PROIECT AGROTURISM

JUDEȚUL MARAMUREȘ

Haida , hai în maramureȘ

1
Contents
CAPITOLUL I......................................................................................................3
1.1 Prezentarea județului Maramureș pe pagina oficială......................................3
1.2 Sectorul ospitalității.........................................................................................5
1.2.1 Hoteluri.....................................................................................................5
1.2.2 Moteluri....................................................................................................5
1.2.3 Pensiuni....................................................................................................5
1.2.4 Vile/Cabane..............................................................................................7
CAPITOLUL II.....................................................................................................8
2.1 Unități de cazare în mediul urban și rural.......................................................8
2.2 Unițăți de servire a mesei în mediul urban și rural........................................12
2.3 Firme de transport.........................................................................................15
CAPITOLUL III..................................................................................................15
3.1 Muzee............................................................................................................15
3.2 Parcuri naționale............................................................................................21
3.3 Forme de turism.............................................................................................22
3.4 Rezervații naturale.........................................................................................25
3.5 Sit istoric........................................................................................................29
3.6 Activități și centre sportive............................................................................30
3.7 Magazine de suveniruri.................................................................................30
3.8 Festivaluri și evenimente...............................................................................30
CAPITOLUL IV..................................................................................................33
4.1 Transport aerian.............................................................................................33
4.2 Transport feroviar..........................................................................................33
4.3 Transport rutier..............................................................................................33
4.4 Firme de taxi/Închirieri auto..........................................................................34
CAPITOLUL V...................................................................................................34
5.1 Centre de informare turistică.........................................................................34
5.2 Agenții de turism...........................................................................................35
CAPITOLUL VI - Analiza resurselor turistice...................................................35
CAPITOLUL VII - Ce alte resurse pot fi atrase în circuitul turistic?.................38

2
CAPITOLUL VIII - Sectorul organizațiilor la nivel de destinație......................39
CAPITOLUL IX - Tradiții existente.Obiceiuri...................................................40

3
CAPITOLUL I

1.1 Prezentarea județului Maramureș pe pagina oficială

Aşezare geografică

Judeţul Maramureş este situat în nordul României, între paralelele 47º20’00” şi 48º00’15”
latitudine nordică şi meridianele 22º52’30” şi 25º07’30” longitudine estică,la 20 de km de
centrul geografic al Europei.Se învecinează la nord cu Ucraina, la est cu judeţul Suceava, la
sud cu judeţele Bistriţa Năsăud, Cluj şi Sălaj iar la vest cu judeţul Satu Mare.

Suprafaţă şi relief

Suprafaţa totală a judeţului este de 6.304,4 kmp, reprezentând 2,6 % din teritoriul ţării, fiind
pe locul 15 ca suprafaţă între judeţele ţării. 43% din suprafaţa totală o constituie zona de
munte (M-ţii Rodnei,Gutâi,Ţibleş, Maramureşului), 30% dealuri,podişuri,piemonturi, 27%
depresiuni cu lunci şi terase (Depresiunea Maramureş, Câmpia Someşului).

Clima

Clima este temperat-continental moderată. Valoarea maximă de temperatură înregistrată:

39,4°C (1952), iar cea minimă: -32.6°C (1954). Valoarea medie de temperatură anuală este de
9,43°C.Statisticile medii relevă în decursul unui an un mumăr de 274 zile cu valori
pozitive,analiza temperaturilor medii lunare duce la concluzia că cea mai călduroasă lună din
an este iulie şi cea mai rece, ianuarie.

Reţea hidrografică

Aceasta are o lungime de 3100 km, densitatea acesteia fiind de 0,5-0,9 km/kmp. Bazine
hidrografice : Someş – râul Someş cu afluenţii Sălaj, Bârsău şi Lăpuş; Tisa – râul Tisa cu
afluenţii Vişeu, Iza şi Mara. Lacuri: Firiza - de acumulare;lacuri glaciare în Munţii Rodnei.

Fauna şi vegetaţia

Fauna este reprezentată de: urs, cerb, căprioară, râs, cocoş de munte, fazan.Fauna acvatică
este reprezentată de specii ca: păstrăvul, lostriţa, lipanul, ştiuca, etc.Vegetaţia este specifică
zonei central europene. Predomină pădurile de fag şi conifere,care trec în spaţiul subalpin şi
alpin în păşuni şi jpnepenişuri.

Rezervaţii naturale

Prin Legea nr. 5/2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional -
Secţiunea a III-a -zone protejate, sunt prevăzute 33 de astfel de zone în judeţul Maramureş, cu
o suprafaţă totală de 5439,72 ha.Dintre acestea menţionăm:
 Rezervaţia cu arborele de castan comestibil de la Baia Mare cu o

4
suprafaţă de 500 ha, cuprinsă intre localităţile Tăuţii de Sus şi Tăuţii Măgherăuş;
 Rezervaţia Creasta Cocoşului cu o suprafaţă de 50 ha, situată în Munţii
Gutâi, respectiv în comuna Deseşti, satul Mara.
 Rezervaţia naturală Pietrosul Mare cu o suprafaţă de 3.300 ha, din care
750 ha zonă ştiinţifică, cuprinsă în Munţii Rodnei, oraşul Borşa, cuprinzând :
- lacuri : Lacul glaciar Iezerul, Iezerele Buhăiescu - 4 lacuri glaciare ;
- căldări glaciare : Zănoaga Mare, Zănoaga Mică.
 Pădurea de stejar de la Bavna cu o suprafaţă de 26 ha, fiind situată între comuna
Satulung, satul Fersig şi comuna Mireşu Mare. Cuprinde stejar vechi de 135 ani,
laleua neagră, monument al naturii;
 Lacul Morărenilor cu o suprafaţă de 20ha, care este situate în comuna Ocna Şugatag,
satul Breb;
 Mlaştina Poiana Brazilor cu o suprafaţă de 3 ha, situată în comuna
Săpânţa. Este considerată unică în ţară deoarece conţine jnepeni la altitudinea cea mai scăzută
din Carpaţi, 970 m;
 Mlaştinile Vlăşchinescu o suprafaţă de 3 ha, situate pe raza municipiul Baia Mare ;
 Rezervaţia de Cocoş de mesteacăn de la Cornu Nedeii-Ciungii Bălăsinii
cu o suprafaţă de 800 ha, situată în Munţii Maramureşului, oraşul Borşa ;
 Rezervaţia fosilieră Chiuzbaia cu o suprafaţă de 50 ha, situată în oraşul Baia Sprie,
satul Chiuzbaia;
 Cheile Tătarului cu o suprafaţă de 15 ha, situate în comuna Deseşti, satul Mara.
Prin HG 2151/2004 s-a înfiinţat Parcul Natural „Munţii Maramureşului”.

Resurse naturale

Resurse naturale: minereuri neferoase-auro-argintifere, plumb, zinc, cuprifere,minereuri de

fier şi mangan, roci calcaroase. Din 2000 de minerale cunoscute în lume,150 se găsesc în
bazinul maramureşean, 15 fiind identificate pentru prima dată aici.

Organizare administrativ teritorială

Judeţul cuprinde două municipii: Baia Mare - care este şi reşedinţă de judeţ şi Sighetu
Marmaţiei; 11 oraşe: Baia Sprie, Borşa, Cavnic, Dragomireşti, Săliştea de Sus,Seini, Şomcuta
Mare, Tăuţii Măgherăuş, Târgu Lăpuş, Ulmeni, Vişeu de Sus; 63 de comune şi 214 de sate,
din care 28 sate aparţin de municipii şi oraşe.După alegerile din 2012 judeţul are 34 consilieri
judeţeni precum și 11 parlamentari (3 senatori si 8 deputaţi).

Populaţia

Numărul total al populaţiei după domiciliu la data de 1 iulie 2016: 525.765 locuitori, ceea ce
reprezintă 2,4% din populaţia totală a ţării, respectiv locul 17 ca număr de locuitori între
judeţele ţării. Din totalul populaţiei după domiciliu, la 1 ianuarie 2016 258.938 persoane sunt
bărbaţi şi 266.827 persoane sunt femei. În mediul urban locuiesc 316.994 persoane iar în
mediul rural 208.771 persoane. Densitate medie: 83 loc./kmp.

5
1.2 Sectorul ospitalității

1.2.1 Hoteluri

Demunire hotel Număr de stele Oraș/Comună

Lostrița-Păstrăvărie,Hotel & 4 Baia Mare
SPA
Hotel Seneca 3 Baia Mare
Hotel Eurohotel 3 Baia Mare
Magus Hotel 4 Baia Mare
Hotel Rivulus 3 Baia Mare
Hotel Carpați 4 Baia Mare
Castel Transilvania 4 Baia Mare
Hotel New 3 Baia Mare
Hotel Mara 3 Baia Mare
Hotel Romanița 4 Baia Mare
Hotel Europa 3 Baia Mare
Hotel Diafan 3 Baia Mare
Hotel Grădina Morii 3 Sighetu Marmației
Hotel Roman 3 Borșa
Hotel Cerbul 2 Borșa
Hotel Victoria 3 Borșa
Hotel Păltiniș 3 Borșa
Hotel Gabriela 4 Vișeu de Sus
Primera Dru Hotel & Spa 4 Tăuții-Măgherăuș
Hotel Superski 3 Cavnic
Hotel Eurosind 3 Ocna Șugatag
Podina Resort 4 Ungureni

1.2.2 Moteluri

Demunire motel Număr de stele Oraș/Comună

Motel Carmen 3 Baia Mare
Motel Buti 3 Sighetu Marmației
Motel Siesta 3 Sighetu Marmației
Motel Moara Veche 4 Săcălășeni
Motel Perla Sigheteană 3 Sighetu Marmației
Casa cu Păuni 3 Tăuții-Măgherăuș

1.2.3 Pensiuni

Demunire pensiune Număr de stele Oraș/ Comună

Pensiunea Bocrită 3 Ieud
Pensiunea Maramureș 3 Moisei
Landscape

6
Pensiunea Ioana Lavita 3 Vadu Izei
Pensiunea Agroturistică 4 Bârsana
Baias
Pensiunea Lacrima Izei 3 Săcel
Pensiunea Cremona 3 Baia Mare
Pensiunea California 3 Baia Mare
Pensiunea Dealul Florilor 3 Baia Mare
Pensiunea Casa Blanca 3 Baia Mare
Pensiunea Pictorilor 3 Baia Mare
Casa Băimăreană 4 Baia Mare
Pensiunea Mărioara 4 Baia Mare
Pensiunea Casa Rusu 4 Baia Mare
Pensiunea Măgura 4 Baia Mare
Pension Floare de Colți 3 Baia Mare
Pensiunea Ideal  4 Baia Mare
Pension La Fontana  4 Baia Mare
Pension Coral 3 Baia Mare
Pensiunea Iris 3 Sighetu Marmației
Pensiunea Casa Iurca 4 Sighetu Marmației
Pensiunea Marinela 3 Sighetu Marmației
Pensiunea Tavisa 4 Sighetu Marmației
Pensiunea Doli 4 Sighetu Marmației
Pensiunea Brezu 4 Sighetu Marmației
Pensiunea Ana 4 Cavnic
Pensiunea Ilea 4 Ieud
Pensiunea Lacramioara 4 Săcel
Pensiunea Limpedea 4 Baia Sprie
Pensiunea Liliana 4 Poienile Izei
Pensiunea Alina 4 Poienile Izei
Pensiunea Cris & Mona 4 Săpânţa
Pensiunea Konnak 4 Sighetu Marmației
Pensiunea Agroturistică 3 Vadu Izei
Raluca
Pensiunea Casa Tradițională 4 Vadu Izei
Borlean
Pensiunea Rednic Lenuța 2 Giulești
Pensiunea Ioana 2 Valea Stejarului
Pensiunea Andreica 2 Ferești
Pensiunea Acasă în 3 Ferești
Maramureș
Pensiunea Mariana 3 Ocna Șugatag
Pensiune Agroturistică 3 Oncești
Popasul Ioana
Pensiunea Anca 2 Desești
Pensiunea Holiday 3 Ocna Șugatag
Pensiunea Casa Popan 3 Sighetu Marmației
Pensiunea Maria 4 Sighetu Marmației
Pensiunea Eladi 4 Borșa
Pensiunea Rustic 5 Borșa
7
Pensiunea Ioana 3 Borșa
Pensiune Royal 4 Borșa
Bârsan 4 Vișeu de Sus
Casa Chira 4 Vișeu de Sus
Pensiunea IZA 4 Vișeu de Jos
Pensiunea Madlene 3 Baia Sprie
Pensiunea Verde 3 Baia Sprie
Pensiunea Maramureș 3 Moisei
Landscape
Pensiunea Popasu 3 Târgu Lăpuș
Pensiunea Elisabeta 4 Cavnic
Pensiunea Turlas Maria 4 Săliștea de Sus
Pensiunea Fântână Rece 4 Săliștea de Sus
Pensiunea Valea cu Salcâmi 4 Vișeu de Jos
Pensiunea Casa Hotea 4 Recea
Pensiunea Poiana 2 Borșa
Pensiunea Vălcineț 3 Borșa
Pensiunea Anca 2 Borșa
Pensiunea Piatra Șoimului 3 Vișeu de Sus
Pensiunea Nagy 3 Vișeu de Sus
Pensiunea Eco-Tim 3 Moisei
Pensiunea Alpina Deluxe 3 Moisei
Pensiunea Lido 3 Moisei
Pensiunea Colț de Rai 3 Săcel
Pensiunea Casa Dăncuș 2 Ieud
Pensiunea Georgiana 2 Șieu
Pensiunea Simi 2 Moisei
Pensiunea Madlene 3 Baia Sprie
Pensiunea Franc 3 Dănești
Pensiunea la Mitică 5 Dragomirești
Dacii Liberi 5 Petrova
La Conacul Vesel 4 Săpânța
Casa Preturii 3 Târgu Lăpuș
Penaiunea Miraj 4 Leordina
Conacul Drahnenilor 4 Ruscova
Păstrăvăria Alex 4 Mara

1.2.4 Vile/Cabane

Denumire vilă/cabană Număr de stele Oraș/ Comună

Cabana Pintea 5 Baia Sprie
Cabana Mogosa 3 Baia Sprie
Cabana Filip 4 Cavnic
Vila Flora 5 Vișeu de Jos
Cabana Paulownia 5 Budești
Cabana Berner 5 Baia Sprie
Cabana Repedea 5 Borșa

8
 Vila Livia 4 Borșa
Cabana Victor 4 Sighetu Marmației
Cabana Casa Mara 5 Cavnic
Cabana Chiuz 4 Groapele Chiuzbăii
Cabana La Fermă 5 Vișeu de Sus
Cabana Căsuța Măriei 2 Borșa
Cabana Livada 3 Borșa
Cabana Brăduț 4 Borșa
Cabana Ursu Brun 4 Borșa
Vila Casa Danci Centru 4 Borșa

CAPITOLUL II

2.1 Unități de cazare în mediul urban și rural

Magus Hotel****

Hotelul Magus este situat la 4 minute cu maşina de aeroportul din Baia Mare şi are vedere la
munte, un restaurant à la carte și facilităţi de banchet şi conferinţe. Accesul la internet WiFi
este gratuit în întreaga proprietate.Camerele și suitele de la Hotelul Magus sunt izolate fonic şi
au aer condiționat şi mobilier clasic, inclusiv paturi tapițate. Toate unităţile sunt dotate cu TV
cu ecran plat cu canale prin cablu și birou. Acestea au o zonă de relaxare, unde oaspeţii se pot
bucura de o băutură din minibarul disponibil contra cost. Camerele au baie privată cu articole
de toaletă gratuite și uscător de păr. Unele au vedere la munte sau la grădină.Oaspeţii se pot
relaxa în grădină sau pe terasă. Centrul de afaceri și serviciile de fax/fotocopiere sunt oferite
la un cost suplimentar, iar personalul de la recepție este disponibil nonstop. Parcarea privată
este gratuită.
Adresă: Strada Dura nr. 4, Baia Mare 437345

9
 Figura 1. Magus Hotel

Castel Transilvania****

Castel Transilvania este construit în stil arhitectural de inspiraţie medievală şi oferă piscine în
aer liber cu vedere la Baia Mare, un club de noapte, o sală de conferinţe şi un restaurant à la
carte. Conexiunea WiFi este gratuită în întreaga proprietate.Proprietatea asigură unităţi
decorate în nuanţe închise de maro şi roşu, amenajate cu un şemineu. Camerele au aer
condiţionat, TV cu ecran plat cu canale prin satelit, o canapea, o zonă de relaxare şi un birou.
Includ o baie privată. Unele camere de la Castel Transilvania au un balcon sau o terasă unde
oaspeţii se pot destinde.Restaurantul cu atmosferă medievală oferă un meniu cu preparate
internaţionale şi tradiţionale. În plus, Castel Transilvania are o sală de conferinţe şi 2 săli de
banchet.Facilităţile proprietăţii, precum cada cu hidromasaj cu apă sărată sau centrul spa, sunt
disponibile la un cost suplimentar. Oaspeţii activi pot juca tenis de masă.
Adresă: Strada Mihai Eminescu 136i, Baia Mare 430395

Figura 2. Castel Transilvania

Hotel Carpați****

Beneficiind de o locație centrală în Baia Mare, la doar 10 minute cu mașina de gară, Hotelul
Carpati oferă camere bine dotate, cu aer condiționat, WiFi gratuit și parcare privată
gratuită.Oaspeții hotelului au la dispoziție o mare varietate de facilități comune, inclusiv o
terasă cu grădină și un centru de fitness cu saună.De asemenea, există un bar și un restaurant
unde se servesc mâncăruri românești și internaționale.
Adresă: Bulevardul Independenței 2, Baia Mare 430143

10
 Figura 3. Hotel Carpați

Hotel Eurosind***

Hotelul Eurosind este o construcţie nouă, cu o arhitectură modernă, deschis în august

2009.Hotelul se află situat în centrul staţiunii Ocna Şugatag, pe strada Dumbravei nr. 8, vis-a-
vis de Hotel Crăiasca.Are o capacitate de 24 de camere (single, duble) şi sunt dotate cu
dormitor cu pat dublu twin sau pat matrimonial, 2 fotolii, birou de lucru, Tv-Cablu, telefon,
internet wireless, baie cu cabină de duş, balcon.Hotelul dispune de restaurant, sală de
conferinţe, piscină exterioară cu apă sărată încălzită, saună şi parcare proprie, exclusivă,
închisă.
Adresă: Str. Dumbrava nr. 8, Ocna Șugatag 437205

Figura 4. Hotel Eurosind

Pensiunea la Conacul Vesel****

11
La Conacul Vesel se află în Săpânța, la aproximativ 200 de metri de Cimitirul Vesel și la 2,1
km de Mănăstirea Săpânța-Peri. Oferă grădină și acces gratuit la internet WiFi în întreaga
proprietate, precum și parcare privată gratuită. Proprietatea are camere de familie și loc de
joacă pentru copii. Pensiunea pune la dispoziţie fax, fotocopiator şi un bancomat.Toate
camerele pensiunii includ o zonă de relaxare, TV cu ecran plat cu canale prin cablu și o baie
privată cu uscător de păr și duș. La Conacul Vesel oferă camere cu aer condiţionat şi
birou.Proprietatea servește un mic dejun tip bufet în fiecare dimineață.La Conacul Vesel pune
la dispoziție facilități de grătar.
Adresă: Săpânța 437305

Figura 5. La Conacul Vesel

Podina Resort****

Situat în Ungureni, Podina Resort are un restaurant, un bar, lounge comun și WiFi gratuit în
întreaga proprietate. Oaspeții au la dispoziție camere de familie și o terasă. Complexul pune la
dispoziție parcare privată gratuită și un serviciu de închirieri de biciclete pentru oaspeții care
doresc să exploreze zona înconjurătoare.Oaspeții pot savura un mic dejun tip bufet.De
asemenea, oaspeții de la Podina Resort se pot bucura de diferite activități în Ungureni și în
împrejurimi, precum schi și ciclism.
Adresă: Ungureni 437133

12
 Figura 6. Podina Resort

2.2 Unițăți de servire a mesei în mediul urban și rural

Hotel Mara***

La bar puteți savura cocktailuri, precum și un bar de produse proaspete care servește ceai și
cafea bio, sucuri naturale și gustări raw-vegane. Există de asemenea un restaurant care oferă
preparate locale și internaționale și o terasă ideală pentru a lua masa când vremea este
frumoasă.
Adresă: Bulevardul Unirii 11, Baia Mare 430271

13
 Figura 7. Preparat

Hotel Grădina Morii***

Restaurantul Hotelului Grădina Morii servește mâncăruri românești tradiționale și din

bucătăria internațională. Barul oferă o terasă de vară și o gamă largă de băuturi alcoolice și
non-alcoolice, inclusiv cocktail-uri. De asemenea, este disponibilă o sală de conferințe.
Adresă: Strada Mihai Eminescu 84, Sighetu Marmației 435500

Figura 8. Mic dejun

Hotel Superski***

Restaurnatul este de tip autoservire in lunile decembrie, ianuarie, februarie si martie; a la carte
in restul anului. In cadrul restaurantului se servesc atat preparate traditionale,cat si
internationale. Capacitatea restaurantului este de 150 de persoane.
Adresă: Strada Maramureșului numar 22, Cavnic 435300

14
 Figura 9. Restaurantul hotelului Superski

Pensiunea Ilea**

Pensiunea Ilea oferă o bucătărie comună, care poate fi utilizată gratuit de toţi oaspeţii. Masa
de prânz şi cina pot fi servite la cerere. Este disponibil şi un lounge comun cu TV.
Adresă: Ieud

Figura 10. Preparat

Pensiunea Casa Tradițională Borlean****

Preparate după rețete din bucătăria locală precum „tocăniță de miel cu mămăliguță” ,”friptură
de vițel cu ciuperci”,”supă de pui” , „ciorbă de legume”,„cozonac cu nucă” ,”clătite cu brânză
dulce”și nelipsita „Horincă de mere” la care mai adăugăm un vin roșu „de struguri” va încheia
o zi bine trăită. Acestea sunt doar câteva din specialitățile noastre, dar să nu uităm de
mâncărurile tradiționale de Paște din miel, mâncăruri de Crăciun din carne de porc, ori
preparatele cu lapte, brânzeturi, legume și multe altele pe care vă invitam să le gustați și
savurați.Produsele alimentare sunt din gospodăria noastră sau de la vecinii noştri, gospodari
din Vadu Izei sau satele vecine, obținute natural biologic.Aceste bunătăți pot fi servite în
living pentru un grup de 14 persoane sau pe terasă.La solicitarea oaspeților un taraf de muzică
tradițională din Vadu Izei vă va purta în atmosfera de sărbătoare a satului maramureșean.
Adresă: Strada Zăvoi 689, Vadu Izei 437365

15
 Figura 11. Preparat

2.3 Firme de transport

Proiect Personal Leasing SRL - Baia Sprie
Hagero SRL - Budești
Fritz Mayer SRL - Baia Mare
Atp Transit SRL - Recea
Trans Jai SRL - Baia Mare

CAPITOLUL III

3.1 Muzee

Muzeul de Etnografie și Artă Populară Baia Mare

Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș este o instituție publică de cultură
care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Maramureș și este amplasat în Baia
Mare, Str. Dealul Florilor nr. 1. Muzeul funcționează în actuala clădire din 1971. Expoziția
pavilionară de etnografie și artă populară are trei părți distincte, în care sunt prezentate:
ocupațiile tradiționale principale și secundare, meșteșuguri și instalații tehnice, obiecte
aparținând artei populare, ceramică, mobilier, obiecte de uz casnic, elemente de arhitectură
populară, port și textile de interior, din cele patru zone etnografice ale județului (Chioar,
Codru, Lăpuș, Maramureș).

16
 Figura 12. Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară

Muzeul de Artă din Baia Mare

Muzeul de Artă „Centrul Artistic Baia Mare” este un muzeu județean din Baia Mare, situat pe
str. 1 Mai nr. 8. Clădirea muzeului, monument istoric sub cod LMI MM-II-m-A-04434, a fost
construită în anul 1748 ca Oficiu al Salinelor din Imperiul Austriac.Expoziția permanentă
intitulată «Centrul Artistic Baia Mare. Repere europene între tradiții și inovații» prezintă
aproape 400 de lucrări realizate exclusiv de artiști care au lucrat și creat începând cu anul
1896 în cadrul Școlii de pictură de la Baia Mare.

Figura 13. Muzeul de Artă

Muzeul de Etnografie din Sighetu Marmației

Prezenta colecţie, organizată într-o concepţie modernă, a fost definitivată şi deschisă

publicului în decembrie 1971.Muzeul Etnografic funcţionează în săli dispuse în circuit

17
deschis şi este structurat pe principalele categorii ale culturii populare.Holul de la intrare
găzduieşte un stand cu vânzare, de unde vizitatorii pot achiziţiona obiecte artizanale, copii sau
replici după obiectele de patrimoniu, cărţi, ilustrate, materiale de promovare.

Figura 14. Muzeul de Etnografie din Sighetu Marmației

Muzeul de Mineralogie

Muzeul găzduiește o expoziție desfășurată pe 900 mp, în care sunt expuse peste 1.000 de
eșantioane minerale, roci și fosile. În depozitele instituției se află alte 15.000 de piese.Muzeul
de Mineralogie din Baia Mare este cel mai mare muzeu regional din Europa, multe dintre
exponate fiind considerate unicate mondiale și valori de patrimoniu.

Figura 15. Muzeul de Mineralogie

18
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie

În apropiere de Centrul Vechi al orașului Baia Mare, pe o străduță îngustă, tipic medievală, se
află o clădire care adăpostea, în Evul Mediu, celebra Monetărie . Aici se transforma, în
lingouri și monede, aurul extras din exploatările miniere aflate in bazinul băimărean. Din
această pricină, orașul a putut avea fortificații, locuitorilor li s-au acordat privilegii și urbea a
prosperat din punct de vedere economic, social și cultural.În prezent, în acest spațiu, își are
sediul Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș, exponatele ilustrând evoluția
unor așezări umane în zonă, încă din zorii preistoriei.

Figura 16. Muzeul Județean de Istorie și Arheologie

Muzeul Satului Maramureșean din Sighetu Marmației

Muzeul Satului Maramureșean este un obiectiv turistic situat în orașul Sighetu Marmației,
județul Maramureș, deschis în anul 1981, care grupează, în principal, o colecție de case
specifice zonei Maramureșului.Muzeul a fost inaugurat la 30 mai 1981, după o muncă asiduă
de colecționare a exponatelor, începută în 1972 și care continuă și în prezent, prin
achiziționarea de noi obiective, în ciuda subfinanțării muzeului.Muzeul cuprinde peste 30 de
gospodării, unele mobilate complet cu piesele originale. Casele și gospodăriile conservate,
sunt grupate pe principalele subzone ale Maramureșului istoric: Cosău-Mara și Iza Inferioară
până la Strâmtura, Iza Mijlocie, Vișeu-Borșa, subzona Tisei și bazinul Ruscovei. Pe lângă
gospodăriile românești au mai fost reconstruite o locuință ucraineană, una maghiară și doua
case evreiești (în interiorul uneia fiind amenajată o sinagogă sătească).

19
 Figura 17. Muzeul Satului Maramureșean din Sighetu Marmației

Muzeul Satului Baia Mare

Muzeul Satului din Baia Mare prezintă patru zone etnografice din nordul României, cunoscute
de-a lungul timpului ca ţări: Ţara Chioarului, Ţara Lăpuşului, Ţara Codrului şi Ţara
Maramureşului. Fiecare dintre acestea are un specific aparte bine subliniat de către unităţile
de arhitectură pe care le prezintă. În cadrul muzeului s-a încercat şi prezentarea tipurilor de
gospodării în funcţie de ocupaţia principală a locuitorilor din zona de provenienţă a
gospodăriei.

Figura 18. Muzeul Satului Baia Mare

Muzeul Țărăncii Române

Muzeul este situat în Dragomirești și funcţionează într-o fostă gospodărie ţărănească şi s-a
înfiinţat din dorinţa de a aduce un omagiu femeii pentru rolul important pe care l-a avut şi îl

20
are în dezvoltarea vieţii umane. Aici sunt expuse elemente decorative şi de îmbrăcăminte,
obiecte specifice obţinerii ţesăturii din cânepă, in şi lână precum şi alte obiecte casnice şi
unelte tradiţionale.

Figura 19. Muzeul Țărăncii Române

Muzeul de Istorie și Arheologie

Muzeul Istorie și Arheologie având sediul în clădirea fostei Mănăstiri franciscane deține o
colecții de peste 140 de exponate din epoca bronzului, documentele breselelor cizmarilor și
tăbăcarilor din Sighet. Se poate vedea diploma de breaslă a cizmarilor semnată de Francisc I.

Figura 20. Muzeul Istorie și Arheologie

21
3.2 Parcuri naționale

Parcul Natural Munții Maramureșului

Parcul Natural Munții Maramureșului este o arie protejată de interes național ce corespunde
categoriei a V-a IUCN (parc natural de tip peisaj terestru), desemnată în scopul protejării
biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei
sălbatice, precum și a unor habitatelor naturale aflate în arealul parcului. Acesta este situat în
nord-estul județului Maramureș, pe teritoriile administrative ale orașelor Borșa și Vișeu de
Sus și pe cele ale comunelor Poienile de sub Munte, Repedea, Petrova, Bistra, Moisei și Vișeu
de Jos.

Figura 21. Parcul Natural Munții Maramureșului

Parcul Național Munții Rodnei

Parcul Național Rodna este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a II-a
IUCN (parc național) situată în nordul României, pe teritoriile județelor Bistrița-Năsăud și
Maramureș, în zona centrală a Munților Rodnei.Parcul Național Munții Rodnei este desemnat
internațional ca Rezervație a biosferei de către Comitetul UNESCO, în cadrul programului
"Omul și Biosfera".Importanța acestui parc se datorează atât geologiei și geomorfologiei
munților, cât și prezenței a numeroase specii de faună și floră, endemite și relicte glaciare. A
fost organizat în anul 1990 atunci când Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului a
emis Ordinul nr. 7 privind constituirea unui număr de 13 parcuri naționale printre care și
Parcul Național Rodna. Acest ordin a provocat o oarecare confuzie deoarece se refera doar la
suprafețele de fond forestier din parcurile naționale, nu și la suprafețele ce conțin goluri
alpine.

22
 Figura 22. Parcul Național Munții Rodnei

3.3 Forme de turism

Dezvoltarea turismului în judeţul Maramureş este axată pe următoarele tipuri principale de

turism:

Turismul balnear

Apele din aceste locaţii pot fi folosite în scopuri curative şi de agrement. Minele de sare
închise şilacurile sărate de la Ocna Şugatag, Coştiui prezintă un potenţial excelent de atragere
a turiştilor din Maramureş.În profil teritorial se remarcă staţiunile balneoturistice din
Depresiunea Maramureşului, una binecunoscută, cu potenţial de dezvoltare: Ocna Şugatag. La
fel de importantă este staţiunea de iarnăBorşa.În localităţile urbane mari este localizată o
infrastructură alcătuită din unităţi hotelierenumeroase de diferite dimensiuni. S-au dezvoltat
pensiuni mici care folosesc oportunităţile atracţiilor mediului în care sunt localizate. În
conformitate cu prevederile HG 867/2006 anumite localităţi ar îndeplini condiţiile
necesaredeclarării lor ca staţiuni de interes local. Acest aspect a fost adus la cunoştiinţa
autorităţilor locale, iar demersurile începute de către Consiliul Judeţean Maramureş s-au
materializat în parcurgerea primei etapede atestare şi obţinere a avizului ANT pentru
următoarele locaţii cu profil turistic: Cavnic, Izvoarele,Mogoşa-Suior, Valea Vaserului.
Urmează ca autorităţile locale să elaboreze documentaţia de urbanism pentru finalizarea
atestării.În judeţul Maramureş mai există o serie de zone turistice balneare cu potenţial de
dezvoltare: Coştiui- ape sărate, Stoiceni-ape minerale,Dăneşti-ape sulfuroase.

Turismul montan

Practicarea turismului montan are condiţii foarte bune de dezvoltare datorită potenţialului
oferit de cele două catene muntoase ale Carpaţilor Orientali, cu caracteristicile şi peisajele
sale.În munţii Maramureşului, Rodnei şi Tibleşului se pot practica drumeţiile montane,
alpinismul,escalada, etc. prezentând oportunităţi excelente pentru dezvoltarea acestui tip de
turism. La acestea se adaugă potenţialul cinegetic.Zona Borşa, situata în Maramureşul istoric,
este una dintre cele mai frumoase zone ale României,daca nu cea mai frumoasă, aşa cum o

23
consideră localnicii. Principalele zone din Maramureş unde se practică turismul montan în
judeţul Maramureş sunt – M-ţii Gutin: Baia Mare, Baia Sprie, Cavnic, Deseşti, Băiuţ; Ţibleş:
Târgul Lăpuş; M-ţii Rodnei: Dragomireşti, Moisei, Borşa; M-ţii Maramureşului – Vişeul de
Sus, Vişeul de Jos.

Turismul ecologic

În judeţul Maramureş există:

- 3 rezervaţii ştiinţifice: Pietrosul Mare, Rezervaţia fosiliferă Răzvan Givulescu Chiuzbaia,
Piatra Rea;
- un parc naţional: Parcul Naţional Munţii Rodnei - Rezervaţie a biosferei;
- un parc natural: Parcul Natural Munţii Maramureşului;
- 18 monumente ale naturii: Creasta Cocoşului, Iezerul Mare, Rozeta de piatră de la Ilba,
Lacul Albastru -
Baia Sprie, Turbăria Iezerul Mare – Munţii Gutâi, Cheile Tătarului, Peştera de la Vălenii
Şomcutei,
Peştera cu Oase, Stâncăriile Sâlhoi Zâmbroslavele, Mlaştina Vlăşinescu, Tăul lui Dumitru,
Cheile Babei,
Peştera Boiu Mare, Coloanele de la Limpedea, Peştera din dealul Solovan, Mlaştina Tăul
Negru, Peştera
Ponorul Jitelor, Ponorul şi Peştera Izei.
- 13 rezervaţii naturale: Pădurea Crăiască, Pădurea Bavna, Rezervaţia Arcer-Ţibleş, Cornu
Nedeii-Ciungii
Bălăsânii, Lacul Morărenilor, Mlaştina Poiana Brazilor, Pădurea de larice de la Coştiui,
Arboretul de
castan comestibil de la Baia Mare, Defileul Lăpuşului, Pădurea Comja, Farcău-Vinderel-
Mihăilescu,Poiana cu narcise Tomnatec-Sehleanu.

Turismul cultural

Conform informaţiilor Centrului de studii şi cercetări în domeniul culturii din Bucuresti, care
analizează produsele culturale, Judeţul Maramureş se clasează primul între judeţele ţării în
termeni de obiective de patrimoniu, număr de monumente Unesco (în anul 2004). În topul
primelor 10 de destinaţii culturale din România.
Cele mai importante atracţii culturale sunt:
- Cetăţile medievale: Baia Mare –Turnul Măcelarilor, transformat în timpul lui Iancu de
Hunedoara şi cel mai reprezentativ monument, Turnul Sfântului Ştefan; Monetăria Imperiului
(actualmente Muzeul Judeţean Maramureş);
- Muzee de istorie şi arheologie, muzee de etnografie în aer liber - Sighetul Marmaţiei şi Baia
Mare;
- Monumente Unesco, biserici de lemn: Bârsana 1720, Budeşti-Josani, Deseşti, Ieud, Biserica
din vale,Siseşti, Plopiş;
- Monumente de arhitectură: Baia Mare (Maramureş);
- Aşezare fortificată din epoca medievală, Cetatea Chioarului -Maramureş;
- Oraşele- târg: Baia Mare, Somcuta Mare, Sighetul Marmaţiei;
- Muzee de istorie şi arheologie: Muzeul de istorie Baia Mare, Muzeul de istorie şi arheologie
Maramureş,Muzeul Rezistenţei Anticomuniste; Muzeul Memorial al Victimelor
Comunismului şi al Rezistentei din Sighetul Marmaţiei figurează în agenda majorităţii
turiştilor care se îndreaptă spre Maramureş- instituţia a ajuns la fel de căutata ca şi Cimitirul

24
Vesel din Săpânţa, specialiştii europeni au confirmat că ocupă locul trei în topul muzeelor de
istorie recentă de pe continent;
- Atracţii urbane: Centrul istoric Baia Mare, clădiri de patrimoniu şi Centrul istoric Sighetul
Marmaţiei;
- Zonele etnografice şi meşteşugăreşti: centre meşteşugăreşti în domeniul olăritului: Săcel,
Baia Sprie; în domeniul textilelor de interior: Săpânţa, Târgu Lăpuş; porţile maramureşene –
Ţara Maramureşului, văile Cosău, Iza, Mara, Vişeu; troiţe, artizanat;
- Alte meşteşuguri practicate: sculptura, icoane pe lemn şi sticlă, realizarea de podoabe
populare.
Există câteva evenimente culturale deosebite care reunesc o gamă largă de activităţi
muzicale,dansuri, şi alte manifestări culturale: Sărbătoarea Castanelor de la Baia Mare. În
judeţul Maramureş,manifestările culturale tradiţionale, festivalurile folclorice şi târgurile se
desfăşoara pe tot parcursul anului după un calendar stabilit în fiecare an şi atrag o multitudine
de turişti. Amintim dintre cele mai importante: Festivalul Lenkerului Cavnic, Udătorul-
Şurdeşti, Târgul Cepelelor – Asuaju de Sus , Măsurişul oilor – Târgu Lapus, Sânziene –
Borşa, Festivalul Nunţilor Vadu Izei şi Onceşti, Festivalul Stuparilor- Cernesti,Roza
Rotalinda zilele culturii din Rozavlea, Hora de la Prislop Borşa, Sărbătoarea castanelor Baia
Mare,Festival Internaţional de poezie Sighet.

Turismul rural şi agroturismul

Arealele cu turism rural semnificativ sunt zonele etnografice: Ţara Maramureşului, Ţara
Chioarului, Ţara Lăpuşului, Ţara Codrului; aceste zone au ajuns să se distingă, treptat, prin
specific folcloric, prin mărturii, tradiţii, meşteşuguri.Meşteşugurile, în trecut foarte bine
reprezentate, se mai păstrează înca mai ales în zona rurala a județului astfel: olărit (ceramica
alba şi rosie), lădărit, mobilier ţărănesc, ţesături-cusături-broderii populare, pictură de icoane
pe sticlă şi lemn, rotărit, împletituri din papură şi nuiele, cioplit în piatră şi marmură,
cojocărit, confecţionat de obiecte de podoabă, sculptură în lemn.

Turismul religios şi monahal

Există în regiune multe areale încărcate de spritualitate şi locuri de pelerinaj: Zona Munţilor
Maramureşului (mai ales biserici de lemn), Cimitirul vesel de la Săpânţa, Zona depresiunii
Maramureşului, cu manifestări religioase de tradiţie, Mănăstiri – zona Lăpuşului (Rohia,
Rohiiţa, Habra) - zona Maramureş istoric (Bârsana, Moisei, Peri-Săpânţa).
Bisericile de lemn
Peste 100 de biserici de lemn, adevărate opere de artă, sunt răspândite pe teritoriul
Marmureşului; 8 dintre acestea fac parte din patrimoniul Cultural UNESCO, mărturie a valorii
lor deosebite. În timp s-a ajuns la o adevarată artă a îmbinărilor în lemn ce reprezintă o
tehnică specifică de îmbinare a lemnului fără cuie sau cu ajutorul cuielor de lemn în anumite
situaţii impuse de locul şi rezistenţa îmbinărilor. La aceste locaţii turistice şi monumente se
adaugă o dimensiune specifică ethosului local şi transilvan, în general: multiculturalitatea,
care valorificată turistic devine un element de potenţare şi unicitate a atractivităţii.

Turismul de afaceri şi evenimente

Turismul de afaceri este considerat principala sursă de venituri pentru industria hotelieră
autohtonă.Condiţiile pentru organizarea de congrese, simpozioane, întâlniri sunt asigurate în
prezent de hotelurile şi instituţiile din oraşele mari: Baia-Mare - Millennium Business Center

25
(peste 80 de evenimente organizate în primele 8 luni ale anului 2006), Centrul marketing şi
expoziţii al CCI Maramureş, Biblioteca Judeţeana cu spaţii generoase de conferinţe, dotate cu
aparatură tehnică multimedia şi cu facilităţi de nivel european.

3.4 Rezervații naturale

Cheile Babei

Aria naturală se află în extremitatea sudică a județului Maramureș (în Podișul Someșan la
limita de contact cu județul Sălaj), în partea sudică a satului Baba și cea nordică a localității
Poiana Blenchii, Sălaj și sunt străbătute de drumul județean (DJ109F) care leagă cele două
așezări. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Legea Nr. 5 din 6 martie 2000
publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea
planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate) și se întinde pe
o suprafață de 15 hectare.Aria protejată a luat ființă în 1977 și reprezintă un sector de
îngustare (chei) realizat în calcare eocene (pe o lungime de 1 km) de către pârâul Poienii, un
afluent de dreapta al Someșului.

Figura 23. Cheile Babei

Cheile Lăpușului

Aria naturală se află în partea central-sudică a județului Maramureș (aproape de limita

teritorială cu județul Sălaj), în partea vestică a orașului Târgu Lăpuș, între satele Răzoare și
Remecioara (pe cursul Lăpușului, de la Răzoare și până la confluența acestuia cu râul Cavnic
- Împreunături). Aria protejată reprezintă o zonă (constituită pe calcare, șisturi cristaline și
dolomite) de defileu, cu sectoare de tip canion (Vima Mică - Sălnița, Buteasa Râu - La
Împreunături), cu abrupturi stâncoase (Custura Cetățelii, Custura Vimei), vârfuri, cascade (La
Pișătoare) și peșteri; cu faună sălbatică și floră specifică stâncăriilor.

26
 Figura 24. Cheile Lăpușului

Lacul Albastru

Aria naturală se află în partea central vestică a județului Maramureș și cea nord-vestică a
orașului Baia Sprie, la o altitudine de 530 m. la poalele Munților Gutâi (grupă muntoasă a
Carpaților Maramureșului și Bucovinei ce aparțin de lanțul muntos al Carpaților Orientali), în
apropierea drumului național DN18 care leagă municipiul Baia Mare de orașul Sighetu
Marmației.Aria protejată reprezintă o întindere de apă (lac) de formă eliptică cu o adâncime
de până la 4 m, apa provenind din precipitațiile infiltrate în lucrările unei vechi excavații
miniere. Conținutul apei în sulfat de fier și melanterit, substanțe provenite de la vechea mină,
conferă lacului o culoare verde-albăstruie.

Figura 25. Lacul Albastru

Cascada Cailor

27
Cascada Cailor este situată în apropiere de stațiunea turistică Borșa, în partea de Nord-Est a
Munților Rodnei. Apa adunată într-un circ glaciar se scurge peste un abrupt calcaros numit
˝Podul Cailor˝, în mai multe trepte, rezultând cea mai mare cascadă din România. Se află la
altitudinea de 1300 m iar căderea de apă este de 90 metri. Cascada este accesibilă din mai
multe direcții, dinspre Borșa-Complex cu telescaunul, sau pe jos, sau dinspre zonele mai
înalte ale Munților Rodnei.

Figura 26. Cascada Cailor

Pietrosul Rodnei

Rezervația Biosferei Pietrosul Rodnei este situată în apropierea localităților Borșa și Moisei
având suprafața de 3300 ha și cuprinde partea nordică a munților Rodnei.Cele 3300 ha ale
rezervației ocupă golul alpin și pădurile de conifere sau amestec din Masivul Pietrosu Rodnei
în care se remarcă vârful Pietrosu Mare cu o înălțime de 2303 metri. Limitele ariei Pietrosu
Rodnei sunt formate în Nord din formațiunile Culmea Hotarului și Piatra Albă în Est și Nord-
Est de Valea Repdea. În Sud delimitarea este făcută de Muntele Gropi și formațiunea
Jneapănu Bătrânii-Râpi iar în Vest de Valea Izvoru Dragoș.

28
 Figura 27. Pietrosul Rodnei

Mlaștina Iezerul Mare

Aria naturală se află în partea central-nordică a județului Maramureș, în Munții Igniș (grupă
muntoasă a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, aparținând de lanțul muntos al Carpaților
Orientali) la o altitudine de 1.014 m, pe teritoriul nord-vestic al satului Hărnicești, în
apropierea drumului național DN18, care leagă Baia Mare de Sighetu Marmației.

Figura 28. Mlaștina Iezerul Mare

Peștera și izbucul Izvorul Albastru al Izei

Aria naturală se află în partea estică a Munților Rodnei (parte din gruparea nordică a
Carpaților Orientali), pe versantul sudic al Muntelui Măgura, în extremitatea sud estică a

29
județului Maramureș (aproape de limita teritorială cu județul Bistrița-Năsăud), în partea estică
a satului Săcel.

Figura 29. Peștera și izbucul Izvorul Albastru al Izei

3.5 Sit istoric

Cetatea Chioarului

Cetatea Chioarului este o fostă cetate din Maramureș, situată în apropiere de Berchezoaia, în
Rezervația Naturală Defileul Lăpușului.Cetatea este atestată documentar în 1319 drept
reședința familiei nobiliare din zonă, o așa-zisă familie Gutkelec, o astfel de familie nobiliară
existând și la curtea lui Ștefan al V-lea.În 1367, cetatea a intrat în posesia lui Drag (voievod în
Maramureș), iar în 1378 apare cu numele castrum Kewar, aflată în proprietatea voievozilor
maramureșeni Drag și Balc.Cetatea a fost distrusă și demantelată în 1718 de către autoritățile
austriece, mai precis de către tunurile generalului Rabutin, pentru a nu fi folosită de curuții lui
Francisc Rákóczi.

30
 Figura 30. Cetatea Chioarului

3.6 Activități și centre sportive

Seneca Fitness Center - localizat în Baia Mare

Complexul Sportiv Național Lascăr Pană - localizat în Baia Mare
Sală de sport – complex sportiv localizat în Ocna Șugatag

3.7 Magazine de suveniruri

A.F. Ceramica Bledea - Baia Mare

Artizan HUB - Baia Mare
Gift Shop Cadouri Souvenirs - Baia Mare
Magazin Regali - Baia Mare
Art Butik - Baia Mare
MyHousing Artizanat - Baia Mare
DAFImag - Sighetu Marmației

3.8 Festivaluri și evenimente

Ianuarie
– Anul Nou: De pe 31 decembrie până pe 6 ianuarie este perioada în care se strigă urăturile.
Pline de umor sunt jocurile numite Capra şi Ursu, în care oameni mascaţi dansează şi strigă
versuri comice.
– Festivalul de Colinde, Datini şi Obiceiuri de Iarnă la Ucrainieni – Sighetu Marmaţiei.
Martie
– Serbările Zăpezii – Borşa: De obicei, acestea au loc în primul week-end din martie;
spectacole pe zăpadă, sporturi de iarnă, dans şi voie bună.

31
– Serbarea lenker-ului – Cavnic: Un week-end la începutul lunii martie este dedicat
concursurilor desfăşurate pe tema sporturilor de iarnă, muzicii şi dansului.
Aprilie
– Udătoriul – Şurdeşti: Ritual agrar vechi, care sărbătoreşte cel mai muncitor sătean
(udătoriu’), a cărui selecţie este strictă: împreună cu alţi săteni muncitori, el este observat
multă vreme de către un juriu format din bătrâni, înainte de a fi selecţionat.
– Câte flori pe Iza-n sus – Dragomireşti: Festival popular, în prima duminică de după Paşte,
cu dansuri, cântece şi costume populare.
Mai
– Tânjaua de pe Mara – Hoteni. Festival de obiceiuri agrare, din satele Hoteni, Sat Şugatag şi
Hărniceşti. Întreaga comunitate, purtând costume populare, se adună pentru a-l sărbători pe
cel mai harnic bărbat, cel care şi-a desţelenit prima dată ogorul. El este aşezat pe o tileguţă,
acoperită cu covoare din lână colorate şi trasă de mai mulţi tineri. Perechi de tineri cară cele
12 tânje (de obicei, acesta e numărul), decorate cu rămurele, flori, prosoape albe şi panglici
colorate.
– Armonii de primăvară – Vişeul de Sus: Festival popular şi de literatură, cu o tradiţie de
aproape 30 de ani.
– Obiceiuri de primăvară la ucrainieni – Crasna Vişeului, Bistra, Valea Vişeului.
– Ruptul Sterpelor, numit şi Sâmbra oilor: Veche tradiţie, prezentă în toate satele din
Maramureş. La începutul lui mai, oile sunt grupate în turme şi trimise la stână în munţi, pentru
toată vara. Oile fertile sunt separate de cele sterpe ; laptele este cântărit pentru a se stabili
cantitatea produselor zilnice care trebuie dată proprietarilor. De aceea această tradiţie se mai
numeşte Mulsul măsurii sau Măsurişul laptelui.
Sarbatori si Festivaluri in Maramures - Sarbatoarea Pastelului
O femeie batrana aprinde o lumanare la biserica in Duminica Pastelui.
– Sărbătoarea portului popular – Cupşeni: Festival popular închinat costumelor populare şi de
nuntă din Ţara Lăpuşului.
– Floare mândră de pe Iza – Şieu: Festival popular dedicate dansurilor autentice, cu un
concurs de interpretare pentru copii şi adulţi, precum şi cu o paradă de costume populare.
– Sărbătoarea Narciselor – Repedea.
Iunie
– Jocul Bărbătesc – Petrova: Dansuri tradiţionale pentru bărbaţi, un concurs pentru toboşari,
muzică populară şi costume.
– Serbările Lăpuşului – Târgu Lăpuş: Unul din cele mai importante festivaluri folclorice din
Ţara Lăpuşului: concursuri, artă populară, concerte.
– Nu vă uitaţi că-s micuţ – Budeşti: Concurs folcloric pentru ansamblurile pentru copii care
concură în dansuri şi cântece.
– Festivalul Gulaşului – Ocna Şugatag: Sărbătoare a comunităţii ungare şi a mâncării lor
tradiţionale: gulaşul, precum şi concurs de gătit.
Sarbatori si Festivaluri in Maramures
Spectatori la Festivalul International de Nunti de la Vadu Izei.
– Serbările Vişeului – Vişeu de Sus: Evenimente folclorice şi culturale.
– Serbările Chioarului – Şomcuta Mare: Paradă de costume tradiţionale, muzică populară şi
dans.
– Jocul vălenarilor – Văleni: Muzică, dans şi costume tradiţionale.
– Sărbătoarea cositului şi a plăcintelor – Mesteacăn: Femeile din satul Mesteacăn concură în
gătitul plăcintelor creţe şi în făcut căpiţe de fân.
– Sânziene: Pe 24 iunie se celebrează solstiţiul de vară.
– Hramul Mănăstirii Bârsana – Bârsana: Pe 30 iunie, de Soborul Sfinţilor Apostoli, are loc un
pelerinaj la Mănăstirea Bârsana.

32
– Serbările Cavnicului – Cavnic: In luna august au loc concerte în aer liber, concursuri.
Iulie
– Festivalul international de nunti –Vadu Izei: La începutul lui iunie; un festival important,
care prezintă costumele populare tradiţionale de nuntă, costume populare, dansuri şi cântece.
– Zilele oraşului Seini – Seini: -Mai multe evenimente culturale variate şi spectacole.
– Festivalul dansului, cântecului şi portului de pe Fisculaş – Dumbrăviţa: Festival care
cuprinde tradiţiile satelor dintre Baia Mare, Baia Sprie şi Râul Lăpuş.
– Tabăra de sculptură, pictură şi ceramică – Sighetu Marmaţiei: Artişti talentaţi în arta
tradiţională îşi expun obiectele făcute manual.
– Hramul Mănăstirii Dragomireşti – Dragomireşti: Pe 20 iulie, hramul Sfântului Ilie. Are loc
un pelerinaj la mănăstire şi la icoana făcătoare de minuni de acolo.
August
– Sus pe Valea Vaserului – Vişeu de Sus: La începutul lui august, un festival dedicate
minorităţii germane, numiţi ţipţeri, din Vişeu şi din Valea Vaser.
– Festivalul Stuparilor – Cerneşti: În prima duminică de după 15 august, are loc celebrarea
apiculturii.
– Pântru mândra din Botiza – Botiza: Muzică tradiţională, parade costumelor populare,
concursuri, foc de artificii.
– Hora la Prislop – Pasul Prislop, Borşa.
– Zilele Culturii “Roza Rozalina” – Rozavlea: Festival folcloric dedicat păstrării tradiţiilor şi
obiceiurilor.
– Festivalul dansului şi cântecului chioarean – Satulung: Festival folcloric care promovează
tradiţiile tipice din Chioar; are loc o paradă a costumelor populară; muzică şi dans.
– Jocul Satului – Sat Şugatag, Breb, Hoteni: La sfârşitul lui august – începutul lui septembrie,
trei duminici la rand, una pentru fiecare sat.
Septembrie
– Hramul bisericilor din Ieud – Ieud: Pe 8 septembrie se sărbătoreşte Naşterea Maicii
Domnului, care este patroana ambelor biserici din lemn din Ieud.
– Zilele oraşului Sighet – Sighetu Marmaţiei: Muzică, târguri, concerte, dans, etc.
– Târgul Cepelor – Asuaju de Sus: conform tradiţiei orale, acesta datează de când cepele nici
măcar nu existau în regiune; atunci se celebrează muzica populară şi costumele din Codru.
– Sărbătoarea Castanelor – Baia Mare: La sfârşitul lunii septembrie – începutul lunii
octombrie, când castanele sunt mature, se sărbătoreşte simbolul oraşului Baia Mare.
– Balul Strugurilor – Câmpulung la Tisa: La sfârşitul lui septembrie – începutul lui octombrie;
un festival dedicat strugurilor şi tinerilor din sat, care îşi fac intrarea în societate.
– Ziua recoltei – Remeţi: La sfârşitul lui septembrie – începutul lui octombrie; sărbătoarea
recoltei, prin formaţii de muzică populară, costume şi dansuri populare.
Octombrie
– Europa km 0 – Festivalul Internaţional de Poezie – Sighetu Marmaţiei: Recital de poezie,
lansări de carte, evenimente folclorice.
– Serile de poezie “Nichita Stănescu” – Deseşti: Eveniment închinat poetului român Nichita
Stănescu.
– Hramul bisericilor de lemn din Deseşti şi Poienile Izei – Deseşti, Poienile Izei: Pe 14
octombrie se sărbătoreşte Sf. Parascheva, patroana celor două vechi biserici din lemn.
– Alină-te, dor, alină – Cicârlău: Festival de folclor dedicat muzicii autentice; cântă artişti
cunoscuţi şi debutanţi, au loc concursuri.
Noiembrie
– Joc la şură – Groşi: Sărbătoarea dansului tradiţional; ultimul dans dinaintea Postului
Crăciunului.

33
– Cânt şi joc pe plai străbun – Dumbrăviţa: Sărbătorirea dansului tradiţional şi a muzicii
populare; ultimul dans dinaintea Postului Crăciunului.
Decembrie
– Hramul bisericii de lemn Budeşti-Josani – Budeşti: Pe 6 decembrie se sărbătoreşte Sf.
Nicolae.
– Festivalul Obiceiurilor de Iarnă – Târgu Lăpuş: Festival folcloric cu tradiţii de iarnă în
Lăpuş şi Chioar; paradă de costume populare, performanţe tradiţionale tipice Crăciunului şi
Anului Nou.
– Hanukkah Festival – Sighetu Marmaţiei: Festival evreiesc de 8 zile, ţinut la sfârşitul lunii
decembrie de comunitatea evreiască din Sighet.
– Festivalul datinilor de iarnă “Marmaţia” – Sighetu Marmaţiei: Un festival vechi de 40 de ani
care sărbătoreşte tradiţiile de iarnă din Maramureş.

CAPITOLUL IV

4.1 Transport aerian

Atât de mărfuri cât și de persoane se face prin aeroportul din comuna Tăuții-Măgherăuș situat
la 10 km de Baia Mare.

4.2 Transport feroviar

În anul 2010 lungimea totală a căilor ferate din judeţul Maramureş a fost de 207 km, aceasta
aflându-se într-o moderată, dar constantă scădere începând cu anul 1990. Din totalul liniilor
de cale ferată, 64 la sută reprezintă linii normale cu o singură cale.Teritoriul judeţului este
străbătut de magistrala 400: Braşov – Ciceu – Deda – Dej – Baia Mare – Satu Mare (518 km),
dar şi de magistrala 409: Salva –Vişeu de Jos – Sighetu Marmaţiei (118 km). Prin intermediul
căilor ferate este asigurată conexiunea judeţului Maramureş atât cu municipiul Bucureşti, cât
şi cu zona de vest a ţării (Satu Mare – Oradea – Arad – Timişoara).Starea tehnică a reţelei de
cale ferată din judeţul Maramureş este în general bună. Cu toate acestea, nivelul dotărilor şi
starea tehnică a liniilor nu permit viteze ale trenurilor mai mari de 60 - 80 km/h.

4.3 Transport rutier

Lungimea drumurilor publice nu reprezintă un avantaj pentru judeţul Maramureş, reţeaua de

drumuri publice fiind relativ slab reprezentată. În anul 2010, lungimea drumurilor publice era
de 1 778 km, din care 79,5 la sută (1 413 km) reprezentau drumuri judeţene şi comunale şi
20,5 la sută (363 km) drumuri naţionale. Lungimea drumurilor publice din judeţul Maramureş
reprezintă 14,2 la sută din totalul drumurilor publice din Regiunea de dezvoltare nord-vest şi
2,1 la sută din drumurile publice din România.
Comparativ cu anul 2000, lungimea drumurilor publice a crescut cu 9,5 la sută, cele mai mari
investiţii realizându-se în cadrul drumurilor naţionale, de la 304 km în anul 2000 acestea
ajungând la 365 km în anul 2010.Din totalul drumurilor publice din judeţul Maramureş doar
29,9 la sută sunt modernizate (532 km), restul sunt fie cu îmbrăcăminţi rutiere uşoare (473
km), fie pietruite (552 km), fie de pământ (167 km).Avantajul pe care îl prezintă judeţul
34
Maramureş este acela al deschiderii interne şi internaţionale, judeţul dispunând de căi rutiere
internaţionale care facilitează accesul din şi spre alte state. Cele mai importante căi rutiere
internaţionale sunt: Drumul European DN1c (E58) şi DN18.În cadrul Regiunii de dezvoltare
nord-vest, judeţul Maramureş ocupă locul trei în ceea ce priveşte lungimea totală a drumurilor
publice, pe primele poziţii situându-se judeţul Bihor şi judeţul Cluj. Aceeaşi ierarhie este
întâlnită şi în ceea ce priveşte lungimea drumurilor modernizate sau a drumurilor naţionale.
Prin judeţ trec trei drumuri naţionale, legând următoarele localităţi:
 Câmpulung – Sighet – Carei
 Sighet – Baia Mare
 Beclean – Moisei.

4.4 Firme de taxi/Închirieri auto

Taxion SRL - Sighetu Marmației

Taxi Mihali Marius - Borșa
Euclid SRL - Sighetu Marmației
Călin Bossmar SRL - Sighetu Marmației
Taxhoria SRL - Baia Mare
MWP SRL - Baia Mare
Nord Marivas SRL - Baia Mare
Taxiro SRL - Baia Mare
Nimbia Tax SRL - Baia Mare
Edi Dani Taxi SRL - Baia Mare
Pif Tax SRL - Baia Mare
Trans Iana SRL - Baia Mare
Tetien SRL - Baia Mare
Riadan Pro SRL - Baia Mare
Danisan SRL - Sighetu Marmației
Boby Trans SRL – Poienile de sub Munte
Kimbo Com-Constr SRL - Baia Mare
Ruxdan SRL - Baia Mare
Adri Tax Tom SRL - Baia Mare

CAPITOLUL V

5.1 Centre de informare turistică

Birou judeţean de informare turistică - Baia Mare

Centrul Național de Informare și Promovare Turistică - Borșa
Centrul Național de Informare și Promovare Turistică - Sighetu Marmației
Ghid Turistic Info - Baia Mare
Centru de Informare Turistică - Săcălășeni
Centru de Informare și Promovare Turistică - Călinești
Centru Local de Informare Turistică - Strâmtura
Centrul Național de Informare și Promovare Turistică - Seini
Centrul de Informare și Promovare Turistică - Vadu Izei
35
Centrul Național de Informare și Promovare Turistică - Târgu Lăpuș
Centrul Național de Informare și Promovare Turistică - Baia Sprie
Centrul Local de Informare Turistică - Oncești
Centru de informare turistică - Sarasău
Centrul de Informare și Promovare Turistică - Leordina
Centru Local de Informare Turistică - Ocna Șugatag
Centrul de Informare şi Promovare Turistică - Bogdan Vodă

5.2 Agenții de turism

Colibri Tour - Baia Mare

Ka Tour - Baia Mare
Kristakis Travel - Baia Mare
Gold Plaza Dertour - Baia Mare
Ideal Tour - Baia Mare
Traian Dertour - Baia Mare
Style Travel - Baia Mare
Busola Travel - Baia Mare
Mara International Tour - Baia Mare
Eximtur - Baia Mare
Expert Travel - Baia Mare
Filadelfia Turism - Baia Mare
Tour Design - Baia Mare
Sfara Tours - Baia Mare
Travel Point - Baia Mare
Optimal Travel - Baia Mare
Tarom - Baia Mare
Voda Dertour - Sighetu Marmației

CAPITOLUL VI - Analiza resurselor turistice

Maramureș este o zonă foarte cunoscută a României, fiind considerată una dintre cele
mai tradiționale regiuni ale ţării noastre.Aceasta este poziţionată în partea de nord a ţării,
învecinându-se cu oraşele Satu Mare, Bistrița Năsăud și Sălaj. Cele patru regiuni
folclorice pe care această zonă le include sunt pline de tradiții și istorie. Astfel, Țara
Chioarului, Țara Lăpușului, Țara Codrului și Țara Maramureșului ne oferă șansa de a
vizita diverse obiective turistice naturale, religioase și culturale.

Valea Vaserului

Întinzându-se pe o suprafață de 40 km, Valea Vaserului reprezintă o regiune pitorească

din România. Cei care au vizitat această zonă în perioada mai-octombrie își amintesc cu
entuziasm de Mocănița care circulă prin zonă. Acesta este ultimul tren cu aburi din țara
noastră, iar turiștii sunt impresionați de peisajul fascinant din zonă pe care îl pot admira
din vagoanele închise ale Mocăniței.Priveliştea din trenul cu aburi este uimitoare,
întrucât acesta traversează păduri verzi, stânci abrupte și ape limpezi. În funcție de
sezon, plimbarea cu acest tren unic durează 6-7 ore, cu o oprire la Paltin. Acolo puteți
lua masa de prânz sau puteți admira priveliștile magnifice din zonă.  Valea Vaserului
36
este renumită și pentru izvoarele sale cu apă minerală și zăcămintele de polimetale, care
simbolizează activitatea vulcanică din zonă.

Figura 31. Mocănița

Cimitirul Vesel Săpânța

Cel mai cunoscut cimitir din țara noastră este cel Vesel de la Săpânța. Acesta este unic în
România datorită crucilor sale intens colorate, care înfățișează scene despre viața celor
înmormântați acolo și texte pline de umor care le descriu existența într-o manieră
amuzantă. Inspirația pentru acestea provine din cultura dacică, în care moartea nu era
considerată un eveniment trist ci unul vesel, la care viața persoanelor decedate era
omagiată de către cei dragi.Primele cruci vesele au fost create de Stan Ioan Pătraș, un
sculptor maramureșean renumit, în 1935. Casa sa memorială poate fi vizitată în
apropierea cimitirului, întrucât aceasta a fost transformată în muzeu. Peste 800 de cruci
din stejar, lucrate manual de meșterii din zonă, cu inscripții originale, fac parte din acest
cimitir unic în țara noastră.

Figura 32. Cimitirul Vesel

37
Satul Breb
Satul Breb reprezintă o locație emblematică pentru tot ceea ce înseamnă Maramureș:
case din lemn, o biserică unică care datează din secolul al XVI-lea, localnici ospitalieri și
cei mai renumiți meșteri din țară. Într-o scurtă vizită în această locație rustică, veți putea
descoperi detalii interesante despre cultura locală, ascultând poveștile spuse chiar de
localnici.În plus, dacă vă tentează să experimentați stilul lor de viață, puteți lua parte la
activitățile tradiționale cu care aceștia se îndeletnicesc zilnic. Dacă aveți noroc, puteți
participa chiar și la o nuntă tradițională, fiind astfel martorii obiceiurilor și a ritualurilor
unice din această zonă.

Figura 33. Satul Breb

Memorialul Sighet

Amenajat în clădirea fostei închisori din orașul Sighetu Marmației, acesta este cunoscut
și sub denumirea de Închisoarea Miniștrilor, întrucât acolo au fost închiși și torturați zeci
de personalități din epoca Interbelică. Celulele celebrei închisori au fost transformate în
camere de muzeu, incluzând obiecte, fotografii și documente care spun istoria
persoanelor care au fost încarcerate acolo.În curtea închisorii există și un loc de
rugăciune și reculegere, în care turiștii pot aprinde o lumânare în memoria celor care și-
au pierdut viața după gratii. Tot acolo veți putea admira și Cortegiul Sacrificaților, un
monument devenit celebru, datorită impresionantelor siluete umane care se îndreaptă
către zid.La Memorialul Sighet veți putea vizita și Cimitirul Săracilor, în care au fost
îngropați peste 50 de deținuți politici care și-au pierdut viața în Închisoarea Miniștrilor.
O dată ajunși acolo, atenția vă va fi imediat captată de proiectul peisagistic unic, care are
forma hărții României, fiind creat din arbuști.

38
 Figura 34. Memorialul Sighet

CAPITOLUL VII - Ce alte resurse pot fi atrase în circuitul turistic?

Județul Maramureș are o mulțime de locuri care sunt contopite cu tradiții și

obiceiuri.Deține unele dintre cele mai frumoase locuri naturale care îți taie respirația
când le vezi pentru prima oară.Sunt multe comune sau sate care ar merita să aibă mai
mulți turiști de exemplu comuna Ruscova (de unde provin) care este înconjurată de
munți și dealuri.Are o pensiune numită Conacul Drahneilor,lânga pensiune sunt animale
sălbatice și o păstrăvărie care merită văzută.Ruscova are un loc ideal pentru picnic sau
grătar numit Dumbravă.Un alt loc care merită vizitat este Păstrăvăria Alex,o pensiune
din satul Mara.Mâncarea este nemaipomenită,aici este de asemenea o păstrăvărie unde
turiștii mănâncă pește proaspăt,lângă pensiune este și o cascadă,iar vizavi este un centru
spa.

39
 Figura 35. Conacul Drahneilor

Figura 36. Conacul Drahneilor

Figura 37. Păstrăvăria Alex

CAPITOLUL VIII - Sectorul organizațiilor la nivel de destinație

Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Maramureș - Baia Mare

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale
Societatea ecologistă - Baia Mare
Eco Maramures (Organizația de Management a Destinației) - Baia Mare
Autoritatea Pentru Protecţia Consumatorilor - Baia Mare
Crucea Roșie - Baia Mare
Camera de Comerț și Industrie Maramureș - Baia Mare
40
Spitalul Județean de Urgență ”Dr. Constantin Opriș” - Baia Mare
Camera Agricolă Județeană Maramureș

CAPITOLUL IX - Tradiții existente.Obiceiuri

Maramureşul este unul din cele mai frumoase zone ale lumii. Aici obiceiurile și
tradițiile se păstrează cu sfințenie din generație in generație.

Meşteşugul prelucrǎrii lemnului

Se justificǎ prin bogǎţia pǎdurilor de foioase şi rǎşinoase, pǎduri care şi astǎzi acoperǎ o
mare parte a teritoriului.Viaţa de azi a impus în Maramureş noi tehnici şi materiale de
construcţie.Meşteşugarii de case şi porţi, prezenţi în toate satele zonei, folosesc şi astǎzi
vechile tehnici tradiţionale:cioplitul lemnului cu securea, fǎtuitul cu barda, tǎiatul şi
crǎpatul lemnului gros cu fierǎstrǎul şi joagǎrul,securirea pentru
drǎnitit,rindele,dǎlţi,sfredele. În cadrul Maramureşului,comuna Sǎpânţa face o notǎ
aparte în privinţa artei lemnului.

Figura 38. Poartă

Portul femeiesc

Portul femeiesc din Maramureş, cu multe elemente specifice locale.Găteala capului este
mai simplă decat în alte zone etnografice,dar implică elemente deosebite când este
purtată de mireasă.Fetele şi femeile căsătorite poartă basmale din pânză colorată,iar
bătrânele basmale negre.Diferenţele constau în modul cum se înnoadă
basmaua.Cǎmǎşile femeieşti,confecţionate din pânzǎ albǎ ţesutǎ în casǎ.La femeile
tinere şi fete, decolteul şi mânecile sunt accentuate de ornamente realizate prin cusǎturi
de mare migalǎ şi cu fire divers colorate.O cǎmaşǎ bogat ornamentatǎ este cǎmaşa de
Sǎpânţa.Croiul cu mâneca încreţitǎ prinsǎ din umǎr şi decolteul pǎtrat.Pieptarul femeiesc
are în general douǎ variante: cel din pǎnurǎ de lânǎ şi cojocul din blanǎ de miel, brodat

41
cu lânǎ finǎ, divers coloratǎ.Diferenţieri apar şi în funcţie de vârstă;de exemplu,cămăşile
purtate de bătrâne au ornamentele lucrate cu alb pe alb, uneori cu discrete infuzii de
galben.Cămaşa femeilor căsătorite este şi ea sobră,dar fire de culoare accentuează
decorarea decolteului şi a mânecilor.La cămăşile purtate de fete,culorile folosite frecvent
sunt galbenul,roşul,albastrul,portocaliul şi mai rar verdele.

Portul bărbătesc

Portul bărbătesc are câteva elemente specifice.Vara,acoperământul capului îl constituie

pălăria („clopul”),pălăriile din paie cu borurile mai largi și cu pană.Iarna se purtau
căciuli cu fundul rotunjit,aşa-zisele„cuşme rotilate”,confecţionate din blană de miel.
Cǎmaşa tradiţionalǎ bǎrbǎteascǎ, confecţionatǎ din cânepǎ şi in,astǎzi din bumbac ţesutǎ
în două ite.Chimirul avea rolul de a proteja mijlocul în timpul muncilor grele. „Gatiile”
(pantalonii) fac parte din costumul de vară (se poartă şi iarna, sub cioareci).Sunt largi (de
lăţimea pânzei) şi au jos ornamente simple.La mijloc se strâng cu brăcinari.
Iarna,bărbaţii poartă cioareci confecţionaţi din pănură albă,ţesută în patru iţe şi dată la
piuă.Croiul este drept; în partea de jos au o manşetă lată de 15—20 cm. Pieptarele sunt
căptuşite cu pânză industrială,au un buzunar mare înăuntru şi două buzunare mici în
afară, în partea de jos.

Figura 39. Port femeiesc și bărbătesc

Tradiții de iarnă. Crăciunul și Anul Nou în Maramureș

Obiceiurile specifice sărbătorilor de iarnă au la bază superstițiile maramureșenilor și practicile

cu origini străvechi. Odată realizate, acestea aduc oamenilor sănătate, fericire, prosperitate,
armonie în casă și recolte bogate. Ca în toate celelalte zone ale țării, ziua Sfântului Nicolae
sau Sânnicoară marchează începutul sărbătorilor de iarnă. Perioada premergătoare
Crăciunului debutează cu sacrificarea porcului, care are loc de Ignat (20 decembrie). Apoi
încep pregătirile pentru colindat, curățenia în gospodărie, împodobitul bradului și prepararea
bucatelor tradiționale.

42
 În Ajunul Crăciunului, se văruiesc pomii și se leagă cu paie pentru a avea roade din belșug.
În această zi, copiii trebuie sa mănânce dovleac, ca să fie rumeni în obraji și rotofei tot timpul
anului. Pomul de Crăciun se împodobește cu nuiele de salcie, hârtie colorată și salbe pe care
sunt înșirate boabe de fasole.În seara de 24 decembrie, copiii și tinerii pornesc la colindat.
În Maramureș, acest ritual are ca scop rodnicia holdelor, împlinirea prin căsătorie a tinerilor și
creșterea copiilor. Cei mici merg din casă în casă cu Steaua sau cu Capra, primind în schimbul
urărilor de bine mere, nuci, colaci și bani.
Casele trebuie să fie luminate în toată noaptea de Ajun, iar porțile deschise, pentru a le arăta
colindătorilor că sunt bine primiți de gazde. Un obicei foarte vechi păstrat în această zonă este
cel al Brondoşilor, practicat în orașul Cavnic.
Cetele sunt formate din 7-15 băieți îmbracați în costume tradiționale, ornate cu clopoței și
talangi; pe față poartă măști din piele de oaie. Bătrânii spun că îmbrățișarea brondoșilor te
ferește de spiritele rele și îți aduce noroc în anul viitor. În seara de Crăciun, pe Valea Izei se
umblă cu Viflaimul, datina care pune în scenă momentul nașterii lui Iisus. Maramureșenii au
anumite superstiții legate de această sărbătoare. De pildă, în prima zi de Crăciun nu se dă cu
mătura pentru că astfel se risipește norocul. De asemenea, nu se spală rufe și nu se dă nimic
cu împrumut; în schimb, animalele din gospodărie sunt hrănite pe săturate și li se dă o
bucațică de aluat dospit care să le ferească de boli.
Vitele și usile grăjdurilor se ung cu usturoi pentru a alunga spiritele rele.După Crăciun, încep
pregătirile pentru Anul Nou. În Ajun, colindătorii schimbă porțile sătenilor cu care s-au certat
în timpul anului pentru a-i determina să le vorbească și să se împace. Prima zi din an
corespunde sărbătorii Sfântului Vasile, când se spune că cerul se deschide de trei ori.
Dimineața, maramureșenii se spală pe față cu apă proaspătă, în care pun un bănuț, un fir de
busuioc și o crenguță de brad. În acest timp, rostesc un descântec: “Să fiu frumos și tânăr ca
bradul, iubit ca banul, curat ca apa și să am noroc cât semințele din busuioc.” Copiii merg cu
Plugușorul și cu semănatul, urând gazdelor un an bun și prosper, sănătate, fericire și belșug.

Figura 40. Colindători de Crăciun

Tradiții de Paște

Cea mai mare sărbătoare a creştinătăţii dar şi a primăverii este sărbătoarea Paştelui,
Învierea Domnului. Pregătirile pentru praznicul de Paște în Maramureș încep odată cu
Lăsatul Secului.În perioada Postului Mare sunt interzise jocurile, nunțile, distracțille de
43
orice fel. Majoritatea oamenilor din satele maramureșene postesc tot postul
Mare.Exigenţa postului era şi este atât de mare, încât femeile cu o zi înainte de
începutul postului mare, fierbeau toate vasele cu leşie (apă fiărta cu cenușă) și se
pregăteau în mod special pentru această perioadă. Luni, în prima zi de post nu era voie
să umbli cu fire de ată, nici să tai ceva că atunci vei vedea ”zermi” (șerpi) la fel de lungi
ca firele. Miercuri și vineri din prima saptămână de post nu se lucre nimic. Se ținea
sărbătoare și post ”ca să nu se facă bube și râie” și femeile țineau post pentru bărbați ”să-
i ferească Dumnezeu de prilej”.
Mai demult în Joia Mare, se obișnuia ca după ce se ieșea de la biserică, de la
”îngeruntete” (citirea celor douăsprezece evanghelii, când cei prezenți în biserică stau în
genunchi), copiii să spargă cu pietre geamurile caselor evreiești ”pentru că evreii L-au
răstignit pe Iisus”.
Era o pedeapsă simbolică dovadă că acest lucru s-a păstrat şi după ce au plecat evreii din
satele maramureșene copiii lovind in joia mare casele evreieşti părăsite.Tot în săptămâna
mare, mai ales persoanele în vârstă, dar nu numai, țin şi astăzi post negru, adică de joi şi
până duminică după sfinţitul păştilor și primirea Sfintei Împărtășanii nu mănâncă absolut
nimic.Femeile se îmbracă mult mai sobru în haine de culoare neagra, în semn de doliu
după Iisus Hristos. Tot în această săptămână se face curățenie generală în casă și
gospodărie.
În Vinerea Mare se vopsesc ouăle roşii ca simbol al sângelui vărsat de rănile Domnului
Hristos.Încă mai există și azi o serie de credinţe şi practici specifice acestei sărbători şi
care în mentalitatea tradiţională trebuiesc respectate spre binele familiei și
gospodăriei.În dimineaţa de Paşti, în Maramures, oamenii când se trezesc, se salută cu
„Hristos a înviat!” şi apoi se sărută toţi din familie pentru a se întâlni şi în „ceia
lume”.Pentru această mare sărbătoare toţi membrii comunităţii fac tot posibilul să-și
cumpere haine noi „pentru a le aduce noroc”.
Înainte de a merge la înviere, într-un vas cu apă proaspătă din fântană se pune un ou
roşu şi un ban în care se spală pe faţă toţi ai casei. Se stropesc şi copiii din leagăn cu
această apa pentru că „apa-i viaţă”. Moneda se lasă trei zile în apă, după care se dă la un
copil şi se zice „Dă-mi Doamne şi mie să am de unde da şi la altul”.În ziua de Paşte, în
Maramures, când se trăgeau clopotele pentru înviere, fetele mergeau la o apă curgătoare
cu o crenguţă de busuioc pe care o băgau in apă şi se spălau pe faţă. Este bine să se spele
pe faţă în dimineaţa de înviere, când se trag clopotele „ca să fie bine văzute în sat şi la
joc” şi să li se vindece „orice bubă”.
Cojile de la ouăle roşii se păstrau pe cuiele de pe perete pâna la Rusalii, când se puneau
pe straturile din grădină pentru a feri recolta de dăunători, dar foloseau şi ca „leac”
pentru animale.Se crede că cine are pete sau bube pe faţă, dacă în ziua de Paşti le şterge
cu o batistă sau cu o monedă, pe care apoi o aruncă prin locurile intens circulate, în timp
ce zice: „cum aţi zinit aşa să vă duceţi” sau „cum mere banu de la mine aşa să mereţi şi
voi”, va scăpa de ele. Petele, bubele se vor transmitee persoanei care va ridica de jos
batista sau banul.
Femeile din casă pregătesc cu grijă şi drag mâncărurile specifice Paştilor: ouă roşii,
şuncă fiartă, pască, usturoi, friptură de miel, cârnaţi afumati fierti slănintă, le aşează în
desagi, în coș sau traistă, iar bărbaţii. pentru că numai ei au voie să ducă pasca la sfințit,
le duc la biserică pentru a fi sfințite de către preot. Din toate alimentele sfințite, se
dădeau şi la săraci, câte ceva din fiecare.După sfinţirea bucatelor fiecare bărbat încerca
să iasă primul din biserică şi din cimitir cu desagii sau traista cu bucate pentru a fi
primul la toate în întregul an.Femeile şi fetele în ziua de Paşti nu e bine să meargă în
vizită la alte case, şi nici să intre primele în casă că „aduc sărăcie” şi îţi merge rău tot
anul pentru că „sunt becisnice”.

44
Este bine ca primul care intră în casă să fie bărbat pentru că „aduce noroc”. Toți ai casei
mănâncă bucate sfinţite şi dau şi animalelor. Cei care erau la oi în câmp nu mâncau până
nu li se aducea mâncarea sfințită.În dimineaţa de Paşte, după serviciul de înviere şi
înainte de a merge la biserică pentru liturghie băieţii umblă „in ptez”. Merg din casă în
casă spunând “Hristos a Inviat!”, iar gazda casei caresi răsplăteşte cu ouă roşii, şi mai
ales cu bani, le răspunzand „Adevărat a înviat!”.În ziua de Pasti, după masa, bărbații
jucau cărți în cimitir, iar tinerii se jucau cu mingea”de-a-ntelitelea” (oina). În ziua de
Paști nu era bine să dormi “că-ți plouă pologul”. A a doua zi de Paşti tinerii organizează
jocul tradițional cu muzică, cu ceterași, ca semn că postul s-a încheiat și petrecerile au
început.În timp ce feciorii joaca diferite jocuri bărbătești “bărbătescul”, “roata” pe
fundalul muzical strigă strigături pline de umor uneori cu tentă ironică adresate cuiva
anume, sau generale. Tot în cadrul jocului, tinerii mai apoi luau fetele la joc, jocul de
doi, fiind binecunoscuta “învârtită” de Maramureș.

Figura 41. Pască de Paște

Obiceiuri de nuntă

Peţitul

Spre deosebire de practicile moderne, când tânărul îşi cere singur mireasa în căsătorie,
înainte, flăcăii trimiteau invitaţia prin purtători de cuvânt. Mireasa, însă, nu se lăsa lesne
impresionată. Ea acceptă abia a treia oară cererea în căsătorie.

Odată ce acordul a fost dat, zestrea fetei este pusă în discuţie, iar data logodnei este
stabilită. De obicei, zestrea care cuprinde pământuri, sămânţă şi animale este dată în
avans, în timp ce materialele textile sunt aduse în noua casă după nuntă.

Cu această ocazie, cuplul decide rolul fiecăruia din cadrul ceremoniei, de exemplu, cine
va fi cantonierul. Prima treabă a cantonierului este de a aduna eşarfe, clopoţei şi alte
obiecte necesare pentru steagul de nuntă.Astăzi, peţitul se reduce la înţelegerea tinerilor
între ei în privinţa căsătoriei şi acordul formal al familiilor.

Logodna

45
În trecut, nunta începea cu ceremonia „credinţei”. Conform tradiţiei, logodnicii mergeau
la casa preotului pentru o obţine binecuvântarea. Aici ei făceau schimb de verighete şi
„dădeau mâna”, adică îşi făceau promisiunea de a se căsători. Ulterior, viitorii miri şi
prietenii apropiaţi merg la casa fetei să petreacă. În timpul petrecerii, verighetele mirilor
se ascund într-un blid plin cu grâu, iar despre cel care găseşte primul verigheta se spune
că va avea noroc şi va fi cocoşul în casă.

Steagul de nuntă şi cununa miresei

În Maramureş, ca şi în alte regiuni, se practică anunţarea nunţii prin sat şi împodobirea

steagului de nuntă, simbol al vitalităţii şi puterii masculine. În plus, maramureşenii
pregătesc şi „împletirea cununii” miresei, în cadrul unei petreceri a fetelor. Cununa
miresei e împodobită cu ciucurei şi oglinzi, oglinzile simbolizând viitoarea viaţa
frumoasă şi strălucitoare a mirilor.

Cu o noapte înainte de nuntă, numită şi seara steagului, cantonierul, însoţit de un grup de

tineri şi de muzicanţi, merge la casa mirelui cu steagul, pentru a dansa „jocul steagului”.

Chemarea la nuntă

Astăzi, chemarea la nuntă şi-a pierdut din farmec, adresarea invitaţiilor fiind, adesea,
impersonală. În satele din Transilvania în care tradiţia este încă vie, chemarea la nuntă se
face în trei etape: cu o lună, cu două-trei săptămâni înainte şi în săptămâna nunţii, însă
cel mai adesea se face în duminica de după logodnă.

Este un ritual la care iau parte mirele şi mireasa, vornicul – un fel de maestru de
ceremonii -, şi prietenii celor doi. Îmbrăcaţi în straie de sărbătoare, merg să cheme
oamenii din sat la nuntă. Băieţii ţin în mână o ploscă umplută cu ţuică, iar fetele – una cu
vin: cine doreşte să participe la nuntă, bea o gură de ţuică sau de vin.

În Maramureş, în sâmbăta dinaintea nunţii se lasă cu petrecere, atât la casa mirelui, cât şi
la casa miresei. La mireasă se joacă şi se mănâncă, iar la mire au loc obiceiuri
tradiţionale, precum cel care cere ca mireasa să coasă pălăria pe care mirele o va purta în
ziua nunţii. Fetele fac o azimă (pâine nedospită), pe care mireasa o rupe deasupra
capului şi o împarte fetelor.

Portul mirilor

Portul mirilor pe vremuri era unul specific, mireasa purtând o rochie albă, simplă, poale
şi spăcel şi zade, având elemente înflorate şi de mătase pe ea. Rochia de mireasă era de
obicei de pânză şi avea unele aplicaţii colorate pe ea, pentru a accentua frumuseţea şi
prospeţimea tinerei. Mirele avea şi el un port deosebit. Iarna purta cioareci şi doloman,
iar vara izmene largi, cămeşe, laibăr albastru, uneori cu bumbi rotunzi, galbeni şi cu
aplicaţii de mărgele pe el. Fetele făceau în acele timpuri feciorilor zgardă, pe care aceştia
o purtau cu mândrie.
Pregătirile pentru ceremonia nunţii atingeau apogeul odată cu găteala miresei, eveniment
ce avea loc la prânz, în duminica nunţii, în prezenţa rudelor şi a prietenelor miresei.
Îmbrăcată în port tradiţional specific zonei, fata era împodobită de nănaşă, în timp ce
prietenele ţineau oglinda şi pieptănele. Găteala miresei era un dar din partea
naşilor.Tradiţia cerea ca mireasa să fie pieptănată de o fată ai cărei părinţi erau în viaţă.

46
Florile de lămâiţă şi voalul îi erau aşezate de către naşă, înainte de cununia religioasă.
Găteala era însoţită de plânsete şi de o cântare de jale, marcându-se astfel despărţirea
fetei de părinţi, de fraţi şi de surori. În schimb, în curte se juca şi se întindea masa
mare.Astăzi se mai păstrează din tradiţii, mirii îmbrăcând încă portul popular.

Ceremonia religioasă şi nunta

Pe vremuri, mirele şi mireasa veneau fiecare la biserică în propria procesiune, însoţiţi de

familie şi de prieteni. După slujbă, fiecare grup pleca pe drumuri separate, la cele două
case, pentru masa de nuntă. Abia următoarea zi mirele, împreună cu cantonierul, prieteni
şi familie, mergeau să aducă mireasa. Apoi, toţi mergeau la casa mirelui, unde îi aştepta
un alt festin. În zilele noastre, întreaga petrecere de nuntă urmează după slujba
religioasă, fie la casa miresei, fie la casa mirelui. La uşă aşteaptă soacra mare, care dă o
pâine mare şi rotundă şi sticle de ţuică miresei. Femeia cu găina aruncă grâu peste cuplu
şi peste invitaţi, pentru noroc. Odată intrată în casă, mireasa stropeşte cu nişte ţuică peste
masa întinsă.

Începând cu cantonierul, toţi invitaţii dansează cu mireasa, după ce îi dau o sumă mică
de bani. Mirele trebuie să îi plătească suma cea mai mare, pentru a putea dansa cu
mireasa lui.

În dimineaţa următoare, naşii revin la petrecere şi înlătură coroniţa miresei, înlocuind-o

cu un batic pentru femei căsătorite. De două ori refuză mireasa şi abia a treia oară
acceptă. Din acest moment, îşi va prinde părul în sus şi îl va acoperi cu un batic. Acest
act termină petrecerea de nuntă.

Naşii sunt onoraţi o dată pe an de către toate cuplurile pe care le-au cununat. Finii le
aduc daruri: căni de făină de grâu sau de porumb, ţuică, pâine împletită sau chiar un brad
mic, decorat. Înainte de petrecere, se închină un pahar, iar la sfârşit, naşa ciocneşte cu
toţi. După ce mirele îşi goleşte paharul, îi prezintă o sumă de bani, iar seara se încheie cu
un dans.

Figura 42. Mire și mireasă

47
Copacul cu oale

Copacul cu oale este specific Maramureşului. Pe acest copac sunt puse toate oalele
familiei. Cu cât o familie este mai instărită numărul oalelor este mai mare. Oalele au
diferite culori. Dacă în vârful copacului este o oală de culoare roşie atunci inseamnă că
la familia respectivă este o fată de măritat. Acest obicei se păstrează până în zilele
noastre, turiştii care trec prin satele maramureşene având posibilitatea să observe mulţi
copaci cu oale prin curţile localnicilor.

Figura 43. Copacul cu oale

48
BIBLIOGRAFIE

https://bunadimineata.ro/de-dimineata/travel-calatorii/10-cele-mai-frumoase-locuri-din-
judetul-maramures/

http://www.romania-travel-guide.com/atractii/traditii-locale/traditii-si-obiceiuri-
din-maramures.html

https://ro.wikipedia.org/wiki/Cheile_Babei

https://ro.wikipedia.org/wiki/Lacul_Albastru

https://ro.wikipedia.org/wiki/Cascada_Cailor

https://ro.wikipedia.org/wiki/Cheile_L%C4%83pu
%C8%99ului_(%C3%AEntre_Groapele_%C8%99i_%C3%8Empreun
%C4%83turi)

https://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Natural_Mun%C8%9Bii_Maramure
%C8%99ului

https://ro.wikipedia.org/wiki/Mla%C8%99tina_Iezerul_Mare

https://ro.wikipedia.org/wiki/Pe%C8%99tera_
%C8%99i_izbucul_Izvorul_Albastru_al_Izei

http://www.prefecturamaramures.ro/wp-content/uploads/2016/08/Prezentarea-
judetului-Maramures.pdf

https://www.booking.com/region/ro/maramures.ro.html

http://www.visitmaramures.ro/index.php?
task=category&category=museums&lg=RO

49
https://ro.wikipedia.org/wiki/Muzeul_de_Etnografie_%C8%99i_Art
%C4%83_Popular%C4%83_Baia_Mare

https://ro.wikipedia.org/wiki/Muzeul_de_Art%C4%83_din_Baia_Mare

https://ro.wikipedia.org/wiki/Muzeul_de_Mineralogie_Baia_Mare

https://ro.wikipedia.org/wiki/Muzeul_Jude%C8%9Bean_de_Istorie_
%C8%99i_Arheologie_Maramure%C8%99

https://ro.wikipedia.org/wiki/Muzeul_Satului_Maramure%C8%99ean

https://www.welcometoromania.ro/Sighetu_Marmatiei/Sighetu_Marmatiei_Muz
eul_de_Istorie_si_Arheologie_r.htm

https://ro.wikipedia.org/wiki/Cetatea_Chioarului

http://www.romanianmonasteries.org/ro/maramures/sarbatori-festivaluri-
maramures

https://www.paginiaurii.ro/firmy/Maramure%C5%9F/q_taxiuri/1/

https://travelminit.ro/ro/cazare/sighetu-marmatiei?
pm=TIVA&tm_campaign=CRO%C2%B7LOC%C2%B7ACM%C2%B7SOT
%C2%B7LRO%C2%B7STD
%C2%B7DYS&tm_manmt=MBR&tm_mt=b&tm_ap=&tm_acloc=1011830&t
m_kw=&tm_device=c&gclid=Cj0KCQjwsYb0BRCOARIsAHbLPhFhrrUMNd
NmDqWcFPM5RU0B0FVFUhLvvPpR7GO8FJKv4VN4fB97DCAaAvPZEAL
w_wcB

https://ro.scribd.com/doc/73668629/Tipuri-de-turism-Maramures

https://www.booking.com/hotel/ro/podina-resort.ro.html

https://cazaremm.ro/obiceiuri-si-traditii-de-pasti-din-maramures/

http://epochtimes-romania.com/news/obiceiuri-de-nunta-in-maramures---
237496

http://www.tarancutaurbana.ro/copacul-cu-oale-obicei-maramuresan/

50