS-i oragul sau nu-i pedepseascd pe plingd

lui Poiyneikes, noi ne vom duce 1a groapd cu el, in f
nebru alai.
Acesta e doiiul stirpei intregi ; ceea ce-i drept, in ceta
se schimbd de astdzi pe miine.
187
186
Prometeu inllnguit
 PERSOANELE
(in ord.i,nea inrtrtdrii in scend)

CRATOS pi BIA Irt<:ul tragediei este o regiune septentri,onald, muntoasd. pe

HEPHAISTOS rtltr,Iul mdri,i. Intrd, Cratos ;i Bia L, aductndu-l pe Prometeu,
PROMETEU lcgat ; sunt insofi.fii de Hephalstos, zeul gchiop gi. faurul
CORUL OI(EANIDELOR nemurttori:lor.
OKEANOS
IO, tiica lui Inachos
HERMES CRATOS

Sosit-am pe pdmintul unui meleag indepirtat, cdl6to-

rincl prin lara scililor, intr-un pustiu lipsit de oameni 2.
Hephaistos, e datoria ta sd implinegti poruncile rostite
rirspicat de tatil tdu qi pe acest rdufdcdtor s5-1 legi destin-
lilt' cu piscuri povirnite, in piedica de nesfdrmat a lanlu-
r rlor de otel 3.
Ill a furat vdpaia focului atoatemegter gi floarea faimei
lrrlt', ca s-o ddruiascd muritorilor.
Pentru asemenea greqeali trebuie sd isp6geascd inaintea
Tr,ilrlr.
lnvete si cinsteascd noua stdpinire a lui Zeus gi ince-
llzc sd mai facS pe iubitorul omenirii !

HEPHAISTOS

Cratos gi Bia, voi ali implinit porunca lui Zeus pind Ia

lrrlxit ; nimic nu vd sileEte si mai stali aici.
I)ar nu cutez sd-nl5nluiesc cu forla o rudd a gi un zeu
rl,' ;rceastd culme bintuitd de furtuni.
$i totuqi, trebuie si mi incumet ; e greu sd nu lii seama
r l,' r:uvintul tat5lui.

Fecior cu ginduri indrdznele a drept-cumpdnitoarei

'l'lrt'mis5, eu te voi fereca, fdrd sd vreau nici eu, fdri sf,
vlci nici tu, ctt noduri incilcite de o!el, de piatra steiuiui
rrr'r'stuia, pe care n-a cdlcat vrun om.
190
191
 CRATOS
Aici nu vei mai intilni nici g1as, nici chip de muri
iar pielea, arsi de dogoarea focurilor soarelui, ti se pentru eI de jale nu-i slujegte Ia nimic
ofili. '\ plinge
tl" ;rlcca nu te istovi zadarnic.
;

$i vei fi bucuros cind noaptea cu veqmint pestrit va

veli lumina, Ei tot aEa cind soarele va risipi din nou ln z
zilei promoroaca. HEPHAISTOS
Durerea unui rdu nestins te va cdzni mereu ; qi
pentru tine nu s-a-nfiripat vreun mingiietor. tr. me$te$ug, urit de mii de ori, al rniinii mele !
Atit ai dobindit din jocul tdu de-a binefdcdtorul
nlrrl I

Zeu, de minia zeilor neinfricat, i-ai coplegit pe CRATOS

dincolo de orice drept, cu cinstea datoratd altora.
De-aceea vei fi pedepsit sd stai de veghe pe stinca d l)c ce sd-1 urgisesti ? Pentru aceste chinuri de aici, !i-o
minoasS, in picioare, vegnic fdrd somn qi firi si-ti nu poartd vini arta ta.
elrrrrr l'irrd oc'ol,
genunchii.
Vei in51!a potop de plingeri qi zadarnice suspine.
Dar inima lui Zeus e netnduplecati ; o stdpinire HEPHAISTOS
e aspr5-ntotdeauna 6.
l)rr i-ar fi fost incalte hdrdzitd altuia !

CRATOS
. CRATOS
Destul ! De ce intirzii gi te tingui in degert ?
Nu il urdqti pe zeui urgisit de zei, care a ddruit pe r )r'ice fiinld a primit odinioard partea sa, afare de acela
ritori cu ceea ce doar lie !i se cuvenea 7 ? r' rlor-rrrr€ste peste zei;nu-i liber nimeni a1tul decit Zeus!

HEPHAISTOS
HEPHAISTOS

Cumplite legdturi sunt inrudirea qi tovdrSgia. At:um o qtiu, nu pot tdgddui.

CRATOS CRATOS

La fel socot gi eu. Dar cum este neimplinirea poru t irirbeqte s5-1 cuprinzi in legituri ; si nu te vadd zdbo-
pdrinteqti, nu !i se pare mai cumplitd decit altceva ? , rrr,l pirintele din cer.

HEPHAISTOS
HEPHAISTOS 6

Mereu ai fost lipsit de mi15 gi plin de indirjire. l\=are decit sd vadd friiele din mina rnea.

193
192
liLrgbtoArele, Perqii, $apte contra :Chebei
 'CNATOS
CRATOS
Incinge-i bralele, apoi cit mai virtos lovegte cu ba
ferec6-I de stincd. 'l'rr iarSgi pregeli, suspinind pentru potrivnicul lui Zeus.
lrr seama, nu cumva ia pmngi odat[ pentru tine insuti!

HEPHAISTOS
' HEPHAISTOS
Aceastd munci tocmai se-mplinegte fdrd greq.
Vczi o priveligte de neprivit cu ochii.
CRATOS
CRATOS
Lovegte ;i mai tare, stringe, nu-l s15bi ; else;
giseascd o cdrare chiar qi din ceea ce e fdrd de vdd cd are parte de pedeapsa cuvenitS.
l,ltr
Azvirle imprejurul lui, sub coaste' briul greu !

HEPHAISTOS
HEPHAISTOS .
I-am cetluit un bra!, sd nu-l mai poatddezlega.
Sunt nevoit s-o fac ; indemnul tiu e de prisos.

CRATOS
CRATOS
Acum incitugeazS-l zdravdn qi pe celSlalt, sd-nvefe
cusitul, ci la faptd Zeus e mai grabnic decit el. 5ji totuEi te voi indemna, te voi stirni.
Mai jos acum ! Cu'prinde-i gleznele in silnicul inel !

HEPHAISTOS
}IEPHAISTOS
Doar el ar fi indreptilit sd infiereze munca mea.
lung6. i
l,) munca sivirgiti qi fSrd cazn|

CRATOS
CRATOS
Acum in piept virtos infige-i dintele necrutitor al
pene de o!el. l,ovegte tare, si-i pdtrundd piedica in carne !
l,) aprig cel care te urmireEte cum munceqti.
HEPHAISTOS
, HEPHAISTOS
Vai, Prometeu, gem molcom pentru chinul tdu !
Din gur6-!i ies cuvintele aidoma cu chipul tiu.
194
195
 CRATOS
Fii moale, dacd vrei, pe mine insd nu mi invi
cdci sunt necruldtor din fire gi aspru la minie.
HEPHAISTOS
Sd mergem, trupul sdu e nemigcat in leglturi
( II eplt aisto s pleacd,.)
CRATOS
Acuma n-ai decit sd fii neinfrinat, rdpegte d
zeilor spre a le da fipturilor trdind numai o zis !
Cum iti vor face chinurile mai uqoare muritorii ?
ZeIi \i-au spus Frevdzdtorul l0, uh nurne de minciu
gdsegte deci pe altul sd prevadd cum te-ai putea des
din aceste noduri iscusite !
(Cratos qi tsia pleac(t.)
PROMETEU
Eter dumnezeiesc, suftSri de vint cu aripi iu!i, izvoa
ale riuriior, suris fdri de numdr al vaiurilor mdrii. o Gl
maica tuturor qi Soare, tu rotund atoatevdzdtor. vd str
privili. cit i s-a dat din partea zeilor sd pdtimeascd
zea l. 11
Vedeli jignitoarele cazne cum md despicd, cum trebu
sd ie indur, de-a lungul vremii, o mie de ani.
Legdturi de ocari a ndscocit pentru mine stbpinul
tinSr al zeilor preafericifi.
Vai, vai, suferinle de azi qi de miine md fac si
amarnic !
Vai, cind se va ar5ta pentru mine sfirqitul durerilor
196
'lotugi, de ce cuvintele acestea ?
Nu port in minte oare dinainte, limpede, intregul
viil,orlz ? *
Nici o durere nu md va lovi neprevdzutS.
lil dat sd indur6m cu inima cit mai uEoard soarta, sd in-
[r,lr,flcm cd Ananke-i o putere neinvin$5
13.
I)ar nu pot nici sd tac necazurile mele, nici sd nu
S
ll Irtc.
I)eoarece i-am inzestrat pe muritori c'un dar de pret,
1xrrt, jugul suferinlelor, bietul de mine.
Tn mijlocul unei tuipini de narthex 14, golit de miez,
r.u irm adus izvorul focului furat din cer de mine' pradq
Irt(,ir, care s-a dovedit a fi un dascdl pentru oameni in toate
arl.t:lc, o inlesnire fdrd seamd.
Aceasta-i rdtdcirea pentru care pldtesc nernuritorilor
rrr r:hinurile meie, legat aici in lanluri sub eter.
Vai, cine, vai cine se-apropie ?
Zboard un vuiet sau, nevizutd, o boare ?
Insoleqte un zeu sau un om
sau o fiinli amestecatd ?
Cine soseqte Ia steiul cei de pe urrnd al lumii
sd vadd caznele mele ?
Ce vrea de la mine anume ?
Privil;i-I pe incitugatul, ndpdstuitul zeu !
Pe duqrnanul lui Zeus, cel care, din iubirea prea mare
rft' oameni, s-a ales cu ura cetei de zei umbldtori Ia curtea
lrri Zeus t5 !
Vai, vai, din nou ce freamSt de pdsdri imi umple din
lrrcirjmd urechea ?
Bdtdii de sprintqne aripi tzdzduhul ii d5 rdspuns cu un
prt icr.
Md bintuie teama la orice apropiere.
(Apar fi,icele lui Okeanos 16 ad'use an un car inaripat,.
,, po$oseqte Li.ngd, piscul de care se afld'$intuzt Prometeu')
le?
 Zeus, in numele legilor noi trroruncite,
CORUL OKEANIDELOR 17 . domnegte cum vrea
gi-acurn nimicegte
,,, Shofal uriagii puternici de odinioari 18.

Nu-!i fie teami de nimic t PROMETEU

un pilc prietenos,
din aripi iuli sirguind, De ce nu m-a pribugit sub pdmint, sub licagul lui Hades
s-a indreptat spre piscul acesta de piatri. n'l primitor de morti, in T6rtaros le, nemdrginitul, de ce
Biruit-am cu greu voinfa pdrintelui nostru. ru m-a inldnluit acolo in legdturi ce nu pot fi spulberate,
Aici ne-au adus adieri de vizduh cir nimeni si nu md batjocoreascS, nici zeu, nici altd fdp-
ce poartd grabnic departe. lrrrir ?
Rdsunet de fier izbit In schimb, eu acum atirn, legdnat de vdzduhuri, qi su-
a pdtruns in adincul pegterii noastre, llrr', spre bucuria dugmanilor mei.
a gonit din noi ruginea
cu ochii sfielnici
CORUL
gi fntr-o suflare venit-am, desculte,
zburind in carul cu aripi. Strofa II
Cine-ar avea dintre zei
PROMETEU o inimd-atit de cruntS,
incit si-pi ridd de tine ?
Aiai, aiai, fiice-ale rodnicei Tethys, vldstare din tatdl Pe cine nu l-ar stirni durerile tale,
Okeanos, acel ce se rostogoleqte cu valuri neadormite in in afard de Zeus ?
jyrgl plmintului, priviti, cdutati la cdtugele prin care atirn El, pururi in focul miniei,
lintuit de steiul din virful acestei ripe stincbase ; o veghe plSmidindu-gi un suflet de nezdruncinat,
de nepizmuit ! vrea s[ struneasci neamul
celor niscuti din Uranos.
Aqa va urrna Pind cind
CORUL inima lui nu va fi situli
sau pind cind o mai straqnicd min6
Antistrofa I nu ii va smulge tronul greu de luat.

Te privim, Prometeu,
dar, infricatd, se lasd o ceali PROMETEU
peste ochii noqtri umpluli de lacrimi,
vdzind cd trupul tdu se usucd Bngali de seami, va veni o zi cind el va avea nevoie
pe steiul acesta rl,, rniie,'de oropsitul strlns in cituqe cumplite, el domnul
in legdturi de otel Ei ocar5. prlirfericililor, dacd line si afle ce rdsturnare a sortii il
Sunt tine,ri stdpinii i,;r lipsi de sceptrul gi de cinstirile sale !
cirmuitori din Olimp.
199
198
 M5 jur cd nici vraja rostirilor lui cu limbd m
nu va avea puterea si'mi induplece, nici teama de ame. PROMtrTEU
nin!6ri nu md va face si dau pe fa!5 taina, ci numai a
cind el va fi dezlegat aceste cituqe sdlbatice gi va voi M5 doare gi daci vorbesc despre acestea, dar qi duch
piSteasc5, pentru dureritre mele, despdgubire 20 ! lrfr:;l.t'cz ticere, tot mi doare.
' ilin toate pdrlile aceeagi su-ferin{i11 !
Cind s-a i.""1 itt sufletele zeilor rtrinia 9i intre ei s-a
CORUL allccurat gilceava, unii voiau sd-i izgoneascd de pe tlon
;;:il;;;t:." ao*"eascd de atunci lncolo Zeus' iar allii'
, A,ntistrofa II ilirrrpotrivS, stdruiau ca niciodatd peste zei si nu ajun-gd
"a
t'e,ga Zeus22.
Eqti indrizne! qi nu te-ncovoaie Tntr-asta eu le-am dat cele mai potrivite sfaturi giam
rirrrl,at sd ii induPlec Pe Titani, pe fiiilui Uranos 9i ai
deloc loviturile sorlii, amare ; Giiei;
prea slobod grAiegte gura ta. lll
" irm izbutit. mijloacele-asculite ale minlii rnele' .?y
Pe noi, dintr-o datd, o spaimd, Iti"t*otind ."i
pdtrunsd in inimi adinc, ne-nfioar5. ,',',,r"i, i" strdgnicia lor tr-t-rfa;i, ci ar putea, nestingherifi'
23.
Pentru destinul tdu ne cuprinde teama. nlr nvingd numai cu Puterea
Cind vei putea z6ri odatd l)ar"nu numai o auta maica-mea, Themis ori Gaia' o
locul in care s5-gi afle liman rlnfluri inf5ligare sub atitea nume, mi-a prevestit cum va
suferintele tale ? .a li"-"iii"tu1'za : acela care se va dovedi mai tare' nu prin
C inimi poart[ fir,rl lui Cronos, -"' putere, ci prin viclenie, acela va invinge'
ce nu poate fi atinsi ;
tl"-"rngi aestugit aceasta cu vorbe apisate, dar n-arn fost
uululirn"

de nestrimutat este gindul sdu. vlr'<lnic pentru ei mdcar de o privire'

l)eci, in asemenea imprejurdri, mi s-a,pdrut cd. este
n'l mai bine s-o am de pait"i mea pe primit mamA $J sd md rin-
PROMETEU
,l,ri"r" de bundvoie linga Zeus, fiind de bundvoie'
Urmare sfaturilor rnele, acuma zac in T6rtaros' in as-
Eu Etiu cd-i aspru, cd dreptul pururi e la cheremul s[u. impreuni-lup-
Dar cred cH sufletul lui se va inmuia, cind va fi zgu' ,',,nl1r-ti"ugt" ql bitrinul Cronos 9i
lftlorii sdi. "dirr",
duit precum arninteam.
Atunci, potolindu-gi minia de nedomolit, spre a- Asemeneafoloase-adobinditdinparteameastdpinul
legdturi cu mine gi prietenie, nerdbddtor va zori si vin[ chinuri'
r,,il;;;,^;;#t ta.puta, el lmi d5 aceste grele neincrederii-n
la mine, nerSbddtorul. Desigur, fiecare tirani-e suferd de boala
s
lrricteni"!
Si pentru ci m-ati tntrebat ce vini port' incit mi se
.

n.tuf" ifu"i a" jic;ire, am si vd spun deschis'

CORIFEUL

DezvSluie-ne totul qi rdspunde-ne cu vorbd limpede : lndati ce s-a aqezal pe tronul pirintesc' aimplrlit.de-
a rinduit mdririle
ce vind i{i aduce Zeus, incit te-a prins sd te jigneascd atita g''"#;;;pt""if" f'"f"tit^" fiecirui zeu"
de amarnic, atit de fdrd cinste ? , rLrmniei.
mdcar nu
Invald-ne, dacd nu-!i vine greu s5 cuvintezi. La muritorii insd, cei coplegili de cazne' nici
n-a gindit.
200
201
 PROMETEU

urmdrea s6 le stirpeascd neamul qi m'

, .Ba, Fdcind din ei sdlaqul oarbelor speranle
sddeascd-dimpotrivd,
o sdminli nou[.
Eu singur m-am impotrivit acestor pregdtiri.
Doar eu am indrdznit ; i-am ocrotit pe muritori, sd nU CORIFEUL
se pribuseascd, sfdrimafi, in Hades.
De-aceea sunt acum incovoiat sub astfel de d.ureri, cum-
I-ai intdrit pe oameni cu o mare binefacere'
plite sd le pdtimegti ;i jalnice s6Ie privegti.
Deoarece am ddruit prea multd miid omenirii, am f PROMETEU
lipsit de miia cuvenitd qi pedepsit fdrd crulare, priveli
ce scade gloria lui Zeus 25. Ba mai mult am fdcut, le-am ddruit gi focul'

CORIFEUL CORIFEUL

Ar trebui s5 aibd pieptul de piatrd sau d.e fier cel care Cum,foculstrdiucinddeflScdriseaflii:eputereacelor
nu s-ar intrista cu tine laolaltd pentru chinurile tale, pro- triitori numai o zi ?
meteu.
Desigur, nu mi-ag fi dorit sd vdd aceasta, acum insi, PROMETEU
privind, mi se topeqte inima indureratd. meqtequguri'
Iar de la el vor invdla nenum5rate
PROMETEU
,
CORIFEUL
Intr-adevdr, eu sunt o jalnicd priveligte pentru prieteni. te invinuieqte Zeus'
Acestea !i-s greqelile, de-aceea

PROMETEU
CORIFEUL

N-ai mers cumva cu faptele qi mai departe

Mi face de ocard qi chinurile mele nu le conteneqte'
?

CORIFEUL
a
PROMETNU
Dar n-a fost hotirit un capit caznei tale ?

I-am dezlegat pe muritori de grija morfii.

PROMETEU
CORIFEUL
Un singur capet : bunul Plac al sdu'
Gdsind ce fei de leac pentru aceasti boali ? 203

202
 CORIFEUL OKEANOS

flunul
1\u
s5u pla-c, dar cum ? Ai vreo nddejde
vczi c-ai sdvirgit gregeald ?
? Am ajuns lintd pe drumul lung ce m-a purtat, Pro-
1a
;11r,1r,U, Ia tine.
,^^9-r* ai gre;it ? Sd !i-o rostesc mi-e greu qi s-o auzi
ctoare.
,t.L"ita fdpturd cu aripi zorite se supune fdr6" zd'
l,.rl;r, voinlei mele.
Mai bine s-o ldsdm gi cautb o dezlegare caznei tale. mi fa9 qi pe mine si sufdr'
wllpastieie taIe, sd gtii,
iruh""i", cred, mtr siieqte sa-1i fiu atit de aproape.; 9i
rrr,;r, clacd rudenia n-ar cintdri nimic, nu-i nimeni sd aibd,
PROMETEU 29'
rrr;ri mult decit tine, parte in sufletul meu
I)ar vei ,""rrno"qt" indat6 cd spun adevdrul, ci nu md
E lesne sd dea sfaturi acel ce nu igi trage piciorul lingu;itoare
ndpastd, sd il indemne pe nenorocit t"_"1Jf"e.ii""". - r'(,p Ia cuvinte
'l,r Aiat[-mi, cum aq putea sd-!i fiu de folos'
Dar eu gtiusem toate intimplbrile mai diniinte.
De bundvoie am gregit, de bundvoie, aceasta n_o tdgd.r Sii nu poii grdi cinb"u ci ai un prieten mai sigur decit
(
duiesc 27. Ir ' )l(eanos

, Ca s5-i ajut pe muritori, m-am lncdrcat eu insumi

durere, PROMETEU
. $i
totugi nu credeam atunci cd m6 vor mistui asemenl
suferinle stincoase creste, cd soaria mea va fi sd stau lc se petrece ? vii 9i tu sd fii Ia cazna mea de fatd ?
(
pe-yl virf-pepustiu qi singuratic. tlum de ai cutezat ie te desparli de curgerea de ape
,,^^.^L" _T+i jelifi asupia chinurilor meie de acum, ci co- r';rlr,-fi poart[ numele, de peEteiile tale cu acoperiE- de
ponlr prcrorul vostru pe pdmint ascultali
;i nenorocirile ul,,,,,ii, doltite de la sine, caie'cdl5toreqti in lara de obirqie
ce stau sd. vind, ca .sd cunoaqteli toiul pinA la sfirsit. Irt'r'ului 3o ?
rr
Urmati, urrnafi-m.i rugdrnintea, f"oi"iti_puii_itri'",, ."t Sosit-ai oare sd priveEti 1a cele Ltdrdzite mie, si te mih-
tl,,',;l.i cu mine impreun[,pentru riul meu ?
care acum e ros de chinuri !
{qqasta nu alege, ci rdtdceqte cind la unul cind la al-
, , gi-l
tul la seama la spectacolul acesta : cum eu, prietenul lui
lovegte.
Zr,rr-s, care l-am iiutat sa-qi rostuiascd tirania, de el sunt
f lrnl, acuma, prin cite suferinle !
CORIFEUL

!u lii sd stirnegti, prometeu, fiinle ce-s gata sd te OKEANOS

ascuite.
Cu mersul usor pdrd.sim acest car avintat qi eterul, V/rd, Prometeu, ;i vreau s5-!i dau cel mai prielnic sfat'
zbundtoarelor sfintd ^"ir"!" ; ;;t;rtr" pe pdmintul a
,'ri, il; ai fi de iscusit la minte : cunoaqte-te pe tine insuli
cufi$uri de piatrd, voind cu as-
si afldm aurerite tale pine-la r. lrotrivindu-te cu-mprejurdrile, imbracd obiceiuri noi'
capdt. ,,,, i .ot e si acela care porunceqte zeilor'
(Okeanid,ele coboq,rd, d,in ca,r. Intrd akesrtros t8,
rj""a alvirli din tine vorbe'atit de crincene qi asculite'
in carul ',''-fte"-putea sd le audd Zeus, oricit ar sta pe:;e1u1. seu
sdu, tras de un animal funtasti,c, poate un armd,sar 'de departe,
aripat.) in- .
,l sJLs qi Ei-atunci minia, de pe urma .cdreia
1r . rlat la pati*igti acum, ili va pdrea o joaci de copii'
204 205
 _ Sdrmane, potoleqte-li clocotirea qi cautS si scapi PROM!]TEU
chinuri !
Tu poate crezi cd nu ili spun deeit niqte cuvinte si-mi aduc mercu
vechite. t,lsti vrednic sd te preluiesc Fi-o
Dar astdzi capeti, Prometeu, simbria pentru limba rrrrrinte de rivna ta fflri cusur'
vei trudi voind
din cale-afari de trufaqd. Ci lasd lu o p""t" J'i"?ituaa ; zadarnic
in tine Eindul trudei'
trjr n'Id aiuli, dacd i"#"a-"*t-aveai- primejdiile
$i tot nu egti smerit, nu te-au induplecat aceste ttdmii in liniqte, G;;;;;tie aepart" d-e
nuri, la cele de acum vrei sd adaugi altele.
Daci primeqti sd-!i fiu invdtdtor, vei inceta si mai ""''ft-uu vrea,.pentru ci eu m5 aflu sub nlpastS' si vid pe
veqti cu pumnul in {epuqd. ,rl(ii. numeroqr, napastuili de chinuri',
Sd nu uiti ci monarhul este aspru gi nu dd seama N-ag vrea, d""ti"i;li; p""tt" destinul
lui Atlas' cel
pa4ile apusului'-stind in
mdnui de cum domnegte. ,'u mine ae o mar,,a,^t;,-r1 se-naltl de la p5-
Acum, in vreme ce voi incerca, de mi se-ngdduie, sd pir:ioare, sprijini p*-l*&i'coloina'ce
despovdrez de chinuri, stai liniEtit, nu revdrsa din rrrrrtl Io ."r, po.ru'u- uiu"oi" a" purtat in bra!9 32'
prea sdlbatice cuvinte. 'fot astfel,' .t" folf-"aplai! a" mi15' cind inl-am vizut
bli"i, naiaauia peEterile
,,rl)us cu sila pe feliorul
-Ofi nu-gtii tu, al cdrui cuget e nespus
.limbii, de inlelept, "ur"
p" *o'i'T'Jinspaimintator cu capete o sutS'
i se dd
cin'd este ndtingS, pedeapsi ? rlrrr Kilikia, 33'
Irrllunosul TYPhon nemuritorii, dln falcile
El se sculase sd infrunte toli ochii lui strifulgera lui
PROMETEU |rrrnplite Euierind i"ii;;;"; din sd-i ristoarne st[-
rrina groazei, voiniJJ-;;"; neprasnic
Te pizmuiesc, deoarece te aflu neumbrit de vreo lrrtrirea'
vinuire, degi ai fost gi tu- amestecat in totul ; gi tu ai fost ' Dar a venit ^^r. lovitura V€$rilt'c treazd a lui Zeus,
--:! asuprd-i
fel de indrdzne! ca mine 31. r,,i#li,ri;;;;";;il de flsciri' ei l-a surpat
Deci pdrdseqte-1i gindul gi nu-!i mai face grijd. , ii'i i"aflit"ua vorbiriei
""
lui '"nati
trufaqe'
puterea lui,
Oricum, nu-l vei iradupleca pe Zeus ; el nu e lesne Fiind atins in miezul vielii, s*a spulberat
induplecat. rL'tunet nimiciti'
v,lage' el zace-n prea;ma
Ia mai degrabi seama sd nu primegti chiar tu pedea $i astdzi, ttup cdzut,Iipsit desYb -redecina Etnei' in
pentru drumul tdu. rrrrci trecdtorl mu'ffi"'Jii"it
litup ce, aqezat pu'ii?"*[" piscurilor sale' Hephaistos fdu-
3a'
, ,'ti", iriri"a in fier toPit
"i5t"tiq"i riuri de fllcdri' infulecind cu
OKEANOS Cindva de-acolo
,rir['tJfGtici cimpiile Siciliei intinse' roditoare' pe care.Ty.-
F,gti rnai destoini,c in a-i face infelepli pe ceialalli de-
cit pe tine insuti.
Atit va fi de siraqnicd minia- clocotindS, ale unei vijelii
rrlron o va revdrsa"pi* tag"tdrile-aprinse
pi"; la cdrbune trrsnetul
Nu vorbele, ci faptele dau mirturie pentru asta. lil:"i:""#utui'alEi'r-"'i?'"t"it
Eu totugi plec, nu ciuta sd md intirzii. lrri Zeus,
s[ te dds-
Mi laud agadar, md laud sd primesc in dar eliberarea Tu nu eEti ins5 un neqtiutor 9i n-ai nevoie
ta de chinuri de Ia Zeus. ci'rlesc.
Salveaz6-te' a$a cum te pricepi s-o
faci'
206
207
 "1 6qU!

'Din soarta mea de astdzi

se va
mi voi impdrtdgi pind
potoli minia inimii 1ui Zeus. c PROMETEU

Ca nu cumva, boeindu-md, sd-!i faci duqman.

OKEANOS
OKEANOS
Nu iei aminte oare, prometeu,) cd
--- pentru
E boala
se afld vorbe tdmdduitoare ? l'c zeul care de curind s-a ridicat in scaunul atotputer-
trit:it:i ?

PROMETEU
Doar dacd inima o molcomeqti la timp qi . PROMETEU
micqorezi cu sila o pornire nu incerci
sparge. 'llocrnai de el si te pdzegti si nu-i asmuli minia.
"a"e'tocmai-rta "a
'orauo*o, OKEANOS
Dar crezi ci o strddanie cutezdtoare aduce dupd Nenorocirea ta mi-a fost invdliturd, Prometeu !
vreo pedeapsd ? Invald-md !

PROMETEU
PROMETEU
l)ornegte, du-te, gi pdstreazd gindul inlelept !
Ruginea trudei fdrd rost gi a senindtdlii
uguratice.
OKEANOS
OKEANOS
Purced, cuvintul tdu zadarnic m[-mboldeqte.
Ingdduie-mi atunci sd fiu bolnav de_aceastd Ire calea largd a eterului, pasirea mea cu patru coapse
mic nu este mai de pre! decit sd-pari boald ; I11-
smintit, avlnd rn- l,rrlr. lin'din aripi, poftind sd igi lndoaie genunchii, bucu-
treagd mintea.
t',r;rsi, ln staulul de-acasi.
(Carul lui, Okeanos se indepd,rteazd..)
PROMETEU

Gregeala-aceasta mai degrabd -s-ar pdrea cd e a mea.

CORUL

Strofa I
OKEANOS
Vai, Prometeu, susPindm,
Vorbirea ta lmi'spune limpede si md intorn cum te-a lovit de greu nenorocul !
acasd. Lacrimi, curgind din ochii duiogi,
208
209

potopesc obrazul nostru
cu lignitoare Euvoaie.
Luindu-se doar dupd iegi
care nu*s decit toanele sale,
Zeus, pe zeii de odinioard
ii face sd simti
virful de lance trufaq al domniei
Antistrofa I
Pretutindeni geme pimintul.
Gem popoarele sale
dupd mdrirea Ei slava strdveche
smulse celor cu tine de-un singe.
Toli cei care hdldduiesc
ln tdrimul vecin al Asiei sfinte
pdtimesc laolalti cu tine
cind iti tingui durerea,
cu toate cd sunt muritori ;
Strofa II
la fel Ei fecioarele ldrii Colchidei
lupt5toarele neinfricate 38,
Ei hoardele Sciliei,
locuind la cele din urmd hotare
ale pdmintului
Iingi Lacui Maiotis 3e ;
II
.A,,ntistrofa
infloriri de bdrbali din Arabia,
neamuri trdind in cet5li
atirnate de stinci
in preajma Caucazului ao,
spile rdzboinice
fdcind sd vuiascd
pdduri de ldnci ascutite a1.
Epoda
Sund un geamdt cind valul
in mare se sfarmd de val ;
2L0
adincui suspine ;
in negrele tainile
ale lui Hades bubuie surd;
izvoare de fluvii cu sfinte guvoaie
pling gi se tinguie indurerate.
(O lungd, tdcere.)
35,
PROMETEU
Sd nu credeli cumva cd tac din siibiciune sau din in-
r'trp;r[inare.
I)ar inima imi este sfiqiatd de un gind, vdzindu-mb jig-
lil, ln acest fel : oare nu eu le-am rinduit acestor tineri zei
rrlrtca privilegii ?
I)ar despre asta voi pdstra ticere; preabine qtili ce aq
36.
ovlrr de spus.
Ci ascultati mai bine chinurile muritorilor Ei cum din
plrrncii de odinioard am ridicat fiinte ginditoare, i-am in-
rr,ril,r'at cu judecat6.
Acestea Ie voi spune, nu pentru a-i ponegri pe oameni,
li <loar ca se ar5t bundvointa ce le-am dovedit-o.
37, La inceput vedeau fdrd si vadd Ei ascultau fdri s-aud5,
lirloma cu plesmuirile stirnite-n vise, se petreceau de-a
Itrngul vielii fdrS lel gi in amestec.
Nu cunogteau zidirea caselor din c6rdmizi arse la soare,
rrir:i lucrul lemnului ; trdiau pe sub pdmint, precum fur-
rricile cu mersul iute, in bezna peqterilor din adincuri.
Ei n-aveau nici un semn si le arate cind se-ntoarce
lrrlna, cind vine primivara infloritl sau vara roditoare.
Lipsiti de inlelegere treceau prin toate, pinS i-am in-
vir{at gtiinla greu de insuqit a rdsiriturilor qi apusurilor
r,l r ,l clor 42-
le-am descoperit cea mai de pret din cu-
Pe urmd
rro,5tin!e,numdrul, gi potrivirea literelor impreund, -me-
urorie a tot ce se intimplS Ei mdiestrie care nagte artelear.
Eu cel dintii am injugat cu sila dobitoace, fdcindu-le
riu[)us€ fie hamurilor, fie qeii cildretului, s5-ndeplineascd
rnuncile cele mai grele in locul mtrritorilor, 9i-am prins
ztt
 la care q.rmdsari ascultdtori de friie, podoabe_n stril lllri, incitcitd,ca sd le fie cunoscute semnele, odinioar6-n-
bogd!iei. turrlcate, ce pilpiie in fliciri aa.
Nu altul decit mine a ficut acele alcdtuiri cu aripi Acestea-riri iunt inf Sptuirile.
pinl?,.care-l poartd departe pe cordbier in largurile rit l,a fel, comorile pe care glia le pitegte fn adinc de oa-
$i-acum, ndpdstuitul card a ndscocit atitea inegtegug nr..rri, aram5, fier, argint gi aur, cine ar spune cd le-a scor-
pentru muritori, nu e in stare s6 glseasci mi;locuf je
? ilrrrrrit mai inaintea mea ?
dezlega gi el de chinul care-l l,) lirnpede cd nimeni, doar dacd nu cumva pofte;te sd
""rpr"uqtu.
lr. llude cu vorbe goale.
Vc[i intelege totul dintr-o rostire scurti : tot ce e me$-
. CORIFEUL trrlrrl; gi artd oarnenii au doblndit prin Prometeu 45.
Induri ndpastd de ocari qi mintea-li, gubrezitd, r
cegte.
CORIFEUL
Egti ca un medic rdu, cdzut bolnav lipsit de indrdznei
;
nu rnai gtii sd afli leacul in stare sd tb vindece pe ti iiii nu*i ajuli pe muritori peste mdsuri, gindeEte-te 9i
insu!i. la rr,.norocirea ta !
Nirddjduiesc si tE desprinzi din legdturi odatd gi sd
fr' ;r;rczi, ca unul deopotrivi de puternic, 1ing5 Zeus.
PROMETEU

Ascultd cdleialte cum s-au intimplat qi rninuneazi_t PROMETEU

mai tare ce fel de inlesniri gi megtequgu"i um incnipuit
lndeosebi aceasta : cind. cineva ."-i.b"lrr6rr"", ,r-l*ru, Nu, incd nu-i sosit[ clipa hotdriti pentru asta de
la indemind nici un mijloc de timdduire, nici de minca rl, rl.irnplinitoarea Moira.
bdut qi nici de uns, ci se stingea, iipsit de l)oar dupd ce rroi fi strivit sub mii de cazne gi dureri,
"?r..dq
pind a nu-i fi invafat pe oameni curn-sd ari.estece vui izbuti sd scap din lanluri.
alindtoare ce indepdrteazd orice boald. Ananke e cu mult mai tare declt orice iscusinld.
Eu am orinduit, nenumdrate, felurile artei de a
.. desiug_it, intiiul, visele care se implinesc in veg.
zileiSry
;i sunetele cu ascunse inlelesuri qi semnele ce se iv
CORIFEUL
pe drumuri.
l)ar pe Ananke cine-o cirmuiegte ?

. AT coroiate,
ciocuri
lSmurit cw grijd ce vddegte zborul rdpitoarelor
care sunt pieze' bune gi car-e pieze re
am urmdrit ce fei de viald duce fiecare, care li_s, intre ete, PROMETitU
duqmdniiie, pornirile de dragoste gi adundrile ia cuiburi.
, Citesc in netezimea miruntaielor, gtiu ce culoare tre. I'reimea Moireior Ei Eriniile aducdtoare-aminte a6.

b.uie s-5 aib6 spre a fi pe placul zellor qi cite sunt infdfigd"

riie aducdtoare de noroc aie ficatuiui gi'aie fierii.
CORIFEUL
Am ars in foc qi mddularele acoperite cu grdsime $i
spinarea lungd, ca sd.-i indrum pe muiitori in,aita prurr"r- l)uterea 1or este curnva mai mare decit a lui Zeus ?

212 2i3
 PROMETEU
Nici el nu ar putea sd fugd de ursitd.
. CORIFEUL
$i^ce ursit6, dacd nu aceea de a stdpini de-a pururi,
Zeus ?
PROMETEU
Nu-mi pune despre asta intrebiri, nu stdrui.
CORIT'EUL
E vorba de o taind sfinti, dacd atlt de strins o-
PROMETEU
Vtrbiti _acuma despre altceva; nu-i impliniti vre
.?_ q5* pe, fatd taina ; ea trebuie-nvelitd cit mai bine ;
zind-o., voi scdpa odatd din cdtugele gi caznele acestea
ocard 47.
CORUL
Strofa I Iatd, acuma ne filfiie-n minte
Niciodatd puterea lui Zeus
domnind peste toate
sd n-o infruntdm cu voinla noastri !
Niciodatd s5 nu lipsim a-i pofti
pe zei la ospetele sfinte unde se-njunghie
boin
lyg5..$rgmul de apd neistovit curgind
* lNdud,tegte lo, pe
al tatSlui nostru Okeanos !
Sd nu greqim in rugi niciodatd !
Sd ddinuiasci pururi negterse
a0este porunci in sufletul nostru !
274
Antistrofa I
Ce dulce-i sd depeni un trai indelung,
intirit de sPeranfe,
cu inima ptina de bucuroase pl5ceri !
Ne cuPrind fiorii cind te vedem
schingiuit de dureri fdri numir'
Netremurind de teama 1ui Zeus,
Preluieqti Prea mult muritorii
in cugetul tiu' Prometeu !
Strofa II
Prietene, spune, ce har ai Primit
Pentru harul facerii binelui ?
Unde-i Puterea Ei ajutorul
de Ia cei tr[itori cr singurd zi ?
Ai uitat becisnica lor nePutin!6,
asemenea celei din vise,
care frineazi mersul
oarbei sPile umane ? t
Nicicind muritorii,
Prin Puneri la ca1e, nu vor sminti
.armonia lumii lui Zeus'
Antistrofa Il
Am deprins aceasta privind, Prometeu'
la soarta-li cumPliti.
un altfel de cintec,
hymeneul de noi in61!at
lingi baia gi Patul nunlii tale,
cind ai luat-o Pe sora noastrS, a8
induplecind-o cu daruri, pe Hesione
sa-!i fie nevastd gi-nsofitoare de aqternut'
frunte cu co&rne de uacd")
IO
Cc lard-i aceasta, ce neam ?
t'e 'cine si spun ci-l privesc, bdtut de furtun[, prins in
lr;rrnuri de piatri ?
2i5

Ce fdridelegi, drept ispigire, pldtegti aici cu pi
I,dmure;te-md unde, in ce col{ al iumii, am foit
catd, ndpdstuita de mine ?
(Se zbuciumd,, cup'rinsd de spaimd,).
Ah, iard gi iar tiunul mi-mpunge, sdrmana
E niluca lui Argos, cei zdmislit de Glie.
I
Vai, Glie, alungi-Mi-e teamd
cind il vdd pe boarul cu mii de ochi.
Se-apropie, uite-i ciutdtura vicleand
Degi a murit 4s, nu-l incape pdmintul
din tdrimul morfilor suie
sd md vineze, s[rrnana de mine,
rdtdcitoare, fldmindi,
pe nisipuri la marginea mdrii 50.
. Strofd
Molcom se-aude din urmd
clntecul adormitor aI sonorei trestii
cu teaca de ceard.
Vai, vai, alei,
incotro md tirdsc
rdtdcirile mele de odinioard ?
Care-i gregeala ce ai gdsit-o la mine,
fiu al lui Cronos ?
De ce sd md prinzi in jugul
unor asemenea chinuri,
sd istovegti o biatd niucd,
gonitd de spaimd ca de-un tdun ?
Arde-md-n fldcAri,
cu pimint invelegte-m5,
azvirle-m6, hran5, monqtriior mdrii,
dar implineqte-mi ruga, stdpine !
Prea multd durere am incercat
de cind mi-am pierdut cerarea,
gi nu gtiu unde s5-nv5!
Iepddarea de chinuri.
Auzi oare giasul fecioarei
cu coarne de vacd ?
216
PROMETEU
l)rrr cum s5 n-o asculli pe fata ce se-nvirte asuprlt'A rle
l,:rrrr. fiica lui Jnachos' care a-nfierbintat de dragr:sttr-rrdl'
t!ir,;u'ii inima lfii Zeus, 9i care azi, pentru cd o uriqte Horu,
p riilil,i-r sd batd drumuri lungi, istovitoare ?
IO
Antistrofd
! De unde aflat-ai
; numele tatdlui meu pe care-l rosteEti ?
Rdspunde-mi, ndPistuita de mine,
cine eqti tu, sirmane, sd agrdieqti
cu atlt adevdr o sdrman6,
spunindu-i pe nume bolii' de la zei coboritS,
cire md mistuie Ei rn[ stirnegte
cu boldul smintelii rdt[citoare ? A]ei !
In salturi, impinsi de foame 9i dq ocar6,
minatd de raznd, sosesc aici ;
md silegte voinla pizmaqd a Herei'. .
Cine mai pitimeqte, dintr:e nefericili,
asemenea, vai' asemenea rele
ca mine, ndPdstuita ?
Limpede m[rturisqte-mi
ce suferinle mai am sd lndur.
Nu-i nici o scdpare' nici leac pentru boala mea ?
Arati-rni, de ai cunoqtinld.
Dind glas, cuvinteazd-i
f ecioa-rei amarnic-riticitoare !
PROMETtrU
(,irii-voi limpede tot ce doreqti si afli, nu impletind
,,,'iri*" ci cu voibe rdspicate, aqa cum este drept s5 le ros-
lr.;;r' unor prieteni.
II ai in fala ta pe Prometeu' cel.care muritorilor le dete
ft rr t-ll.
2r7
 IO
IO
O, tu, sprijinitorul intregii omeniri, sdrmane
ce vind ispSgeqti aici ? Irrl.r-adev5r, totuqi dezvi uie-mi sfirqitul pribegiei
,,,.'1,';-"irra se va imftini pentru nipistuitd
vremea ?

PROMETEU
PROMETEU
Am incetat sd mai bocesc pentru necazurile mele.
l)ccit sd qtii aceasta, e mai bine pentru tine si nu qtii
lltrri<:.
IO
IO
Deci nu-mi vei da rSspuns la ceea ce a$ vrea si gtiu
nu-mi ascunzi ceea ce tot imi este hirizit si
pitimesc
Sir
rlrhrl.i.
PROMETEU
PROMETEU
Intreabl-m5. orice pofteqti, din parte-mi pofi si
totul. Nu voi lipsi sd-!i fac darul acesta de cuvinte'

IO IO

Sd-mi spui cine te-a fereeat de povirni,sul stincii. Atunci de ce intirzii si-mi dai de gtire totul ?

PROMETEU PROMETEU

l,a mijloc nu este invidia ci grija de-a nu-ti stirni

Cu miinile Hephaistos, dar cu voin{a Zeus- in
arrf let turburare.

IO
IO
$i pentru ce greqeli pl5te;ti cu suferinla ta ?
va fi
Nu te-ngriji prea mult de mine, rostirea ta imi
r lr r lce.
PROMETEU

Ajunge cit ti-am spus, ca s6-nlelegi. it

PROMETEU

218 Deoarece doreEti, mi v6d silit s[ spun ; ascultd !

2r9
 CORIFEUL I)ar aduceau, la-ntoarcere, numai oracole-ncilcite, ros-
trli nelimpezi, anevoie de-nle1es.
Nu-incd, lasd-ne qi noud o parte din plicere ! La urnie a primit Inachos un rispuns deschis, ii cuvinta
rntu vrem sd cunoagtem suferinla ^ei, se ne vor l';irir ocol, ii poruncea sd md alunge qi din casi qi din-lard,
ea,despre ndpastele care au nimicit_o.
'Pe urmi l'rrplnrd inch^inatd zeilor, sd ritdcesc, pind la marginile de
zugrdvegte-i tu durerile ce stau sd_i vind. lrr,urrn6 ale lumii, de nu voia s5-1 nimereascd Zeus cu
ir';rsnetul de flScdri qi sd-i nimiceascd neamul'
lnduplecat de-asemenea preziceri date de Loxias, tatdl
PROMETEU nr,,u md surghiuni gi-nchise pentru mine poarta casei
rrorrstre ; t"rr:ti.rd a sdvir;it-o, nevrind am indurat-o'
De tine-atirnd sd
]g-f1ci
cd eie sunt surorile tatdlui
pe-plac,j supusd,
sr. --E Io, gi mai nar ii silea si fdptuiascd, peste voia lui, friul lui Zeus'
A- plinge, a
tAL I"e loc infiliqarei mea qi mintea -mea s-au preschim-
te tingui pentru nenorociri, c?nd pofi lrrrl, : mi-au risdrit; vedeli preabine, doud coarne, 9i, inte-
storci de lacrimi ne ascultdtori, e o ,gU""a m-ap repezit in sarituri
1,;rlir de-un tiun cu gurS'ascu!it-a,
cheltuitS. "r"J"i;;;i i,,,l,rne 1a Iierchne,"tiu apd bund de bdut, Ei 1a izvorul
| ,,'r'nei 54. "u
rar un boar, fecior al Gliei, Argos, piin de-o statornici
IO rninie, md insolea, scrutindu-mi fiecare pas cu ochii sdi ne-
Nu gtiu cum putea sd md impotrivesc. rrrrrnlrali.
aF
I)ar un sfirqit nea;teptat ii smulse grabnic via\a, in timp
limpede o sa aftalt toi o"ea ce pofti ,,, ,r;;- J" utt""n" ti*L1ita, sub biciul zeilor, alerg din
P.tl,1:_?.r"utire
Jr rotu$I, ruqinatd, ;ovdi sd vd spun de uncle mj, s*a
9:T^T.::"tq"ca.
vijelie care s-a ndpistit asupra mea, bitr (,rrir-n !ard.
Ai auzit ce-am pdtimit, ci dacb poli s5-mi spui durerile
qe mrne, $t mt-a schimbat infdligarea dinainfe.
Intr-uha, in odaia-mi ,il'-'-f.;iolra pt.rt""u ,,,'tiutu,-ut"td-mi-lb gi nu cduta, de mil6, si mi-ncdlzeqti
ved , rr vorbe mincinoase.
noapte dupd noapte, gi md-ndemnau cu vdrbe blinde :
Nrr-mi pare nici un riu mai ruEinos decit rostirea pre-
,,O. Jatd copleqitd de noroc, de ce sd_!i ocrotegti ati l';r,'utd.
vreme fecioria, cind ai putea sd dobindeqti cea
insolJre ? -di trr"j
.. Sub s6getarea dorului de tine, arde Zeus; el vrea
tine_ sd impartd cdile Kypridei.
CORUL

.nu respingi nunLa cu-

jigtea ierboasd
Ze,-rs, copild, ci mergi ir: p Vai, vai, fereascS-ne cerul, alei !-
de la Lerna 52, unde se afr6 t"r*ulu i"Jiil
.

tiu qi larcurile pentru vite, ca setea ochiului divin a NiciodaiS n-am fi crezut, niciodat5,
sd se potoleascd !"
si ne Pdtrundd-n auz
povestiri atit de ciudate :
Acestea-s visele care md. ceLcetau, sd.rmana, in fiec
noapte, pind cind am indr5znit sd ii dezvdlui tatei veclen
chinuri, obide Ei sPaime,
agreu sd le vezi, agreLl si le-nduri,
ardtate-n somn.
un bold cu doui lePuqe,
Atunci el a trimis de multe ori la Delphi qi Dodona care ne-nfige rdcoare in suflet !
soli care sI ispiteascd zeii ;i sd-i invete ;
"i]*tt ;;; Vai, Moira, Moira,
-Lcuturi
spund spre a-i mullumi pe daimoni.' ne friguri triind pdtimirea lui Io !
220 227

i
 neiubitoare
Acolo vei intimpina oEtirea Amazoanelor odat6' pe Ther-
PROMETEU rl. barbati, ce vor ifi;-;l;^ihemiskyra Salmvdessos "u
I
la
rrrirdon 57, snde-qi d";;;il;^;b;-fatmuiui gi-o mami vi-
Voi prea devrerne suspinali Ei prea vd-neaci rttrnta falcd, o g^'ai-ti^ p"'it"' navigatori
Pdstrafi-v6, sd ascultali gi celelalte rele, care stau Irtgl Pentru coribii'
" 'i"r'Lie, binevoitoare, te vor indruma'
vind. "i"?n" il";te ;i"unui lac : istmut
si vei 59'
rizbi Ia
kintmerian cutezitoare trebuie s[
CORIFEUL De vrei sl-I pdriseEti, cu inima
lrri peste maiotica strimtoare' s16vi de-a pururi ; pe
Vor,begte, spurie-i desluqit. iar murito"ii t;;;;;;'ii- strimtoarea'
"3', dupd tine' Bos-
,Niryig nu mingiie mai mult bolnavul, decit sd gtie lim rl|r'pt cuvint ," *-""*i
pede citd durere mai urmeazd sd-l incerce. pe
pimintul'Europei' te vei muta
""''lipul;, lasind in urm[
,',,ntiiu"tnt Asiei' d^ poarti cu toli la fel
-1 -^:r^- se
Nu vi se pare cb stipinul zeilor
1

PROMETEU
unei muritoare' al
Dorinla voastrd d.e-adineaori mi-a fost ugor s-o im-
"'' t\T"i, fiind, ii hirdzi atita rdtScire
-- llilci a$ternut il jinduia
plinesc. ""'o,"ii:;^];;ih"tlTu"ioarS' si ai un pelitor amarnlc Dl
Doreati indeosebi sd auziti piragul intimpldrilor din
dac6-i preludiul
gura ei. '^ Bl""Ji:u'lilui ,", ce !i-am ineirat abia
Dar asculta{i acum Ei cele viito4re, hirdzite de minia trlnorocirii tale'
Herei sd le indure tindra fiinfd.
Iar tu, sdminta lui Inachos, pdstreazd-n inimd cuvintul' IO
meu. de vrei sd afli capdtul cirdrii tale.
Plecind de*aici, intoarce-te la inceput spre rdsdritul Vai mie, mie vai !
soarelui, qi mergi, peste cimpii neplugirite, pind vei da de
scilii cdl5tori, trdind in locu1nle irnplitite din nuiele, bol- PROMETEU.
tite sus pe care cu frumoase roti, gi-avind drept arrni. arcul te vei face cind vei
ce loveqte tinta. Tu strigi d'in nou, scoli mugele ; oce
lrilrr nolanril relelor care te-aqteapra
r
De ei sd nu te-apropii, pdrdseqte lara 1or, umblind de-a
lungul malului pe care se revarsS gemetele mdrii.
In partea miinii stingi s5lagluiesc Chalybii 55, megte- CORiFEUL
qugarii fierului: pizeEte-te de ei. Sunt necioplili qi nu
ingdduie in preajma lor strdinii. s6 i le vesteqti ?
$i astfel vei ajunge la un fluviu, Hybrisfes 56, al cdrui Au mai rdmas deci alte chinuri
nume nu e mincipos ; si nu-l treci, nu se trece lesne peste
el, indreaptE-te spre muntele cel mai inalt, Caucazul, sub PROMETEU
ale cdrui timpie iEi rostogotegte fluviul minia.
Silta-vei peste virfuri vecine stelelor, ca s-o epuci pe O mare viforoasi de n[pasti 9i obidd !

drumul cdfte miazdzi- 223

222
 IO
PROMETEU
Cit pret mai are viafa pentru mine ?
Dg ce nu md arunc firl, zdbavd de pe stinca durd, l,lL insuFi il va pierde, prin toanele-i deqarte.
md_dezleg, sfdrmatd pe pdmint, de orice iuferintd ? '
Mai bine moartd, dlntr-o datd" decit .e pbli*u."
fiecare zi aLit de crunt ! IO

Tn ce fel ? 'Spune-mi, dac6 poli fird s[ necijeqti pe

PROMETEU ltltrt(lni.

Ji-ar fi cu neputinld sd induri un chin precum al meu PROMETEU

pe mine soarta md impiedici sd mor.
$i nurnai moartea ar putea sd md dezlege de d () nuntd va nunti, de care, intr-o zi, ii va fi dat si se
Dar nu se-ngeduie sfirqit impovdririi mele, mai inain 61.
sd se surpe de 1a cirma lumii Zeus. la iirsci

IO
IO

E cu putin!5 sd se surpe din domnie Zeus ? Sc va-nsoli cu o zeild sau c-o muritoare ? Vorbeqte,
rlnrji se cuvine si grdie9ti !

PROMETEU
PROMETEU
Vei fi voioasi, cred, si vezi aceastd implinire.
Ce-!i pas6 cine este ? N-am dreptul sd-!i rdspund'
IO
IO
$i^ cum sd nu, cind mi se trag atitea suferinle de la
Zeus ?
Tl va goni cumva nevasta de Pe tron ?

PROMETEU PROMETEU

Acuma qtii, chiar astfel se va intimpla.

N:iscindu-i un fecior rnai straEnic decit tatdl sdu'

IO IO
Cine-i va smulge sceptrul de stdpin atotputernic ?
gi nu e nici o cale de a-i intoarce soarta ?
224
225
l;1 Rugetoarele, Per$ii, Sapte contra Thebei
 PROMETEU IO
Nici una, dacd nu voi fi desferecat din tanfuri.
Numeqte-le pe amindoud 9i lasS-md pe mine si alcg'

IO PROMETEU
Cine sd te desferece, cind nu d.ore;te Zeus ?
lVli invoiesc, alege : si ardt firi ocol sau chinurile care
lrrt'i te agteaptS sau cine md va dezlega !
PROMETEU
CORIFEUL
E hdrdzit s-o fac5. un urma$ al tdu.
I)in cele douf prevestiri ei ddruieqte-i una qi cealaltS
rrrir' ; s[ nu nesocoteEti ce te-am rugat.
IO I,li s6-i dezvAh-ri mai departe drumul, pribegiei sale,
t,rl nrie spu.ne-mi cine te va dezlega ; aceasta mi-e dorinla'
Ce spui ? Un fiu din ngamul meu te va scipa de
nuri ?

PROMETEU
PROMETEU

lntocmai, unul din a treia spild, dupd alte 62

l)r:oarece pofti-ti clin toati inima, eu nu md voi impotrivi
zece rr;r v;i descopdr tot ce-mi cereli.
lt0ci ifi voi spu.ne, Io" lie mai intii,popasurile r5tScirii
l:rlr, zbuciufitate : inscrie-le in tablele aducerii aminte'
io (lind vei fi strdbdtut peste guvoiul de hotar a1 celor
ldu mi-e ugor sd inleleg aceastd profelie" ,l,,rr;i continente, mergi spre rds5rit spre soarele cu paqi
rl,, l'lScdri
pno}nlnrnu tr,','jn,:I'd"ts,rprn vuietului mdrii, qi'vei ajunge la-Kis-
llr''rrc 63, in cimpiile gorgoni.ce, unde hil5duiesc Phor-
Nu cduta sd-!i afti chirrurile fir cu fir. l.r,,lcLc dr*, fecioarite cu ii4x 1ung5, trei Ia nurndr, avind
,,,l;,1i;5ri de lebecle, un singur dinte ,si laolalti doar un
,,, lri : 1or veEnic nu le-mpaite vreo privire nici ziua soa-
IO r, lc inv.lpiiat, nici noaptea luna.
De ce imi fluturi un ciqtig cle care mi lipsegti pe urmd lrr prea'irna lor stau trei surori inaripate, cu gerpi itt 199
? ,r,' 1,lnie,-iorgoneie 65, u.rgia muritorilor, 1a care nu se uiti
rrr,'i un om fdrd s5-9i dea suflarea.
PROMETEU
Acestea !i le-ryir sPre ocrotire'
i;; *;; qi 1i piiidele aitei priveliqti: .gtiz99te"te^d.e
lr;rrll ciinilor iui Zeus cu boturi asculile, neldtritorl' Grt-
Din doud spuneri ili voi ddrui cloar una.
,,ri1'col 1a fel de Ar:imaspii 67 cu un singur ochi, oqtire
'
440 227
 cdlireat5, locuitori pe malurile fluviului Pluton 68
poartd aur.
Sd nu te-apropii de nici unii dintr-aceia.
$i vei ajunge intr-o lard de departe, tinutd-n stdpin
de o stirpe neagrd, trdind in preajma qipoteior Soarelr
acolo trece fluviul Aithiops 6e.
Urmeazi tdrmul. pind cind vei nimeri la ,,cobor\".,
locul unde, de sub creasta muntilor byblinici 70, cu i
sfinte, limpezi, curge Nilul.
ln drumul sdu, el te va duce la triunghiul lirii Nil
1n care sunteli hfudzi\i, tu Io qi cei ndsculi din tine, sd
torili o colonie-ndepdrtatd.
Dacd tli pare ceva greu de inleles, nerdspicat, in
bd-md din nou qi afl6 deslugire.
Eu am aici rnai mult rdgaz decit ag vrea.
CORIFEUL
, cit"ir""i Ee fete, f6ff se vrea, se vor
De-a'mai rdmas ori de-ai uitat sd-i faci qtiut ceva
rbtdcirea ei preazbuciumatd., spune.
Iar dacd toate le-ai vestit fii bun gi implineqte
mintea noastrd ; !i-o aminte;ti fdrd-ndoiald.
- Aceqtia, rdvaqili de poftd, vor veni 9i ei ca ulii urmdrind
PROMETEU
Ea Etie totul despre capdtul c5l5toriei sale ; dar ca sd
incredinteze cd rostirea mea n-a fost deqart5, am s5-i
cite nevoi a indurat pind sd vind in acest tirim ; gi e
li voi da o chezdqie pentru adevdrul celor spuse.
Trec peste marea gloatd de*ntimpl5ri gi md opresc
ultimele tale pribegiri.
Indatd ce-ai ajuns in cimpii netezi ai molossilor ?r gi
spinarea indltatd a Dodonei, unde se af1d, lingd jelul qi
colul 1ui Zeus thesproticul 72, minunea necrezutd a ste
rilpr cuvintdtori, ai fost primitd luminos, fdrd rostiri in
dii, drept soala r.'iitoare, sldvit5, a lui Zeus
mai rdsfatd aceastd amintire ? - ori nu
228
De-acolo ai zvlcnit. mlnatd de tiun, de-a lungul lirmu-
lui, spre golful uriaq al Rheii 73, de unde vijelia te-a impins
aici pe drumurile tale mereu rdtdcitoare.
de-""n*, in toate vremile de mline, acest intrind al
mArii se va cherna, ia bine seama, Golful fonian, 9i astfel
muritorii lEi vor aminti de calea ta.
Sd-!i fie asta o dovadd cd mintea mea vede mai mult
decit i se dezvdiuie de obicei privirii.
Ce-a rnai rdmas am sd v-5 spun 9i ei qi voui, urmind
cdrarea celor rostite lnainte.
Se af15 un oraq, Kanobos 74, la hotaml {drii, 1a gura 9i
vdrsarea Nilului.
Acolo Zeus ,i!i va muta din nou in matcd duhul rdtd-
prin punere'de mind molcom6, abia cit s5 te-ating6'
cit,'Vei
na$te un fecior, pe Epaphos cel negru, numit aqa
ln amintirea fetrului tn care l-a adus pe lirme Zeus7\'
El va culege roade din pdmintul udat de larga curgere
o Nilului.
Cinci generalii dqpd el, un nearn intreg urmaS al sdu,
lnt'oarce-n Argosr
verii lor aprinqi si facS
i;;iil;" ;giu t"b"d"ttii" chiar de
nuntd.
t, ceata'de'colum6e, lJ vinitoarea unei nunli de nevinat'
Dar zeul nu le va-mplini dorinla qi larina pelasgilor
ti va-ngropa, fiind rdpuqi de Urgisirea.cu infbtigare de re-
mcie cJstS la pindd noaptea, indrdzneatd'
Solia fiecdrui so! ii va rdpi suflarea 9i va scilda in singe
sabia cu doud asculiquri.
Dugmanii mei s[ aibi parte d'e asemenea iubire !
Doar una singurS, din dorul de-a avea copii' va fi-99-
trivi s5-gi ucidf mirele, Iisind sd i se molcomeasca nora-
t'tt";;, mai
dintre doud nume, va alege s5 i se spund 1a95
degrabd decit ucigaqd.
un neatrn de basilei in Argos'76'^
Din ea se va ivi-"""ittt"
Ar fi nevoiu a" multe sd vd desluEesc
aa""g doar ci din siminta asla va vedea lumina zilei
un viteai cu arc vestit, ce md va dezlega de chinuri'
229
 Aceasta-i prevestirea dezviluitd mie de maica mea str5-
\reche, gidin acelaqi singe cu Titanii, Themis.
Dar cum, in ce fe1 se va intimpla ?
Ca si vd spun mi-ar trebui atita vreme iar tu nu ve|
avea nici un folos, aflind.
IO
Eleleu, eleleu ! Un tremur, din nou, o ndvaia de nebu-
nie rnd arde ;i virfui de lance, neinrogit in foc, aI strechei
m5 sfredele.ste.
De spaimS, irni tropdie inima-n piept Ei ochii ndprasnic
rni se rotesc.
Suflarea turbdrii, nducd, mi smuige din drum ; fdrd pu-
tere rni-e limba gj. cugetu-mi turbure, arnestecat, se zba-
te-n talazul cumplit al ndpastei.
(Pleacd. in grabd cu prinirea rdtd.cit(t.)
CORUL
Strofd
A fost inlelept, a fost inlelept
ce1 care intiiul cu mintea gindi
si cu limba rosti
cd doar insolirea celor de-o seamS dd fericire,
cd omul de rind nu trebuie si jinduiasci
unirea prin nunti cu cei trufa;i din avere
sau mindri pentru obirgia 1or !
5 Nimic nu-i va sluji sd nu se prdvdleascd ru;inos intr*cr
"{ntistrof
Niciodatd sd nu ne sorlifi, niciodatd,
voi l{oire sa vietuim
ca neveste*n cuicu;ul lui Zeus,
sd nu cunoastem apropierea
vreunui mire venlt in cer !
Tremurdm de spaim5, vdzind-o pe io,
fecioria nedoritoare de-a fi cu bdrbat,
s*n
pe care minia cumPlitd a Herei
o mistuie in rdticiri dureroase.
EPodn
Nu ne-nsPS.imintd cdsitoria,
cind e Pe mdsura noastrS'
Fie ca ochii nici unui mare zeu
se nu ne cuprindd in mrejele dragostei'
.Frs€m€nea luPtd nu-i de luPt"at,
asernenea cale nu-i de urmat.
Nu ne-arn PricePe sd izbutim.
Nu vedem cum am Putea sd fugim
de voinla lui Zeus 77.
PROMETEU
Oricit ar .fi de ingimfatS inima lui Zeus se va smer!
,,, nunta care-i gata s-o nunteasci ii va surpa;i
lrLt5, cdci
rl va risipi din tronul stdpinirii.
$i astfel intru totul se va-mplini blestemul lui Cronos,
l;rl,ii sAu, din ziua cind s-a prdbugit ia rindu-i de pe scau*
rrrrl strdvechi.
ilar nici jJr\ 2e1f,, afar' de mlne, nu-i in stare sd-i arate
rrri.jlocul de-a-ntoarce asemenea ndpast6'
Doar eu qtiu cum s5-ndepirtez ce va s5 vinS'
De-aceea, n-are decit sd' domneasci linigtit, increzdtor:
irr bubuirile de tunet qi ameninldtor, cu arma ce improa'gcfl
l'oc in miini.
cridere care il va pierde ; atit de dirz este potrivnicr-rL pe:
r':rre azi chiar el. gi-I pregdtegte 78, fdpturd uimitoare, de 99-
irrvins ln truptd, ndsdocitor al unui foc mai mare decit ful-
1lr:rul, gi-al unui tunet rdsunind mai tare decit tr6snetuL,
l,rttincl sd spargd-n ldnddri insdEi lancea lrli Poseidon,
tri-
.lr:ntul marea 9i zguduie pdmintul'
"tte-tasioleEte
Cincl se va poticni cle-asemenea urgie, Zeus va invd!*
rlcosebirea dintre a domni gi a sluji'
23n
 CORIFEUL PROMETEU
Tu iti prefaci dorinlele ln hu16 pentru Zeus. lnchind-te, ingenuncheazd, md.guleEte-l pe cel ce Eade
azi la cirrnd !
Nu-mi pasi de nimic pe trume mai pu$in decit 9e Zeus.
PROMETEU
Sd fdptuiascd gi"si porunceascd, dupd cum poJte$!"1.l-T
Spun numai ce se va petrece, dar asta_i totodatd gi acest rigbz de vreme scurtd ; mult nu mai are de impdrilit
rinta mea. asupra zellor.
bar iatS-l pe alergdtorul cerului, pe sluga noului tiran.
CORIFEUL Desigur vine sd ne-aducd qtire noui.

Oare ne va fi dat si il vedem pe Zeus (Hermes, cu i,ncd.tld.ri inari'pate, se apropr'e d,e Pro''
de un stiipin ? mcteu.)

PROMETEU
I HERMES
El va purta nevoi mai grele decit mine pe grumaz;
Tu, firoscosule, mai circotaq decit sunt circotaqii, v6-
tlmdtorul zeTlor, care i-ai dbruit cu-atita cinste pe cei
CORIS'EUL tr6ind numai o zi, tilhar al focului, ia seama !
I1i cere tatil rneu, vorbeqte-mi despre ntmta cu care
Nu-ti este fric6 si improgti asemenea cuvinte ? tc fdlepti.
Cine-l va rdsturna din slava stipinirii ?
Rdspunsul tdu sd fie rdspicat, nu-l imbrdca de data
PROMETEU
asta in cimilituri.
De ce s-ar teme cel ce nu e hdrdzit si rnoard Sdnu strdbat de doui ori aceeagi cale, Prometeu !
Vezi bine, cu asemenea tertipuri nu poti si-l molco-
?

megti pe Zeus.
CORIFEUL

El poate Sd-ti trimitd o-ncercare qi mai dureroasil. PROMETEU

Rostirea ta e plin6 de cuvinte mari gi de trufie, aga

PROMETEU cum i se cade unui servitor al zeilor.
Voi suntegi tineri, tindrd v5 e puterea, gi vi se pare eb
N-are decit s-o iacd, sunt gata la orice. vefi locui mereu fur cetituia voastr6 neatinsd de durere"
Dar oare n-am vizut pin$ acuma doi monarhi clzufi
CORIFEUL din slav6so?
Il voi vedea curlnd qi pe al tr6ilea, pe cel care d,om-
Adrdsteia pe inlelepli ii fac_e si se-ncline7e. negte azi, mai ruginos, mai repede cizind.

232 233
 Nu crezi cumva cd-mi este teamd, cd md pitesc de HERMES
spaiina tinerilor zei ?
Ai fi departe, prea indepdrtat de adevdr. Pricep cd ai innebunit qi boala ta nu e ugoari"
Grdbeqte-te, fd drumul inapoi, pe care ai venit !
Nu vei primi nici un rdspuns lalntrebarea ta.
PROMETEU

trmi place s5 bolesc dac6 se cheamd boatrd ura

fa!6 der
HERMES
,lrrlrnani.
, Tot .astfel ag p1Fli semele te-au adus pe acest {drm
al suferinlelor qi altidatd. I
HERIVIES

De-ai fi avut noroc, n-ilr mai fi izhutit sd te indure

PROMtrTtrU
rr i rncni.
N-ag da in schimb nefericirea mea, !i-o spun deschis,
pe starea ta de siugdrie.
Mai bine sd-i fiu slugd, cred, acestei stinci, decit PROMI{TEU
s-ajung supusul vestitor allatdlui din ceruri, Zeus.
Aqa se cade a le cuvinta, fdrd mdsurd, telor ce nu Vai, vai !
cumpina md.suriisl. lin
}ItrRMES
HEITMES

De suferinla ta eqti mindru, pare-mi-se. Acest cuvint este necunoscut lui Zeus83'

PROMtrTEU PRO]\{E1'EU

. Sunt mindru, da. Mindreascd-se la fel dugmanii mei,

iar tu egti unul dintre ei. Se-nvald totul, doar sd-mbdtrineascd timpul'

HERMES HERMES
De ce md-nvinuieqti pe mine pentru nenorocul tiu
Dar tu n-ai invilat pin[ acum si dai dovadi de in$e-
?

l(,pciune.
PROMETEU

_ S-o spun pe scurt: urdsc toli zeli laolaltS, deoarece

drept platd pentru binele fdcut82, se poarti neingdduit de
PROMETEU

rdu cu mine. Intr-adevdr, altminteri n-aq vorbi cu tine, un argai'"

ooti
A.til
;,3!+
 HERMES HERMES

sminti-
. Tu nu..vrei, mi se pare, si vorbegti nimic din ceea De ce nu te indupleci, de ce- nu te.lnduPleci'
doregte tatdl rneu.
I"a"ia, ti juaeci drept.durerile de astdzi ?

PNOMETEU PROMETEU

Md hSrtuieqti zadarnic, clegeaba vrei si stai

de vorbd
. . B? chiar aga, ii
datorie !
datorez destul, ca si-i pldtesc
talazul.
dil"":ti inchipui c5 vneodatS, infricogat de hot6ririle
il;, ;;;-;h'"pla sdruga am simfire. 4S *qi:1"::-"tY:
cu miini]e intoarse c[tre
;n;"f;;;il"i,--ili ""i
, HERMES
;;"i;;""1ir ,ttat. ileptasnic si ml desfaci din
Md iei ln ris de parc-a$ fi copil. i.Lutt" n-o s6 se intimple niciodatfl !

PROMETEU HERMES
'9":" nu.egti-copi1, mai fir6 minte decit un copil, cind Vorbind imi pare ci grdim prea mult +i in deiel'-',^,,,
speri sd smulgi fie gi-o vorbd de la mine ? ' pororlr'
Rugindu-te, riu te-am atins deloc Ei nu te-am jug' nu
Nu este vdtdmare, nu este viclegug, prin care m_ar Muicina zeiala ca un minz prins de curind in
pytg3 constrtnge, Zeus sd-i spun ceea'cJ.gtiu, mai inainie aupui, te luPli cu friiele.
si sfirime citugele acestea de ocari. gubred6'
Dar lnfocarea ta purcede dintr-o viclenie
N-are decit sd scapere asupra-mi flacbra mistuitoare, La cel ce judeci greqit, inverqunarea nu cintireqte'
s5 rdscole,asc5, sd rdstoarne toate cite sunt tn vifor de orni-i gurd, mai mult decit nimi'c'
cu aripi albe, in zguduiri de tunete subpdmintene ! mele, ce
Ia seama, dac6 nu tb-nduPlecd temeiurile neinliturat
Nimic nu mi va-ncovoia destul ca sd-i destdinuiesc pria for, ce talaz de rele intreit, va nivEli de
mina cui va fi surpat din s,caunul puterir. prata!
'Ca.i _ -
t"tat meu, intii, va face !dn'dlr-i, cu tunetul !i 11;
Ir.r'ul inflScar"t, ."ert-'n"f:f" asculit de stincS; qi-atunci
bra-
HERMES tlc[tuirea ta, lnmormintatd, va zace sub strinsoarea
lil
li;iii:
Vezi dacS-fi este de folos atita-nvergunare !
ttt1*ffiT;; gaz devreme se va scurge, pturi clnd' te vei
iil

I lntoarce iard,gi la luminE.'

t;

'lll Dar ciinele cu aripi al lui Zeus, eumplitul vultur' iJi

ll PROMETEU
vo .tfii" tarbatic trupril, fdcind din el o largi rani' 5i ca un
i,

ce
uii*ou't -Praznic, Ia masi toati ziua se va-nfrupta'
Vizut-am totul mai de mult gi-am cumpfinit cu glndul. la negru"ooftit
"t$t"i"
din ficatul tlu'
236 237
IT
,

ii
?a-lu speri intr-u1 c_apdt al aiestor cazne, pin6 deloc nebunia-?
{riir unul dintre zei va fi de bundvoie gata sA sufer6 in Onre nu-qi infrineazS
-rrrt .
xa-u qi si coboare-n Hades, unde nlu a hcdrii-iu*i;t;
pait"E" la suferinlele lui' plecaJi
ilil;;t, '""ru tuii&1^-mai
nceste meleaguri degrabd,. q"'tt tie.gilt'i\
Tdrtaros, adincul beznei.
._"m3rd1eg!e, asta nu-i ameninlare goald, ci
iJi;'A?*;e";;E ra'i''ueetut necrutltorului
.r_.^,?","i
varul bine rdspicat 85 !
Gura lui Zeus nu se pricepe a rosti minciuni gi tot
vintul siu se irnplineqte. OOR,ISEUL
Priveqte. gnprejurut tdu, glndegte_te, nu socoti
Cr5ieqte cu altfel de glas qi altfel de sfaturi'
de vrei
$unarea mai de pret ca buna judecaii.
mlt-nduPleci !
t)csisur. acum ai rostit o vorbi de neindurat'
CORIFEUL ffiil-il-;;-";;*"i sd apuc pe drumul ticsloqiei-?
ili'?ru*,-". i-t-iott hafiiit, Je itdur laolalti cu el'
pe care
. Rostirile lui Hermes, cred, sunt pe potriva clipei. niir i""aipt s6 urdsc tr[ddtorii 9i nu este boal[
'iii.pt-t"i"sc
Ei te indeamnd sE te lepezi de invergunare gi sd mai mult ca trldarea'
pe drumul bunei judecdli : urmeazi_l !
E ruginos ca inlbleptul sd stdruie-n greqeald.
HERMES

Pfrstrali in minte cele prezise, s5.lu fiti vlnate

cumva
, PROMETEU
r"r""*r"i ta "t "i"iitl mai
--zur" ipoi impotriva^d":t]::]H
ndpasti
Imi zumzii vestiri pe care le gtiu dinainte. i:l;"1;;i;;i"a"-r p"
"e^
voi "-u
v-ali
ipnins.in
ficut-o !
Dar nu e deloc ruginos, ca duqman, sd fiu asuprit ,rt"otute ; deoarece singure
dugmani. V-amdatdeqtire:nudintr-odatS,penepr-egitite'
i;;;;i; ,tarroau firS scipare' impletit de
r nebunia voastrS. "iputl"i'
(Ilermes ltleacd" Din pd'm?'nt rdzbate uui'et de cutrernur'
cr,Ie se clatind.)

PROMETEU
Dar nu voi putea fi atins niciodatd de moarte.
Cuvintul acum se schimb6 in fapt6'
'

HERMES
Plmintul se zguduie, din adincuri tunetul muge' ful-
invipiiat, qerpuiri de foc !
Auzit-am euvinte gi ginduri descrelerate.
= S" rotesc virtejuri
Soruiscapar[,
de pulbere ; de-pretutindeni tlgnesc
Ce semn de sminteald lipsegte unor asemenea rugi lrrfllri furtunoase, t" .io"^"utc intrerel-e, rSzboi de potriv-
nlt:c vinturi.
238 239
 ri

ri
I :

ri
Se-amestecd rnarea cu cerul.
Aceasta e viielia, i!ir""'a' asupra_mi, desigur NOTE
m5-nspdiminte, din prit",
ti ilu.]""t'
mi#, T1t&tt:f,fi,X {t-al9ii.mgl9, ti t', Ptgt, a cdrui
time* ;: ;Jil1urr&, rhconjurd totul, privili._ma, lit
(Cutremurul pdmintutui gi, RUGATOARELE
sti,hiile dezld,ngui.te ?.1 {
';f :::,f"i":;i#::"e.,i"a*iai{*81;;;;: stinci,lor. I Tradilia teatrului elin carea ca toate rolurile sd fie jucate de
actori bdrbali ; de aceea conducdtorul corului se numea corifeu,
chiar qi in cazul corurilor alcdtuite din femei sau din fete.
2 Fiul lui Cronos este invocat de la inceputul dramei in calitatea
de Aphi,ktar, scutul Ei stip0nul nrgbtori,lor. IndeLobpte, rugdtorii
sau sngrlicantli (hikdtai) er,au in'divizi vinovali de ornor -
cazul lui Oreste greFeald grav5, pentru care
- sau de altd
familia pi cetatea ii respingba, spre a indep6rta minia divind-
Considerati dintS-o datd f6Lpturi contarninate, ei rdtdceau,
linind in mind rdmuri lungi gi drepte de m6slin, cer$ind mila
semenilor, care le-o refuzau sau acordau cu suspieiune, pinb
ln ziua purifi,cdrii rituale. Uneori suplicantii nu erau rdu-
f5cdtori, ci oameni ndrpdstui{i $i alungali, cirora evlavia porun-
cea sd li se asigure qiutorul.

3 Egiptul, tar{ in care domnise odinioari Epaphos, fiul lui Zeus'

strdmogul fecioarel'or ce alcituiesc Corul.
4 Fiicele lui Danaos, celibatare hotdritg par a afirma cd refuzb
c5sdtoria din pricina unei trdsituri sau carenle naturale'
Aceasti atitudine, socotit5 in societdfile tradilionale drept o
lngrijordtoare abatere,va fi izvorul cumplitei aliendri de
mai tirziu a Danaidelor. Totupi, una dintre ele, se va dovedi
aptd de nuntd 9i Pnocreafiie.

6 Atuzii la Io gi mitul acesteia, ale cdrui meandre vor fi urm6-

rite de-a lungul dra.mei, precum Si 7n Prometeu ?'nld'nlui't, unde
nefericita argiand apare ca personai. Io, fiica fluviului Inachos,
slujind ca preuteasd fecioar6 la templul Herei, a fost fndr6-
gitS de Zeus. Acesta, pentru a o feri de gelozia so{iei sale'
a metdmorfozat-o intr-o junincd skdlucitor de alb6, care'
purta in pintec fru,ctul nunfii divine. Dar Hera i-a nloruncit
lui Argos, boarul uriaq c1r o sutl de ochi, atotvdzitorul, (Pan'
6ptes), s6 o supnavegheze. In schimb Zeus l-a trimis pe Her-

241
 "- -r--tqlT.Ft
:|i'
ri

il,

li' ,rnes sd ucidd tbribilul paznic. La rindul s6u, Hera a iscat trinclu-i in p5siri. Tereus a devenit qoim' Procne rlndunle*
,til 'tdun, care sE tortureze niprasnic juninca, irrr Philomela privighetoare' Aceasta din urm5' dup6
varhntl
in{epind_o. Atr
probabil mai veche folositd de Eschil, a fost nu cumnata cl
,

a pentru Iq scoasi. din minli de necrulitoarea

iyenut propriului copil; dc
sect5, ,o lung5 ritdcire prin multe p5r$i ale lumii, pinE sofia lui Tereus, vinovatd de uciderea
Bdsi1, ritt cele din urmd, azil in Valea Nitului. Acilo, lceea destinul poimu-lui este sd h6ituiascd neincetat privi-
.marele olimpienil,or a preschi,mbat_o iardqi in
femeie gi, Ahetoarea.
rgind-o cu sufiul pi rniinile sal.g a ajutai_o se_l nasci
l',1 loniene, adicd grecegti'
.pe Epaphos al cirui nume decurge din epapkd,o, a atin
cu blindefe. Acesta a devenit intiiul rege in incd. a]n anti*
lll 'llextul numeqte, fir5. indoiald, Egi'ptul' !'arigindepte
lara Egiptul Ia regiu-
gi trunchiul din care s-au desprins multe neamuri. chitate cu climat dezertj'c' Poate cb poetul se
au fost strdnepoatele sate.
in secolul atr
noa deltei Nilului, un'de hdllenii intemeiaserepltea si inles-
Suselea ora$ul Naucratis, 9i
a cirui umiditate
'6 Se credea cd figiile de lind a1bd, care inconjurau ramurile
Iteasci formarea ce{ei'
mdslin ale suplioanfilor, aveau putere purificatoare.
'7 Corifeul. apeleazd pe rin.d Ia zeii uranieni, 14 l)egi se desfSgoari mai degrabb in domeniul moraf infrunta-
la eroi, cu roa dintre om 9i destinul hirdzit de Zeus' eternul biruitor"
cuvinte la semizeii, care din mormintele lor apdrau
gi la cei aici eoncret', in termeni spor|ivi di.n tdrimul
t,:il,e c}escrisS
Zeus, susJinStorul caselor. De altfel tuturor aces
gi in aceeagi ording le aduceau grecii libafii. luptelor numite astdzi,,clasice"'
IV-V' au solem-
3 Eschil se fa,ce ecoul celor care susfineau fueptul femeilor lir Vorsurile B5-:1b2, despre Zeus, din strofelepsalm turburitor Ei
rritate poetica 9i concentrare gnomicb de
a se impotrivi cdsitoriei silite.
I t'ist.
I Danaos, pirintele fecioarelor rebele, era fratele, dupd
traditii geaminul 'lui Aigyptos, strdbunul eponim al lll Neamul fiilor lui Aigy'Ptos'
Piramidelor. Eti,mologia cuvintutui Egipt, transmis prin ,l L)ersonificarea er,orii f uneste, a ratScirii, Ate ocupi "l- ,1o:
locire latin5, este prehelleni,cd. Oragul Memphis era s-elma a hli Eschil' alituri
!

.de cdtre localnici Hikuptalt,, care se tdlmdceqte central in gindirea greac6, mai cu divinS)'
(Rdzbr'lnarea
,,easa ka_
lui Ptah". Dupd o ipotezd indoielnic5, acesta e numele tle Moira (Ursita) $i*de Nemesis
se afla Argolida Si pe
care grecii, poate imprumutindu-l din limba feniciand, lll E vorba de Pelopones, linut in--care profet leeendar' fiu al lui
derivat pe acela de Aiggptos. c::rre Apis, lrn ta*laillof-ii *uait din adincurile
stirnili
In Apolo, l-a ouuu"urJi a. monptri ucigagi,
110 aceastd strofd progenitura junin,cii, Epaphos,
al c6rui nume v'260-267'
autorii lrancezi il traduc plastic le T,oucher ile Zeus, pnre' Ciiel. Ct' mai deParte
sd fie identificat.ca pi mai departe Ia v. 318, cu fai lll Din cetatea feniciand Sidon'
taur sacru Apis, sirnb,olul fecundit5fii. cum Zeus era aI
?0 llades, stbpinul absolut al Infernului' dupi
11 In varianta cea mai cunoscutd a legendei lui Tereus, acest, Iumii ce o simbor# Oii*e"f' Mai tirziu' Euripi'de ii va iden-
unei tragedii necunoscute : "Tie'
rege aI Traciei, cd,s6torit cu procne, fiica lui pandion, gi_a tifica intr-un fr";;; -
aceasti libaiie 9i aceastS'
necinstit cumnata, pe philomela, 9i i-a tdiat limba, peni:ru stipine orinOuitor ai lumii' lli aduc
cum ili place mai mult' sb
a o corlsitrnnge la t6cere. Ace-asta a lesut o p{n25. zu,gravind l,urta, !ie' ,"r,, o'i-"*es' dupa
violul 5i a trimis-o Procnei, Drerylt rbzbunare, cele doui surori te numesc'.' t,,, noi"t'" zeii uranieni' lii
in mina ta sceptrul
din dom-
l-au ucis pi fript pe ltys, copilul lui Tereus, oterindu-l spre lui Zeus Si tpt tu, in lumea moriitror' te impbrtS$epti
ospdtare tatdlui. Justilia divind.i_a,pedepsit pe nia lui Hades'.." (F 904)'
toti, preschim_
242 243
'l
I r!'

,i

ilri
ii, 21 Amenintarea cu sinu,ciderea prin spinzurare urmdregte rupunerea oarbd fald de bunul plac al cipeteniel' adorerll
un$
smulg6 ajutorul zeilor. Danaidele vor folosi pantajul implacabilg stranii sau terifiante' adeseori zoomofh
iiil sinr rllvinitdti
derii gi fald de regele pelasgos (v. 4bb*465).
ii f i f irrru",, cirilpit5", pisdreascS, de neinieles'
simbolizind pro'
l
22 IJra vegnic geloasei Hera.
tl ,,Nuiaua sacrd" era atributul crainicului,
ri 23 Danaidele descindeau, prin Epaphos, din Zeus, pria lui inviolabilitate, cit 5i a celor pe care ii inso{ea'
i. :24 Heli,os, personificarea Soarelui, numit R,egele autohton Pelasgos, nepotul Gliei
gi eponimul poporului
in manuscrisul dupb Eschil' nu numai intregul
''i ceus, de altfel singurul pdstrat pentru Rwgdtoarele, past riii. "f pelasgilor, st5pinea,- a f{elladei' Conform
Iui Zeus, Ornis Zen6s,.aceasta nu pare sd fie ro figurd de I'"lopon"r, dar 9i toatJ partea de Nord
pi de carieni'
intimpldtoarg ci ,o trimitere la una din reprezentdrile egip trudifiei antice pelaseii "ttu, aldturi de le1egi
de rriLai tirziu'
grecepti
ale lui Re (Ra), sub formd de qoim 1,cu dis.cul solar pe r locuitorii strdvechi ai tdrlmurilor
Aceste denumiri aminteau pnobabil de diferitele nonulalii..in1
25 Fiul Latonei a fost nevoit, drept ispbqire, sd slugdreasc6 greci in timpul propriilor
muritori, bundoard la basileul pheres, tatdl tui Admet. ttlnite, asimilate sau alungate de
tateX basileului' se
i"t--t"e""tii. [rlumele lui tralaichton'
26 Simbolul gi instrumentul puterii lui poseid,on, cu tdlmscegte,,In'digenul"'
aju
cdruia stirnea valurile ce ,,cutremurau pdmintul,,.
'27 Hermes, D ntu ln Tracia, Struma de astdzi'
fiul tui Zeus gi
al nimfei Maia, era mesagerul
.28 ln conformitate cu datinile grecilon, pi nu numai
ll l,ocuitori din Thessalia'
Pin'd'
pentru incheierea unei cisdtorii era nevoie de consim
a-le aces ll,egiune din Macedoniau Ia nor'd de
pi oraeolul lui Zeus'
rnintul htelui. l)odona, in Epir, vestitS pentru t'emlplul
(iatr6nxantis) legendar'
29 P. Mazon considerd aluzia la judecata divind din lumea l)elopones, tara lui Atrlis, medic-profet
la1t5" drept un reflex aI doctrinelor orfico_pithagorice.
poate presupune insd cd influenla venea mult mai de !6 t'ort din Golful Corintic, azi Lepanto'
ln fond Danaos, ca gi fiicele sale, erau egipteni, abia Lsi l0 lo. Cf' n.5.
pe pdmint grecesc, gi este firesc sd fi avut in vedere b grecii intelegttY
l0 A,clicd afri'cane16. Prin Libva ,"tgl"ritoriul
cunoscuta ,,,cintdrire a sufletului,, (psihostazi,o), mai exact Atri'ca intreagd'
vest de Egipt, cind, mai adesea'
,trt"i ft
faptelor defunetului, reprodusd de nenumdrate ori in
Mortilor, incepind din perioada Imperiului Nou. In scena
pectiv6, zeul judecitor este de obicei Osiris; mortul intr5,
de Anubis, iar Thot supravegheazd cintdriroa; pe un ta-Ler
al balanlei este apezatd inima, sediul sufletului, iar pe
la,lt Maat, personificarea feminind a Adevdrului.
30 In text: ,,legdturi barbanre,,. Aici, ca gi in alte locuri ale tdl-
m6,cirii, am evitat folosirea acestui cuvint, deoarece inlelesul
nrofiunii bd,rbaros s-a corupt de-a lungul vremii. Hellenii nu_
meau barbar pe orice negrec, fie ,cd apartinea unui popor
pe care il admirau pentru eultura gi intelepciunea lui, ca egip_
tenii sau persii, fie cd era vlistarul unor neamuri incd silba_
tice. Trdsdturile barbarului, in antitez5 cu ale grecului,
erau: vcghere electroni'ci.

244 245
 i

44 Kanobos se afla la gurile Nilului.

Mennofer sau Memph in
grecilor, aqezat Ia. 28 km sud de vc"ri, dar gi intre fra{i, aceasta din urmS fiind obligatorie
Cairo, a fost in tirnpul
periului Nou, 'ca qi in Epoca Tirzig pind t'rrzul faraonului.
ra intemeierea
xadriei, cel rn.ai de searni oraq egiptean, ca,pitald de a consulta
admi.n Itegele dd glas rbspicat in'dat'oririi conduadtorului
tivb qi repedinld a faraonilor. volnfa populard. I
de
45 Eschil spune textual tdureanul (vitelugul). pe de altd () schotie subliniaza comparalia din domeniul ..pescuitorilor
Me,mphis, locul unde suJlarea gi atingerea lpongii, care nu trebuiausd ooboare beli sub apa'
eliberat-o pe Io de sarcind, era centrul cultului
lui z
de a a'corda
taurilor Apis, tot ac.ro aflindu-se qi ,mormintere
egipt Ncindeplinirea obligatiilor sacre, deci 9i omisiunea
pierea dintre mitul nagterii 1ui Epaphos,
acestora. azil, este urmati inexorabil dd ndpustirea unui .perdzbunitor
duh
vldstarul vacii (:aki,storl asupra casei 6i persoanei greFitului' care nu-l
cultul meirrphit al taurului Apis desigur nu este intimn:t, Activitatea daimonicd a
,tirU"pr" ni,ci in tdrimul Infernului' intim-
46 In versur care lipseqte probabil ,ci basileul cerea s6
i se ,in.ri ur"*"n ea al1stor constituie un important resort a1
lugeascb descendenla lui Epaphos. plirrilor din Orestia,
47 Teritoriul geografic cu acelaqi nume ridicat la rangul (lrrul nu-l are in vedere gre Ares in calitate de zeu al rdzb'oiu-
oameni'
personaj mitic.
i,i, .i a. agent aI rdzbundrii divine' care nimicegte
48 Libya a dobjndit c{e la poseiclon doi gemeni : pd Agenor, rrnimale, recolte. t .

s-a stabilit in Siria, pi p,e Belos. Acesta a rdmas in eorabie gata de "lansare"'
Valea Busileul igi asemuiegte hotdrirea culo
lui, .dewenind regele Jririi pi odrislind, la rindul sdu, o perei rlrrr care nu se poale desprinde din
"gantier"
de gemeni : Aigyptos pi Danaos, strlmo6ii eponimi ai pentru muritori' ajutind
nilor pi danailor. lntre ultimii doi a izbucnit o luptd Ilupir Eschil, suferinla este definitorie
lir cleslugirea rosturilorfiintei (,,A suferi spre a-n$elege,, Aga-
domnig la care au parti,cipat pi copiii lor : cei cincizeci t"'"o"i un adevdrat rol soteriologic"
Ai.gyptiazi gi cele cincizeci de Danaide rdzboini.ce. Danaos tnen'Inon, v. 177) 9! avind
fii,cele sale, pierzind bdtdlia, au luat calea exilului. t)unaidele incear'c5 din nou si oblini dorita
ocrotire amenin-
Aceasta ar fi constituit o gravi patd
49 Zeus este numit aici in ipostaza de Hi,k6sios, ocrotitorul fnd cu sinuciderea. pentru cetate'
canfilor.
s (mlasnna) 9i pentru sanctuare pi

50 Primirea strdinilor abcunde unoori qi riscuri pentru gaj I,'luviu in Argolida.

Pelasgos se teme de eventuale influen{e malefice. cdsunate inchi-
s,osirea in Argos a Danaidelor. Abstracliuni divinizate. Peith| lnseamnd Persuasiunea'
parte din alaiul Afroditei' T{che e
51 DupE Hesiod, niscutd de Uranos gi Gaia, Themis a fost i,"itt ;;".*ri ca flcind buni (Norocul)' cin'd rea
intimplarea, Zpilb rece, fhrb mit, cind
inceput o zei\E".din stirpea violentd a titanitor. Ea a
(Ncnorocul).
sofia lui Zeus inaintea Herei, avind cu acesta numeropi
printre care cele trei M,oire. Divinitate de temut, de 6! l)c boarul Argos, atotvizdtorul'
asculta pi mai-marele Olimpului, inzestratd cri putere pro
,l,r.ccdtoarea marinH dintre Europa 9i Asia, traversatd- de Io,
Themis personifica legea supraumanl, ii urmirea 6i 6lt
Vacii'o' B6sporos'
pe vinovatii d,e h{bri,s, confundindu-se in parte cu li() numeSte in amintirea acesteia "Drumul
Corul Danaidelor o numegte fiica, nu solia, lui Zeus.
64 l)rovincie din nord-vestul Asiei Mici'
52 Pelasgos .curnp5neqte cu grijA unele aspecte
de iirept inte al Mysiei, regiune izolat6 9i obscurS' pe teri-
tional. Obiceiurile egiptene ingdduiau c'sdtoria ,, ,r'.r*rii l[ ltege legend'ar
Pergarnon'
t,,rlirrt cireia s-a ridicat mai tirziu ora$ul

246 247

iriii
, r,l
t
il
 I
I

'ii'
'1i|,
l:'i ou;iliil":lf,j|,'ru;:1.i.-.t"jt""
rl
l
l
ra mare, devenit i4 v ll f.toii venili erau cet6ieni ai Argosului; prin obir;ia indepdr-
li
!, 6?rinuturimunroase"l'li",l"iT;";J;'.tl;i,il*." tutd pi totodatd strdini, emigra,nfi din Egipt.
,i,
ll 68 Dupd p. Mazon, lnspirindu-le oamenilor cetbtii teama de minia divini gi de
,uT,r:r.
rl din zona de ses a Kilikiei,:_." referi la fluviile Saros pi py pedeap,sa pe care ar fi s-o lndurg in cazul respingerii supli-
ii
69 Probabit Siria. "*i;;;;; ;: il;"". cuntel.or.

70 Fenicia sau Cipru.

Afnodita este' numiti adeseori, mai alss in poezig Ky,pris,
tle la insula Ciptu (K{pros), unde zeila dragostei era obiectul
71 T6unul trimis de llera. unui cult de influenfd orientali.
ilr
i
72 Egiptul. ll Statut 'celor virstnict (gerousia) se intrunea lingd f15c5ri1e sacre
iiili
trlc vetrei statului.
73 Poetul, asemenea
al.Tr greci din secolul
al cin,cilea, de
ril
,1r'ri
I

#H"iJ?ii,_l3,f:^:::::*?
surau ;;#lior
fertiritatea Esi,ptului. aceast-;;il Nluiui, care
Ursita este ar5tat5 a fi la cheremul lui Zeus, spre deosebire
rlc alte locuri ale textelor eschiliene, de pildd in Prometeu,
,ltr ment eschileic : [Memr ilr;;;_;T",
,l_;:*":-Tu1 meu se trage, pot trnde urmaqul lui Cronos apaxe supus el insupi, ln anumitii
laud c_am anat,-
]3:l-.:,i aflAf .ii^
din
tzvoare, umflat de vinl il
_Tj ili;'"*,,
ffi;,#i"i,?i:1,
-- -*'*'o'ru 'lruLop
sE rnlsurd,,trluterii destinului.

golegte...
gote$te... Aeorn
Acolo strdlu.
<+rBr,,-1:1t"-,"":u"sind 'potop de ploi, se
se r tF llccate, zeita noplii, la Hesiod, puternicd gi luminoasd, con-
e$te flacdra lui Helios turatd in Imnul homeric inchiuat Denxetrei ca divinitate chto-
topeste de pe stinci z cu ochi de
i*t --* $i 44es
face ud
ca urrreg
intreg ugiptul
Egiptul inf. rrlun[, este identificatd ai:i cu Artemis. Ambele aveau atri-
sdturat
sdturar de rro umezeala infl
sfintd' ''sd rodeascd spi'cul purtdto.r
,rma-^^r^ ,'
viafri aJ Demetrei,.. bute obstetricale.

74 Cel mai tindr vldstar aI Gliei qi cel ll llfritet al lui Apolo, insemnind in sens propriu nimicitorul de
,1":ff::1" o:::^.:
rnai monstruos dintre lupi (ltilcoq lup) sau zeul Lykiei, sau, dupi Bailly, strdluci-
f J,;;; ;;;"iri
ff
sau ryphoeus, avea o :11?1".
sutd
de Zeus, ryph
il;ulff,i:?'lp?r:
trrrul (de la lgke,lumini).
9";;il J ; #:", ori mp ur, q u !b Menirile de bine ale Danaidelor amintesc de cele ale Eume-
li" l"iLii"lii;
rind si surjin"":p"."ti"
ingroztor :?o:ijl,:l riu"*'n"["r]j?!."!ir#f;,t
spdimintafi, ca"' sd scape, s_au
nldelor din ultima diamd a Orestiei.,,NiciodatS, vdpdile vintu-
prefdcut in iJurite animale.
lul / copacii sd nu-i ofileascd ! / A9a se rostepte folosul harulul
Hr:.:':,
;"i:"3'J sub muntere'' :.:"
ingropar ; ;.;';' gerur i
+tn i*Egipl *- rur
nrstru. / Arsita ce le stirpepte / iplantelor ochii, / de hotarele
"
noastre rdmini departe ! / Holdele fdrii sd fie crutate / de
q

lard ###i"
Erna. "

l1'_:::.lr:l
dugmanul de ]:rcnyn
a ruzionat l; ffi; Jtapinur o"s.r boala mSlurii, cumpliti ! / Glia hrineascd turme de 'oi dolo-
moarte al lui Osiris. ftrne, / toate purtind la soroace / gemeni ln pintec. / Como-
75 Fiinfd cuprinsd de ertuziasmul rile, ce odihnes,c / in adincul acestui pdmint / sd diinuiascd
rantd, menadd, bacchant5. dionisiac sau de o patiml rlc-a pururi / spre slava divinelor daturi" (v. 93?-948) I $i
rrrai departe : ,,Vom veghea sd nu-i reieze I moartea rpe bbr-
76 Lipsegte din manuscrTu u., vers. ln acela$i batrii tineri. / Faceli sd se bucure de nuntE / ginga'ele fete,
nalate lacunele gi mai departe, mod vor fi voi, / stdpinele sor{ilor omului, / Moire, fiice cu noi de o
77 Intregul stdsimon rnam5" (v. 956-962)
inchinat lui
"";;; ;T,f #j:ft??[i,il urm5
avin,J in Bfl l,l.schil revine de mai multe ori asupra aspectului tuciuriu, hi-
egiptenei, polpigmentat, al egiptenilor.
248
249
 BY Referire la rdzboiul dintre Aigyptos pi Danaos caxe
dat evenimentele tragediei
a I,'iu al lui al Europei, conduc6't'or al Lykiei pi aliatul
Zeus gi
lui Priam ia Troia, a fost ucis in 1u'pt5 de Patrocles' Mgrmin-
BB Cu alte cuvintg ii lipsegte pornirea rdiboinic5. l.ul lui ,se afla pe coasta de sud a Asiei Mici, in faia lnsulei
89 Aluzig poate, la Ap,olo Lykeios, omoritorul de lupi, Cj'pru.
la Argos, Cf. n. 84. CorulinVocdzeuluria$uluifluviu.lnEgipt,subnumeledea'
tii

'il
90 O,poziiia, in timpurile istorice pagnicd, dintre locuitorii llapi este infeles mai grabnic spiritul, esenla divinizatS -
dei pi ai Egiptutui anti,c este exprimati prin simboluri Nitutul, valul urcind necontenit din Nun, 1narea frirnordiald'
'i
tanicg de o parte griul Dernetrei, de cealalte faimosul necreatA. Sev5rsarea anual5 de ape era
prin excelente "ve'
ca un andrggin pintecos cu
pyrus, crescdtor in mlagtinile gi rnai cu seam6 in Oel nirea lui Hapi". Repr€zentat
lului. Intr-adevdr, cgperus papAru4 plantd umbeliferd, rini de doic5, aioesta intrefinea fecunditatea intrbgii !5ri' fiind
.l[udat ca : ,,tata a
a1 zeil'o,r, hrand, aliment, provizie
Egi'ptului'
atingea indllimi de pind la 6 metri, avea in fara aflindu-se
un numdr nesfirpit de folosinte, pe ltngd aceea a cure insufleleqte pe fiecare prin Ka-u1 seu, belsugul
,,hirtiei". Partea inferioar6 a tulpinii se consuma, pe drumul sdu, hrana la virful degetelor sale'''"
tind o delicatesd. ln aceast5 versiune eschiliand, mama lui Zeus nu este Rheia'
91 Eschil este nevoit sd-l indepdrteze ct GIia (Ge), obir$ie a tot ce fiinieazi'
din scend pe Dana,os,
rece acelapi ins urma sd poarte in: qpis64rl lncalitatedezeualcdlhtorilor,instaresesemi$tecuiu-
urmdtor. Alexandriei' Her-
hera-trdului egiptenilor. Utilizarea ,ru*ii
doi actori a itula vintului. Mai tirziu, dupi intemeierea
unul din argumentele pentru datarea timpurie " a dramei, ines a fost identificat cu egip'teanul Thot'
tare astdzi serios zdruncinatd de, descoperirea unei sc despotismul faraonic
care d5 temei presupunerii cd Rugdtoareti qi trilogia Pelasgos apasd asupra doosebirii dintre
din qt libertatea de expresie a,grecilor'
f5cea parte au fost reprezentate cu treizeci de
ani mai preparat din orz, adic5 berea, era- bbutura nalionale
92 E vorba de Argos. Leagdn a1 unei strdvechi qi ,,Vinul",
'in vii' de morli
lara Pirtrniduloo, la iel de apreciate de
9i
,culturi, fSuritd de ,,pelasgii', autohtoni, odatd mister
cu in tlcnemuritori.DispretuiiuiPeLasgosfal5debduloriidebere pe
aheilor, intiiul val de triburi care vorbeau grecepte, cultivatd qi ea
lida, profund inriuritd de Creta minoicd, a devenit un nu avea temei, deoarece vita de vie a fost in jur
malurile Nilului incb din vremea dinastiei
I' de
de cdpetenie, religios, cultural pi politic.
.il rrrrul 3200.
patron (prostdtes)
Irr cet5lile Helladei orice str6'in avea unlui' dar pi sd-l pno-
93 Danaidele fac iardqi aluzie Ia sinucidere gi refuzE in chip
rilir
I tdrit cisdtoria, ambele atitudini inoompatinite cu noimele
lllr
ralei tradi{iona-ie 6i teribile manifestdri de hsbris. cirre trebuia sE rSspundb de cornportarea

lor e negativd, pesimistd qi contesta,tard. tt'jeze.

ca o curnplitd pin-
94 Textul urmdtoarel,or strofe se infdtigeazd grav mutilat, tlr:iderea unrii su'plicant era inregistratd
'il; lrilire Pentru intreaga obqte'
t 95 Arderea cu fierul rogu rdprezenta o pedeapsd umilitoarg
caracterului moralizator' gnomic
rdzitd sclavil,or. De altfel, rostirea crainicului trddeazd o lon (bmentatorii stdruj ie asupra
,$i u$or pre{ios aI cuvint6rii lui
cruzime. Danaos'
{ lr,

llir
I 96 In antichitate apele Nilului aveau faima de h creste l0tt triu in Argolida.
I

tatea intregii naturi. Or, Danaidel., -*f, 1oc d1

"a"nl"
!f"
se leapddd de insdgi ideea insofirii pi maternitdlii. l0'l Nume al Afroditei, fdurit dupd insula Kvtherl, 19:t"1"
u[ zeifei, in care ar fi poposit rnai intiir duBS ce se infiripase
ii,
250 25r
 din sp'uma mdrii. Aceastd intiietate Kythera gi-o naid,ele, era construiti, dup6cit se poat'e presupune' ln iuruX
altd insul6, Kypros. Cf. n. 80. desfdquririlor mitice amintite. E greu de afirmat care va fi
108 DupS ce invocd divinitdlile apelor, implicit
influenla lor fost finalul acesteia''DuPd unele tradifii, Lynkeus 5-3 rSzbunat'
tre-
titizatoare, Danaidele cautd sprijin la Artemis, zeila ornorindu-$i cumnateie-gi socrul, dupS altele' Danaidele
gi pavdza virginitdlii, declarindu-se iardgi impotriva fec: buiau si fie date de neveste unor oarneni de rin'd, care se
riei. Ca replicS, in strofa urmdtoare (v. 1035_1048) slu
ci
le ci$tige Ia intre'ceri de alergbri $i s5' le aleagi dupi bunul
relg dind glas intelepciunii poporului, eare ascultd de lor plac, in ordinea sosirii.
tl2 pentru helleni, p5strarea mesurii (meden ag6n, nimic
rile firegti, cheam5 cu smerenie pe obldduitoarele pre&
Hera gi Afrodita, laolaltd cu figurile din cortegiul rnult este un imperativ chiar 6i in domeniul relaliilor cu nu-
din urmd. La fel, in Hipolit de Euripidg castul I meroasele fe!e, forme Ei esenle ale diviLnitd'tii'
se inchind numai Artemidei ,;cea mai frumoasd lipsi Da-
olimpian6", in vreme ce un slujitor ii aminteqte sd nu llll Expresie proverbialS. A treia parte de fericire le va Aigrptos"
de Kypris. Intr-adevdr, la Hesiod, orfici, poe{ii lirici naidelor, din pricina razboiului inevitabil cu fiii 1ui
gici, Aristofan g.a. Afrodita 6i Er,os, divinitdlile dragostei,9i
vdrate princi,pii cosm,ogor:ice, erau venerate pentru inflr
lor covirpitoare, universaid, gi nu ca simple intruchipdri PERSII
malg cum va fi in veacurile alexandrine 6i greco_ror
109 Cintul slujitoarelor aduce aminte de unele odrasle sau I Susa, fosta capitalS aqezatd in actuala provincie
a Elamului,
nitdli insolitoare a-le zei{ei iscate din spi;ma mdrii. Mascul iraniand Khuzistan, mo9tenitoarea unui trecut istoric
pi cul-
Pothos pers,onifici pofta, mai bine zis Dorul_de_Dragostg tural aproape la fel de vechi cu acela al ora9elor Mesopota-
minina Peith,o, dupd cum a mai fost ardtat, persuasi miei, a fost transformat6 de Dareios, la sfirgitul secolului a]
Harmonia ,,b5laie,,, co,pila Kypridei cu Ares, garanteazd in regedinla regilor Ahemenizi'
$aselea,
felegerea perechilor, iar Eroqii (Erotes) intervin felurit gi in nord-vestul lranului''
contenit in dulcele, crudul, universalul jo,c aI iubirii. 2 Capitala irnperiului mezilor, situatd
ulterior unul din oraFele de scaun ahemenide' astdzi Hama-
110 Dar presimlirile femeilor din popor se
dan. Altminteri curtea persand obignuia se-$i mute
repedinfa
dovedeau pentru
tatorii antici adevdrate profelii. ln tragedia urmitoare s1
a pe rind, in trei locuri. in cursul anului' ln anotimpul rScoros
instalau la
clului, Egipteni,i, se purta probabil un r5zboi, care se i Marele Rege, curtenii 9i administralia centrald se
cu victoria invadatorilor; pelasgos era ucis, iar Danaos, se rekSgeau la Ecbatana, pe platoul
Susa gi Babilon, vara
rege in locu-i, era silit sd incuviinleze nunta nedoritd Perqilorf,
iranian. ln ceea ce prive$te Persepolis,,,Cetaiea hip-ostilp'
a
construitd de Dareios 9i X"t*tt cu
celor sale. vestitele sale s51i
fiind-ocu-
111 Nunta, intr-adevir, urma sd aibd loc, dar sd se petreacd d apadana, avea mai mult caracter de capitali sacrS'
pat5, du,pd pdrerea unor a-rheologi, numai cu
prilejul sdrb6-
un scenariu singeros. Legenda spune cd la ospdful cunur
Danaos i-a ddruit fiecdrei fiicg in ascuns, cite un torilor Anului Nou'
smulgindu-i totodatd fdgdduiala de a_pi tichida soful. ll T5rim muntos, la rbsirit de Susa, consi'derat de tragediograf
zeci gi noud dintre Danaide qi-au ucis in noaptea nuntii cetate.
rele, ocolind astfel cdsdtoria. D,oar una, Hyperrr,restra, l_a
tat pe hdrdzitul sdu, Lynkeus, din deseendenla lor ivin, 4 Eschil in,cepe o adeviratd ,,trecere ln revistd" a cepeteniilor
un pir de conducltori in Argos, intre care Heracles cel 5i popoarelor uriaqei armate. ln frunte stau numele' desigur
de seamd er,ou dori,an. A treia dramd din tetralogie, hellenizate, ale per;ilor, dintre care unele atestate de istorie'

252 253
llllil
ii
L

Ilr
 Dupb
5 Artaphernes a. condus, impreund cu Datis, corpul exped Ilellespont, a9a ca acesta sA tin6 bine intinse odgoanele'grele"'
persan in Grecia, fiind invins p,lin surprindere de atenii ce legard cordbiile una de alta, aruncard an'core foarte
birne'
pi plateieni pe cimpia mldgtinoasi de la Marathon, in antd 4 Uupe ce 'malurile au fost unit'e, au tdiat cu fier5'strdul
potrivit dupS lSiimea podului de yale
6 Pdrintele mitic al egiptenilor. Ct. Rugdtoarele,l. g. de iemn pe care le-au
la rin'd Jeasupra funiilor de legitur5' $irul de"
1 Cf. Rugdtoarele, n.44. ii ru-ul, aqezat
lemne' Cind
birne puse una ling5 atta l-au intepenit cu alte
I Oragul de frunte aJ Egi,ptului de Sus, Teba cu o sutd de oceastemun.ceatostgataaucdratscinduli;le.auimbinat
cintatd de Homer, a devenit m,are centru religios gi po traini" Fi peste ele au presirat pdmint: apoi au bitdtorit'
p6rlile podului au ridicat pereti
qi ,capitaia imperiului egiptean ;'cea mai fabuloasd pirmintul pi de amindoui
caii se nu se sperie
de ruine din fara Sfinxului. de lnchidere, a9a ca vitete de povare 5i
privind marea de sus in jos" (Herodot, Istorii,, vII, ,t'almiciri
36, kadu-
9 Locuitorii deltei NiJ.ului. piatkowski). ,(,Aceleiasi frumoase
l"r. a" Adelina
l0 Popor de origine probabil indo-europeand, lydienii s_au s fi tp*ttir, 9i celetralte citeva frinturi din "cdrfile"
istoriografu--
bilit in Anatolia occidentald, unde, in secolul aMl_l lui ionian citate in aceste note')
Gyges a intemeiat o dinastie perpetuatd pind 1a faimosul
l? str5bunul mitic aI pergilor a fost Perseus, fiul argienei
nefericitul Cresr:s, invinsul lui Cyrus. ln cup,rinsul im Da-
riului persan, Lydia era o simpld provincie, pe care noii . pogorit asw)ra ei, intemnifata' sub
nae gi al lui Zeus,
pini o guvernau uneori prin intermediul a,ristrocraliei ioca "*"
forma unei Ploi de aur.
rGrecii ii considerau pe lydieni efeminafi. Altfet civil
acestei regiuni contlnentale pare si fi suferit o puternicd lll Textul s,pune : atelaj sirian'
fluen!5 ionianS. gindul mdririf
ll) RatScinea.divina, Ate, il ispitepte pe om cu
11 Capitala regatului lydian, celebrd pentru vinul 9i bogdti nesibuite $i-I prinde, .t f" o fiard' intr-o capcanS fdr&
sale,.ridicatd pe malul riului pactolos, ale clrui a,pe icqire.
fluturi de aur, a fost cuceritd de perli in anul 546,
12 Munte sacru in apnopiere de Sardas, unul din leagdnele tr() Cuvintul rnoita insemneazb parte, bucatd, de unde 'partea rln-
tului dionisiac. Cf. Euripide, Becchantele, v. 64 pi urm. cluitdfiecdreiviefi,duratavietii(Moirobiotoi'o'Homer'l
lli,oda, TY, 1?0), datul, s'oa.rta. Aceastd nofiune, initial im-
13 Lancea este arma gi simbolul fortei grecilor, in opoziiie personald,,se transformd ulterior, aiungind sE fie inchipuitb
arcul asiati,c. Poetul compard dirzenia celo,r doi luptdtn <:a o divinitate personificind destinul' Moirele aduc
murito-
mysieni cu rezistenta nicovalelor la loviturile barosului. rilor binele 9i rdul (Teogonia, v' 901-906) 9i sunt asemdnS-
14 Regiune din Asia Micd, la nord de Lydia. t,oare cu Parcele tromane' cu Nornele scandindve 9i cu
Ursi-
toarele din basmele romAnePti'
15 Helle gi Phrixos au fost copiii regelui Athamas. Fiind urm
pergilor
de magtera lor Ino, au fugit arnindoi pe spinarea unui be 2l ln ultimele doue stnofe Corul vrea sd spune ce datul
zburdtor cu lina de aur, dar in timlr ce phrixos a izbutit s a fost si remine o putere corntinenta'li, ale cdrei armate tre-
ajungl in Colchida, s,ora lui a cdzut gi s_a inecat in buiau sd se mergineasce la lup'ta pe uscat' indeosebi
Ia stra-
care s-a numit de atunci a Hellei (I{ellespont, azi lc'gia cuceririi prin asediu' Dorinfa lor, alilatd de Xerxes' de
Marmara). mare putere navald; reprezintS o sfnrnrtere' ce nu
Ir deveni o,
poate avea decit consecinle nefaste' Acesta-i temeiul
spaimei
16 ,,Iatd cum au lucrat: legind intre ele penteconter.e si tri
au durat in partea dinspre pontul Euxin un Fod de 360 ,,Credin,ciopiior'( cu privire ta sfirqitul r6zboiului' desfSgurat6
coribii, agezate pieziq fafd de pont gi in directia curentului d tn strofele urmetoare'

255
.254
 122 In text : straie din b3issos, cuvint de origine orrientald, denu- : I l)in depinarea visului prerno'nitor qi simbolic i'Ll lltllirtt't' :;t'
mind un in foarte sublirg poate chiar mdtase. rlcsprinde vointa s5lbaticd de libertate a hellenilor' itr cott'
"23 Aluzie la podul construit ,peste Hellespon! unind Asia llrrst cu obedienla servilS a asiaticil'or' Victoria celor luptii-
Europa,
cU
lrrli impotriva tiraniei va dirima orgoliul lui Xerxes' fdcin-
,lrr-1 s5-9i sfigie, in culmea deznddejdii, hainele' Visul
anti-
'24 Locul de intrunire al Marelui Sfat, sugerat prin elementc , ipeazi, de asemenea, iscarea Umbrei lui Dareios'
scenografi.ce adecvate.
ri epici 9i lirici e1in6, alt nume al lui Apolo' insem-
Trr poezia
rrin'ri strilu,citorul, luiminosul' Acesla avea' intre altele' 9i
:25 Regii pergi lui perseus, Deci numele lul
erau soeotili urmagii o
Xerxes, Perseidul, era in acelagi timp gi al poporului sdu. lrrrrclie apotropaicS, impiedecind realizarea visurilor rele' E

lirrrpecle cd autorii antici nu pregetS sd transfere

zeti na-
:26 Lupta dintre arc pi lan,ce, intruchipincl optirile perpilor gi
respectiv ale hellenilor revine pi va mai reveni de.a lungul lionali in Panteon strdin.
tragediei. ln realitate, dupi cum remarci intr-o notd p. Ma- rt lvl()tafora vultu,rului (Xerxes) dominat pind ia infricoEare
de
zon, citindu-l pe Herodot, delimitarea nu a fost aga de strictl, ',;,,im (He1lada) nu mai are nevoie de limuriri'
mai multe unitSli militare persane fiind ina,rmate cu lance.
l' Al.ossa exprimi cu ostentatie puncte de vedere pentru autocratice'
gre-
27 Regele, in Orient, era indeobgte socotit a fi de naturi divin[, 'l'ilanul nu are a da nici'odatd seama poporului
Aceasta-i de altfel semnificalia prosterndrii Corului la intra- r.r'lile 1ui, oricit a,r fi acestea de catastrofale'
rea Reginei. mezi' lnlocuirea este de
rr, r\rrlicii Ie spuneau adeseori perpilor
28 Grecii, qi indeosebi Eschil, soootesc prin,cipiul pdstr5rii md- rrrl.cles in cazul acest'or doub popoare surori' de rasd iranianS'
de Ia
surii drept singura chezSgie a plcii intre oameni. Orice depd- lrr laspunsul sdu, Corifeui face aluzie Ia infringerea
pire a m6surii, rnon:al5 sau material5, reprezinti o pxovocare, 1y1,,1.1156n (490),
o jignire, h{bris, adusS ordinei universalg pi declangeazd un la 483 in muntele Laul-ion' pro-
rdspuns, o loviturd in sens contrar. Stihia care vegheazd ll l, lvl irlele de argint descoperite
menlinerea acestei dialectici complicate pi-a aflat intruchl- 1
rlictatea statului atenian'
tradu-
parrea in Nemesis. Puterea, faima, averea, prosperitatea, ambi- rtr l,lr;r.hilnu pregetd sd foloseascS vocabule aspre, pe care
sh 1e
r';rlor-u1 a incercat, de cite ori a socotit c1e cuviin!5r'
!ia, ura, poftele, l5comia, orgoliul, ba chiar insugiri invo.un.
tare ca sinitatea pi frumusefea, cind se hipertrofiazd, sunt r;i.stleze in romAne;te'
I
inregistrate ca lz{bris gi pedepsite prin suferinle cumplitg
mergind pin6 la cele de pe urm5, inclusiv pierderea vie{il,
i!:lil(lniai a tost o porliune cle !5rm, stincoasd, adqpisalaminei Ei
victorie"
tr,loclati locul unde helienii gi-au inblfat trofeul
.29 ln expansiunea cbtre apus, pergii i-au cunoscut mai intii pe fr tn gr. chiliarchos DacTd'kes, de la chili'oi, o mie, 9i rircho' :r sta
ionienii din Asia Mic6, ale cdror cetdfi le-au cucerit, Ionia
rrr Ilunte, a condu'ce.
devenind a zecea satrapig din cele douizeci cite avea imperiul
ahemenid. Astfel, generalizind, ei le-au spus ionieni tuturor It I )("nllmirea elini a unui intins teritoriu
din Asia Centralb' ce
grecilor, rispindind aceasti n,otiune pind in Gandhara pl (,)r'espunde pir{ii de nord a actualului Afganistan' udat de
, ur.sul mijlociu al fiuviului Oxus, locuit de iranieni 9i
cucerit
Valea Indusului,
30 Adici imbrScati dupd moda greceasci. ,lt Cyrus.

i' lrrcii clin xloemele homerice Aias e cunoscut ca fiul regelui

:31 Poetul exprirnS ideea generoasd cA grecii qi barbarii, aici
,pergii, sunt fra{i. In legdturd cu sensurile noliunii de bd,r- Ilrlaminei, Telamon.
baros, ct.. Rugdtoarele n.30. i: I'r'obabil un ostrov din prreajma Salaminei'

257
256
I I tltlgetoarele, Perqil, $apte contra Thebei
il il

iiir,
{ 44 Decurgind din ch,rgsds, aur, numele Chrysa, de ,cite ori
strimtorii salaminei din fala Atenei, in timp ce o
a1t6 qscadrl
in textele grecegti, sugereez,i bogd{ia agezdrii respective. pleaci s5 inconjure insula Fi se supravegheze celslalt capdt
numele pare sd fie al unui loc imaginar,
ai strimtorii.
45 Magii au f,ost un trib, ori mai degrabi o confrerie stratagemei lui Themistocles' dra-
de origine medd. Au jucat un mare rol in imperiul ah [t Dincolo cle insemnStatea ales a necru-
indeosebi incepind cu Artaxerxes I. Riirduielile lor maturgul vede contribuiia divinit6tilor' mai
insolite i-au impresionat gre greci: pentru a nu pingdri fStoarei N:T*.tt' Es,ciril ii nu-
mentele cosmice, magii ldsau cadavrele pe seama it2 E vorba atit
"de membrii echipajul'ui
- pe ,care
de combatanlii pro-
gi pdsirilor (Herod,ot, I, 40). meqte ernfatic ,,domni ai vislei" - eit $i din
priu-zi6i, epibates, corespunzdtorii ;'pugcagiJ'or marini"
46 Sau Lyrnessos, cetate in Troada. zilele noastre
4? Grecii numeau Kilikia o regiune agezatd intre Taurus llil
mai multe voci'
In gr. paidn, cin- grav Si nobil, intonat de cintec
Ananus, pe coasta sud.icd a Asiei Mici. in cinstea. lui Apolo sau a altor zei; aici rdzboinic'

48 Cifra cordbiilor pergil,or, 1202, este identicd

la Herodot 0.1 ln ari,pa dreapti erau aliniate navele.spartane'
89, 184) pi la Eschil. Acesta din wmi (VIII' 84) afirmd 'c5 intiiul. ata-
[rrecizeazd c6, 207
erau de cursi lungd, foarte rapide. Dar nu intreaga floti dii O corabie atenianS' Herodot (Attica)' Dupd Diodor
luat parte la bdtdlig aproape jumdtate fiind nimicitd de fr cant purta numele ameinias din Pallene
(XI, 2?) acesta ar ti lott chiar fratele lui Eschif informalie
tuni qi naufragii; apadar numai 600 de nave persane au
t'runs in shlmtorile Salaminei. In privinfa flotei hellen tlesigur fantezistd'
deplasindu-se intr-o porliune
gitui.t6 a strimtorii, lritre
'cifra datd de Herodot (VII, 48) este de B?g, muft mai rid n0 l3[tiia prornont'oriu salamiiti"*ll
,decit a poetuJui (310). DacE se Kyirosura,,,coada ciinelui"' mic persand nu s-a mar
fine seama gi de inforr
lui Diodor (XI, 19 qi BZ), anume cd o qscadrd de 200 de krcul de trecere in Golful Saroni'c' flota reciproc'
avariat
egiptene a Iost trimisd sd invEluie insula lui Aias, spre a t,t* J"ttaqtra pi navele de lupti s-au
Kynosura 9i Attica'
raliza mirycdrile grrecilor pi c6, deci, vasele acestea s_au rr 0'l I'syttaleia, o insulS me'runte intre
nevdtdmate, flri sd luXlte, numd.rul unitdfilor nava^le care avea inci 'de la naqtere bine-
btl Zeul past'oral, fiul lui Hermes'
balb6' rpicioare p6-
ciocnit realmente la Salamina a fost de aproximativ 400 cunoscuta intagqare:' tt""'u, nas 'cirn' gapte
sane fald de 380 grecegti. Agadar sqperi,oritatea numericS |oase de !ap. Inst'rumentul sau era naiul cu !evi'
atacanlilor in ziua naurnachiei n-a fost nici pe departe pi transforrnb lupta navald in
pleqitoare. O recun,oagte insusi Herodot cind scrie: Itll l,lpibalii coboari din corbbii mecanismele Ursitei' Perpii
una de uscat' Din not' '" intrevdd
,,
acestba s-au inti,mplat din voia divinitdfii, penku ca pu ca s6-i nimiceascS pinS Ia
perpilon sd se apropie de cea a hellenilor gi s$ n-o sc instalas€ra t" ;;;;" ;rvtt"r"i"
ace$tia sose'sc' biruitori'
prea mult." (VIII, ttnul rpe g...ii tuti""g*ti ; in s'chimb
,'J1l"itiJur. ei inpipi pe 'cei care ii a$tep'tau'
18)

49 Dup6 Herodot (VIII, ?5), Themistocles l_ar fi trimis tronul pe rnuntele Aigaleos'
pedagogul oopiilor sdi, numit Sikinnos, sd le duc6
pe tll) Se crede ci Regele ql-a instalat
pedestrd'
r
vestoa cA,.0nnoaptea urrndtoare, grecii au de gind sd._oi retr in Attica;: unde se afla 'de fapt li a'rmata

flota pe furi9. Astfel, prin diversiung strategul urmdrea
forteze angajarea pd,rtilor in bdtdlie.
50 Pentru a irnpiedica fuga inamicului, Xerxes porunceqte
tuirea unei blocade. Grosul flotei persane obtureazi
258
f,l lteaciia lui Xerxes, desigur exagerati de Eschil din motive
literarg este intdritS parfiial Pi de Herodot, punind in lu-
rrrini personalitatea anxioasi a monarhului : "Xerxes' cind
ili d6du seama de amarnica sa lnfringere - plin de teamd pro-
ca nu cumva, 17 sfatul vreunui ionian sau la indemnul
259
 prlului lor gind,-hellenii sd porneascd pe mare 't'rebuind sd tlispard, prefera se aleag5 cu demnitate sinuci-
spre Hel
spont pentru a desface punlile de vase si astfei, prins rlcrea, decit se a$tept€ regicidul.
ca
cursi in Eur,opa, el sd treacd printr_o primejdie de moarte
lncepu sd se gindeascd la drumul intoarcerii,, (VIII, g?). lrr textul grec be'riiles, denumire folositd pentru unele berci
t.giptene salr persane (Baitly)' Arn tradus bd'ris
prin caic' nu-
rea,litate, trupele de uscat s-au pus in migcare ambar-
abia Ia cit ,neie, astSri de circulalie mult restrinsi, al unei anume
ziie dupd bStiiia navald, care, precum se vede. a fost
dezastruoasd pe plan psihologic decit militar, r';r[iuni otomane.
'i:l (lorul pune accent pe deosebirea clintre Dareios cel ferE de
62 Provincie Ian,ord de Attica, fdrd ieqire la mare, cu capital
( Lrsur, printul arcaEilor, $! Xerxes cel ritdcit, care s-a
aven-
Theba, ,patria lui Hesiod gi Findar. Anticii,
mai ales atenieni lurrat sd poarte rdzb'oiul p'e mare'
nu puteau sd uite cd beo{ienii au tt:6"dat cauza grecilor in
timpul rdzb,oaielor medice, trimifind
contingente de hopliti sA
't,l Variantd pentru ,,ionian". Corul bdtrinilor perqi intrebuinleazd
lupte in rinclurile armatei lui Xerxes^ irrrlqi cuvintul ,,ionian" in loc de ,,hellen"'
63 T5.rim muntos modest din Grecia Centrald, a cdrui stavd gt llr l'crifrazd pentru Salamina. Kychreus a fost un erou protector'
venerat de locuitorii insulei in care-;i avea mormintul'
nenorocire a fost oracolul de Dupb
la Delfi aflat pe pAm.intul sdu. pi el parte la luptd'
64 Mic linui intre phokida, Lokrida gi l asemenea altor
ladi{ie, eroi, ar fi luat
Etoiia, la nord de parnas. valuri' odraslele mSrii'
65 In Thessalia, aproape de Thermopyle. (ludav,rele, spune p'oetul, sunt sfiEiate de
poate fi vorba
rrumitd aici Nepingirita, Cea-fdr[-de-pat5' Nu
66 In romanegte ,,cel iute" sau tlc un simplu 9i intimpidtor epitet' ci de un reflex al concep-
,,navalnicur,, : riu thessalian
car€ gdth-as avestice' atri-
se varsdin Golful Maliac. tiilor cosmologice persane' in ceLebrele
rncorup-
67 Num,e dat cle greci mai multor tinuturi
locuri populate odi_ iruite tui Zarathustra, sunt afirmate sacralitatea 9i
nioard de cei pe care poernele homerice Siii l'ibilitatea elementelor: ap5, ae,Ioc, pamint. Natura este vene-
numesc,,"f."i;,, i", nu se currine sd
arireoiogii, cu un termen pres ingust r';rtir ca fiind pur6, nepingdritd ; de aceea
i'
,,micenieni,,. Aici e vorba peste douS'
de ,A.ch,aia clin Thessalia, aceasta din urml ea
insdgi cea mai Iic poluat5. Adeplii ,inazdeismuiui i-au precedat cu
ecologii contemporani! Din aceasti viziune
septentrionald provincie a Helladei. decurgeau
rrriienii p,e
lor funerare, amintite in treacdt la n' 45' Nu
68 Fiqie de pdmint, ta sud de O1imp, in Thessalia, pe coasta Mirii 5i obicelurile grecii religiogi, iar Eschil f icea
:
Traciei. ll.ebuie uit,at insa ci 9i pentru
univers fiind pitruns de d'ivini-
i 1,:rrte dintre aceptia, intregut
i 69 Poetul se refere pe larg la geografia Macedoniei, ingirirrd : flu_ l.rrte, elementele erau, ipso lacto,
pure' Privitor la infiuenfele
viile Axios gi mai jos Strymon (astdzi respectiv Vardar
Struma), tdul Bolbe. rnuntele pangaios, cunoscut pentru Fi lindirii iraniene iv1 per$ii, cf' Prefala'
minteie sale de aur gi de argint (azi pirnari),
zdcd- anticilor' se bizuie ln
,, Sacrificiul, actul ritual de cdpetenie al p'rinoase
{inutul edonie_ de lichi'de' gre-
nil.or de neam trac. pr imul rind pe ofrande' Aducerea
pe altar' care
t'c;te choris, latineqte libati'ones, se face turnindu-le
70 cum bdtSria de Ia salamina s-a clesfd ur.at spre sfirsitui
lunii simlrolizamasazeilor,SaupepSmint,incazulunuicultal
Dareios' aflat in
rlivinitSlilor infernale' negina ii inchind lui
septembrie, inghefui precoce ar strumei se va fi intirnplat
prin o,ctombrie.
t,lirimulluiHades,u,matoa'utelibalii:laptedulce,mierede
?1 Eventua-la sinucidore ;rlbine, apd de izvor, vin pur' mSsline 9i
flori'
a monarhului invins, obignuitd in unele
societSli tradi{ionale. Cind mai_marele . zeilor, ocrotitrorul drumetilo'r, negustorilor 3i ora-
iqi ducea poporul la 'irt Mesagerul
catastrofd, insemna cd nu se mai bucura invo'cat de Corifeu in calitate 'd'e psgchopamp6s'
de girui zeiloi. pi torilor, este
influenla lui viitoare devenea negativd pentru Infern'
intreaga tard. t irlSuzitor al sufletelor dupd moarte in

260 261
 ?9 llades, etimologic invizibilul.
Atossa, fiica lui Cyrus, patru feci'ori' Dar' pe de alt5' Parte'
ii-a".ur*;ur" in,ce iin viald pe Xerxes drept mostenitor' 9i il
80 AltS denumire a marrelui
llll zeu al Infernului,
,ilr
asociase la domnie. Un frumos basorelief din casa
Bl Nume arhaii al lui Dareios, fiul tezaurului
lui Hystaspes, Ahemenidul. pe tron' iar
J" l" p*-'*.lis ii intd,tlperazi pe
,;,
Dareios aqezat
!i 82 Alterat probabil din Baal,
cuvint semitic semnificind
{ii ln spatele lui, stind in picioare, pe Xerxes.
83 Lacund in manuscriise de
trei versuri, al . cdror continut
mdcar nu poate fi intrezdrit. !? Aninarea unui pod peqte Hellespont a fost o adevdratd minune
84 Conceplia grecilor degpre tdrimul a tehnicii vremii, De altfel, aI doilea pod pmte Bosfor, stabil
mortil,o,r nu a fost nic
unitard, nici chiar in cuprinsul unor opere de data aceasta, care sb permitd totodatd 5i navigatia, ase-
ca poemele menea celui persan, a fost construit abih in secolul doudzeci.
rice, din carel degi se pot infiripa elementele .

aceasta e depa,rte de a avea trisdturi

;;-;Li; Cu atit mai mult, concopetrea 9i realizarea unui astfel de pro-
dogmatice.
autor cu largi inffuenfe asupra tragediei -"tti*,
La Ho iect odinioarS, trebuie si le fi l$rut celor vechi megalorna-
lumea v nicd gi provocatoare.
era sever despdrliti de a.mortil.or. ln clipa
de obpte a fiec
ins, ii zbura din gurd, odatd cu ultirna rdsuflare,
sau i BU La o prevestire defavorabild pergilor se referd 9i Herodot (VIII,
desprin'dea ca un abur din rdnile singerlnde,
ceea ce hell, ?7). lntr-un vers pl acestui oracol, Ilybris (nemdsura izvorlt6
numeau eidolon, adicd imaginea, copia, idolul
frird fiinli din tnrfie) este numit,S mama lac'ornului Ko,ros (imbuibarea),
ria15, dar ,care pEstra oonturul gi uneori relatie in spiritul gindirii eschiliene,
chia,r .ex,presia
mortului. A.cest dublu, de altd naturd decit a edrnii
destrd B0 Aci, pentru Eschil, Hellespont 9i Bosfor sunt totuna'
aserndnStor ,cu cee,a ce r,,echii egiptani.
nrimeau ka, d,uh, :

sau chip de umbrd, se muta in lumea lui tlades, l-a jignit de fapt pe Poseidon,
aflatd un 90 Siluind elementul lichid, Xerxes
sub pdrrfnt, de unde nu mai era intoa,r,cere, Totu;i, stdpinul apelor, zeul ,,cu pierptul larg", care stirnopte valurile,
citeo
umbrele puteau fi stirnite prin actiuni magice susline qi zguduie pimintul. De aceea rnatrea l-a urgisit pe
,r;' ;;i;,
libafii, cintece, rugdciuni, etc. pi atunci priideau fiinffi -fre fiul lui Dareios.
starea oniricd (Umbra Clitemnestrei din Eumenidele
Eriniitror in vis), fie in tnezie (Umbra lui Dareios
li se lll Xerxes apare dedicat mai degrabb ,,lupteIo'r" erotice' Sd ne
din pe
Astfel, duhurile intervin in sorlile oamenilor, infricopindu_i imagindm ce vor fi rep'rezentat, in fiecare an; strdmutlrile ha-
remului regal in diferitele capitale ahemeni'de' De altfel gi
l'
I
rnoralizindu-i, ajutindu-i sd inteleagd mai bine trecutul pi
tl
,,vadd" viitorul. Aceastd asprd concepfie arhaicd, nuan{atd tn cartea Esterei, unde apare sub numele hebraizat Ahasweros
,1,,, apoi de a'lese inrfur,i.l'i (rni,ster.ii, orfisrn, dorctrine f (AhaFver), regele se vddegte a fi preocupat de int'rigi aulice
s-a dovedit a fi stimulatoare pentru teatru, dramaturgii, gi de aventuri galante, spre paguba treburilo'r statului'
la Eschil la .shakespearg folosindu-se de efectul terifiant guvernirii monar-
patelic aJ aparitiei umbrelor. lliJ Dar.eios line sf, arnin'teasci obir5ia divinb a
hice in Persia.
85 lnsugi Dareioq idearizat in persii de
i,r dragur antitezei cu
03 Eschil trtrfj€trlze sucrcsi$nea suveranilor medo-per$i,
inceptnd
'r i
xes, a trebuit si reprirng la fnceputui dornniei
coal5 a magilor qi a uzurpatorului Gautama, iar
a6a_zisa cu un personaj fictiv, Medo's, eponim al poporului iranian care
din
,l
volta grocitror din Asia Mici.
mai tirziu s-a stabilit in podigul Persiei in mileniul al doilea' venind
tll
,'l Asia CentralS qi a izbutit mai tlrziu ri infiinleze un st'at' dupd
86 Fiindi conform obiceiului persan,
rl, poligam, intrebarea Mi secole de lupte indirjite cu puterea asirienilon'
Rege, care intrefinwe un numeros harem, este ,su gtit
prin-cipalul rege al mezilor
i
lndreptdfit5. DupE Herod"t ";
(Vri--zl,';#r"J; :fi, ll.{ Probabil Kyaxares (Uakshatbr), jwul
,tii'
ii:584) care'a scuturat iugul scitilor, a intemeiat ln
i
,,t 262
263
lllr
 t.

il

I
Ecbatanei un imperiu gi, reorganizind armata,
a cucerit intins imperiu ,trte care-l cunoscuse vreodati omenirea' ln vre"
rul iar apoi, irnpreun5 cu babilonienii, Ninive. mea lungii saie domnii, degi a avut a indLbu9i citeva revoJle
95 l(uras II (cdtre b,59-530), denumit de greci Kyros $i a purtat numeroase rdzboaie, statul a fost bine adminis-
pentru perpi
,,cel ,marer. trat qi prosper. Dup6 aceea' sub Xerxes (486-465),
inlSturat dominatia mezilor, supunindu-i, a cucerit pe ri ltri Alexandru
regatul lydian qi cetritile loniei, Inanul Oriental, Turkes lncepe amurgul, cdruia ii va pune capit sabia
Afganistanul, parte din India gi la urm6 Babilonul. C: al Macedoniei'
al imensului imperiu ahemenid, pe care l_a ,organizat in 100 Ducind impotriva cotropitorilor razboaie de ap6rare' drepte'
moasele satrapii, lui Kyros, regele clement, tolerant, hellenii sunt ajutati nemijlocit de Glie 9i de eroii nalionali'
cu asculit sim! qrolitic, i-a fost dat sd piard, la nord de care odihnesc iSrtr-insa. l

Daria, ucis in luptele cu masagetii condupi de regina dup6 'plecarea lYi X-"t"dl:-l
l0l Un mare contin$ent al arn;tei,
in condiliile tragice zugrivilte de Herodot in Istori.i,, Cartea rernas in Grecia, sub ooman'da lui Mardonios
(tlerodot' VII'
Cadavrul regelui, rbscumpdrat de pergi, a f,ost inmo,rmintat
43),
Pasargadai, intr-un mausoleu de piatrd, pdstrat pind as
96 Karnbyses II (Kambudjiya), cu,ceritorul Egiptului, unde 102 cf. Prefafa.
incoronat ca intiiul faraon . al dinastiei XXVII, persand ; lui Dareios, avind darul pre-vederii' se referi la marea
l{,:t Umbra
bit5lie ce va avea s5 se desfagoaf,e in anul urmStor
domnit intre 530-b22. (479)
(Plataia), un ore$el din Beoti'a' Aici eroii au
97 E vorba de un uzurpator, care s-a prezentat drept fr ling6 Plateea
ciq-
dispdrut al lui Kambyses, ucis pe as.cuns de insugi Iosi spartanii dorieni, sub cpnducerea regelui Pausanias' fost
tigind pe wcat o biruinti la fel de hotiritoare cum a
Dupd Herodot (III, 30), fnatele regesc se numise S pe Mardonios s6
cuvint pe care Eschil l-a transformat in Mardis. Dup6 aceea de la Salamina pe rnare 9i ditindu-l
scriplis rupestr5 de la Behistun, numele fratelui era pdrbseascd Hellada. '
iar al uzurpatorului .Gautam.a, .un mag. Domnia a,oestuia, 104 De data aceasta'se alirmi
cb insupi fiul lui Cronos' 5i nu Ne-
gi revolta magilor, n-au ddinuit, fiind repede z.drobite de
mesis divinitatea r6zbundrii, line oontabilitatea manifestdri-
tenia gdrzitor, Dareios. Iar textul cioplit pe s0inca de - nemisurati'
lor de trufie
Behistun glSsuiegte : ,,ln ziua a zecea a lunii Bagayadish I sunt obscure' Am
oitombrie 522) s-a lntimplat c5, irqpreund cu pulini l(lli Textul primelor versuri ale antistrofei care.;pare inteme-
urmat sugestiile interpretdrii lui P' Mazon'
I-am omorit pe acel ,Gautarna, magul, precum gi pe
lota, no 0umi,na celon expri'rnrate de Cor in
!fl paroil6s'
ljlri ce erau adeplii lui cei mai de seamd. Dupd voinfa tui Ah
(astdzi Kisil-Irmach)' care se vars5 tn
Mazda am ajuns rege. Ahura-Mazda mi-a predat domni l0{l Fluviu din Asia Mici
(Burchard Brentjes, op. cit. p,96). Marea Neagrd ; hotarul dintre Media 9i
Lydia' i

98 Artaphrenes ,cel nobil (estltl6s) 9i ceilalfi afistocrati credi l0? Cf. n. 69.
au fost probabil ,,pulinii o,ameni,, care l-au sprijinit pe
l(lll Marea Marmara.
s6-i inldture adversarul. Epis,odul Smerdis-Bardiya-G
este lnci neblar pentru istorici, cu atit mai mult era lll{} llosforul, poarta MSrii Negre'
Cicladelor' ocupate
pentru Eschil. ll0 Insule d.in Marea Egee si din arhipelagul
99 ,,Rege al regilor, rege in persia, regele fdrilor, fiul lui Hyst de,perFi.
pes, nepotul lui
Arsames, Ahemenidul,,, a$a se intituleazd, lll Insula Icaria, in apropiere de Samos, locul de inmormintare
inscripfia inainte amintitd, Dareios (Darayavahugh _ cel ce irl faimosului Icar'os, *t "*u impreund cu tatil sdu' Daidalos'
line b"inele), stSpinitor flntqe anii 5AHg6 asurpra celui uu fo,st Primii aviatori.

264 285

ii
li
rri
112 Exista in Cipru o colonie a gala,minei, purtind acelagi
['i imprejur un zid, a cbrui indllime ajungea omului pind la briu ;
fi'l 113 Cetdjile ioniene din Asia Mici : Smirna, Milet, Efes,
Hal c0nd zidul a iost ga'ta, au inghes'uit alli oameni i'nduntrul locu-
['l nas etc. lui fingrbdi!:$i tot aqa, pind ce in felui acesta au fost numdrati'
(Her"odot'
114 lncepe marele, zgomotosul cintec de jaJe (threnos), care toti. Dupd numirStoare, au fost lmpdrtili pe neamuri"
ni
numdrbtoare notat de Pdrintele Isto*
Iti incheia tragedi4 pe mdsura eroilor in joc, a situafiei VII, 60). A.cest mod de
datinilor o,rientale. Cind aflard de rezultatul dezastruos aI
4
riei aste Contestat de unii comentatori'
{l:r paniei, spune Her:odot locuitorii Sus,ei ,,ipi rupserd cu 120 ,,Ochiul Regelui" era cel mai inalt titlu
administr'ativ persan'
haindle de pe ei, fipind pi vdicdrindu-se firi sd mai f)oa,r ci la curtea suveranilor ahemenizi nu se gesea un singur
veascS, soootindu-l vinovat pe Mardonios. prin aceste
,,ochi",ci mai multi, avind misiunea sd inspecteze' in'numele
de jale perpii nu se ar5tau atit de indurerali de pierderea monarhului, satraPiile.
biilor, clt plini de tea,m5 pentru soarta lui Xerxes. La (I' 84' 125)'
$i jilJanifle finuri p,ln-i ce ,insu6i Xsrxers Je puse capat, l2t Seminlie nomadd iraniand, dupi Herodo't
Antf
femeilor din harem
cindu-se acase,, (VIII, 99). l2? Carul cu baldachin sau cort aI regelui, al
115 Tinguirile funebrg maniferstate p,rin fipete gi gesticulalie 6i ,aI marilor functionari.
agresive'(hvirea cu pumnii a p.ropriului corp pi piept, zgir l2:llncedrxdcuaceast5.strofi,bo'ceteleluiXerxes'i'rri'Oletitecrliile
rea obrazului, smulgerea pirului pi a birbii, il:u,porea vegmii Corului, irup 9i mai ndprasnic, stiruind
pini la ultimul vers'
de manifesteri oaracteristic€ pentru ceea ce
lor, cdderea la pdrnint etc.) tnfdfipate adeseori in tragedia atti intr-o succesiune
nu sunt fdrd legSturd c.u lamentatiile cultelor orgiastice J.G. Frazer numepte,,doliu singeros"' e.
,,zeul ucis", fie cd acesta se numegte Osiris, Adonis, Attis
Dionysos. Mariandynienii, un neam din Bithynia, SAPTE C<iNTNE THDBEI
aproape de Marea Neagr5, se tinguiau gi ei sblbatic la
unui tindr zeu intruchipind ,,spiritul vegetatiei,,.
sunt omise
116 Cu alte cuvinte, vitejia si pricqpdrea hellenilor.in ale I Pretutindeni in aceasta drama, cu exceplia tiuului,
thebani : in Loc de rprimul se spune simplu'
iului'au fost hotdritoare pentru clqtigarea luptei navale cuvintele Theba 9i
ln.loc de al dbilea'
la Salamina. ,,cetatea" sau ,,o"agul lui Cadmos", "poporul
(cetdtenii) lui Cadmos" sau ,,cadmeii"' Cale si fie explicatia
|17 Corul lncepe si enu;mere iar5iqi, de data aceasta jalnic, acestui tabu ? unii .rurrt s-o geseasca intr-un argument
dantii uriapei armatg prezentati in slavi la lnceputul ".,
istoric, ln faptul ce thebanii, laolalta cu
ceilalti beofie.lri' se
de Xerxes' lmpotriva Atenel'
118 Ftrota lui Xerxes fusese alc6tuit6, in cea mai rnare parte, compromisesera, tupti"a aldLturi
ci ca poet' iar $apte :oy.t':
rnave feniciene, tonstruite in ganfierele din Tyr r6i Sidon. Dar Eschil ,r' a"1io"t ca ist'oric'
Thebeifiind o o extraordinar6 incfu'c6turd simbolici'
119 Referire la numdrdtoarea trtlpel,or in Tracia : ,,La .ce n ""uoifi-"t de Ia inceput 9i apoi s-o Ten:
se ridicau multimile aduse din fiecare neam in parte, n a socotit necesar '-o ""toou^
mitulul" Tragedia nu urmlrea sd comenteze
putea spune cu toat5 siguranta, c5ci acest numir nici frla in ,,orizontul arhetipuri' sd' redescopere
realitatea unor intlmpldri' ci s5' invie
este mdrturisit de vreunul din oameni ; s,e pare totugi firb grebealS numele lui Cadmos'
obirpii. De aceea estJ totosit
mulJimea armatei de useat in lnfregimea ei se ridica la 1 cei vechi' numele
rniriade [170\10.000=1.?00.000]. Numdndtoarea s-a fdcut in lntemeietorul strJvectri aI Thebei' Pentru lui Dionysos' hoti-
acestei cetnti era aai"o f"gut atit de mitul
lul urmdtor. Intr-un singur lo,c au fost adunati 10.000 de (cf' Euripide' Boc-
gi ingrdmddili cit s-a putut In jurul lor s-a tras apoi un.cerc ritor pentru ,,o"giol"1 Laeediei -attice izvot generos de
chdn@Ie), cft gi ie at"t" ti Labdakizilor '
Dup6 ce le-a dat dru,mul, pe urmele cer,cului au.ridicat de j
subiecte pentru treimea autorilor tragici'

266 267
 N

dup6 Eschil ele sunt fiicele Noplii ; oricum cele mai vechi
I
lntr-adevdr, Cadmos, fi,ul regitror fenicieni din Tyr Agenor.
Telephassa, cdutindu-pi prin lumea largd sora, pe Eunopa, figuri ale p,anteonului grec, infbtigate ca fiinle inaripate' cu
rdrpitd de Zeus, ajunge in meleagul unde avea sb inalfe
c
pe-rpi in p5, *u* incolSci{i in jurul membretror'
purtind in
tea ,,cu gapte por{i,,, dar mai intii, .asemenea .multor mina torle sau bice. SSlaqul 1or se afld in Erebos' strdfundul
pedepsirea crimelor,
trebuie sb ucid5. un balaur, El imprbptie ,dintii mo Infernului. Misiunea lor de cS,petenie este
rdpus in pdrnint din care r6sar dintr_o datd rdzboinici paricidului. EIe reprimd depdFirea dreptei mdsuri'
mai ales a
inarmali, Spartoi (semdnalii), care incep sd se ucidd unii
I
care il face pe ins s5-9i uite condilia de muritor' Nu le ingi-
in ambnunt vii-
alfii. Supraviefuitorii, in numdr dg cinci, il ajutd pe Cadn duie prevestitorilor si dezviluie oamenilor
Prin
sd construiasc6 Theba. El se cbsbtoregte cu zeifa Harmonia torut qi sd-i scoatd astfel din incertitu'dinea ontologic6'
are o numeroasd posteritate, fiind bunicul lui Dionysos, Erinii se exprima cnedinla sp'iritului intr-o or'dine universald'
rdmine,insS
zeu aI vegetaliei, gi strdrnoqul lui Eteoc1es. ce se cuvine apdrat-A de forf'ele anarhi'ce' Esenliald
a-i urme{i pe criminali, deoarece omuciderea
2 Cf. Prefa{a. menirea lor de
reprezintd o gr'av5 miniire reLigioa's6' primejduind co'muni-
3 Prevestitorul este renumitul Tiresias, bdtrinul orb, care ar este de obicei alungat in
tatea in care a fost saviriite' Ucigapul
trl , trdit papte sau noub vieli omenegti, persohai al mai multor tr exi1, alteori este lovit de nebunie sau spulberaf'
Ai'ci Eteocles
,c5, dupS orbire,
"l gedii, Edrp rege 6i. Antigona de Sofocle, Bacchantele, Feni,c invocS maledieiia lui Edip. Legenda poveste$te
nefericitul rege al Thebei a fost zdvorit de fiii
!'r
nele qi Herdcles de Euripide. Apare limpede din text cd or sdi intr-'o ca-
tomanlia, ghicitul din zborul pi comportamentul pdsdrilor, es palatului, unde a mai treit o vreme umilit 9i
{{ll merd din adincul
neprimin'd din vi'ctimi
ti consideratd supe4joar6 empiromanfiei, divinafiei cu bolnav. lntr-o zi, dupb un sacrificiu'
i,l focului. part,ea cuvenite mai-Larelui, adi'cd umdrul' ci 'coapsa' bucatd
minli de furie'-gi-a blestemat feciorii s5 se
4 In poemele homerice toli grecii sunt numili ahei ( jignitoare, scos din
unul mina celuilalt'
certe pentru domnie 9i sd piari in luptd
de
Aici cuvintul ii desemneazi pe oamenii Argosului, in opozi
cu thebanii, ln perioada clasi.cd, o micd provincie din pelo. 10 Fiica lui Ares qi a Afroditei, zei\a
Harmonia s-a cesetorit cu
pones pdstrase numele de Achaia. CadmoS' l
intemeieto,rul oraqului,
5 Formd poeticd a vocativului, folositd de Eschil. Numele pr 11 Atena, divinitatea fecioard, fiica rdsfS{'ati
a lui Zeus' din
priu Eteocles se trage din ete6s, adev5rat, real qi kltios, capul ciruia a liqnit gata inarmat6 - cu coif' lance
.pi
scut
bun5, gl,orie. a multor cetdli qi' in chi'p deo-
6 Divinitdfi singeroase din alaiul lui Ares : Eny6, zeita rdzboj
- era adorati '.t 'o."otito"te
sebit, a celei mai strblucitoare din toate' care-i
purta qi
Iui, echivalentd cu Bell,ona la rom,ani gi ph6bos abstrac numele.
personificatd. * -
fricii, speimei, terorii.
dairnonul oonsiderat de
12 Calul, originar din stepele Asiei Centrale' era
7 Rege in Argos pi conducdtor al ,,cel,or papte,, ia Theba, Adrae- greci ca avind o natur6- ,,acvatic5", fiind sacru al lui
,animalul
tos avea un car, la care inhdma calul inaripat Ari,on, i Poseidon, stbpinul atotputernic al mdrilor' zeul cu "pletele
. cu d,arul miraculos ,aI vorbirii ; gralie acastuia va scdpa, in vinete."
rdzboiul inceput, de la moarte.
13 Cf. n. 10.
8 In gr.Ard., imprecafia lmglotriva cuiva, malediclia, urgisirea,
blestemul, personificatd ca zeil6. rdzbunbtoare, aici identificatl 14 Cf. Rugd'toa,rete n. 84'
.cu Erinia (Eri,n{a). goam1nd a lui Apolo'
t5 Artemis, fiica lui Zeus 'din Leio, s'ora
9 Eriniile, Furiile romanilor, dup6 Hesiod s-au nEscut din picd_ cdruia ii.semina prin unele trdsitu'ri' igi ajuta citeodatd fra-
turile scurse in Glie (Gaia), ,cind a fost castrat Cerul (Uranos) tele in lupti cu arcul; arma lor comune'
;
269
268
 16 Stratul cel mai de sus pi mai lim6lede figurb de seami a
al cerului, i Din prima pereche se na5te Diomedes'
ca zeu aI luminii (Aith6r).
tarUoiotrri troian 9i unul'dintre Epigoni'
17 Nikg Victoria l,a romani, zeifa biruinfei, cinstitd cu poarta cu numele sau aflindu-se
biti venerafie in cetatea lui Es,chil. 29 Proitos a fost un erou local;
ln Partea de nord-est a Thebei'
18 O divinitate de obirgie asiaticd,
dupl cit se trDare, identificatd
Pallas la Theba, orapul lntemeiat de un fenician S0PrezicStorulargieniloreraAmphiaraos,fiulluioikles'
din T tate-
l9''lntre graiut din Argos gi cel din 'Beo!i.a deosebirile Tatil sdu A'stacos erg unul din rbzboiniiii
31 Melanirp 'os.
fapt numai dialectale.
erau "'il;";'#;;*t"t, ;; dinlii balaurului seminali de cadrnos'
-Cf. n. 1.
20 Ca qi la Abena, la Theba se indlta o citadeld vechg centr piard n5lprasnic in luptd' Le-
a oragului, nuiTrit5 Cadmeia, dupi legendarul sdu fondd 32 Lui Melanippors i-a f,ost dat sd
genda sp'une cb mai in'tii el l-a rlnit 'de
moarte in abdornen
21 Exista primejdia ca vorbele de r5u augur, rostite pe Tydeus, tpoi tt"tt" 'ai" urrn[ pi-a doborit adversatul' Zeila
fn mom lera
tuJ atingerii unor obiecte sfintg sd se implineascd intocmai. Atena, suslinS'toarei'ioi tya"*' Bata sd-i ddruiascd ne-
- rrfniat
pe
22 In text : ololygm6s, lipdt ritual, as,cutit qi prelung, aJ fehreilor muritea,. cina inainLvezitorul Amphiaraos aplinderea ra-zbo''
de
er,oul etolian, Auou''*t il soco;tea
prin vinovat
carre se implora bundvoinla zeilor. a retezat capur rui '
;;i;i i;-;;;; a ril"ii "'*' 'i "d:.:
23 lzvot in Theba, purtind numele adeseori intilnit in poezia eli
Melanippos +i f-t o#it iui Ty,deus'
Fiul lui Oineus' d'ovedin-
al unei ni,mfe, fiica fluvilrtrui Acheloos.
4ri;qi inci o datd i""ooitut"u'
-eiunci a despicat teasta du$manului 9i
/ Paltras, scirbiti 'de actul canibalic"'
24 Riu izvorlnd de sub culmile munterui Kitheron, care trecea i-a sorbit creierur.
a renuntrat ,a-r *"i i"cE nemr'rritor' mullumind
in epoca enoicd. a ,,celor gapte" in afara ziduritror cetdlii ; mai s-a stins de rana"1!'ry:1":
ce 1-o
titziu,.,cinil aceasta s-lx q<tins, iar vechea aFezare a devenit lui Amphiaraos' $i astfel Tydeus
eet5luie, Cadmeia, rlul curgea chiar prin orag, apoi strdbdtea deschisese Melairippos in pintec'
cres'cut uri'a9' ne]em6-
ci,mpia Beogiel.
33 FiuI Hipponoos, un asaltator vi'olent'
lui
tnefei' ucis de fulgerut lui Zeus
25 ln textul grec: ,,copiii zeitei Tethys,,. Aceastd sord atitanilor, tor de Cer, notarit si" Oea ioe
i**tt in cli'pa'cind voia s[ incalece zidul
cet6!i1'
inso{in'du-se cu Okean,os, a dat nagtere la numeroasele nimfe lui
a Cad-
ale tutu,ror apelor, Okeanidele. Sl Tal"ta in zidul de'su'd' purta numele unei sur'ori
26 Cf. n. 4. mos.

torta este un simbol traditional

al vielii' slujin'du-i de
2? L. Wolde distribuie versurile Corifeului intre 35 Deqi
*u de pe scutul argianului
cele doud hemi_ ,pilddL lui Heracles ta t*""t" Hydo"'
coruri, intiiul anuntind sosirea p"""ipit ta "]*i*me
a cereetagului, celd_
tatt a regetui, din direcfia opu"d. ;;;;;uat repli,ca poate Capaneus *u" " tara echivoa minia lui incendiarb'
impdrJiti intre conducdtorii celor doud hemicoruri. fi ,

36 LuPtdtor theban obscur'

28 Erou etolian, rdzboinic, nestipinit in vreun alt mi! cu nume foarte
pi feroce, fiul lui Oineus; 3? Atacant argian, nemaiintilnit
acelapi inteles cu 'acela al
suveranului
sdvlrgind din gregeard * o*-o", u rr"rroit asemdnbt'or li "tita
gi sb se refugieze la basileul argian ,a-gi pdrdseascd lara
Adrastos, in aceea;i vreme Thebei. Cf' n' 5'
cind a ajuns acolo 9i thebanui pofy""ir.*. ; se afla in partea
rituald,..Tydew se insoard cu Deiphyla,
Dupd purificarea 38 ln 8r. Nlistqj p$tai, Poarta NoT'r5' Bailly
pentru un,' sens diferit'
gizduitor; cu alfa, p.e nume Argia, r;; di;-fii;;;;;;r;, , nord-vestici a cetdtii ; Wolde opteazi
se cis6,toreqte. ;;;#il: anume Poarta de Jos'
270 271
 I 39 ln simbolistica multor culturi scara reprezintd trecerea de
un mod de a fi la altul, s.chimbarea nivelului .ontologic,
h
zilia, prin moarte de pitrdd, dintr-o lume in alta.
40 Creon, personaj binecunoscut din Antigona lui Sofocle, tatd
lui'Megarew pi frate al Iocastei, ena pi el, agadar, un spori
Cf. n. I.
4L Zeus poartd epitetul Nern1tor, impd,rtitorul justi{iei, judecd
42 E,na" un uriag, care locuia ia Lerna, fratele sau nepotul
Adrastos gi tatdl unuia dintre Epigoni, polydoros.
43 Fipturd fabuloasd de natur5 serp,entind, for{i vi,tald
9i cosmicd
oarbd, Typhon, tatdl a numeroqi monqtri, zugrivit pe s.cutul lui
t,l Hippomedon avea menire ambivalentd : terifiantd
9i apo
# paic5. Cf. Rugdtoarele, nr.74.
I
Atena oonotatii peiorative). Tindr deosebit de frumol le chlp
pi de primejdios in 1up't5, fiut Atalantei a luat parte cu voha'
mentd la rdzboiul contra Thebei, drept recunoptinfd fatA do
gazdele sale argiene.
49 FSptura fabuloasi, cu trup de teoaici furaripatd, cu cap Si
piept de femeie pi cu coadd de ;arpe, s'osit6, firSL indoialS, cindva
perechi
'din Egipt, etra la greci de gen feminin. OdraslS a unei
rnonstruroase, Typhon qi Echidna, enigmatica Sfinx' binecu-
noscutb din legenda theban6., era legate in perioada clasici
putere
de un anume simbolism funerar, reprezentind tot'odatd
deskuctivd, desfrinane pi urd radicali fald de omenire'
50 Beligerant necunoscut.
era in ace-
51 Ocrotit de Zeus pi de .{,nolo, p'rofetul Amphiaraos
la$i timp o cbpetenie vestiti pentru cinste, vitejie pi eviavie'

44 Numele oponentului lui Hippomedon inseamnd

,,preaputerni- Adinc implicat. ln istoria rnitice a cetdlii Argos, fiind curnnat cu
ii
r'l
cul". De$i atit luptdtorut cit gi tatdt sdu Oinops sunt n6cunos_
t,t
cufi, Hiperbios este singurul theban a cdrui emb1em6. Eschil basileul Adrastos, s-a opus r5zboiului contra Thebei' cunos-
I'1,
descrie i Zeus, invingdtorul lui Typhon, tronind, cu fulger-ul ln cindu-i dinainte dezastruosul sfirqit, dar in mornentul in care
acesta a izbucnit, a luat parte la b6tdlie cu demnitate'
De
min6. pe al cdrui scut' in tragedia
,altfel e singurul dintre a,rgieni
Pavbza de
45 Intre multele sale func{ii mai numeroase pi mai contra- lui .Eschil, nu-i inf5{ipatd vreo rdzboinicd stemd'
I dictorii decit ale oricdruia- dintre zeii majori Hermes o aramd goald, fdrd . nici un motiv trutag' prevestepte parc{
avea gi pe aceea de pa,tron aI atlefilor. - neantul, in care se vor pierde,,cei 9apte"' Referitor la unele
46 Parantezele drepte aratd pretutindeni fragmente interpolate. din fiptuirile lui Amphiaraos sub zi'durile Thebei cf' n' 32'
ln clipa din urmd, cind pr'ofetul era gata sd fie ucis de un
pSmintul'
47 Arnphion gi Zethos au fost gemenii lui Zeus pi ai Antiopei, in fala lui cu fulgerul
adversar, Zeus a despicai
ndscufi in tdrim beotian. lnzestrafi cu insugiri diferitg intiiul care l-a inghilit taolalti cu armdsarii pi atelajul
de lupti' Sub
ora muzi,cian, al doilea inclinat spre activitdfi practice : r6zbo- glie i-a fost here,it s5 diinuie ca erou' (h6ros) binefS'cdtor 9i
iul, agricultura, cregterea animalelor. Legenda le atribuie in6l- mare proro'c.
larea zidurilor Thebei, folosind un mod neobignuit de divi-
ziune a muncii : Zethos a cdrat pietrele cu spinarea pi Amphion 52 Poarte din zi,dul de est, numitd astfel dupS Homoloeus, unul
le-a fdcut sd se clddeascd singure prin influenta magicd a lui AmPhion 9i ai Niobei'
,din fiii
pol6, mult, 9i neikos,
cintecului lirei. 53 cuv{ntul Polyneikes este a]cdtuit din
ln tdlmdcire liberd de 'pricin5"
48 Eschil urmeazd tradifia dqp6 care parthenopaios, al cdrui nume
ceart6, gitrceavd ; "Cdutdt'orulcerturi" etc'
de
se tdlmdcepte,,Cel-cu-in_fdfigare-de_fecioar5,,, era fiul Ata_ sau ,,Sco,rnit'orul de gilceavb" sau "Iubitorul
este un semn impar-
I
lantei, o eroind arca.diand, faimoas5 pentru isprE"r,ile sale 54 Pentru omul curat, t'ovir6pia ticdloqilor
cinegetice, Parthenopaios gi_a pdrdsit d.onabil de sl6bi'ciune, care il aduce s5 se imp6rtSgeascd din
I
de timpuriu Arcadia
natalS aln inirna pelqponesului, izolat de munli ,destinul acestora.
I - tdr0m adol,escengalui
petredndu-qi
inalfi
-nind Argos ca ruetec (m6toi,l+os,tnsern_ 55 In puzderia de epitete ale lui -Apolo se inscri'a Ei acela de
Ll

ir
,,tfditor taolalt6 cu cetetenii,,, cuvint icare nu avea la Loris,s (intunecatul, textual oblicul), care ii sublinia apti-
I 272 273
['tr
 tudinea profeticd; intr-adevi,r, oracolele sale erau 66 Trimisd de Hera spre a pedepsi familia lui Cadmos, Sfinx,
exprimate
in chip invlluit, piezig. teribila iazmA, stdtea cocolatd pe o stincd din apropie,rea
56 Un personaj necunoscut. cetdfii qi li soma pe thebani si deziege celebra ghicitoare:
57 Este de mirare cd tocmai p.oarta a paptea, cea pentru care ,,Ce fdpturd merge dimineala in patru picioarg la prinz in
dou6 pi sear.a in trei ?" Pe trec5torul care nu'dibuia r5s-
se bat frafii regali, este singurd nenumitd.
- dihania il
pind 1a Edip
- $i nimeni n-a ficut.o
punsul
58 Dupd retragerea 9i disparifia lui Edip, fiii sdi au instituit strivea de bolovani Si-l devora. Thebanii ptiau cd monstrul
un
urr sistem
srsrem oe
de suveranitate alternativ5, dar Eteocles nu i_a urma sd moard ir ziua cind vreun om ar gesi cheia cimili-
i_a I
turii. De aceea, mai-marele Creon fdgddui s6-i cedeze coroana
recunos,cut 1ui poiyneikes dneptul la tron, ,cind
i_a venit ,9i sd i-o dea de solie pe Iocasta, sora lui 9i vdduva fostului
aco,stuia rindul sI domneascd.
r;egg cerlui sare va fi sA rrxintuie Theba. Edlrp drezle,gd eni'grna,
59 Edip'i-a blestemat sE se ucidd rociproc in aceeagi luptd. rSspunzind : ,,Omul merge in dimineata vietii sprijinindu-se
60 Cregte, neimpdcatd, violenla lui Eteocles impotriva fratelui
in miini gi picioare, la amiazd vertiaal' iar seara ajutindu-se
l:
s5u, gregeald pi izbucnire pentru care va pl6ti cu via{4. cu bdtul !" La auzul rdspunsului, Sfinx, bolnavd dintr-'o dati
de disperarg s-a azvirlit de pe stinca inattd Pi a pierit.
'li
61 RomAnegte.vaier, plinset; unul din riurile relelei hidrogra_ 6? Procesul afldrii treptate a adevdrului de citre fiul lui Laios
l:' fice a Inf,ernului, ,irnpreund cu ,,fluviul intristdrii,, (Acheron) este urmdrit magnific in tragedia Ed'ip rege de Sofocle.
gi ,,uritul,, (Styx).
i'
l,
68 Cf. n.9.
62 Aceeagi concep.[ie pesimistd este afirmatd de Eschil gi
in alte 69 A Saptea zi a fiecdrei luni era inchinatS lui Apolo. Fratele
locuri, bundoari in Fragmente: ,,Moartea aduce mai multi
aliirare decit o viatd fdrd slavd; rnai binb sI nu te fi ndscut Artemi.dei era nu numai ocrotitorul artelor frumoase gi di-
. decit sd trdieqti doar pentru a indura nenonocirea.., (F vinatorii, al muzicii, poeziei, medicinii pi eloeintei, ci pi dai-
629.) monul rdzbunitor gi iritabil, arcagul care-qi d,bboar6 victi-
63 Chalybii, semintie sciticd locuind ln preajma Mdrii Negrg mele firS greq, rdspinditorul ciumei, etc. Laios, nerespec-
mari fauri de unelte pi arme din fier, Uneori, in limbajul tind tripla interdiclie de a avea copii, emisd din sanctua.rul
p,oeziei, insupi fierul poartd numele neamului de siderurgi. delfic, Fi-a atras, asu,pra intregului neam, minia zeului in
numele cdruia oracolul cuvintb..
64 Delfi, a$ezarea sacrd de pe muntele p,arnas, se nurnea qi pytho,
cuvint arhaic, de la python, garpele fantastic ucis de Apolo. 70 Cuvintul daimon, pdstrat uneori ca atare in traducerea de
Centru religios gi cosmic, adevdratd aris mundi, despre cel fatd, avea la tragici, ca gi in poezia epicd, inlelesul de zeu
rnai de seamd sanctuar panhellenic se credea cd se aflb infipt sau zei!5, putere divind, prin urmare gi destin, ursitd bund
in mijlocul nu numai al Helladei, ci al intregului pimint. sau r€a. (Aici Corifeul se gindegte la divinitSlile sorfii.) Apoi,
'Dupd un mit, Zeus cind a slobozit doj vultu,ri, unul de la in vremea lui Platon gi Aristotel, daimonii erau socotili figuri
r5slrit qi altul de la apus, ca sd descopere ,centrul lurnii, sau for{e divine de rang inferior, aqezali intre zei gi eroi.
acegtia s-au intiinit la Delfi, deasupra buricului terestru, Autorul Republicii, deosebegte in mod elegant : ,,...Tot ce este
I
omphal6s-uJ., reprezentat de o piatrd eoni,ci. daimonic este mijlocitor intre zeu pi muritor... Rolul sbu este sd
transmitd zeilor ceea ce vine de la oameni pi oamenilor ceea
65 Z5mislindu-l pe Edip impotriva ceror tnei avertizdri ce vine de la zei : rugdciuniie 6i jertfele de la aceia, poruncile
ale ,ora-
colul.ui pythic, Laios gi Iocasta au declanqat fdrd sd gtie gi rdsplata pentru sacrificii de la acegtia; iar pe de altl
meca.nismul nimicirii fatale, fiul urmind si_gi ucidd tatdl parte, intrucit se afld la mijloc intre unii 9i altii, si umple
gi sd se uneascd pnin nuntd,cu rpropria_i mamd, golul, sd fie legStura ce une$te totul cu e{ insugi..." (Platon,

274
276
 Banchetul, 202, 2), Abia mult mai tirziu prin ilahnones
numeau doar duhurile rdufdcdtoare, demonii.
?1 Sci{ii aveau indeobqte la greci faima de agenti ai civilizafiei
fierului. Cf. n. 63.
?2 Degi, t5lm5cite, numele celor d,oi Labdakizi invrdjbili au
sensuri diferitg chiar opuse, Eteocles purtirad eticheta Fra-
telui Bun iar P,olyneikes a Fratelui Reu, in realitate nu au
fost tocmai aqa; de aceea destinele lor se identificd din nou,
,de data asta in moante. Cf. n, 5 gi 53.
?3 Bocitoarele antice, ca gi de altfel cele, cite mai ddinuie, gon-
temporane noui, igi izbeau cu pumnii fruntea Fi pieptul.
74 Cf. n.6L.
?5 Versurile Corifeului (861-873) izolate lntre paranteze drepte,
sunt probabil interpolate.
?6 Surorile basileilor gemeni cdzufi, vldstarele aceleiagi inces-'
tuoase cdsdtorii,
?? Uneori peanul, imn de bucurie qi 'de biruinfd, devenea clntec
funerar, intonat in cinstea zeilor subpdminteni.
?B Corul il sfdtuise fierbinte pe Eteocles sd nu se arunce in
lupta desp,re cale 6tia preabine c5-i va fi fatali.
79 Eteocles qi Polyneikes neavind copii, e vorba de moptenito-
rii thebani in general. In schimb, argienii gi alialii lor au
avut numerogi descendenli, Epigonii, care in generalia urm6-
toare aveau si porneasci un rdzboi de pedepsire impotriva
cetSlii intemeiate cle Cadmos.
B0 Din preajrna Mdrii Negre, nurnitd de obioei pur 9i sirnplu
Pontos (Marea) sau Pontos Euxeinos (Ma,rea OspitalierS sau
Marea Bunei-Primiri). Acest din urmd eufemism avea, se
pare, rost aprehensiv gi propiliator
8l Zeila gregelii, a infatudrii pi a multor trele, care ipi apternea
pa$ii pe capetele muritorilor.
82 Pe Eteocles.
83 lntreg episodul .care urmeazi este
un adaos datonit unui poet
hecuhoscut, trditor dupd Eschil, care s-a inspirpt din Anti,-
gona lui Sofocle.
276
se 84 Cu alte cuvinte, i se cuvenea 9i lui P'olyneikes un mormlnt'
B5 Dupd Crainic, incercind s5-9i cotropeascS, ajufat.de str6ini,
cetatea, Polyneikes qi-a pierdut dreptul de a fi ingropat in
pimintul acesteia.
BG Discordia latind, divinitate din latura lui Anes, fdcind
, sd
scapere in lume neintelegerea, contestaiia'
B? Oorifeul se adne.seazd fratelui rebel.
PROMETEU INLANTUIT
1 Personifi,cdri ale unor nofiuni abstracte, imprumutate'de Eschil
din Theogonio lui Hesiod. Dupi acesta, Crat'os (Puterea) este
fiul, iar Bia (Violenta) fiica titanului Pdllas 9i a Okeanidei
Styx, divinitatea unuia din riurile infernale. Fiin'd emisarii
,
lui Zeus, pe care l-au sprijinit o'dinioard s5 oblini tronul
Olimputui, Cratos gi Bia - aceasta din urmd personaj mut in
tragedie pentru a-i fi de aiutor lui Hephaistos, dar
- sosesc
gi pentru a-l supraveghea pe zeul-faur, daci execut[ intocmai
sentinta hdrdzitd lui Prometeu.
2TragediasedesfdFoaxElaordspintieastihiilor,'dincolode
orice contur geografic cunoscut' undeva mai spre nord de
'sciiii care se mi$cau pe stepele din preajma Merii Negre $i
a baspicei. La fel de indepdrtat este altminteri 9i timpul
dramei, anistoric, neomogen, aproape de,,incepgturi"'
3 Fiul infirm al lui Zeus 9i al Herei, stdpinul focului strSlucitor,
marele inginer 9i artist al nemuritorilor, pentru folosul cerora
construise chiar 9i rob'ofi de aur, era un meqter al ferecdrii'
Prin mijloacele inchipuite $i infiptuite de el, lanturi' citupe'
ndvoa. e, uneori invizibile, izbutise se'lege zet Si zei\e'
in
4 Hqhaistos era strinepotul Gliei, iar Promet'eu' viziunea
lui Ebchil, fiul acesteia.
5 Cf., Rugd,toarele, n. 51. Dupi o tradilie necunoscutd, repre-
I zentat5 numai de Eschil in Prometeu I'nld,nluit, v. 209-210'
277
 Thernis, identificaid cu insdpi Gaia, ar fi fost ndscdtoarea
titanului rdzvrdtit. Sd fie cumva influenla unui sincretism de
origine eleusind ? Privitor Ia numele, tatdlui insd, tragedio-
graful pdstreazd tdcere. Cei mai mul{i, fideli genealogiei he-
siodice, considerau cd maica lui prometeu ar fi fost una
din odraslele lui Okeanos, Clymeng mbritatd cu lapetos.
6 In vremea imediat urmdtoare infbptuirilor cosmogonice gi
teogonicg divinitatea era durd,, inexorabild gi necunosc5toare
a sentimentului milei. Zeus, de curind insta-lat ca rege uni-
versal, dupi lu,pta cu titanii 9i cu giganfii, dornnea tiraniF,
rplin de urd fa!6 de gmenire. Cu atit mai mult, ipostaza de
phildnthropos a'Iui Prometeu este un prilej de emolie pi me-
ditalie. De fapt prin eI, in lumea de dupd ,,facere" rdsare
pJanta firavd a cornpasiunii.
? Prometeu ddruise oarnenilor focul, zestrea lui Hephaistos, gi
toate inlesnirile ce izvordsc din folosirea acestuia. Ulterior,
la Atena, Hephaistos Si Prometeu au fost as,ociati ca divini-
tdJi ale fbcului, ,consacrindu-1i-se altare comune.
B In dialogul dintre faurul Hephaistos pi acolitul lui Zeus, pri-
mul se dovedegte a fi mai ,,uman.. decit al doilea. lntr-ade-
vdr, Cratos are cruzimea rece a oricdrei abstracfiuni {drd
viatd.
9 In text eph1meroi, cuvint din care au derivat, gi in romAneqte,
'efemer(d) pi efemeridi.
. focului ceresc in favoarea oamenilor, cf. Prefafa.
10 ln gr. ptomethets, prevdzdtor, prudent, de la verbul pr.o-
manthdno, a afla dinainte, a Sti dinainte; substantivul pro-
m,6theia inseamnd prevedere, pr.udenfS, precautie. Cf. 9i Metis
(Pruden!d), o divinitate din generalia primo'ndiald, care trecea
drept intiia solie a lui Zeus.
11 P'r'ometeu invocd pe rind cinci elementg eterul, aerul, apa,
pdmintul pi focul, €are au toate, pentru ornul arhaic, caracter
sacru. Este surprinzdtoare .analogia cu vederile asupra ele-
mentel_or ale unui filosof gi poet ca Em6redocles din Agri-
gent (484-424), mai tindr cu dou5 generalii decit.Eschil.
J.2 Prometeu era inzestrat cu inteligentd supremd gi, in mdsuri
il mai mare decit ceilalti zei, crt darurile pregtiinlei Si precuge-
tdrii, ultimele insugiri fiind exprimate chiar de numele sdu.
qno
ato
13 Necesitatea universali, forfa fizicb 6i totodatd morali, nevoia,
constringerea, domneqte pi in lumea zeilor. Aceastd concep-
fie. este comund tragicilor greci. ,,Spre cgr am suit, / purtat
'pe aripi de Muze, / pdtruns-am multe gtiinle, / dar n-am
intilnit vreo putere / mai stragnicd decit Ananke. / Nu e tbrie
s-o-nving6, /. nici in t5blifele trace / cu vorbele scrise
de-Orfeu, / nici in multimea de leacuri / incredinfate de
Phoibos Asclqpiazilor... SingurS ea,I z.eifa. fSrd altar'e / 9i fdr6
chipuri cioplite, / e surdd la jertfele noastre'i (Euripide, Al-
cesta, v. 963-975).
14 Eschil urmeazd tradilia hesiodicd, dupd care Prbmeteu ar fi
adus pe pdmlnt focul, ascuns intr-o tulpind de nartet (The-
ogonia, v, 567, Munci, $i zlle, v. 52), o plant6 umbeliferd din
regiunile MSrii Mediterane (ferula conlnxunis), inaltd cit trqstia.
, Mdduva uscatE a ferulei, arzind incetul cu incetui,
fd,rd s5
nimiceas.cd partea lemnoasd ce o inconjurS, pdstreazi fo'cul
vreme indelungat6. Tortele de narthex fbceau parte din re-
cuzita inchinbtoarelor lui Dionysos : ,,O, Theba, doicd a Se-
melei, / s5-!i pui cununi de ieder5 / sd-nalti desig, / de smilax
verde plin de b'oabe, / cununi s5-!i pui din crengi de brad / 9i
de stejar, lSsindu-te '/ in voia sfintei nebunii ! / Nebrida,
straiul tdu bbllat, / impodo;begte-o cu zulufi / de lin6 albi ! /
Smeregte-te, / veghind ln preajma torfelor / de nartex avin-
tat ! Curind / intreg pimintul va dansa..." (Euri,pide, Babchan-
tele, v. 105-114). ln legiturd cu mitul lui Prometeu pi furtul
L5 Cazul lui Prometeu este exemplar pentru suferin{ele rezer-
vate binefdcbtorilor gi iubitorilor omenirii. Prea multa facere
de bine, mai ales in domeniul rnoral, de$teaptb reaclia for-
lelor oarbe umane gi extraumane, din care decurg pentru
generoasele suflete : singurbtate, patimi gi moarte, a$a cum
s-a intimplat cu Socrate, Iisus Hristos, Mahatma Gandhi, 9i
altii.
16 Fiul Cerului 9i al Gliei, cel mai virstnic dintre titani' Okea-
nos este personifiaarea elementului lichid, cbre, in conceptia
greceasce arhaicS, inconjurd intreg pdmintul - asemen€a
mirii necreate a egiptenilor, Nun. Decizind din slava origi-
nard, majoritatea prerogativetror sale le-a moptenit Poseidon'
Pe vremea Titan,omachiei a pregetat sd lupte alituri de frafii
279
 sdi, dovedindu-se a fi nu numai un deus otiosus, ci Ei un
oportunist.
17 Toate apeJe, curgdtoare sau stdtitoare, sunt odraslele lui
Okeanos. Cdsdtorindu-se cu una din suro,rile sale, Tethys,
intruchipare feminind a rodniciei mbrii ce nu
- divinitate
trebuie confundatd cu Thetis, zdmislitoerea lui Ahile au
dat nagtere.rnultimii de nimfe ale pir.aielor si izvoarelc-rr,
-
Okea-
in nuindn de trei mii,
ni.dele,
18 Aluzie la inclegtarea dint're generatiile divine. Zeus, inainte
de a ajunge atotstipinul lumii, a trebuit s5-9i infringd ta-
tdtr, un,chii pi familiile acestora. Dupd Theogonia, din hiero-
gamia cosmici a perechii primordiale (Uranos-Gaia) s-au
ndscut, intre al{ii, cei Sase titani, intiiul fiind Okeanos iar
uitimul C,ronos, 9i cele qase titanidg printre care Thernis 9i
Rheia. La rin'dul sdu, Cronos, dupd ce gi-a inldturat tatAl
prin castrare, s-a unit cu Rheia, dind naptere celei de a treia
generalii divine, alcdtuitd din : Hestia, Demeter, Hera, Hades,
Poseidon pi Zeus. Acesta din urmd, cind lupta cronizilor cu
uranizii a luat sfirgit, a purces sd aFeze lumea pe temelii
noi, continuind lucrarea cosmogonicd a inaintagilorr sdi.
19 Titanii birui-li au fost aruncali qi {intui{i in Tartaros, in-
chisoarea cea mai adincd a Infernului.
20 Conform unei tradilii din ciclul legendelor lui Ahile, mama
acestuia, Thetis, era hdrdzitd sd nascd un fiu pneaputernic,
in stare sd r6stoarne suveranitatea pirintelui siu. Cum atit
Zeus cit gi Poseidon rivneau sE facd nunt6 cu zeita, in amin-
doud imprejurdrile vl5starul divin ar fi trebuit s5-$i de-
troneze tatdl. Dar acesi viitor de exceplie al fiicei lui Nereus
era cunoscut numai de Prometeu, care-l aflase de la maic6-sa
Thernis-Gaia gi dorea fierbinte sd se implineascd. De aceea,
impotrivindu-se sd-l clezviluie 1ui Zeus, I-a transformat in-
tr_un mijloc de qantajare a adversarului. lntre titanui ferecat
de stinc5, depozitarul primejdiosului secret, 9i asupritorul sdu
din Olimp, lupta putea sd se urmeze' sporind tensiunea tragicd
a dramei. Lumea nu ddinuie decit prin secret, se spune in
Zohar. Abia mai tirziu, dupd im;pbcarea celor dci, adaugd
mitul, cind taina a fost divulgatS, soborul zeilot a hotirit
s-o cunune pe Thetis cu Peleus, un murit'or. $i astfel. rodul
280
nunlii 1or, Ahile, a fost intr-adevdr cel rnli rrlrlu t.r'orr lrt.llt.n,
Iipsil. insa de atributul vegniciei.
21 Concepfia tragicilo.r este profund pesimistl, sul'clirrfrr r.xin
tenlial5 definindu-i nu numai pe oameni, ci Ei pe zci I
22 Aluzi,i la preliminariile obscure ale titanomachiei.
23 Titanii, purtind un nume prehellenic, nedeslu;it inc[ de I i-
loiogi, $i care ar fi avut, dupi unii, chiar inlelesul de divini-
tate, erau in mintea grecilor intruchipdri ale forlelor bru-
tale, primitive, ale naturii. Nurn5rrul lor a fost considerat la
inceput variabil, dar mai tirziu qi-a fScut loc pdrrerea ci,
asemenea zeilor olimpieni, au existat doisprezece tilani. Dupd
rnitologiEti, prin cdsdt.orii intre frali pi surori, s-au alcdtuit
perechi divine, avind fiecare domenii qi atribulii distincte.
Deitate masculind Deitate femi,nind. Atribugi,i
Okeanos Teihys marea, riurile
Hyperion Thia soarele
Koios Phoibe luna
Kronos Rheia lertilitatea pSmintului
Iapetos Themis justilia divinS,
oracole, ritualuri
(Tabel dup5 J. E. Zimmerman, DictionerA of cl,assical mEtho-
IogE, Bentam Books, New-York)
Doar unul dintre titani, Krios, nu a nuntit cu o sorir, 9i
numai o titanidd, Mnemosyne (Memoria), nu s-a marital
cu un frate.
24 Themis, in perioada arhaicd gi clasicS, era cinstitd ca o mare
zeit5, pe care nu intimplStor Eschil o socoteqte una gi aceeagi
cu Gaia. Insugi Zeus, a cirui solie fusese inaintea llerei,
ii cere,a sfatul. Ddinuind din zorii facerii lumii, Themis cu-
no;tea atit trecutul cit gi viitorul. Pe seama ei se punea
intemeierea uno,r ritualuri pi oracole. Ar fi gezut pe trepiedul
delfic cu muitd vremo inaintea lui Phoiboe, In prologul Eu-
menidelor, Pythia traseazd istoricul mitic al sacrei aSezeri
oraculare (v. 1-B) : ,,In primul rind, dintre nemuritori o prea-
cinstesc in rugdciunea mea ipe Gaia, ghicitoarea cea dintii,
apoi pe Themis, care a dobindit a doua jetul profetic de la
maicd-sa, precum se povestegte. / Pe urmi a domnit aici a
treia, inscdunati chiar de Themis, nu prin silnicie, o alti
281
 Titanid5, fiicd rtot a Gliei, phoibe. / Aceasta scaunul l_o hd-
rdz;rt, ca pe un dar de naitere voioasi, lui phoibos, .care de l,a
. Phoibe a primit gi numele de imprumut.,,
25 Prometeu stdruie asudlra faptului cd in crlncena lupt6 dintre
genera{iile divine el a fost aldturi de Zeus, care nu ar ,fi
. d'obindit biruinta decit dato,ritd ajutorului sau. cu toate aces-
tea, fdcindu-se ,,vinovat,, de un bingur pd,cat, iubirea de
oameni, fiul lui Cronos I-a osindit cu asprime. Nimic nu
iritd mai mult spiritul intolerantei decit acliunile izvorind
din lubire ! Numai aga se explicd jertfirea fdrd iertare a
binefdcdtorilor qi a inocentilor. Cit privegte pornirea lui
Zeus de a distruge spila muritorilor, aceasta corespunde con-
cep{iei eline despre perisabiilitatea lumii. Formuldrile lui
.Heraclit din Efes au rddd,cini mult mai indepdrtate. Dup6
Hesiod, din moment ce atit zeii cit gi oamenii sunt ndscuti
de Glie, €ste" u;o,r de infeles cd petrecerea generaliilor are
loc qi la unii 9i la altii. Astfei, in Munci, $i zi,le, v. 109 9i urm.,
sunt zugrdvitg intr-un pxoces de neistoviti decddere, cele
cin,ei rase umane i de aur, de argint, de bronz, a eroilor gi
rasa de fier, cdreia ii aparfinem cu totii, Cele patru 3rugos
(perioade) ale cosmologiei indiene nu sunt simbo,lizate prin
metale, ci prin culori din ce in ce m.ai funeste : alb, ro$u,
galben, negru.
26 Afirm5 cumva poetul,' prin glasul lui prometeu, necesitatea
iluziei universale, gratie cdreia fiin{a umani ipi invinge
grija existenfiald pi frica de moarte
?
27 Aici 'personajul titular al dramei se incrucigeazd cg ceea ce
filosofii vor numi mult mai tirziu, inceplnd cu Clemens Ale_
xandrinus, liberum arbi,trium, EI sustine cd s_a angajat in
deplind libertate pe calea facerii de bine gi a suferinlei, deqi
avea limpede preptiinJa uimdrilor optiunii sale; amale
pentru sine. Cum se lmpacd acest punbt de pornire cu prin-
cipiul determinismului, reprezentat in tragedia atticd atit de
rdspicat prin Ananke, Moira gi Nemesis ?
28 Cf. n. 16.
29 Dupd Eschil rudenia dintre Okeanos gi proineteu este foarte
apropiatd, ambii' fiind progeniturile zeitei-marng Gaia. Dqpd
Hesiod, primul este unchiui. celui de al doilea, Okeanos flind
frate cu Iape,tos, pdrintele titanului incdtuqat. Cf. n. 23.
282
30 Teritoriul sci{ilor siderurgi.
31 Rispunsul are nuanfd de ironie, in leg5turd, desigur, ,cu osci-
laliile lui Okeanos, care dln rdzvrdtit s-a proschimbat in per-
sonaj aulic. AsperitSlile ironice vor rnai reveni de-a lungul
dialogului dintre cei doi titani, Prometeu impotrivin.du-se
tEios oricdrei solutii acomodante,
32 Dupd Hesiod, Theogonia,
v. b0? gi urrn., din titanul Iapetos
gi Clymene, Okeanida ,,cu glezne frurlloase,, s_au ndscut :
AtJas, fiul cu,,inimd tare,;, trufagul Menoitios, inteligentul
Prometeu gi prostinacul Epimeteu. Drept osindi pentru par_
ticiparea la rdzb,oiul titAnilor, Zeus l-a pedepsit pe Atlas si
s,prijine fdLrd istov pe umeri bolta cerului. sediul acestui gigant
cosmic era lara Hesperidel,or, in Extremul Occidentr
,
33 Ultimul qi cel mai teribil plod al Gliei, TyphoSr (cf. Rugd.-
toarele, n. 74), s-a iscat mai intii prin pdrfilp Kilikiei, in
Asia Mic6.
34 Vulcanul Etna din Sicilia era reqedinfa zeului faur Si magi-
cian, Hephaistos.'
35 ESte cel pufin surprinzAtoare sublinierea caracterului arbi-
trar aI domniei lui Zeus tocmai de cdtre Eschil, un cinstitor
fervent al Cronidului.
36 Prometeu pdtimepte inc5tugat pe stincd intr-un meleag vecin
cu marginile Europei dar gi ale Asiei ; de a,ceea titanui este
pJ.ins amarnic Ce popoarele ambelor continente.
37 Colchis, Colchida, fara Colchilor, Gruzia contemporand : re-
giune agezatd pe coasta rdsdriteand . a Mdrii Negre, la sud
de lVtun{ii Cau'caz; unde milezienii au intemeiat in timpurile-
istorice o colonie.
38 Amazoanele hdliduiau, in cete rizboinice, inc5 din vretnea
lui Homer, prin tinuturi barbare nordiae sau rdsdritene.
Geog,rafia gi istoria lor legendard nu au putut sd fie puse de
acord cu cele reale.
39 Marda de Azov.
40 Localizare fantezisti a arabilor undeva ln rnunjii Gruziei sau
Armeniei. ln legdturd cu acest fel de confuzii a-le autorilor
antici, P. Mazon remancb intr-o notd : ,,La trei veacuri gi
jum6tate dupi Eschil, stoicianul Posidonios socotea c5. arme-
283
 I
:l
l

nii, arameii Si arabii au obirsie comune, din pricina silabei 47 Ct. n.20.
dintii, comun5, a numelor lor." 48 Hesio:ne nu face parte din lista hesiodicd a fiicelor lui Okeanos'
4L Urrneazd cinci versuri interpolatg pe care, deoarece diuneazd
49 Ucis de Hermes din porunca lui Zeus.
armoniei cintecului fiicelor lui Okeanos, le-am lisat, ca gi
al{i tdlmicitori, de-o parte. 50 Despre unele amdnunte ale mitului argienei lo cf. Rugd'
. taerele, n, 5,
42 Poetul formuleazd un punct de vedere modern, aproape ,,evo-
lulionist" cu privire la inceputurile gi progresul omenirii. 51 Okeanos, principiul divin al elementului lichid, era perin-
tele tuturor apelor, deci qi a fluviului Inachos, zdmislitorul
43 Comentatorii cred a recunoa$te aici o influenld a filosofiei
prigonitei Io.
lui Pithagoras, dupd care numerele pi ordinea ce o implicS
guverneazd universul. Pe de altd parte, este ,consemnat un 52 Sat. in Arg'o]ida.
alt moment de salt istori,c p'entru muritori, ndsco,cirea scri- 53 Renumitele sanctuare oraculare panhellenice, al lui Apolo
sului, ,,memorie a tot ce se intimpld". pi, respectiv, al lui Zeus.
44 Prometeu enumeri citeva feluri de divinatie, dar numai clintre 54 Din sfiald, Io tace faptul cd in momentul pdrdsirii casei p6-
acelea care se pet invS{a precum alte megtequguri. Oneiroman- rintepti purta in pintec dovada dragostei l.ui Zeus, care avea
lin recurgea la interpretarea unor vise ,,premonitorii,,, ca de si vadd lumina zilei abia in Egipt pi sd se numeasci Epaphos'
piidd al Clitemnestrei din Hoeforele gi al Reginei din pergii. Cf. Rugd,toarele, n. L0.
Foarte rEspinditd, complicatd ,9i arhaicd eya ornitanxenti,& :
divinatoru,l trebuia sd tdlmdceas,cd specia pdsdrii, de bun sau 55 Cf. $apte contra Thebei, n. 63.

riu angur, locul gi direclia zborului, {ipetele, pornirile gi
fdptuirile sale, etc. Hierosc,spis insemna ghicitul din rnd-
runtaiele animalelor jertfite; era de cdpetenie cercetarea
ficatului, mai ales a pdrlii numitd de anatomigti lobul lui
Spiegel, 9i cunoscut in haruspicina latin5 sub denumirea de
cu.put jecaris ,' dacd mirimea sa era deosebitd, aceasta fd-
gAduia feri,cire, dacb lipsea cu- desivirgire, aceasta suna, dim-
potrivi, ca o prevestire 'de mo,arte. Empiromanlia se practiclr
arzind pe altar pdrli ale victimei Fi urmdrind sfiriitul cirnii,
fldcdrile, fumul, etc.
45 Ideea cd Prometeu, prin activitatea sa prodigioasi, ar fi in-
temeiat intreaga civilizalie a fost atribuitd de unii lui Hera-
clit. Ea pare sd apartin5 mai degrabd poetului insugi. A spune
cd toate megtequgurile sunt urmarea descoperirii foc'ului
inseamnd a deschide calea interpretdrii civiiizaliei in ra-
port cu tehnica. Referitor la ,,discursul despre progres gl
cunoagtere" al titanului cf. pi Prefala.
46 De la Hesiod, Moire'Ie sunt infSligate indeobgte .ca o treime :
Clotho, Lachesis $i Atropos. Eriniile au memoria necldtinatd a
fdrddelegilor omului.
56 Nume simbolic, plbsmuitfdri indoiald din h{bri,s.
57 Fluviu vestit din Asia Micd, la a cbrui vdrsare in Marea
Neagri locuiau Ama.zoanele ; Themiskyra se numea o cimpie
pi reEedinld a iabragelor'fecioare, lingd Thermodqn.
58 $stdzi Midia. in Bulgaria.
59 Strimtoarea Cherci (Bosforul kimmerian) dintre mbrile Neagrd
(Pontul Euxin) pi de Azov (Lacul Maiotis) era socotit de
greci hotarul dintre Europa pi Asia. Cimerienii (Kzmm',6rioi),
rdzboinici de origine tracd din pdrtile Crimeii gi ale Caucazu-
lui, au devastat in secolul al paptelea Asiria pi Asia Micd.
60 Adicd ,,drumul vacii".
61 Cu Nereida Thetis, care ar fi fost destinatd s5 nascd un
fecior mai puternic deiit pdrintele sdu, Zeus. C.f. n. 20.
62 Pr,ometeu urmeazd sd fie eliberat de Heracles, eroul argian,
descendent in.depdrtat al fiicei lui Inach,os, din a treisprezecea
generalie.
63 Loc neidentificat in Lybia sau Etiopia. Poetul amesteci de
aici incolo gi mai multd geografie mitologicb in cea adevdiatd.

qr)
L(l-,
t
285
64 Phorkys, nlscut din Gaia (Glia) li Pontos (Talazul), numit
tde greci ,,Bitrinul Mdrii", cisdtorindu-se cu proprla-i sord,
Keto, a avut o numeroasd pi monstruoasi descendenli fe-
mininS, Phorkydeie. ln text, cuvintul 'denumepte numai trei
dintre ele, Babele (Grd'iei), treime sinistri inzestrati cu un
singur ochi qi cu un singur dinte, 'de care se foloseau pe rind.
65 Odrasle ale perechii arhaice Phorkys-Keto, tot trei la numir,
Gorgonele aveau 5i ele infd{igdri ingrozitoare: capetele incon-
jurate de qerpi, colli de mistref, trupuri solzoase, aripi de
culoarea aurului $i ochi scinteietori cu priviri niprasnice care
irnpietreau pe loc orice fiin|6 1e intilnea. Una din e1e fiind
muritoare, Medusa, a fost omoritd de Perseus.
66 Animale fantastice jumbtate-vulturi, jumdtate-ciini, gardieni
pentru fiul lui Cronos ai aurului de Ia miazdnoapte'
6? Aparlinitorii unui pgpor nordic legendar, care incer'cau sd
fure aurul Pbzit de grifoni.
fuga Danaidelor, urmirite de Aigyptiazi, apezarea lor ln Ar-
gosul ,pelasgic, singeroasa nunt5, crularea lui Lynkeus de
cdtre Hypermestra, intemeierea gintei din care se va naEte
Heracles. Cf. tragedia Rugdtoarele gi notele inso{itoare.
77 Corul indeamnS, incd o dat5, la respectarea mdsurii.
78 Produsul insolirii sale cu Thetis, nunti neimpliniti de fiul
Lui Cro.nos, dar dupd care acesta tinjea.
?9 ln{elep'fii se invoiesc s-o cinsteasci pe Adrasteia (Inevitabila),
o zei\6, inruditi cu Nemesis ori, rpoate, numai un simpiu
epitet ai acesteia. Dar Prometeu ipi strigb, ca de la zeu 1a
fa!5 de ,,noua ordine" a Croni'dului.
zel1, nesupunerea
B0 Uranos gi Cronos, bunicul gi tat5l lui Zeus. Cf. n. 18.
Bl Dramaturgul exprimd din nou, in dialogul cu mesagerul
zeilor, sentimentele sale antidespotice,
82 Prometeu i-a ajutat pe olirnpieni sE invingd titanii.

68 ln riu rnitic'
tracl,rcere ,"Bogatu1", 83 Cu alte cuvinte, zeului suprem, invulnerabil prin esenld, ii
este strdin domeniul suferin{ei.
69 Adici ,,Etiopianul", cursul superior al Nilului 'din actualul
Sudan, Nilul Alb sau cel Albastru. 84 Unut din gesturile rugdtorilor.
70 In fgjpt ; tle la bybios. planta papyrus. B5 Intimpl5rile prevetite de Hermes vor face parte din a doua
dramd a tripticului eschilian, Prometeu eliberdt, despre care
?1 Po,pula{ie din EPir. s-a vorbit in Prefatd.
?2 Thesprotia, regiune mr-rntoasd din sud-estul Epirului' unde
86 Fulgerul suveranului Cerului.
se riclica, in afara hotarelor Helladei propriu-zise, sanctuarul
de la Dodona. Aici Zeus grdia pentru oameni prin foqnetul 87 Titanul rdmine cu desivlrgire singur' in mijlocul aceloraqi
stelarilor sfinli - precum ai druizilor celtici - 9i prin zborul stihii c5,rora li s-a irncredinlat la inceputul tragediei, acum
colurnbelor. Sp'usele zeului enau tiilrndcite de preo'li care um- devenite asuprit'oare qi sco,ase din fdgagele lor de voint.a unei
blau descu,lfi qi dormeau pe pimint spre a pbstra neintreruptd divinitd{i ce nu cunoagte mi1a.
legStura cu Glia.
?3 N{area Adriatic5, de fapt un golf uriag al Mediteranei'
Rheia
era tot o titanidS, solia lui Cronos 9i maica lui Zeus'

74 C:t. Rugd'toarel'e, n. 44. In delta Nilului rnai tirziu se

vor sta-
bili helleni gi vor funda oragul Naucratis'
75 C'f. Rugdtoarels, n.5.
?6 Totugi, tragediograful izbutegte in Xruti,ne verse.rri sd reali-
zezein concentrat al mitului fiicelor lui Danaos, pe care
'I-a dasfipurat amplu intr-o tetratrogie. Astfel, aminteqte:

286
 cuqFINs

Prefald 5
RugStoarele 29
Perqii &5
$apte contra Thebei 13?
Prometeu inldntuit lBq
Note 24L

i
t
t
I
I
I
I
t:

i
I
I

I
Lector : I'LORIN CHIRITESCU
Tehnoredactor : V. E, TINGUREANU
Bun d.e tipat : 30.07.7982.colt tipdr 78. .

: Cornanda nr. 10 6b8

Combinatul poligrafic,,Casa Sclnteii..
Piata Scinteii nr, 1, Bucure$ti,
Republica Soclalist5 nomenia

t .{:'j: