O SCRISOARE PIERDUTA

De Ion Luca Caragiale

1. Doua trasaturi care fac posibila incadrarea in comedie

2. Statuturi sociale, morale si psihologice ale celor doua personaje
3. Titlul
4. Conflictul dramatic
5. Relatii temporale si spatiale
6. Incipit si final
7. Doua secvente reprezentative
8. Opinia
9. Date autor si incheiere

1. O trasaura care face posibila incadrarea in COMEDIE consta in prezenta

comicului, categorie estetica in jurul careia este construit textul. Astfel,
in text apar numeroase tipuri de comic, precum: comicul de nume,
comicul de limbaj, comicul de situatie, comicul de moravuri, comicul de
caracter etc. . De exemplu, in ceea ce priveste comicul de nume este
bine cunoscut faptul ca in operele lui Caragiale, acesta detine un rol
semnificativ, numele tuturor personajelor avand o rezonanta aparte,
prin ele conturandu-se, in primul rand, caracterul lor. De exemplu,
numele politaiului orasului, Ghita Pristanda, sugereaza caracterul sevril,
slugarnic al acestuia, pristandaua fiind o hora din Moldova (punctand
ideea ca personajul joaca dupa cum i se canta). Nae Catavencu, prin
numele sau, este un tip ipocrit, un demagog, cata fiind atat o pasare
care scoate sunete stridente, cat si o haina cu doua fete.
 O alta trasatura a comediei consta in prezenta unui final fericit,
un final in care, dupa numeroase lupte politice, conflicte de
interese, amenintari, santaj etc., toata lumea se impaca si
sarbatoreste. Astfel, dupa ce de la centru este trimis Agamita
Dandanache pentru functia de deputat, Nae Catavencu este pus
sa prezideze festivitatile in cinstea alesului, facandu-i astfel pe
plac Zoei Trahanache cu care initial a fost in conflict. Memorabile
1
 sunt vorbele cetateanului turmentat din final ”In cinstea
doamnei Zoitica, ca e dama buna!„.

2. STEFAN TIPATESCU
 Social, este prefectul judetului, necasatorit, prieten cu Zaharia
Trahanache si amantul sotiei acestuia, Zoe Trahanche. Este unul
din oamenii de seama ai partidului de guvernamant, el fiind de
fapt persoana de baza, pentru ca Zaharia conduce doar onorific
totul.
 Moral, se caracterizeaza prin prestanta, inteligenta, fiind un om
cult, diplomat, stapan pe situatie, cu toate acestea, devine
evident ca pune interesul privat inaintea interesului public, fiind
in fond, doar aparent o persoana onorabila.
 Psihologic, pare sa aibe o personalitate puternica, in realitate
fiind intr-un mod evident manipulat de Zoe, chiar daca pare sa nu
cedeze initial in fata santajului.

ZOE TRAHANACHE

 Social, este sotia lui Zaharia Trahanache si amanta lui Stefan

Tipatescu. O doamna din inalta societate, cu aparente de
onorabilitate, intruchipand insa tipul adulterinei, al cochetei.
 Moral, este o femeie inteligenta, diplomata, care detine un intreg
arsenal emotional cu care isi manipuleaza sotul si amantul fara
scrupule cand vine vorba de apararea imaginii publice, dar fara
ranchiuna upa ce si-a vazut numele protejat (il iarta pe Catavencu
si se foloseste e el).
 Psihologic, are o personalitate puternica, fiind stapana pe
situatie, chiar daca pare ravasita de posibila publicare a biletului
de amor compromitator. Este capabila sa gaseasca cele mai bune
strategii pentru a-si apara imaginea de doamna onorabila.

3. Titlul este in directa relatie cu continutul, acesta anticipand aspectul

tematic central, moravurile societatii burgheze, surprinse atat la nivel
politic, cat si la nivel familial. Morfologic, este alcatuit dintr-un

2
 substantiv comun articulat cu articol nehotarat „o scrisoare” si un
adjectiv provenit din verb la participiu „pierduta”. Denotativ, face
trimitere atat la biletul de amor trimis de Tipatescu amantei sale, Zoe,
pierdut de femeie si ajuns printr-un siretlic in mana lui Nae Catavencu,
cat si la scrisoarea compromitatoare de amor, gasita de Dandanache in
buzunarul pardesiului unui om politic influent si folosit ca arma politica.
Conotativ, titlul sugereaza ca viata amoroasa a personajelor politice
este cea care conduce de fapt interesul partidelor, scrisoarea de amor
devenind astfel, sinonima cu santajul politic.

4. Ca in orice text dramatic, conflictul joaca un rol esential, in comedie

conturandu-se atat un conflict politic, cat si unul amoros. Astfel,
conflictul politic este generat de faptul ca, ajungand in posesia biletului
compromitator primit de Zoe de la Tipatescu, Nae Catavencu incearca
sa santajeze cu publicarea acestuia in revista sa „Racnetul Carpatilor”
pentru a fi ales deputat. In acest sens, pentru a evita sa isi strice
imaginea publica, Zoe este dispusa sa il sustina incercand sa il convinga
si pe Tipatescu sa intre in acelasi joc. Acest conflict se finalizeaza intr-o
maniera comica, pe principiul cand doi se cearta, al treilea castiga,
deoarece la centru este trimis alt candidat pentru deputatie, Agamita
Dandanache. Conflictul amoros este construit in jurul triunghiului
conjugal Tipatescu-Zoe-Trahanache, interesant fiind ca relatia
extraconjugala dintre Zoe si Tipatescu continua chiar si dupa mascarada
iscata, de buna seama cu acordul tacit al sotului.

5. Din punct de vedere temporal, actiunea se petrece in preajma

alegerilor electorale, derulandu-se pe o perioada de aproximativ trei
zile, iar spatial, asa cum se precizeaza in indicatiile scenice, intamplarile
se petrec in capitala unui judet de munte, cateva repere semnificative
fiind biroul lui Tipatescu, camera prezidiului. Cronotopul este in mod
voit incert, pastrand astfel un caracter de generalitate, sugerand ideea

3
 ca ceea ce s-a intamplat in preajma alegerilor in acest context, se
intampla poate peste tot.

6. Incipitul si finalul sunt specifice comediei, astfel ca textul debuteaza ex-

abrupto, direct cu intriga, reperele spatio-temporale si restul
expozitiunii conturandu-se prin intermediul indicatiilor scenice si pe
parcus. Finalul este unul aparent vesel, fericit, tot ceea ce s-a intamplat
parand mai degraba o furtuna intr-un pahar cu apa, in urma careia
toata lumea se simte eliberata ca nu a pierdut nimic.

7. O secventa reprezentativa pentru... este cea din ACTUL I, SCENA 1, in

care politistul orasului, Ghita Pristanda, ii povesteste lui Tipatescu o
discutie surprinsa sub fereastra lui Nae Catavencu, discutie in care este
vorba despre o scrisoare de amor cu care Catavencu se lauda ca va
ajunge deputat. Secventa ilustreaza pe de-o parte sevrilismul lui
Pristanda, care este dispus sa faca totul pentru a-si multumi stapanul si
in acelasi timp, contureaza intriga comediei, pierderea scrisorii de
amor, trimisa de Tipatescu amantei sale, Zoe, care va strani o adevarata
furtuna pe scena politica. Mai mult decat atat, sunt conturate
moravurile familiale, cat si cele de la nivel politic, acest bilet
compromitator scotand la lumina imoralitatea unei lumi a carei
degradare este magistral evidentiata.
 O alta secventa reprezentativa este cea in care Zoe incearca, ca o
ultima solutie, sa il convinga pe Tipatescu sa-l sustina si el cu
orice pret pe Catavencu, pentru a evita publicarea scrisorii in
„Racnetul Carpatilor”. Secventa sugereaza prin intermediul
caracterizarii indirecte firea teatrala a Zoei, care isi foloseste
intregul arsenal feminin in discutia cu Tipatescu pentru a-si
atinge scopul. Armele folosite de ea (amenintarile, santajul
emotional, lacrimile, lesinul) par sa nu il induplece pe Tipatescu
de la inceput, dar in cele din urma femeia isi afiseaza adevarata
fata de om puternic, care face orice pentru a-si pastra imaginea

4
 publica nepatata: „Cine lupta cu Catavencu, lupta cu mine! Haide,
Fanica, lupta-te!”.

8. In opinia mea, tema textului, moravurile societatii burgheze, surprinse

atat la nivel familial, cat si la nivel politic, se reflecta in... (VIZIUNEA
DESPRE LUME ESTEA ACEEA CA TEXTUL SURPRINDE O SOCIETATE
PROFUND IMORALA, O SCENA POLITICA CORUPTA, MACINATA DE
LUPTE CE AU CA SCOP OBTINEREA PUTERII, FARA SA TINA CONT DE
OMUL DE RAND)...
In primul rand, relatia extraconjugala dintre Zoe si Tipatescu
influenteaza intreaga viata politica a judetului, deoarece pentru a evita
publicarea unui bilet de amor compromitator, cei doi sunt dispusi sa
faca orice fel de compromis, fara sa tina cont de interesele partidului
sau ale cetateanului de rand.
In al doilea rand, viata politica in sine este profund imorala, lipsita de
autenticitate, deoarece alegerile sunt doar o mascarada, prin urmare,
opinia politica a cetateanului nu conteaza deloc, spre exemplu
Dandanache este ales in unanimitate, desi cetatenii nici macar nu-l
cunosteau.
Concluzie: A1+A2=IP

9. Ion Luca Caragiale face parte din Epoca Marilor Clasici, alaturi de
Eminescu, Creanga si Slavici. Curentul literar valorificat de acesta este
realismul, iar printre repere ale creatiei se numara alte comedii precum
„O noapte furtunoasa”, „D-ale Carnavalului”, drama „Napasta” sau
„Momente si schite”.