GASTRITA ACUTA

DISCIPLINA :
MEDICINA INTERNA SI NURSING SPECIFIC

LIBER(VILAU) OANA -MADALINA

ANUL II A.M.G.

ANUL DE STUDIU 2019-2020

 Gastrita acuta

Gastrita acuta reprezinta termenul medical care descrie inflamatia mucoasei gastrice (a stomacului)
sau umflaturi in mucoasa stomacului. Gastrita acuta apare brusc si poate fi cauzată de :
• raniri
• bacterii
• virusi
• stres poate scadea fluxul de sange de la nivelul stomacului si astfel poate genera o inflamatie
acuta a mucoasei gastrice
• bauturi alcoolice concentrate- irita stomacul si au un efect de eroziune la nivelul mucoasei,
crescand sansele de aparitie a gastritei acute.
• iritatii de ingerare, cum ar fi alcoolul, medicamentele antiinflamatoare, steroizii sau alimentele
condimentate.
• gastrita autoimuna - este o afectiune care apare in urma deteriorarii mucoasei stomacului, cand
aceasta incepe sa se inflameze. Acest tip de gastrita poate distruge bariera de protectie a
stomacului si este mai des intalnita la persoanele cu deficit de vitamina B12 si cu boli
autoimune (tiroidita Hashimoto, diabet de tip I).
Boala este adesea doar temporara. Gastrita acută afecteaza toate segmentele de varstă. Se pare insa că
tipul noneroziv apare mai frecvent la vârstnici. Sucul gastric este un lichid secretat de stomac, cu o
aciditate crescuta, compus din apa, acid clorhidric, pepsina, mucus si minerale. Acesta joaca un rol
important in procesul de digestie. Cand exista un dezechilibru intre mucusul protectiv, care captuseste
peretii stomacului, si acidul gastric, atunci apare inflamatia mucoasei.
Cele doua forme principale de gastrita acuta sunt:
 Gastrita acuta eroziva. In acest tip de gastrita simptomele sunt cauzate de deteriorarea stratului
mucoasei stomacului. Acesta este, de asemenea, cunoscut sub numele de mucoasa stomacului. Gastrita
eroziva cauzeaza eroziuni in captuseala stomacului, care poate lua forma unor rani profunde, numite
ulcere.
 Gastrita acuta non-eroziva. In acest tip de gastrita, simptomele sunt cauzate de deteriorarea
captuselii stomacului, dar aceasta leziune nu are ca rezultat lacrimi sau ulcere.
Cauzele gastritei acute
Gastrita acută apare atunci când mucoasa stomacului este deteriorată sau slabă. Aceasta permite acizilor
digestivi să irite stomacul.Cauzele gastritei sunt multiple si ar putea face o delimitare intre gastritele
acute, respectiv cronice. Acut ar insemna recent instalat, chiar brusc, din cauza unui factor nociv, de
obicei din mediul exterior. Gastrita acuta are numeroase cauze:
• infectii bacteriene: H. Pylori, E. coli, Streptococ, Stafilococ, Clostridium, tuberculoza,
Treponema pallidum (insa acestea sunt incriminate mult mai rar in aparitia gastritei acute);
• infectii virale, mai ales cea cu cytomegalovirus;
• infectii fungice: candidoze, phycomicoze;
• intoxicatii alimentare;
• medicamente precum antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) si corticosteroizi;
• consumul excesiv de alcool.
Alte cauze care sunt mai putin frecvente includ:
• infectii virale;
• stres extreme;
• tulburari autoimune, care pot determina sistemul imunitar sa atace mucoasa stomacala;
• boli digestiv si afectiuni cum ar fi boala Crohn;
• refluxul bilei;
• consumul de cocaina
• substante corozive, cum ar fi otrava;
• operatie recenta;
• insuficienta renala;
• stresul sistemic.
• factorii de risc ai gastritei acute
• consum prelungit de antiinflamatoare nesteroidiene;
• insuficienta organica: hepatica, renala, respiratorie;
• alcoolism:
• interventii chirugicale majore in antecedentele recente.
• utilizarea obisnuita a analgezicelor cum ar fi aspirina, ibuprofenul si naproxenul poate schimba
compozitia captuselii stomacului, lasand-o mai putin protejata si provocand atat gastrita acuta,
cat si cronica.
Alti factori care includ riscul de a dezvolta gastrita acuta includ:
• obezitatea;
• stresul;
• fumatul;
• consumul de alimente picante.
Simptome
Unii oameni cu gastrită acută nu au simptome. Alte persoane pot avea simptome care variază de la
usoară la severă. Gastrita are manifestari mai intense primavara si toamna. Simptomele frecvente
includ:
• pierderea apetitului;
• indigestie;
• scaune negre;
• greata;
• varsaturi;
• varsaturi sangeroase;
• durere in partea superioara a abdomenului;
• un sentiment plin in abdomenul superior dupa ce ati mancat.
• simptomele se pot agrava cand se consuma alimente prea reci sau prea fierbinti, condimentate
sau in cantitati mari.
Totusi, manifestarile acestei afectiuni diferă de la un individ la altul, existând posibilitatea ca in unele
cazuri boala sa fie asimptomatică si sa treacă neobservată.Unele simptome asociate cu gastrita acuta
sunt de asemenea observate si in alte conditii de sanatate.
Important de retinut ca exista unele afectiuni care pot provoca simptome similare cu cele ale gastritei
acute, inclusiv:
 Ulcerul peptic, care poate provoca gastrita;
 Boala Crohn, care este o afectiune inflamatorie cronica si poate implica intregul tract digestiv;
 Calculi biliari sau boli ale vezicii biliare;
 Otrava alimentara, care poate provoca dureri abdominale severe, varsaturi si diaree.
Diagnosticarea gastritei
Gastrita se refera la o suferinta a stomacului, bănuita prin semne si simptome clinice, asociată cu
prezenta unor factori de mediu sau/și ereditari, obiectivată „vizual” prin investigatii de tipul
endoscopiei digestive superioare, prin videoendoscopie (prin sistemul cu videocapsula sau metode
imagistice radiologice: tranzitul baritat, tomografia sau rezonanta magnetica, fara ca cea din urma sa fie
o rutina), si tranșata de examenul anatomopatologic al prelevatului bioptic supus examinarii la
microscop.
Diagnosticarea exactă a gastritei acute este un proces complex deoarece trebuie excluse si alte afectiuni
cu simptome asemanatoare, precum ulcerul peptic. Unele teste pot fi folosite pentru diagnosticarea
gastritei acute, cum ar fi:
 Un test de sange (CBC), care este folosit pentru a verifica starea generala de sanatate;
 Un test de sange, respiratie sau saliva, care este folosit pentru a verifica H. Pylori;
 Esofagogastroduodenscopia sau endoscopie, care sunt folosite pentru a va vizualiza la mucoasa
stomacului cu o camera mica;
 O biopsie de tesut gastric, care implica indepartarea unei mici bucati de tesut de stomac pentru
analiza;
 O radiografie, care este folosita pentru a cauta probleme structurale in sistemul digestiv.
Complicații
Netratată la timp, gastrita acuta poate evolua in gastrită cronică si, mai apoi, daca apar eroziuni ale
mucoasei gastrice, in gastrită hemoragica (situatie in care mucoasa gastrica sângereaza).
Gastrita hemoragică este specifică pacientilor care sunt consumatori cronici de antiinflamatoare
nesteroidiene (AINS). Mai departe, gastrita se poate tranforma in ulcer gastric, o patologie la care
gastroenterologii sunt foarte atenti, deoarece are o rată mult mai crescută de transformare maligna.
Pe de alta parte, gastrita cauzata de Helicobacter pylori poate duce la dezvoltarea ulcerului duodenal.
De altfel, 98% din cazurile de ulcer duodenal sunt cauzate de infectia cu bacteria Helicobacter pylori.
In acest caz se poate ajunge la perforatii gastrice sau ale peretelui duodenal. Diagnosticata tardiv,
infectia cu Helicobacter pylori poate determina aparitia cancerului gastric sau a limfomului malign, in
decurs de 10-20 de ani.
Tratamentul gastritei
Tratamentul variază foarte mult in functie de cauza exactă de aparitie a bolii. Acesta trebuie adminsitrat
doar daca investigatiile paraclinice sustin diagnosticul de gastrită. Gastrita acuta nu are un tratament
specific cu exceptia cazurilor determinate de Helicobacter pylori.În cazul in care etiologia este
infectioasă se recomandă tratamentul cu antibiotice.
Tulburarile digestive pot fi cauzate de o serie de factori alimentari:
• mancaruri condiméntate
• mese abundente, bogate in grasimi
• consum crescut de alcool.
De aceea, o etapă importantă in tratamentul pacientilor cu gastrită acută o constituie recomandările
dietetice si modificarea stilului de viata cu unul sanatos. Adoptând aceste masuri, majoritatea cazurilor
de gastrită acută se rezolvă in câteva zile sau săptâmani.
Tratamentul medicamentos
Pacientii pot utiliza antacide fara prescriptie medicala, cum ar fi laptele de magneziu si comprimatele
antacide, pentru a neutraliza acidul si a reduce durerea. Efectele secundare ale acestor medicamente pot
include constipatie si diaree. Acestea nu ar trebui sa fie utilizate pentru o perioadă lungă de timp
deoarece nu vindecă problemele care stau la bază, ci doar suprimă simptomele. Prin urmare, este
important să se solicite o opinie medicală dacă simptomele durează mai mult de o săptămână sau sunt
severe.
Medicamentele cu prescriptie care pot trata gastrita acută includ:
• blocantii de histamina (H2), cum ar fi famotidina si cimetidina
• inhibitorii pompei de protoni care reduc aciditatea, cum ar fi omeprazolul si esomeprazolul.
Daca infectia cu H. Pylori este o cauză a gastritei acute, antibiotice precum amoxicilina, claritromicina
si tetraciclina pot fi administrate impreuna cu aceste medicamente. Acestea nu sunt potrivite pentru
copiii cu varsta sub 12 ani.