DREPT CONSTITUTIONAL (partea I)

Examinator: prof.univ. TUDOR ONIGA

NOTIUNI INTRODUCTIVE.
Orice activitate sociala se desfasoara pe baza unor reguli. Ele sunt necesare deoarece la desfasurarea
oricarei activitati participa un nr. de persoane diferite ca vartsa, sex, profesie, fiecare contribuind in masura
cunostintelor sale la buna reusita a activitatii.

NORMA – este regula de conduita care precizeaza cum anume trebuie sa se comporte membrii societatii in
anumite situatii determinate, pt. ca actiunea lor sa fie eficienta si apreciata pozitiv.
Caracteristicile normelor sociale: ele prefigureaza un comportament viitor; indiferent de natura lor,
normele ne indica o anumita stare sociala, economica, politica la un moment dat precum si raporturile ce
se stabilesc intre clasele sociale; normele sociale sunt diferite ex: sportive, religioase, politice, ecomonice,
juridice, morale.

NORMA JURIDICA – este o regula de comportament, instituita sau sanctionata de puterea politica, care la
nevoie poate fi adusa la indeplinire prin forta de constrangere a statului (coercitiva).

DREPTUL – ansamblul normelor juridice (avand element de baza norma juridica)

CUTUMA (obicei juridic) – regula de conduita care desi nu emana de la organele statului competente sa
legifereze (parlamentul) ele sunt obligatorii, fiind expresia convingerii unei colectivitati anume, care
raspund sentimentului unanim de justitie, fiind obligatorii printr-o parctica constanta si indelungata.
Cutumele pot indeplini in raport de dreptul scris doar un rol supletiv sau interpretativ; ele nu pot
contraveni dreptului scris.

DREPTUL OBIECTIV – este totalitatea normelor juridice sanctionate de catre puterea politica, de catre stat,
care la nevoie pote fi aduse la indeplinire prin forta de constrangere a statului (coercitiva).

DREPTUL SUBIECTIV – este acea prerogativa recunoscuta de lege titularului sau in baza careia acesta poate
(trebuie) sa aiba o anumita conduita si totodata sa ceara celorlalti sa aiba o conduita corespunzatoare
dreptului sau sub sanctiunea prevazuta de lege, pt. valorificarea unui interes personal, direct, nascut,
legitim si juridic protejat, in acord cu interesele societatii si normele de convietuire sociala.

DREPTUL PUBLIC – insumeaza acele reguli care au ca obiect de reglementare rapirturile dintre guvernanti
pe de o parte si guvernati pe de alta parte; prin dr. public se ocroteste interesul social, comunitar, interesul
public.

DREPTUL PRIVAT – acele reguli care au ca obiect de reglementarea raporturilor dintre guvernati; se apara
interesele particularilor (PF si SC).

DREPTUL CONSTITUTIONAL – este o ramura de drept si o stiinta juridica apatrinand dreptului public; DEF:
acela care formuleaza in principii, organizeaza in proceduri si consolideaza in institutii, regimul politic al
unei tari, prin norme juridice adecvate, adopatate de catre organul legiuitor.

Pagina 1 din 20
COMPONENTELE DREPTULUI CONSTITUTIONAL:
- dr. constitutional institutional care are ca obiect institutiile politice precum si fundamentele
institutiilor administrative si jurisdictionale
- dr. constitutional normativ are ca obiect sistemul surselor dreptului, sau sistemul normativ
- dr. constitutional relational are ca obiect drepturile si libertatile omului

INSTITUTIE JURIDICA – totalitatea normelor juridice care reglementeaza o grupa unitara de ralatii sociale,
instaurand astfel o categorie aparte de raporturi juridice.

RAMURA DE DREPT – este o grupare mai larga de norme si institutii juridice, legate intre ele prin obiectul
comun de reglementare.

LEGEA – este actul juridic normativ adoptat de organul legiuitor, dupa o procedura stabilita in acest sens si
care in cadrul competentei sale legislative, adopta reguli generale si de aplicatie repetata care la nevoie pot
fi aduse la indeplinire prin forta coercitiva a statului.
Exista 3 tipuri de legi:
1. Legi Constitutionale – sunt in fruntea ierarhiei legilor si au cea mai mare forta juridica; acestea vor
putea modifica, abroga sau suspenda orice alta lege (nu si invers); ele se adopta de parlament cu o
majoritate numita calificata, adica minim 2/3 din nr. total de parlamentari.
2. Legi organice – au o forta inferioara celor constitutionale dar superioara celor ordinare; ele se
adopta cu o majoritate numita absoluta, adica minim ½+1 din nr. total de parlamentari
3. Legi ordinare – au cea mai mica forta, nu pot modifica, abroga sau suspenda celelalte legi; ele se
adopta cu o majoritate numita simpla sau relativa, adica ½+1 din cei prezenti dar nu mai putin de
½+1 din nr. total de parlamnetari.

CVORUM - este nr. minim de persoane care trebuie sa participe la sedintele unui for deliberativ, pt. ca
acesta sa poata decide in mod valabil.

PUTEREA – este specifica si inerenta oricarei colectivitai uname; ea devine putere politica atunci cand
colectivitatea umana devine societate; colectivitatea umana devine societate atunci cand cei care o
compun au sentimentul apartenentei lor la acea colectivitate, ceea ce inseamna diferentierea omului de
grup.

PUTEREA PUBLICA – este acel sistem de organe competente, fiecare in sfera lui de activitate, competent sa
emita pe cale unilaterala, acte obligatorii susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin forta coercitiva a
statului, in vederea desfasurarii normale a vietii in comun.

INSTITUTIE POLITICA – prin acest termen sunt desemnate institutiile care concura individual si toate
impreuna la exercitarea unitara a puterii publice; ele sunt totodata forme de manifestare ale fenomenelor
politice, intelese ca exteriorizarea cea mai generala a raporturilor dintre conduita indivizilor si statul ai a
carui cetatei sunt.

SUVERANITATEA – este acea prerogativa a puterii in virtrutea careia, aceasta se poate organiza si exercita,
stabili si rezolva problemele interne si externe in acord cu propria sa vointa, fara nici o timixtiune si
respectand suveranitatea altor state si normele dr. international.

STATUL – este ansamblul articulat al institutiilor si regulilor constituite in scopul legitimarii puterii; statul
are de indeplinit 3 functii: legislativa (a legilor), executica (de aplicare) si judecatoreasca (jurisdictionala, de
rezolvare a litigiilor aparute).

Pagina 2 din 20
Exercitarea fiecarei functii ii corespunde o putere: puterea legislativa, puterea executiva (guvernul,
presedintele) si puterea judecatoreasca; fiecare apartine anumitor categorii de organe.
Putem vorbi de separarea puterilor in stat, cand toate aceste 3 puteri, se afla intr-un relativ
echilibru, realizabil prin distribuirea atributiilor lor, precum si inzestrarea fiecareia cu mijloace de control
eficiente asupra celorlalte, stabilind astfel tendinta inerenta a naturii umane, de a acapara puterea si de a
abuza de ea.

STATUL DE DREPT – este acel stat care organizat pe baza separatiei puterilor in stat, in care justitia
dabandeste o reala independenta si promovand prin legislatia drepturilor si libertatilor omului, asiura
respectarea stricta a reglementarilor sale de toate organele, in intreaga lor activitate.

CONSTITUTIA – este ansamblul normlor juridice adoptate de organul legiuitor dupa o procedura specifica
si fiind superioara tuturor celorlalte norme juridice, prin care se institue puterea si se limiteaza exercitarea
ei.

Normele constitutionale pot fi impartite in 2 mari categorii:

1. Norme care nu au legatura cu fundamentul politic sau cu formele de manifestare, care se refera la
drepturile fundamentale ale omului.
2. Norme care au legatura cu fundamentul politic, care se refera la parlament, guvern, presedentie,
etc.
Normele juridice constitutionale sunt superioare, d.p.d.v. al fortei juridice, tuturor celorlalte norme cum
sunt legile, hotararile de guvern, etc.

Izvoarele dr. constitutional:

1. Constitutia – legea suprema in stat
2. Legile organice – daca au ca obiect materii constitutionale
3. Legile ordinare – daca au ca obiect materii constitutionale
4. Hotarari ale parlamentului care au ca obiect modul de organizare si functionare al acestuia
5. Ordonantele de guvern
6. Ordine ale ministrilor
7. Tratatele internationale la care Romania este parte.

SISTEMUL CONSTITUTIONAL ROMAN

Elementele constitutive ale puterii publice sunt:

1. STRUCTURA DE STAT.
Aceasta desemneaza organizarea puterii pe un teritoriu, raporturile specifice ce se stabilesc intre diferitele
organe ale ansamblului statal, precum si legaturile ce se stabilesc intre parti si intreg. Statul este o institutie
de institutii, constituite intr-un ansamblu organic, formand un tot unitar.
A. Statul unitar si statul federal:
Caracteristicele statului unitar:
- are un singur teritoriu ( formatiune teritoriala)
- exista o singura constitutie
- populatia are de regula o singura cetatenie
- exista un singur rand de organe ale puterii centrale: un sg. executiv, legislativ si un sg. rand de
organe judecatoresti
- statul unitar nu este incompatibil cu descentralizarea
- unitatile administrativ teritoriale nu sunt independente, ele se afla in subordinea puterii centrale
- statul unitar este el insusi si numai el subiect de drept international

Pagina 3 din 20
Caracteristicile statului federal:
DEF: In termenii dr. constitutional, prin stat federal, intelegem uniunea statala dintre doua sau mai multe
state, care in conditiile si limitele stabilie prin constitutia federatiei, dau nastere unui stat nou, numit stat
federal, distinct de statele care-l alcatuiesc, numite state federate.
- exista o ordine constitutionala comuna statelor federate
- exista o legislatie comuna la nivelul federatiei
- populatia are 2 catatenii – cetatenia statului federal si a statului federat
- la nivelul federatiei exista un organ legislativ, executiv si judecatoresc, dar acestea exista si la nivelul
statelor federate si care se supun celor centrale
- statul federal este subiect de drept international, dar in anumte conditii si limite si statele federate
pot intra in astfel de raporturi
1. Asociatii de state si ierarhii de state.
Acestea sunt forme agregative asemanatoare federatiilor, cu deosebirea ca nu dau nastere unui
stat nou.
Asociatii de state:
*Confederatia de state – rezida in asocierea dintre 2 sau mai multe state, care pastrandu-si suveranitatea si
calitatea de subiecte ale dreptului international, tind sa-si creeze unele organe comune si sa-si unifice
legislatia in anumite domenii.
Caracteristici: - uniune de drept international
- se limiteaza la cateva probleme generale, esentiale si comune statelor membre
- implica dreptul de secesiune
- mai devreme sau mai tarziu, confederatiile de state tind sa se transforme intr-un stat unitar sau
federal
*Uniunea personala – este acocierea dintre 2 sau mai multe state, caracterizate prin existenta unui
monarh sau a unui sef de stat comun, statele membre pastrandu-si suveranitatea
*Uniunea reala – consta in acocierea a 2 sau mai multe state, caracterizate prin existenta unor organe de
stat comune.
Ierarhii de state:
*Statul vasal – este acel stat care isi ia fata de un alt stat numit suveran, anumite obligatii care greveaza
suveranitatea; aceste obligatii sunt: de a acorda asistenta militara statului suveran si de a-l sprijini prin
contributii banesti
*Statul protejat – este un stat vasal in forma moderna
*Dominioane britanice – sunt fostele colonii britanice, incluse in comunitatea britanica, statele membre
fiiind independente, suverane, membre ONU;
*Teritoriile sub mandat – sunt fostele colonii germane si unele dintre fostele provincii ale imperiului
otoman, sub administrarea legii natiunilor.
*Statele sub mandat international – acestea au luat locul fostelor teritorii sub egida ONU

2. FORMA DE GUVERNAMANT.
Reprezinta modul in care se exercita puterea, independenta de structura de stat. Principalele tipuri sunt: -
democratia, monocratia, poligarhia, formele mixte, formele specifice statelor socialiste

A. DEMOCRATIA
DEF: Este acea forma de guvernamant in care prerogativele puterii apartin poporului si acesta le exercita in
mod suveran, prin corpul sau electoral sau referendal.
Caracteristicile democratiei:
- universalitatea participarii la rezolvarea treburilor publice
- consacrarea si garantarea drepturilor si libertatilor fundamantale ale omului
- aplicarea principiului majoritatii in luarea deciziilor

Pagina 4 din 20
 - pluralismul ideologic
- pluralismul institutional
Formele democratiei:
a) democratia directa – este acea forma de guv. in care poporul se autoguverneaza, legiuieste el insusi
si tot el controleaza executarea legii; aceasta forma nu a existat, nu exista si nu va exista niciodata
b) democratia reprezentativa – este o democratie reala si autentica, cand in societate cei care-si
doresc libertatea si egalitatea ii domina pe cei care-si doresc puterea; doctrina juridica are 2
conceptii cu privire la suveranitate, rezultand astfel 2 forme de guvernamant: suveranitatea
populara si nationala
 suveranitatea populara: - in aceasta conceptie suveranitatea apartine poporului, fiind repartizata pe
cote parti egale, fiecarui individ; suv. este inalienabila si inprescriptibila; suv. nu se poate manifesta
decat prin vointa celor care o detin, reprezentantii acestora fiind doar simpli mandatari ai celor dintai,
aflandu-se in prezenta unui mandat imperativ.
 suveranitatea nationala – pleaca de la premisa ca suv. apartine natiunii ca entiotate colectiva si
abstracta; suv. este inalienabila, inprescriptibila si indivizibila; pe calea alegerilor universale, natiunea
desemneaza reprezentantii pt. ca acestia in numele ei sa exercite suveranitatea, ajungad ca
reprezentantii individuali sa devina reprezentanti generali ai natiunii.
Neajunsurile suveranitatii nationale:
- inexistenta unei subordonari juridice intre reprezentant si cei care l-au ales
- corpul electoral devine doar un instrument de desemnare si nu de vointa
- posibilitatea parlam. de a aluneca spre exclusivism si autoritarism
- parlamentul este considerat depozitarea exclusiva a suveranitatii nationale, avand omnipotenta de
a decide in treburile publice, se transforma intr-un interpret infailibil al vointei generale.
- ransformarea vointei natinuii in vointa partidului sau formatiunii politice, caruia parlamentarul ii
apartine si la care a aderat si il sustin, mai ales atunci cand structurile de partid sunt suverane si
autoritare.
Democratia semireprezentativa – este expresia incercarilor de a diminua consecintele negative ale
ultra-reprezentativitatii
Caracteristici:
- institutionalizate sau nu, legaturile parlam. cu corpul electora, s-au incetatenit in cele mai multe
sisteme constitutionale
- asupra parlamentarului planeaza pericolul ca acesta sa nu mai fie ales de corpul electoral
- corpul electoral, cand este chemat la urne isi da votul, nu numai supra unui partid, ci si pt. un
program politic sau de guvernare pe care candidatul il sustine ca independent sau ca membru al
unui partid
- durata mandatului este limitata
- in cele mai multe sisteme constitutionale s-a prevazut expres, iar in altele s-a incetatenit ca si
cutuma, imposibilitatea unei persoane de a avea mai mult de 2 mandate
- in majoritatea democartiilor constit. exista posibilitatea expresa, ca parlamentarul sa-si incheie
mandatul inainte de termen, in conditiile legii
Democratia semidirecta – este acea forma de guv. in care coexista si se realizeaza prin mijloace tehnice
adecvate, democratia directa si principiul reprezentativitatii
Mijloace de interventie a poporului in legiferare:
 Initiativa populara – modul de obtinere a unei legi, indiferent de natura ei, la initiativa directa a
cetatenilor; de regula este exclusa din planul initiativei legislative, care are ca obiect revizuirea
constitutiei; pt. a putea fi sustinuta trebuie intrunit un nr. minim de semnaturi.
 Revocarea – posibiliattea corpului electoral de a pune capat unui mandat electiv, inainte de
termen
 etoul popular – acordarea unui termen pana la intrarea in vigoare a unei legi, timp in care
poporul printr-o petitie colectiva se poate opune legii adoptate de parlament

Pagina 5 din 20
  Referendumul – modalitatea cea mai concreta si semnificativa de exercitare a democratiei
semidirecte; prin referendum la initiativa organelor abilitate, populatia e chemata sa-si exprime pozitia
asupra unor probleme de interes general; el poate fi obligatoriu sau facultativ
 Optiunea – posibilitatea acordata corpului electoral de a opta intre 2 sau mai multe solutii
legislative care reglem. aceeasi problema
 Recall- ul deciziilor judecatoresti – da posibilitatea corpului electoral sa invalideze o hotarare
judecatoreasca, in care o lege a fost declarata neconstitutionala.

B. MONOCRATIA
DEF: Este puterea personalizata principiilor specifice democratiei; li se opune exclusivismul, ortodoxia
ideologica, autoritarismul
Formele monocratiei:
a) Monocratii clasice: absolutismul monarhic, tirania si dictatura
b) Monocratii populare: caracteristice:
- putere personalizata
- obstinatie pt. permanentizarea ei
- unicitatea organelor guvernante
- partidul unic, totalitarismul
- suportul real sau imaginar din partea pupulatiei
Alte tipuri de monocartii populare: dictatura militara, totalitarismul, autoritarismul
C. POLIGARHIA
DEF: Este acea forma de guvernamant, unde exercitarea puterii se realizeaza de catre un grup de persoane
sau de familii.
Forme:
Guvernamantul colectiv (pluripersonal) – este acea f. de guv. in care puterea este detinuta de un grup de
persoane care nu se constitue intr-un grup omogen sau intr-o categorie distincta
Aristocratia – puterea este detinuta de o clasa sociala privilegiata
Plutocratia censitara – in care minoritatea guvernata nu se constitue intr-o clasa sociala, ci reprezinta o
reuniune de persoane care au ajuns sa exercite puterea in urma aplicarii censurilor in operatiunile
electorale
Partitocratia – puterea este exercitata de partidele politice care manipuleaza institutiile statului sau
exercita asupra lor o putere irezistibila.
D. FORMELE MIXTE
Acestea sunt rezultatul unei combinari intre diferite elemente apartinand celor 3 tipuri fundamentale:
democratia, monocratia si poligarhia.
Forme (tipuri):
Monarhia limitata – puterea monarhului este limitata prin existenta si altor organe avand o relativa
autonomie si atributii proprii.
Parlamentul dualit – deriva din monocratia limitata, fiind un pseudo-constitutionalism, in care figura
centrala apartine primului ministru
Cezarismul democratic – prin el se incearca canalizarea intre monocratie si democratie
E. STATELE SOCIALISTE
Acest sistem de guv. preia si articuleaza tot ce are mai malefic monocratia, poligarhia si cezarismul
democratic; mecanismul de guvernare de dezvaluie, fara echivoc, caracterul fals democratic

3. REGIMUL POLITIC

Pagina 6 din 20
Prin el intelegem ansamblul institutiilor, metodelor si mijloacelor, prin care se realizaeza puterea. Dupa
cum separatia puterilor in stat este mai stricta sau mai putin stricta, mai conturata sau mai putin conturata,
regimurile politice sunt de mai multe feluri, realitatea depasind insa orice scheme teoretice existente.
Clasificare: 1) Cel care are la baza confuziunea puterilor: regimul dictatorial, regimul directorial,
guvernamantul de adunare.
2) Cel care ara la baza colaborarea puterilor: regimul parlamentar
3) Cel care are la baza independenta puterilor: regimul prezidential
4) Regimurile mixte
5) Regimurile tarilor socialiste.

1. Confuziunea puterilor.
a) Regimul dictatorial – este reg. politic in care puterea executiva este preeminenta in
raport cu cea legislativa; este un regim de teroare mentinut prin constrangere
b) Regimul directorial (Elvetia) – puterea este detinuta de un colegiu ales de legislativ,
pe o perioada determinata de timp si care nu poate fi revocat inainte de expiratea mandatului; guvernul
este iresponsabil politic in fata parlamentului, dar acesta din uma, ii poate anula sau modifica actele.
c) Guvernamantul de adunare – este un regim politic in care puterea legislativa este
preeminenta in raport cu cea execuitiva; acest tip de regim politic nu neaga separatia puterilor in stat, dar
ele sunt inegale; se apropie de reg. parlamentar; guv. se afla in imposibilitatea de a demisiona.

2. Regimul parlamentar – acest regim politic are la baza ideea colaborarii puterilor, separarea dintre
acestea caracterizandu-se prin suplete si dinamism.
Caracteristici: - executivul este bifurcat (presedintele si guv.+ primul ministru)
- seful statului este iresponsabil politic fata de parlament, deci nu poate fi revocat de acesta
- guvernul, ca organ colegial si solidar, poate fi demis de parlament
- guvernul raspunde indirect si pt. activitatea presedintelui, deoarece actele lui sunt contrasemnate
de primul ministru
- guvernul, prin intermediul sefului statului, poate dizolva parlamentul, declansand desfasurarea
unor noi alegeri
- guvernul se sprijina in parlament pe o majoritate izvorata fie din cadrul propriului partid, fie dintr-o
coalitie de partide
Istoric vorbind, reg. parlamentar se poate prezenta sub 2 forme:
- reg. parlamentar monist – in care guvernul raspunde doar in fata parlamentului
- reg. parlamentar dualist – in care guvernul este raspunzator atat in fata parlamentului cat si in fata
sefului statului
In combinarea sistemului de partide cu sistemul parlamentar, regimul parlamentar se poate prezenta sub
urmatoarele forme:
1. Bipartid de tip anglo-saxon – acest tip poate fi perfect, caracterizat prin existenta doar a 2
partide, sau imperfect prin existenta a 2 partide principale.
Caracteristici: -majoritate parlamentara confortabila
- stabilitate parlamentara, alternanta la putere
- primul ministru este ales direct de corpul electoral
2. Multipartid - de tip latin, cuprinde mai multe partide
Caracteristici: - majoritati parlamentare instabile, fluctuante, guverne instabile
- primul ministru nu este ales direct de corpul electoral

3. Regimul prezidential – in parte este modelul american

Caracteristici: - delimitare stricta intre executiv si legislativ
- independenta celor 2 puteri
- separatia dintre ele nu are drept rezultat lipsa colaborarii functionale

Pagina 7 din 20
 - seful statului este si seful guvernului; el nu poate demite parlamentul si nici invers
- membrii guvernului raspund individual numai in fata sefului statului
4. Regimurile mixte – reprezinta combinatii de diferite elemente apartinand in principal regimului
parlamentar si prezidential
Tipuri: - regimul conventional, in care preeminent este legislativul
- regimul prezidential, in care hegemonia apartine presedintelui
- regumul intermitent prezidential, in care presedintele si primul ministru isi partajeaza cu
intermitenta atributiile executivului
5. Regimul tarilor socialiste - acesta este in marea majoritate a cazurilor si pe intreaga durata a existentei
lor un regim totalitar.

SISTEMUL DE PARTIDE SI AL ALTOR FORTE SOCIALE

Partidul – este o formatiune mai mult sau mai putin durabila, al carei scop este cucerirea sau conservarea
puterii, avand la baza un program ideologic si o strategie elaborata.
Caracteristici: - formatiuni mai mult sau mai putin durabile
- au membrii, aderenti sau sustinatori
- au programe ideologice, isi propun sa cucereasca puterea sau sa o conserve dupa caz
Tipuri de partide si sisteme partizante:
Partide avand origine electorala si parlamentara (din grupuri parlamentare)
Partide avand origine inafara sistemului electoral (provin din sindicate)
Partide de cadre (de opinie)
Partide de masa (ideologice) caracterizate prin faptul ca au o ideologie clara, bine conturata si o structura
centralizata
Sisteme partizante.
Monopartidismul – este acel sistem partizant cu un singur partid politic, specific regumurilor totalitare sau
cu 1 partid mai important
Bipartidismul – bipartidismul perfect cu 2 partide
- bipartidismul imperfect cu 2 partide mai importante
- poate fi echilibrat cand alternanta la putere se produce cu anumita regularitate
- bipartidismul rigid, fara alternanta la putere, care tind spre un regim politic cu partid unic
- bipartidismul suplu, in care membrii au o relativa independenta si pot iesi din cadrul strict al
disciplinei
- bipartidismul rigid, cu o disciplina de fier a membrilor de partid
Multipartidismul – de tip latin, caracterizat prin existenta mai multor partide; sunt mai multe forme:
- multipartidismul asimetric – caracterizat prin existenta unui partid puternic, secondat de cateva
partide mici si mijlocii, fara insa de care nu se poate dispensa partidul puternic pt. a forma o coalitie
de guv.
- multipartidismul simetric – in care nici un partid nu are majoritate parlamentara si recurg in final la
coalitii de guvernare sau in care exista 2 partide cu vocatie majoritara, dar care pt. stabilitate recurg
la coalitii de guvernare

Grupurile de interese sau de presiuni – sunt acele forte sociale care desi nu-si propun sa cucereasca
puterea, o exercita in fapt prin presing-ul constant asupra ei; aceste organisme apara interesele membrilor
lor, actionand ca atare asupra puterii statale.
Pagina 8 din 20
 Clasificare: - grupuri de interese deschise si grupuri de interese oculte
Pot avea interese morale sau materiale – de masa, private sau publice
Raporturile dintre grupurile de masa si partide:
- sunt dependente unele de altele (M. Britanie)
- se confunda (tarile nordice)
- sunt independente (tarile latine)
- isi partajeaza rolurile
Sindicatele: - sunt, in sens larg, grupuri de interese cu un profund caracter profesional, fiind o forta
rentabila in raport cu puterea, avand la indemana un mijloc extrem de eficace de actiune – greva
Sistemul electoral – reprezinta ansamblul normelor juridice articulate si ierarhizate, care au ca obiect de
reglementare, dreptul de a alege deputati si senatori in organele reprezentative ale statului, principiile
sufragiului, modul de organizare si desfasurare a alegerilor precum si de stabilire a rezultatelor votarii.
Drepturile electorale si exercitarea lor:
1) Dreptul de a alege – este posibilitatea recunoscuta unei persoane de a-si desemna parlamentarii in
organele direct reprezentative ale puterii; este un dr. garantat constitutional si se realizeaza in conditiile
legii electorale; acest drept este universal.
Conditii: - cetatenia, varsta min. de 18 ani, capacitatea de exercitiu deplina a dr. civile si politice
2) Dreptul de a fi ales – se realizeaza in aceleasi conditii ca si dr. de a alege, la care se adaoga cateva
conditii suplimentare: o varsta mai ridicata, un anumit stagiu de maturizare, instituirea unor
incompatibilitati intre calitatea de candidat si persoana care exercita anumite profesii.
3) Exercitarea dreptului de vot – se face direct, in general votul este universal, egal, secret si facultativ
4) Modul de scrutin - este cel mai important element al sistemului electoral.
Tipuri: majoritar, reprezentarii proportionale si mixt
I. Tipul de scrutin majoritar: este cel mai simplu; castiga candidatul care are cel mai mare nr. de
voturi; are 2 forme:
Uninominal: in care alegatorii desemneaza un reprezentant dintre mai maulti candidati
Plurinominal (sau de lista): in care alegatorii desemneaza 2 sau mai multi reprezentanti dintre mai multi
candidati sau o lista de condidati dintre mai multe liste existente
Ambele tipuri se pot prezenta cu 1 sau 2 tururi de scrutin.
Avantaje: - alegatorul isi desemneaza direct reprezentantul vazandu-si astfel utilitatea votului sau
- rezulta majoritai parlamentare, confortabile, clare, avand ca rezultat o stabilitate guvernamentala
- favorizeaza bipartidismul sau bipolaritatea vietii politice
Dezavantaje: - asigura reprezentarea parlamentara doar a alegatorilor majoritari
- asigura, cel cu 2 tururi de scrutin, o reprezentare inegala la nivel parlamentar
- favorizeaza dependenta partidelor mici de cele mari
II. Tipul de scrutin al reprezentarii proportionale: este cel mai raspandit; este mai complicat dar mai
eficient; reflecta cat se poate de exact reprezentarea parlamentara a partidelor sau formatiunilor
politice, corespunzatoare numarului de voturi obtinute de fiecare in parte.
Avantaje: - toate voturile sunt luate in considerare
- asigura reprezentarea parlamentara a tuturor curentelor de opinie, inclusiv cele minoritare
- favorizeaza independenta partidelor
Dezavantaje: - alegatorii nu-si desemneaza direct reprezentantul, ei sunt pusi in fata faptului de a alege din
mai multe liste de candidati
- conduce la majoritati parlamentare fluctuante, dinamice, imprevizibile, de unde rezulta instabilitate
guvernamentala
- prin multiplicarea optiunilor alegatorilor se favorizeaza proliferarea partidelor, ceea ce poate
constitui un factor de dezorientare a electoratului
III. Tipul de scrutin mixt: rezulta din combinarea primelor 2 si poate fi:
- sistemul votului unitransferabil
- sistemul votului uninetransferabil

Pagina 9 din 20
- sistemul votului cumulativ
- sistemul votului limitativ
- sistemul francez de liste
- sistemul german (al dublului buletin) - alegatorul dispune de 2 buletine de vot: unul pe baza
scrutinului uninominal majoritar, care desemneaza un reprezentant in circumscriptia sa electorala,
iar al 2-le abuletin de vot pe baza scrutinului majoritar proportional, care desemneaza o lista de
candidati;

PARLAMENTELE

Unicameralismul – este sistemul constitutional de tip parlamentar cu o singura camera si este specific
statelor unitare; parlamentul este ales prin vot universal, egal si direct;
Avantaje: - asigura dinamica procesului legislativ
- previne disputele dintre cele doua camere
- micsoreaza considerabil posturile parlamentare
Bicameralism: - este sistemul parlamentar cu doua camere si este cel mai raspandit
Presupune: - divizarea puterii si moderarea ei
- asigurarea cresterii calitatii muncii parlamentare, gratie unui dublu examen (legea dezbatuta in
ambele camere)
Feluri: * bicam. aristocrat – una din camere este aroistocrata (ex: camera lorzilor din Anglia)
* bicam. politic – una din camere asigura ponderarea celeilalte si echilibrul intern
* bicam. socio-profesional – una din camere este reprezentata de gruparile social-economice
* bicam. federal – rezulta din structura staului raspunzand cel mai bine nevoilor de a asigura echilibrul
si armonia intre statul federal si statele federate
Autonomia camerelor parlamentare: se concretizeaza in urmatoarele:
* autonomia administrativa – care consta in dreptul fiecarei camere de a se administra singura
* autonomia financiara – dreptul fiecarei camere de a-si stabili propriul buget de venituri si cheltuieli si
de a-si controla executia bugetara
* autonomia regulamentara – dreptul fiecarei camere de a-si stabili propriul regulament de organizare
si functionare
Statutul parlamentarilor: - ca reprezentanti ai natiunii; au un statut special care le confera securitate si
independenta ;
Modalitatile prin care se realizeaza:
- imunitatile – au drept scop protejarea parlamentarului pe perioada exercitarii mandatului,
impotriva oricaror acte sau fapte represive sau judiciare, care le-ar stirbi independenta si
securitatea
- incompatibilitatile – sunt acele regului care interzic parlamentarului in exercitarea mandatului sau,
sa aiba si o alta f-ctie publica sau politica
Functiile parlamentare:
- functia de reprezentare a intregii populatii, de reflectare a aspitariilor colectivitatii si de mediere
intre aceasta si autoritatea executiva
- functia de recrutare a personalului guvernamental, de control a executivului
- functia deliberativa care consta in exercitarea prerogativelor legislative ale acestora

Constitutia (din primul curs +): felurile constitutiei:

a) constitutii cutumiare – rezulta din obiceiuri precedente cu privire la instituirea, organizarea, f-
ctionarea si competentele organelor puterii, a raporturtilor ce se stabilesc intre acestea precum si intre
organe si cetateni; sunt constitutii flexibile dar imprecise si incomode; nu ofera, in ideea statului de
drept, certitudine si securitate juridica.
b) constitutii scrise – presupun o ordine juridica clara, concisa, voluntara si rationala si pot fi:

Pagina 10 din 20
- flexibile – contin norme juridice care d.p.d.v. juridic sunt egale cu legile ordinare, ceea ce inseamna
ca legile ordinare vor putea oricand modofica, abroga sau suspenda o constitutie de acest gen ;
- rigide – adoptarea sau revizuirea lor se realizeaza dupa o procedura complexa diferita de cea care
priveste legile ordinare sau organice
c) constitutii in raport cu modul lor de stabilire:
- carta-concedata – este un act impus monarhului
- pactul – este un act juridic rezultat al intelegerii dintre monarh si adunarea reprezentativa
- statutul – este o conventie votata intre plebiscit
- conventia – este o constitutie votata de o adunare reprezentativa

DEMOCRATIA CONSTITUTIONALA IN ROMANIA

Elementele constitutive ale statului sunt: natiunea, teritoriul si autoritatea politica exclusiva.
NATIUNEA – un teritoriu fara populatie nu poate constitui un stat; populatia este un element principal
al statului;
- populatia este totdeauna eterogena, dinamica si cuprinde atat cetateni romani cat sistraini sau
apatrizi, ceea ce-i ofera populatiei permanenta si distinctibilitate
- natiunea nu trebuie privita ca un fenomen exclusiv etnic sau biologic, este o realitate obiectiva,
proces istoric indelungat, avand la baza comunitatea de origine etnica, de limba, de traditii,
aspiratii, idealuri precum si un trecut istoric, combinat cu vointa de a trai impreuna a celor ce au
dainuit pe acest teritoriu
- statul raman este un stat natiune
- sentimentul national – contravine ideii de sovinism, presupune ocrotirea minoritatilor, inlaturarea
oricaror discriminari, afirmarea si garantarea in drept a tuturor cetatenilor, egalitatea si coeziunea
intre toate persoanele care formeaza populatia romaniei.
Populatia isi gaseste reflectarea in stiinta dreptului constitutional sub aspectul cetateniei.
Cetatenia (apartenenta unei pers. la statul roman) : - este acea situatie juridica izvorata din raporturile
juridice intervenite intre o persoana fizica si statul roman, situatie caracterizata prin plenitudinea
drepturilor si obligatii.lor reciproce, stabilite de constitutie si legi (L.21/1991)
Art.5 alin 1 din constitutie prevede ca cetatenia se dabandeste, se pastreaza sau pierde in conditiile
legii organice.
Institutia juridica a cetateniei nu apartine in exclusivitate dr. constitutional, ea se afla la confluenta mai
multor ramuri ale dreptului; spunem insa despre cetatenie ca este si o institutie juridica apartinatoare a
dr. constitutional deoarece:
- statul, pe temeiul suveranitatii lui, stabileste statutul juridic al cetatenilor sai
- numai cetatenii romani pot participa la exercitarea puterii in formele institutionalizate ale
democratiei directe sau ale democratiei reprezentative
Natura juridica a cetatenilor: - in teorie s-au format mai multe opinii, adeseori contradictorii; de la
opinia ca cetatenia ar fi legatura dintre o persoana, sau grup, sau anumite bunuri, la opinia conform
careia cetatenia ar fi un raport politico-juridic de supusenie, sau raport contractual, statut personal, sau
element al capacitatii de exercitiu, la opinia legiuitorului raman, conform careia cetatenia izvoraste
dintr-un raport juridic ce presupune suma drepturilor si obligatiilor specifice.
Principiile reglementarii cetateniei romane:
1. Principiul egalitatii dintre cetateni
2. Principiul dobandirii cetateniei ca efect al legaturii de sange
3. Principiul conform caruia nici o discriminare nu este admisa cand este vorba de stabilirea cetateniei
copilului
4. In raport cu statul raman, cetatenia nu poate fi decat cea romana
5. Casatoria nu are nici un efect in ceea ce priveste dobandirea sau pierderea cetateniei

Pagina 11 din 20
 6. Dobandirea sau pierderea cetateniei romane de unul dintre soti, nu are nici un efect asupra
celuilalt sot sau asupra copilului minor
7. Sunt si raman cetateni romani, toti cei care au dobandit si pastrat aceasta cetatenie conform
legislatiei anterioare
8. Cetatenia copilului poate fi stabilita prin acordul parintilor
9. Cetatenia romana nu poate fi retrasa celui care a dobandit-o prin nastere
10. Parlamentul poate aproba unor cetateni straini, cetatenia de onoare
Modurile de dobandire a cetateniei
1. De drept: - prin nastere: copilul nascut dobandeste cetatenia romana, indiferent de locul nasterii,
cu conditia ca cel putin unul din parinti sa fie roman.
- copilul gasit pe teritoriul Romaniei, din parinti necunoscuti, dobandeste cetatenia romana
deoarece se prezuma (prezumtie relativa) ca cel putin unul din parinti este cetatean roman.
2. Prin efectul unui act juridic poate fi:
- pron adoptie, in urmatoarele conditii: cel care urmeaza sa fie adoptat, sa aiba o cetatenie straina
sau sa fie apatrit si sub 18 ani; adoptatorul sa fie cetatean roman; incuviintarea adoptiei este de
competenta instantei;
- la cerere: a) cand cererea este facuta de o persoana care nu a avut niciodata cetatenia romana,
trebuie indeplinite conditiile prevazute de art.8 din L21/1991
c) cand cererea este facuta de o persoana care a avut cetatenie romana si a pierdut-o
(redobandirea), trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute de art.8 lit.b,c,d,e din L21/1991; li se
permite pastrarea celeilalte cetatenii si domiciliul
- dobandirea cetateniei romane ca efect al schimbarii cetateniei parintilor art.9 din L21/1991
In toate situatiile cand dabandirea cetateniei romane se poate realiza prin acordul partilor, dar
acest acord nu se poate realiza, compertenta de a decide in privinta cetateniei, revine instantei de
judecata, dar numai in acord cu interesele minorului. Intotdeauna cand hotaraste instanta, minorului
peste 14 ani i se cere consimtamantul .
Procedura de acordare a cetateniei romane:
- trebuie depusa o cerere, fie de catre persoana interesata direct, fie de catre un mandatar al sau
prin procura autentica, insotita si de dovezile necesare indeplinirii conditiilor cerute de lege
- cererea se depune la o comisie care f-ctioneaza pe langa Ministerul Justitiei, formata din 5
judecatori, numiti pe 4 ani, de Tribunalul Municipiului Bucuresti
- comisia dispune puiblicarea in extras a acesteia in M.O. pe cheltuiala petitionarului
- dupa 30 de zile de la publicare, comisia va analiza dosarul
- se intocmeste un raport ce va fi inaintat ministrului justitiei, iar acesta va propune guvernului, intr-o
sedinta de guvern, acordarea cetateniei romane, intocmind in acest sens un proiect de hotarare de
guvern
- cand proiectul devine hotarat, aceste act se publica in M.O. si constitue actul juridic de acordare a
cetateniei romane
- depunerea juramantului de credinta fata de statul roman, care trebuie depus intr-un termen de
decadere de 6 luni si care incepe sa curga de la data publicarii in M.O. a hot. de guv. de acordare a
cetateniei
- depasirea acestui termen duce la reluarea intregii proceduri
- dupoa juramant se considera ca este dobandita cetatenia romana
Pierderea cetateniei: se realizeaza numai prin act juridic
a) retragerea cetateniei: (din oficiu)
- se face unei persoane care, aflata in strainatate, savarseste fapte grave, prin care lezeaza imaginea
Romaniei in lume;
- se inroleaza in fortele armate ale unui stat strain cu care Romania a intrerupt relatiile diplomatice,
sau se afla in stare de razboi
- cand s-a obtinut in mod fraudulos

Pagina 12 din 20
- cand o persoana are legaturi sau face parte din organizatii teroriste
* cetatenia romana nu se poate retrage celui care a dobandit-o prin nastere
* retragerea cetateniei romane opereaza cu titlu personal, ea este o sanctiune care priveste doar
persoana in cauza si nu produce nici un efect juridic cu privire la sot sau copii minori.
b) retragerea la cerere:
- sa aiba motive temeinice pentru o astfel de cerere si varsa peste 18 ani
- sa nu fie invinuit sau inculpat intr-o cauza penala ori sa nu aiba de executat o pedeapsa panala
- sa nu fie urmarita pentru debite catre stat, pers. jur. sau pers. fizice, ori avand astfel de debite le
achita sau prezinta garantii in acest sens
- sa fi dobandit sau sa aiba asigurarea ca va dobandi in viitor o alta cetatenie
- pierderea cetateniei romane nu produce efecte juridice asupra altor persoane
c) pierderea cetateniei prin adoptie:
- sa fie o persoana cetatean roman sub 18 ani
- adoptatorul sa fie cetatean roman???
- adoptatorul sa ceara in mod expres ridicarea cetateniei romane pt. minor si sa dobandeasca
cetatenia sa
- minorului peste 14 ani i se cere consimtamantul
- data pierdetii cetateniei fiind data dobandirii celeilalte cetatenii
* minorul gasit pe teritoriul roman, din parinti necunoscuti si caruia i s-a atribuit astfel cetatenia
romana, o pierde daca i se stabileste filiatia fata de unul sau ambii parinti, iar acestia sunt straini, la
data dabandirii filiatiei
d) pierderea prin hotarare judecatoreasca definitiva, prin care minorul a fost incredintat parintelui
care paraseste tara pt. a domicilia in strainatate si care ranunta la cetatenia romana

Procedura privind pierderea cetateniei romane este simetric identica cu cea a dabandirii cetateniei.
Drepturi specifice conditiei de cetatean roman:
- dr. de a alege si de a fi ales in organele reprezentative ale statului
- dr. de a nu fi expulzat sau extradat
- dr. de a avea acces la orice informatie de interes public
- dr. de a fi admis in orice f-ctii publice, civile sau militare
- dr. de a avea cetatenia romana
- dr. de a avea terenuri in proprietate
Obligatiile specifice:
- de aparare a tarii si de fidelitate fata de tara
- de a plati impozite si taxe

TERITORIUL – este acea parte a globului pamantesc, care cuprinde solul, subsolul, spatiul acvatic
precum si coloana de aer deasupra solului si a spatiului acvatic, asupa careia statul isi exercita
suveranitatea.
Functiile teritoriului:
- teritoriul permite situarea statului in spatiu si delimitarea de alte state
- reprezinta simbolul si factorul de protectie a ideii nationale
- determina intinderea prerogativelor puterii publice, suveranitatea si independenta acestuia
Elementele constitutive:
- Solul – uscatul asupra caruia statul isi exercita suveranitatea
- Subsolul – stratul de sub sol sau de sub spatiul acvatic
- Spatiul acvatic – este alcatuit din apele raurilor, lacurilor, canalelor, apelor portuare si fasia de mare
de o anumita latime adiacenta tarmului (mare teritoriala); limita exterioara si laterala constituie
frontiera de stat maritima a Roamniei.

Pagina 13 din 20
 - Platoul continental – este solul si subsolul marii adiacente coastelor, dincolo de limita marii
teritoriale, dar pana la adancimea de cel mult 200m;
- Zona contigua – este fasia de mare adiacenta marii teritoriale, cu latimea de 12 mile marine,
calculata de la limita exterioara a marii teritoriale;
- Spatiul aerian – este coloana de aer deasupra solului si apei pana la limita inferioara a spatiului
cosmic;
Delimitarea teritoriului: - se face prin frontiere (O.G. 105/2001) - care sunt limite reale sau imaginare
ce unesc diferite puncte ale pamantului pt. a delimita teritoriul statului;
Frontierele pot fi: - orografice – cu ajutorul formelor de relief
- geometrice – linii drepte ce unesc anumite puncte
- astronomice – se stabilesc cu ajutorul meridianelor si paralelelor
Organizarea administrativa a teritoriului: este organizat in comune, orase, judete
- prin organizarea teritoriului intelegem delimitarea acestuia in unitati adm. teritoriale, facuta in scopul
situarii autoritatii administrative publice locale si judetene, precum si a instantelor de judecata si in
scopul aplicarii principiului autonomiei locale si descentralizarii serviciilor publice.

AUTORITATEA POLITICA EXCLUSIVA (SUVERANA): - este o forma superioara de organizare sociala, care
impreuna cu natiunea si teritoriul dau concretenta identitatii statale.
- autoritatea politica este institutionalizata si impersonalizata, aceste 2 atribute asigurand permananta
statului, in sensul ca orice modificare a autoritatii politice nu are repercursiuni in ceea ce priveste
continuitatea si identitatea statului.

ATRIBUTELE STATULUI ROMAN

1. Stat suveran si independent. 4. Stat democratic.

2. Stat unitar si indivizibil. 5. Stat social.
3. Stat republican. 6. Stat pluralist 7. Stat de drept.
1. STAT SUVERAN SI INDEPENDENT.

Suveranitatea este acea prerogativa a puterii publice in virtutea careia aceasta are puterea de a
decide liber in acord cu vointa sa in toate problemele interne si externe.
Suveranitatea poate fi: populara si nationala
Suveranitatea populara: - pleaca de la premiza ca suv. reprezinta suma vointei indivizilor, guvernatilor
revenindu-le doar dreptul de a exercita suveranitatea , ca simpli delegati ai poporului
- este inalienabila si imprescriptibila
- forma de guvernamant este republica
- democratia in stat se realizeaza diorect
- mandatul guvernatorilor este imperativ, putand fi revocati de cei care i-au ales
Suveranitatea nationala: - are la baza ideea ca suv. apartine poporului, dar nu ca suma a indivizilor care o
compun, ci ca o entitate abstracta numita natiune
- vointa poporului nu se exprima direct, ci prin reprezentare, reprezentantii fiind aceia care se bucura
de o investitura populara
- este inalienabila, imprescriptibila si indivizibila
- mandatul reprezentantilor este imposibil, adica nu se poare revoca
- regimul politic este reprezentativ
Avantajul celor 2 sisteme: constitutia Romaniei prevede la art.1 ca statul roman este suveran si
independent, ceea ce insemna ca titularul suveranitatii este poporul raman. Poporul isi exercita
suveranitatea prin toate organele sale reprezentative. Suveranitarea este inalienabila si
imprescriptibila, este limitata sau relativa prin insusi legea fundamentala. Mandatul celor alesi este
reprezentativ.

Pagina 14 din 20
 2. STAT UNITAR SI INDIVIZIBIL.

Stat unitar: - un ansamblu unic de institutii cu decizie politica si juridica

- Romania are 1 legislativ, 1 guvern, 1 autoritate judecatoreasca
Stat indivizibil: - nu poate fi segmentat
- are o singura formatiune teritoriala, subdiviziunile adm. teritoriale neconstituind statul
- are o singura constitutie si un singur drept public si privat
- populatia este omogena (cetateni romani)
- faptul ca Romania este stat unitar nu inseamna ca centralizarea puterii este absoluta, corectivele
adm. centralizarii sunt: deconcentrarea si descentralizarea
Deconcentrarea: - este acel sistemn administrativ in care centralizarea puterii are loc prin persoane
interpuse; prin ea unele prerogative decizionale sunt transferate de la nivel central al nivel local, prin
intermediul agentilor administrativi locali (ex. prefectul)
Descentralizarea: - poate fi functionala sau teritoriala; insemna autoadministrarea realizata prin
intermediul autoritatilor publice locale (ex. consiliile locale, judetene, primarii)
- presupune autonomie decizionala care nu poate fi pusa pe acelasi plan cu independenta deoarece:
- unitatile administrativ teritoriale nu se pot constitui in entitati statale
- autoritatile administrative publice locale se constitue, organizeaza si actioneaza numai in
conditiile si limitele stabilite prin lege
- autoritatile autonome locale au o putere de decizie politica limitata L215/….
Prin autonomie locala se intelege dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administrative puiblice de a
gestiona si solutiona treburile publice in numele si interesul colectivitatilor locale. Autonomia locala
confera autoritatilor administrativ locale, dreptul de a avea initiative in toate domeniile, cu exceptia celor
care sunt date in competenta exclusiva a altor autoritati. Competentele si atributiile acelorasi autoritati
sunt cu cateva exceptii depline si exclusive.

3. STAT REPUBLICAN

Constitiutia consacra in mod expres ca forma de guvernamant a Rom. este republica.

Republica – se intelege acel sistem politic in care f-ctia de sef de stat nu este nici viagera si nici
ereditara. Formele republicii sunt foarte variate, ele depinzand in mare masura de prerogativele
constitutionale ale presedintelui republicii si de raporturile juridice care se stabilesc intre acesta si diferite
autoritati publice; rezulta astfel regimuri republicane de tip prezidential, semiprezidential, republicane, etc.
Regimul politic romanesc, contopind trasaturi specifice diferitelor regimuri politice clasice, este un
regim politic mixt, apropiindu-se de un regim parlamentar dar cere nu se confunda cu acesta, unde
parlamentul are o pozitie centrala cu arhitectura pllitica statala.
Argumentele pentru republica:
- presedintele si parlamentul sunt alese prin vot universal, egal, secret, direct si liber exprimat
- presedintele Rom. desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru si numeste guvernul
- presedintele poate dizolva guvernul in conditiile legii
- presedintele poate solicita poporului, ca prin referendum sa-si exprime optiunea cu privire la unele
probleme de interes national
- presedintele nu are drept de initiativa legislativa, dar poate adopta acte cu caracter normativ
- presedintele declara mobilizarea fortelor armate
- presedintele institue starea de asediu sau de urgenta

4. STAT DEMOCRATIC

In general democratia presupune:

Pagina 15 din 20
 - exercitarea suveranitatii de catre popor
- asigurarea participarii persoanelor la rezolvarea treburilor publice
- descentralizarea administrativa
- pluralismul politic, social si institutional
- aplicarea principiului majoritatii
- controlul si colaborarea intre autoritatile publice
- consacrarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului precum si a garantiilor acestora
Normele constitutionale din care rezulta ca Rom. este stat democartic:
- suveranitatea nationala apartine poporului roman
- exercitarea suveranitatii nationale se realizeaza fie indirect prin organele reprezentative ale
statului, fie direct prin referendum
- autoritatile publice centrale (parlam. si guvern) se organizeaza si f-ctioneaza intr-o relatie de
independenta si interdependenta in cadrul aceluiasi sistem
- pluralismul este o conditie si garantie a democratiei constitutionale
- constitutia se afla in fruntea ierarhiei sistemului juridic normativ
- constitutia consacra exhuasiv drepturile si libertatile cetatenilor

5. STAT SOCIAL

Art. 1 din Constitutie: Rom. este un stat social, rezulta deci implicarea statului in domeniul socil economic.
Literatura juridica imparte tehnicile de intretinere ale statului in 3 categorii:
- interventia directa si exclusiva (ex. constituirea regiilor autonome)
- interventia directa si concurenta ( SC- capital mixt)
- promovarea unei economii concertate (interventia statului la sindicate)
In ceea ce privesc prerogativele sociale ale statului roman, sunt urmatoarele:
- statul roman este obligat sa asigure libertatea comertului, concurenta loiala, crearea conditiilor pt.
valorificarea tuturor factorilor de productie
- statul trebuie sa scindeze cercetarea stiintifica nationala
- statul trebuie sa promoveze interesul national in activitatea financiar-bancara si valutara a tarii
- exploatarea resurselor naturale sa fie facuta numai in inters national
- protectia mediului inconjurator, stimularea cresterii calitatii vietii
Toate aceste obligatii sunt obligatii de mijloace si nu de rezultat.
Alte obligatii prevazute de lege:
- formarea, administrarea, intrebuintarea si controlul resurselor financiare ale statului
- elaborarea, prin ministerul finantelor, a bugetului de stat si al bugetului asigurarilor sociale de stat
- luarea masurilor necesare pentru achilibrul financiar al Romaniei
- asigurarea protectiei sociale a muncii, asigurarea unui trai decent
- protectia copiilor si tinerilor, protectia persoanelor cu handicap (dizabilitati)

6. STAT PLURALIST

Sistematic spus, pluralismul intr-o societate democratica, ca opus al unanimismului, inseamna diversitatea
opiniilor, parerilor, ideilor, etc.
Trebuie indeplinite 2 conditii pentru stalu pluralist:
- toare aceste opinii sa fie licite
- sa se respecte regula majoritatii in adoptarea deciziilor
Libertatea de exprimare nu poate aduce atingere demnitatii, onoarei vietii private si dreptului la
propria imagine. Este interzisa defaimarea tarii, natiunii, indemnul la razboiul de agresiune, la ura de rasa
sau nationala.

Pagina 16 din 20
 Partidele politice trebuie sa respecte principiile democratiei, ordinea de drept, ordinea publica si
suveranitatea nationala. Partidele politice care prin scopurile sau activitatea lor incalca aceste reguli, vor fi
declarate neconstitutionale, de catre Curtea Constitutionala, conform unei proceduri stabilite anume in
acest sens.
Sindicatele sunt de asemenea expresia pluralismului in societatea noastra, ele desfasurandu-si
activitatea in conformitate cu statutele lor potrivit legii, aparand drepturile si promovand interesele socio-
profesionale ale salariatilor.
Trebuie sa se respecte regula majoritatii in luarea hotararilor, ceea ce nu insemna ca vom considera
principiul majoritatii ca unul absolut; majoritatea trebuie sa promoveze respectul pt. opiniile minoritatilor,
pt. ca altfel am ajunge la o dictatura a majoritatii, ceea ce contravine sensului pluralismului dintr-o
societate democratica.

7. STAT DE DREPT

Prin stat de drept ca fundament al societatii civile si politice, intelegem intr-o formulare condensata,
subordonarea statului fata de drept. Exigentele specifice unui stat de drept:
- existenta unei constitutii ca statul al puterii
- organizarea si exercitarea prerogativelor puterii publice trebuie facuta numai in concordanata cu
normele constitutionale
- subordonarea tuturor normelor juridice
- posibilitatea revizuirii constitutiei
- consacrearea si garantarea efectiva a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului
Garantiile specifice prevazute de Constitutia Romaniei (pt. satisfacerea exigentelor) sunt:
- revizuirea constitutiei se poate face numai in conditiile si limitele stabilite de aceasta, ceea ce
presupune existenta unui organ abilitat in acest sens si a unei proceduri anume prevazute
- existenta unui sistem de control al constitutionalitatii legilor, control efectuat de Curtea Const., fie
anterior promulgarii legilor pe calea obiectiei de neconstitutionalitate, fie pe calea exceptiei de
neconst. in cadrul controlului ulterior intratii in vigoare a legii
- respectarea ierarhiei tuturor actelor juridice normative, adica conformitatea lor cu actele juridice
care au forta juridica superioara
- restrangerea drepturilor si libertatilor cetatenilor se va putea face numai in conditiile si limitele
legii, numai in situatii exceptionale si numai cu caracter temporar
- justitia sa fie impartiala si independenta, accesul liber la justitie

DR. LIB. SI INDATORIRILE FUNDAMENTALE ALE CETATENILOR

Principii:
- cetatenii beneficiaza de toate drepturile prevazute de constitutie si legi, dar au si obligatii
consacrate de acestea
- cetatenii sunt egali in fata legii, fara privilegii si discriminari, adica la situatii juridice egale se aplica
un tratament juridic egal , iar la situatii juridice diferite se aplica tratament juridic diferit
- numeni nu este mai presus de lege, rezulta deci subrodonarea tuturor subiectilor de drept legii,
indiferent de calitatea acestor subiecte, in contextul in care exercitarea dr. si lib. dar si indeplinirea
obligatiilor, sa fie realizata in ambianta statului de drept
- dispozitiile constitutionale referitoare la dr. si lib. fundamentale, vor trebui interpretate si aplicate
in conformitate cu declaratia universala a drepturilor omului precum si cu pactele sau tratatele
internationale, la care Rom este parte
- accesul liber la justitie nu poate fi ingradit prin nici o lege si ii corespunde obligatia corelativa a
instantelor judecatoresti de a raspunde solicitarii cetatenilor

Pagina 17 din 20
 - exercitatrea dr. si lib. nu poate fi restransa decat prin lege, numai in situatii exceptionale si numai
pt. asigurarea sigurantei nationale, a ordinii de drept, a moralei, a sanatatii, precum si pt.
eliminarea consecintelor negative ale unor calamitati naturale sau altor situatii grave
- cetatenii romani, straini sau apatrizi trebuie sa-si exercite dr. si lib. cu buna credinta, deci nu trebuie
sa tulbure dr. si lib. celorlalti
- dr. si lib. cetatenesti sunt expres prevazute prin constitutie
- exista principii care se refera in mod direct la raspunderea penala (prezumtia de nevinovatie)
- cetatenii romani beneficiaza, atat timp cat se afla in stratinatate, de protectia statului roman,
instaurandu-se astfel dr. la protectie
- cetatenii straini si apatrizi, beneficiaza de toate dr. si lib. prevazute de constitutie pentru cetatenii
romani, cu exceptia acelora care sunt specifice conditiei de cetatean roman

Clasificarea drepturilor, libertatilor si obligatiilor:

1. Dr. si lib. care vizeaza fiinta umana ca entitate biologica:
- dr. la viata, integritatea fizica si psihica a persoanei
- dr. de a dispune de ea insasi precum si dr. ei la protectia vietii intime, familiale si private
- dr. persoanei de a-si intemeia o familie
2. Dr. ale persoanei si a vietii sale sociale:
- dr. ale persoanei
- dr. ale colectivitatilor de persoane

1. Drepturi ale persoanei : - dr. ale persoanei in considerarea apartenentei sale la statul roman,
tradus prin dr. specifice conditiei de cetatean roman
- dr. care apartin persoanei in considerarea faptului ca ele sunt parte a societatii indiferent de faptul
ca au sau nu calitatea de cetateni romani; de aici fac parte urmatoarele: libertatea persoanei si siguranta
ei, libertatea de exprimare, libertatea constiintei, secretul corespondentei, inviolabilitatea domiciliului, dr.
la aparare, dr. la un mediu sanatos, dr. la invatatura, dr. la sanatate, dr. la un nivel de trai decent, dr.
copiilor si tinerilor de a avea o protectie speciala din partea statului, dr. persoanelor cu dizabilitati la un
regim de protectie si asistenta sociala adecvat, dr. la munca si protectie sociala, dr. la greva, dr. la
mostenire, dr. de proprietate, dr. de petitionare, dr. unei perosane vatamate de o autoritate publica este
garantat fie prin sistemul administrativ fie prin raspunderea patrimoniala a statului in cazul unor erori
judiciare, dr. la azil, dr. cetatenilor starini si apatrizi la protectie din partea statului roman, evident cat timp
acesta se afla pe teritoriul nostru.
2. Dr. colectivitatilor de persoane: se calsifica in:
- libertatea de intrunire si dr. de asociere
Exercitarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului este subsemnata unei duble
conditionari: respectarea dr. si lib. altora si respectarea interesului general al comunitatii.
Tehnicile de reglementare a dr. si lib. fundamentale cunosc doua forme: tehnici represive si preventive
Indatoririle fundamentale ale omului: fideliatatea fata de tara, respectarea constitutiei si a suprematiei
sale, apararea tarii, participarea la cheltuielile publice.

SISTEMUL INSTITUITIONAL AL PUTERII

1. Autoritatile publice: clasificare:

a) In raport cu sursa lor pot fi:
- reprezentative (direct reprez.) si fac parte din aceasta categorie: presedintele, parlamentul,
consiliile judetene, consiliile locale, primarii
- derivate (indirect reprez.) si fac parte: toti cei care sunt desemnati, investiti sau numiti de catre o
autoritate publica direct reprez. sau de catre o autoritate administrativa ierarhic superioara ex:
judecatorii constitutionali sunt numiti: 3 de catre presedinte , 3 de catre senat si 3 de catre deputati

Pagina 18 din 20
 b) Functii indeplinite de acestea: autoritatea deliberativa, autoritatea guvernamentala, autoritatea
presedentiala, autoritatea constituita in avocatul poporului, autoritatea judecatoreasca, autoritatea
de jurisdictie constitutionala
c) In raport cu nivelul la care se constitue si utilizeaza:
- autoritati publice de nivel national: parlament, guvern, presedinte
- autoritati de nivel local: consilii judetene, locale primarii

2. Poporul titular al suveranitatii:

Constitutia Romaniei a respectat teoria suveranitatii nationale, astfel legea precizeaza ca
exercitarea suveranitatii nationale se face de catre poporul roman caruia ii si apartine, prin organele
sale reprezentative constituite in urma unor alegeri libere, corecte si periodice precum si prin
referendum. Nici o persoana sau grup de persoane nu poate sa exercite suveranitatea in nume propriu.
Poporul, in sensul actualelor dispozitii constitutionale, nu inseamna totalitatea indivizilor care
locuiesc pe teritoriul tarii noastre, ci este acea colectivitate de persoane care avand calitatea de
cetateni romani, participa in conditiile legii la exercitatea suveranitatii.
Organizarea poporului poate fi privita sub 2 aspecte:
- orgenizare juridica, avand criteriu de baza cetatenia
- organizare politica , avand criteriu de baza partidele si formatiunile politice
Corpul electoral este alcatuit din totalitatea persoanelor cu drept de vot, organizat fiind in
circumscriptii electorale la nivelul fiecarui judet si in municipiul Bucuresti.
Definitie: Corpul electoral este acea colectivitate de indivizi persoane fizice, care avand calitatea de
cetateni romani, precum si capacitate juridica si aptitudine morala, participa la exercitarea pureii in
Romania.

3. Formele de exercitare a suveranitatii:

a) Votul si eligibilitatea
otul este instrumentul juridic pentru inmvestirea cu prerogative legale a celor care alcatuiesc unele
dintre autoritatile publice: parlament, presedentie, consilii judetene, locale, primarii.
Caracteristicile votului:
- este universal, au drept de vot toate persoanele care indeplinesc conditiile prevazute de lege fara
nici o discriminare
- este egal, fiecarui buletin de vot ii este atasata aceeasi forta juridica (se numara nu se cantaresc)
- este secret, titularu dr. de vot il exercita in deplina libertate si intimitate
- este direct, el exprima si reprez. vointa nemijlocita a alegatorului, nu se exprima prin intermediari
- este facultativ, liber exprimat, deci titularul sau are puterea discretionala de a si-l exercita sau nu
Eligibilitatea (dr. de a fi ales)
Dr. de a alege: dobandirea si exercitarea dr. de a alege este subsemnata de urmatoarele conditii:
calitatea de cetatean roman, varsta minima de 18 ani impliniti insclusiv in ziua alegerilor, persoana
sa nu fi fost condamnata printr-o hotarare judecatoreasca definitiva la pierderea dr, electorale.
Eligibilitatea se exercita, in principiu, in aceleasi conditii ca si dr. de a alege, insa este nevoie de
cateva conditii suplimentare:
- sa nu fie interzisa persoanei asocierea in partide politice; ex: judecatorii Curtii constitutionale,
magistratii, membrii activi ai fortelor armate, avocatul poporului)
- sa aiba domiciliul in tara, varsta minima de 23 ani la deputati, 33 la senat si 35 la presedinte
In conditiile aderarii Romaniei la UE, cetatenii romani vor avea dr. de a alege si de afi alesi in
parlamentul european. Cetatenii vor putea participa, conform prevederilor legii, la alegerile pt.
constituirea autoritatilor locale.
b) Referendum: - este acea forma si mijloc de consultare directa si de exprimare a vointei suverane a
poporului roman. Pot participa la referendum toti cetatenii romani care au 18 ani, cu exceptia persoanelor

Pagina 19 din 20
alienate sau debile mintal puse sub interdictie prin hot. jud. precum si persoanele condamnate definitiv
prin hot. jud. la pierderea dr. electorale.
Clasificarea referendumului in raport cu aria geografica in care se desfasoara: national si local
La nivel national exista 3 tipuri:
- ref. constituant – cel care are drept obiectiv adoptarea unei noi constitutii sau revizuirea ei
- ref. pt. demiterea din functie a presedintelui, dupa o prealabila suspendare a sa din functie
- ref. consultativ, cand cetatenii romani sunt chemati sa-si exprime optiunea cu privire la unele
probleme de interes general; problemele de interes general se reglem. la art.12 din L3/2000
In ceea ce priveste obligativitatea lor, referendumul constituant si cel pentru demiterea presedintelui
din functie sunt obligatorii, in timp ce cel consultativ este facultativ. In ceea ce priveste toate tiupurile de
referendum, curtea constitutionala, va veghea la respectarea procedurii privind organizarea si
desfasurarea referendumului si va confirma rezultatele acestuia.
La nivel local: se organizeaza si desfasoara in L.215/2001 si L.3/2000; exista 2 tipuri de ref.:
- ref. consultativ, care are ca obiectiv unele probleme de interes local, ce tin de autoritatea
administrativa teritoriala respectiva si este facultativ
- ref. pentru demiterea din functie a primarilor si este obligatoriu
Legea distinge 2 forme in ceea ce priveste majoritatile cu care se adopta un referendum:
- majoritatea celor care participa la referendum (majoritate simpla) se aplica in cazul ref. constituant
si consultativ, indiferent daca acesta se organizeaza la nivel national sau local
- majoritatea celor inscrisi in listele electorale (majoritate absoluta) se plica in cazul ref. national pt.
demiterea din functie a presedintelui, dar si in cazul ref, local pt. demiterea din functie a primarului

Pagina 20 din 20